Sunteți pe pagina 1din 55

'7

-351 1/4

vv.
rrryr

44

A44

rr
rFrir
vv.'.

.4

III
IV/

VIII
III/
FP'

444

//V

fIrFr.

Ir.

AA44
44

Pr
Pr

//I

III;

lc lc

;Er/

Fr

rprffiffirgre1:17,

irMOPPKi:rilp; rr r Fr
r
Irrrir
e.:7114
'FIE
PC
rfr
r
.1"

rfII;

/I VA

Fr/
IrP"

Ir.
/Ply/
Fr/P"

rIr

rp,

,I

/yr/
/yr/

, r.
F
CAIETE DE ARTA POPULARA.
IV

1/ 00,4
g101519;;;

Iry

yr.

'111

PORTUL POPULAR
AL SASILOR
DIN TRANSILVANIA

ft

II

.1

EDITURA DE STATwww.digibuc.ro
PENTRU LITERATURA SI ARTA

444
4144

..i4114

--- -\

se'

PROVINCIR SIBIULUI

ZONA BISTRITEI

77-

TARR BiRSEI

-00'4

-04111,11 0

Medias

Ibis care
Roped

Alba lulia (:)


cig'Sebesu

Itej

Oristie

we.

". ./

qq1,111

0 Orasul Slahrrj
41r

...---

I.

www.digibuc.ro

\1

CAIETE DE ARTA POPULARA

IULIUS BIELZ

PORTUL POPULAR
AL SAS ILOR
DIN TRANSILVANIA

EDITUR A DE STAT PENTRU LITERATURA


Or:=MF.,12,'Errn.
ri

11-,Wrillrrerrill,rar

;,11K-10-

N. "Arlin

-7 ,r, ZOn 15,111r.gm

,r1i,r r IV

rr-mmurrr, rIPATI;

I ARTA
7F41

4117-1 Ail,,Trrilar=4;

F:=RIDP=POWIT- 0411.RiipalipiEFEATitigrigeLpag

airinigilirAnArAKORWWWWIP;WIRPIK:311,;4

www.digibuc.ro

Fotogratil de J. Fischer st br. I. Bielz

www.digibuc.ro

r3;K-

ortul este o parte integrantd a culturii materiale a unui


popor. Corespunzind trebuintelor vietii de la tarn, impodobit in culori plAcute, alese cu gust, portul este si el un

mijloc de identificare a specificului unui popor, o datA cu limba si obiceiurile sale. El se dezvoltA preluind formele mostenite din trecut si
cele provenite din moda orAseneascA, transformindu-le in decursul vremii.
Astfel si-a creat i populatia sAseascA din Transilvania, potrivit diferitelor conditii economice i istorice, un port national propriu, deosebit

de acela al rominilor, al ungurilor si al secuilor.


Sasii au fost colonizati pe teritoriul Transilvaniei in secolul al XII-lea,
venind in cea mai mare parte din Germania, de pe teritoriul Rin-Mosela.
In aceastA nouA patrie, ei s-au dezvoltat constituindu-se ca un popor
organizat i unitar din punct de vedere social, cultural si dconomic, avind
pinA in anul 1876 si drepturi politice de autonomie.
Temelia populatiei sAsesti a format-o i o forrneazd pAtura tarAneasca.
DatoritA privilegiilor acordate de regele Ungariei, cea mai mare parte
din tAranii sasi n-au fost supusi la clacA. In epoca feudalA, acest drept
apArea cu totul exceptional pe teritoriul Transilvaniei.
LegAtura trainicA dintre popor si port s-a pAstrat veacuri de-a rindul,
portul fiind hotArit de cAtre comunitatea satului, si nu de cAtre un individ izolat. Tineretul din toate straturile sociale fAcea parte din fraternicare pAstrau vechile traBruderschaften i Schwesternschallen
tAti

www.digibuc.ro

ditii. Cei casatoriti erau organizati in vecinAtAti

Nachbarschalkn.
Aceste organizatii au avut o influentA decisivA asupra unitAtii portului.
Ele au hotdrit aproape pind in zilele noastre croiala si culorile diferi-

