MEMORIA CUSATURILOR NATIONALE - CONTINUITATE ROMANEASCA - Obiectul cercetarilor - motivele decorative de pe textilele faranesti romanesti O tema prea vasta si prea grea totusi, pentru modestia unui iubitor de frumos care nu poate s& aduca in sprijinul ambitiei si muncii sale decat iubirea pentru neamul sau $i grija de a gasi, a pastra si a trece mai departe celor ce vor urma, dovezile care indreptalesc acest neam romanesc sa traiasca, sa munceasca $i sd.viefuiasca in pace pe acest taram de Dunare si .Carpati, téram strémosese apérat cu sange prea mult si arat cu flori si obidita straduinta. De aceea am indraznit eu, numai cu inima si sufletul, sa atrag atentia asupra acestor cusaturi, lucruri gingase, sortite primejdiei datorata materialului pe care sunt aplicate, suport el insusi pieritor, adica panza, cé-i de in, c&-i de canepa, ca-i de panura de land, tot pieritoare sunt. Ca sa nu mai vorbesc de borangic. Lesne pieritoare aceste ganduri colorate, cu acul pe panza prinse in fapt de seara si tocmai de aceea au legat ele pe cei ce-au fost de cei ce vor veni, prin noi, cei de astazi. Cusaturi izvodite de memorie milenard, infrumusetate de o fantezie nemarginita si migalite pe aceste panze cu 0 socoteala - nu vreau sa spun simt estetic - inegalabile, fiecare flind un unicat - fara numér. Caci in ce priveste 'portul statatoriu" al faranilor - apoi "statatoriu" a fost $i inca este acelasi. Acelasi port il gasim sculptat pe metopele monumentului de la Adam Clisi, pe Columna Traiand, acelasi port imbracé prizonienii daci ce strajuiesc forumul Romei, aceeasiifari $i aceeasi cciula i apard de trig $i ploaie pe Badea Cérfan in lungul lui drum pe jos pané la "Maica Roma cea Batrana' Cateva repere in timp, cioplite in os sau modelate in lut din vremurile fara scris si hartie dar, dovezi puternice si limpezi stand marturie a vietuirii aceluiasi neam pe acelasi teritoriu. Aceasté UNITATE de loc si in timp, aceasti UNITATE de SENTIMENT, fi spun acum pe sleau, "romanesc" se vadeste intarita de "cromatica" cu totul aparte; iata cateva caracteristici ale acestei cromatici a carei substanta nu se datoreaza numai faptului ca sunt indeobste folosite culori naturale din plante, flori, paménturi, ci, in special sentimentului artistic al t&ranului roman, fini sale echilibrate, delicatefei sentimentelor sale, dragostei pentru natura, mai bine zis, fuzionaiii intime a fiintei sale cu codrul, florile si campurile. Cu muntele si vazduhul. El simte ca face parte buna din fiecare frunza, din fiecare piatra. Si cum in natura nu se poate vedea nici o stridenta, nici o inadvertenta, nimic dizarmonie, toate la locul harazit, tot astfel nu supara ochiul si inima celui ce priveste aceste izvoade. ‘Am vorbit de UNITATEA de LOC, de UNITATEA de SENTIMENT, as vrea acum sé vorbesc de cea mai puternica, uluitoare prin permanenfa ei peste milenari, subliniez - milenii, nducitoare prin ubicuitatea ei, UNITATEA de CUGET. Ce vreau sa spun? In structura acestor izvoade este inclus un semn, o sigla tradus printr- un motiv decorativ $i avand un infeles decantat, esentializat, find la origine conoretizarea unor ganduri, unor stari de fapt, invocatii magice, informatii, rugaciuni si venind din adancurile umanitati. Adevarul despre aceste semne nu-/ mai poate sti nimeni astazi cu precizie, intelesul Jor adevarat, real, pentru noi este pierdut. Le regasim pe multe dintre semne de rabojuri, pe ii pe vainice $i fote, pe stergare si pe zgadanele femeilor din Maramures, alte semne deosebite pe zgardanele fetitelor, cu totul altele pe zgardanele