telor piese de port, dupA virste, dupd imprejurAri, pentru sdrbdtori 0


doliu. Astfel in ceea ce priveste portul de sArbAtoare s-a stabilit un echilibru intre clasele sociale, intre cei instAriti 0 cei mai sraci.
Portul sAsesc a pastrat atit piesele de imbrAcdminte de traditie tdrAneascd, cit 0 elemente care au fost preluate din costumul national
burghez de la oras 0 al nationalitatilor conlocuitoare. Trebuie mentionat cd pind la sfirsitul secolului al XVIII-Iea in orasele sdsesti
a existat un port national deosebit de moda epocii 0 deosebit de portul
tArAnesc ssesc. Inflorirea economicd a mestesugarilor, organizati in
orasele sasesti in bresle, a creat taranimii posibilitatea de a purta vesminte
mai bogate. Tdranii care mergeau la meserie in oras 10 infiintau modeste
ateliere cind se intorceau in comunele lor. Ei aduceau gustul 0 moda oilseneascd pe care le adaptau stilului tardnesc astfel a tarancile au renuntat

sd-si lucreze singure in casA obiectele de port, ca mai inainte.


Conditiile economice, formarea unui gust local, inriuririle strdine au

contribuit la o dezvoltare diferitA a costumelor in tinuturile locuite


de sasi.
Dupd anul 1914, portul a suferit o seamd de transformdri indeosebi
in imbrAcdmintea tineretului. In anii ce au urmat ultimului rdzboi mondial, tardnimea sAseascA nu a mai fost in stare sA-si confectioneze costisitoarele cojoace 0 stofe si sd-si procure materialele sau arniciurile necesare broderiilor. In majoritatea cazurilor, materialul necesar confec-

tiondrii portului strAvechi nu a mai putut fi gsit in comert deoarece


nu 'se mai producea. Plecind din satul natal pentru a-0 cduta de lucru
in industrie sau in afara satului, tineretul a pdrAsit portul traditional.
AstAzi, ceea ce se lucreazd la Ord din cinepd 0 in serveste numai la
trebuintele casnice.
Date necesare pentru reconstituirea portului cu care au emigrat sasii
in secolul al XII-lea in Transilvania lipsesc din documentele existente.
Din descrierile referitoare la imbrAcdmintea taraneasca din secolul al

XII-lea in Germania 0 din denumirea diferitelor piese care formeazd


costumul, numiri ce mai dAinuie si astdzi in dialectul sAsesc, se pot trage
numai anumite concluzii ipotetice.

Barbatii purtau un surtuc croit in formA de sac incheiat in fatd,


de culoarea naturald a linei. Sub surtuc se purta o cdmasA scurtd, iar
iarna Brustlatzul. Pantalonii lungi erau strinsi sub genunchi cu infAsu6

www.digibuc.ro

1. Grup de femei Milne din comuna Viscri, raionul Rupea, cu fmbrobodealA strAveche, vestA albA i pelerinA lucre 00 In cute dese ce se
poartA numai pe spate.

rAtori. Mai purtau de asemenea i o manta Mil mineci, o glugA din linA
de calitate inferioarA de culoarea naturalA a linei, iar in picioare cizme

sau opinci. Pe cap aveau o pAlArie cu borul ingust.


Vemintul femeiesc de culoarea naturalA a linei consta dintr-o rochie
de linA cu mineci lungi, care ajungea pinA la pAmint, strinsd in partea
de sus a corpului i lArgindu-se in jos pina la picioare. Dedesubt, se purta
o cAmaA scurtA din pinzA, fin plisatA in jurul gitului, iar in picioare opinci

sau cizme. Mantaua in formA de pelerinA era confectionatA din postav


gros. Cirpa de cap din pinzA albA era infAurat simplu in jurul capului
i al barbiei, iar vara pentru a se apdra de soare purtau o pAlarie de paie.

Fete le purtau o bentitA pe frunte.


Intreaga imbrAcAminte era un produs casnic, popular.
Curind insd dupA venirea lor in Transilvania, colonitii au imprumutat, sub influenta rominilor i a ungurilor, hainele de bland, addugind
la vemintele lor confectionate din lind, pastrind culoarea naturalA a
7

www.digibuc.ro

linei, cojoace de oaie pe care le-au imbogAtit cu ornamente florale

ai

cAciuli din bland de miel.


ImbrAcdmintea tipic tArdneascd s-a schimbat Win in secolele urmAtoare, spre deosebire de portul burghezilor instdriti din orae, care, avind
legAturi comerciale permanente en strdinfitatea, a fost copleit de influentele modei a tit de schimbAtoare din Apus. Din statutele de organizare

ale breslelor sAseii din Transilvania de la 1376 se vede cd meseria de


croitor se bucura de mare pretuire, iar vechea mentiune aflatd in conturile financiare ale orapilui Sibiu din anii 1494-1495, referitoare la stofele
de provenientd strAind, dovedete cd portul ordenese incepea sd se deose-

beascd din ce in ce mai malt de portul taranesc, care pAstra vechile


forme.

Schimbarea rapidd a modei in oraele sAseti a fost conditionata


mai ales de cauze economice i tehnice care au mdrit 0 au adincit contras-

tul dintre portul taranesc i cel ordenesc. Creatia casnicA a tAranului


a fost depditd de productia rneteugAreascd. Tehnica a devenit mai
complicatd. Prin aceasta, confectionarea imbrdcdmintei se scumpea, iar
neintrerupta adaptare la creatiile noi n-a mai putut fi suportatd de Omni.
Uneori, o piesd de imbrAckninte purtatA in ora pierzinduli noutatea
era preluata de portul taranesc. Aceastd piesA, trecutA in portul tdrdnesc,

s-a mentinut aci datoritd simtului conservator al taranului. Evolutia


sa a avut loc conform cu adaptarea ce i s-a dat in vederea aplicArii sale
la trebuintele practice ale vietii tArdneti 0 la gustul taranului. Aa se
face cd vemintul tardnest sAsesc unete piese din timpuri diferite. Rind
in ziva de astdzi i se mai intercaleazd elemente noi. Astfel, portul Oranese sAsesc a preluat 0 a pAstrat in decursul vremii numeroase elemente
din portul national sAsesc de la ora.
Pentru a intelege dezvoltarea generald a portului sAsesc, vom arAta In

linii generale tabloul evOlutiv al portului ordenesc.


In evolutia portului national sAsesc de la ora se pot recunoate
patru faze.
Cele mai vechi traditii includ cAmaa cu incretiturd in jurul gitului
(Gereihsel), o fustd din pinzA plisati cu bretele (Busenkittel) precum si
paftaua de pe piept (He
ca object de podoabA. Incretitura din jurul
gitului existentd la cAmAile femeieti este confirmatd la cArnAile gdsite
in aezdrile germane foarte vechi. Motivul cusAturii reiese din insui modul
in care se prind cutele de pinzA foarte fine. Acest model este lucrat in motive

geometrice, fie in alb cu alb, fie, mai rar, in culoarea atei vopsite, trasA
printre cute.

www.digibuc.ro

A doua fazd a dezvoltArii portului sAsesc este caracterizatd prin depen-

denta fatd de moda din Germania, dependenta care a durat pind in anul
1526. Din aceastd epocd dateazd in portul femeiesc mantaua incretita
(Krauser Mantel), de culoare neagrA, cu falduri lungi i dese. Tot de
atunci se obinuiete acoperirea capului cu un vAl prins cu ace colorate
( Bockelung), portul cordonului cu reliefuri metalice (Spangengurtel) ca
i cilindrul de catifea ( Borten), purtat de fete. In portul bArbatilor au
survenit schimbdri ale mantalei germane (Schaube). Lupta de la Mohcs
1526 a avut ca urmare despartirea Transilvaniei de influenta culturald
a Apusului pentru o lungA perioadd de timp.
A treia fazd se caracterizeazd prin influenta ruso-polonezA mijlocilA
de elementul dominant unguresc, ce se face simtita in portul bArbAtesc
prin folosirea vemintelor Dolman, Mente, Fels. De asemenea, cojoacelele i c'Aciu111e se poartd cu fundul din postav colorat. Exceptie face
aa numitul Kirschen, cojocul-pelerind de oaie, tdbAcit in alb i garnisit

cu bland, puttat de femei, care trebuie privit ca o transformare


a pelerinei din postav intr-o pelerind imbldnitd, 'cu guler lat ridicat i
cdptuit cu catifea roie. Portul a fost supus in aceastd perioadd de
dezvoltare unei puternice influente rdsdritene, pind la inceputul secolului
al XVIII-lea, cind, Transilvania revenind casei habsburgice, s-au reluat
legAturile culturale i economice cu Apusul i cind inriuririle modei
austriece 1-au copleit.