femeilor batrane. Uluitor si nducitor! Exemplificare: Targu Ocna - stafiunea de cercetari arheologice - s-a gasit un ciob facand parte din gura unui vas de lut. Pe el se vede o portiune din chenarul ce impodobea gura acelui vas. Este un chenar aleéituit din romburi, intru totul aseménétor cu acele intlorituri brodate pe gulereleJudetul Murescamasilor barbatesti din regiunile muntoase din Moldova de Sus, din Bucovina, din nordul Transilvaniei. Motivul romboidal este aproape fundamental in ornamentica populara, nu numai in regiunile sus mentionate, dar si in restul tarii, spre deosebire de ornamentica popoarelor invecinate, unde, acest motiv lipseste. Il gasim pe osul de ecvideu de la Cuina Turcului si, facdnd un arc peste timp, pe coloana lui Brancusi. Sé fie aceasta numai o intémplare sau dainuirea unei vechi tradiii? Motivul "spiralei". in cercetarile arheologice din judetul Piatra Neamt facute de parintele Matasa, s-au gasit cateva "pintadere", un fel de peceti folosite de populatille trditoare pe aceste paménturi pentru a-si imprima pe corp colorat, aceste semne ale curgerii viefi, concretizandu- se grafic ideea energiei viefi. Spirala vietii. Cusaturile care impodobese straiele $i obiectele textile necesare gospodariei, izvoadele, cum atat de poetic le-a botezat limba noastra, devin obiectul unor compozitii originale si aparte, fiecare femeie, din cine stie ce colt al farii, colt de munte sau ses prafos, compunand un alt model dupa gustul si fantezia sa, respectnd insd, din instinct "stilul" stramosesc, pecetea romaneasca. Acelasi "aer" de familie invaluie toate aceste izvoade, din ce colt al tarii ar fi ele fiind ele $i uimire, nici unul nu este la fel ca celalalt. Fiecare este o creatie originala. Este un unicat. $ in aceasta colectie sunt mii. As zice "UNITATE de CONCEPTIE", "UNITATE in DIVERSITATE". ‘Nu ma pot opri totusi, sa ma gandese, sé-mi incdnt ochii si inima cu RAFINAMENTUL acestor izvoade. Stilizare, decantare, sublimare a motivelor. Lucrarea timpului, secole, milenii. Lucrare facut stand pe acelasi loc, pe aceeasi vatré, hranindu-se cu seva $i puterea aceluiasi pamént. Inca 0 dovada, Doamne, a cata, ce poate dovedi cu mare tarie cat de vechi si puternic este inrédéicinat acest popor pe pémédntul stramosilor sai. MAGDA IONESCU GHINEA f pe + Prima Expozitie a colectiei de cusaturi nationale Romeo si Maria lonescu a avut loc in sala Gutenberg, - februarie 1937 in prezenta Reginei Maria.Judetul Alba _ Amey sige camean biktnnd fl Je naah roe Judetul Brasov Satul Pestera langa ZarnestiJudetul Arad - Com. Blajeni (Numiri de tuerdturi) Lecamay hake, pe ongd ppt 00 bari pat come wh By tra *Judepul Arad. =—Judetul Arad - Com. Manarau purmnari (manga) de ls “spStosin ee ee re os *si Jur) Judetul Hunedoara (Bucova——————- Judetul Turda - Com. Musca (Cinutul Motilor) uAJudetul Hunedoan (Bucova)Judetul Banat Benzi brodate, originale, Buzias, 1920, ce se aplicd pe poalele camasilorwJudetul Dolj (Negoiesti) Barta sarpelet Store atts ta, camer tgs pace Poe timo otoplipe menses? Se lecreasi la cdmag creas réedlpe minocs find goer. Se mei tress Sieve piepl in sos peste tmrare at pe spate be Jos:hdl ——— See Catas-Severin (Ciudanovita) Motive de ii si stergare 19g & > = = S &Judetul Gorj (Catcesti)Judetul Romanati (Com. Traian) Patch nee ovmscents Rca ei menteJudetul Muscet ( i) ‘Com. Donmestiay Tide Maser ae (Aninoasa) hari Rema, D000 1p(Dambovicioara) Judetul MuscetJudetul Arges (Ciofréingeni - Lacuri) intrb minec eu banks leah. Babel hats Rane, Srna 26Judetul Arges (Ciofrangeni - Lacuri)