A patra fazd aduce portul unei fuste largi, bogata in cute, precum
i influenta luhgului veston militar asupra imbrAcdmintei bArbdteti.
Un loc desosebit in cadrul portului 11 ocupd bijuteriile. Cele mai intere-

sante piese: paftaua purtatd pe piept (Heltel), cordonul ( Spangengertel)


i acele pentru prins vAlul (Bockelnadeln) au ajuns la Ord mai cu seamd

dupd disparitia portului national ordenesc, pe la finele secolului al


XVIII-lea, mentinindu-se in portul tardnesc din generatie in generatie,
pind in ziva de azi.
Paftaua, rotundA '0 mare, este cea mai veche piesA de podoabd
sAseascd. Ea se poate urmAri in timp de la fibula germanicd rotundd din
secolul al XI-lea, plAsmuitd in forma de zone concentrice i care poate
fi socotitA ca predecesoarea paftalei transilvdnene. Paftaua este lucratA
din argint aurit, ornamentatA cu cristale de sticld i cu peruzele sau cu

perle veritabile i se poartd pe piept, atirnind de o panglica prinsd in


jurul gitului.
9

www.digibuc.ro

Cordonul lucrat dintr-o fi.,ie latd de catifea roOe sau neagrd, cu galoane

de argint sau de aur, cusute pe deasupra, este i el o piesd de podoabd.


Din distanta in distant sint prinse reliefuri de argini aurit, impodobite
cu cristale de sticl, perle, peruzele. Capetele cordonului sint prevdzute
cu cheutori, aa-numitele Vorgeschmeide sou Senkel, lucrate sau turnate
i a poi cizelate in stilul Renaterii sau barocului.
Tot de podoabele portului tardnesc mai tin i acele montate cu pietre
colorate ce servesc la fixarea cirpei pe cap ( Bockelnadeln). In mod obinuit

pentru fixarea cirpei se IntrebuThteazd cloud perechi de ace mai mari


i o pereche mai mici. Uneori, acele in numtir mai mare se prind in
jurul capului, formind o coroand.
Portul sAsesc este somptuos i bogat i'n cromaticd. Acest caracter
al portului este determinat de contactul cu oraul, de situatia economicd
a populatiei, de materiile prime Intrebuintate la confectionarea lui, de

produsele fabricate, adaptate la trebuintele practice 0 la gustul Varanului 0 de piesele provenite din rindul nationalitdtilor conlocuitoare.
Pentru a fi mai clar i concis vom renunta la descrierea multiplelor varietati
de port care depind de virstd, anotirnpuri, ocazii 0 ceremonii traditionale,
pentru a avea o privire generaid asupra portului de sdrbdtoare al taranilor

sa0, pe cele mai principale grupe de dezvoltare locald.


Unele diferentieri in dezvoltarea portului sdsesc pot fi stabilite mai
cu seamd In aqa-numita oprovincie a Sibiului cu del:160H in regiunile
invecinate 0 intre celelalte doud aezdri, din raionul Bistritei 0 cel al
Tarii Birsei.
Provincia Sibiului (das # Alte Land ) a pdstrat cel mai autentic
vechile forme qi piese de imbrdcdminte ale portului strdvechi. Portul de
sdrbdtoare al femeilor se distinge printr-o mare varietate de podoabe de
cap. Femeile au purtat 0 poartd tried destul de des vfiluri. Forma de
imbrobodire (Bockelung) diferd de la o localitate la alta.
Peste pdrul impletit in cozi se aplicd un suport de postav Quelsche,
iar pe deasupra se trage o scufita filatd care se leaga la spate. Panglici
colorate suprapuse deasupra fruntii i peste cretet acoperd scufita 'Meruciindu-se la ceafd, iar capetele atirnd pe spate pInd la poale. Peste
toate acestea se aazd un vAl care infdpard tot capul. Fata este IdsatA
descoperitd, iar peste umgrul drept atirnd un capat impodobit.
Cea mai veche forma' s-a pdstrat in comuna Viscri lingd Rupea i
este foarte asemdnAtoare cu cea flamandA din secolul al XV-lea. Vdlul,
10

www.digibuc.ro

t#a
1,.
2. TiniirA tArancA din Dealul Frumos, raionul Agnita, ImpodobitA cu
ace care prind vAlul in formA de coroanA.

fAcut dintr-o stofd subtire de culoare albA, se scrobeste putin. Pe marginea

lui, de o parte si de alta, se tes fisii rosii i albastre, care dau un efect
coloristic foarte placut.
0 altd 1mbrobodeald_a capului, mai veche, de formA inaltd, purtatd
pint in preajma ultirnului rAzboi mondial in comuna Dumitra, raionul
Bistrita, singura comund sAseascd din Transilvania in care a existat acest

obicei, s-a dezvoltat sub influenta portului national sAsesc din orasul
Bistrita, cum ne aratd o acuareld din secolul al XVII-lea ce reprezintA
o ordseancd din Bistrita. In unele comune existA particularitati in ceea ce
priveste imbrobodirea. In comuna Slimnic, raionul Sibiu, ca si in comuna
Dealul Frumos, raionul Agnita, se asazA un vill subtire, formind pe cap o
coroand dantelatA, 1mprejrnuitd de o coroand de ace multicolore. Panglici

late si inflorate cad In cloud siruri pe spate.


11

www.digibuc.ro

In alte sate din raionul Sibiu, se obisnuieste o broboadd de culoare


verde sau galbend cu flori mari si franjuri, cunoscutd sub denumirea de
*barba caprei* (Ziegenbart), pe care o poartd miresele la cumpArdturi

in oras si la cununia civild.


Fete le folosesc dupd confirmare, ca podoabd a capului, asa-numitul
un cilindru inalt de catifea neagrA cdptusit in interior cu stofd
sau mdtase coloratd. In partea din spate sint prinse cu ace niste panglici
multicolure (negre in timpul doliului) care atirnA pind la glezne. 0 al td
panglicd multicolord se infdsoard in jurul capului, pe sub cilindru,
Borten,

iar capetele atirnA pe spate, sau pe piept. In pdrul impletit in cozi


ce cad pe spate, se leagd panglici in funde mari. In cornuna Gusterita,
raionul Sibiu, cilindrul este mai scund, uneori brodat cu fir de aur in
modele de forma unui cercel. Fete le din Gusterita ii leagd iarna, pind la
Rusalii, In locul cilindrului o cirpd albd .finA ale cArei margini sint brodate cu arnici negru si cu fir in motivul cercelului.
0 data cu cilindrul, fetele poartd in timpul verii, pe spate si pe umeri,
un fel de sal, o fisie de pinzA incretitd, de inaltimea unui lat de palmd
si impodobitd. La Girbova, fetele impodobesc salul cu perle colorate si cu
o broderie bogata. In comuna Viscri, fetele isi pun acest al sau stergar

pe spate si umeri in toatA latimea, tocmai pentru a aminti vechiul scop


al intrebuintArii sale ca s cirpfi de ploaie*. Capetde acestui sal se termind
cu Q garniturd latA de culoare neagrd sau albastrd, impodobitd cu motive
de flori si stele, tesute sau brodate.
In unele . locuri, mireasa isi prinde la cilindrul de catifea o cunund de
flori artificiale, care, in comuna Zagar, raionul Sighisoara, are form de
stea. Fetele neconfirmate din Girbova isi leagd in zilele de sArbdtoare
in jurul capului o cirpd albd de bumbac, brodatd in cele patfu capete cu
o broderie deasA de flori si lujere, iar numele posesoarei, cusut cu arnici
negru.
Fetele poartA in zilele de lucru pe crestet o panglica multicolord prinsd

in spate, sub cozi. Fetitele au o scufita de stofd infloratd, croitA din


trei bucati. CusAturile sint acoperite cu panglici incretite de culoare
rosie sau roz, iar in timpul doliului de culoare neagrd. Pe crestot, pornind
de la o ureche la alta, trer o panglica simpld, de aceeasi culoare, legata

in fundd deasupra capului.


adetii sub trei ani poartd o scufita din stord coloratd, croitd din cinci
pArti, muchia cusAturilor fiind tivitA cu panglici colorate.
Duminicile si in zilele de sArbdtoare, femeile si fetele imbrued * cdmasa
cea frumoasd * din pinzA de cinepA sau de in lucratd in cask sau din pinzA
12

www.digibuc.ro

de bumbac, cumpAratd la

v,

oras. Ea este scurtd, spre


deosebire de catnap zilnicd cu poale lungi pind

VIP

la glezne. CAmasa aceasta


scurtd, de sArbdtoare, are
pieptul i minecile infoiate. De la deschizAtura
din jurul gitului, pe piept,

pe o portiune de un lat
de mind, pornesc o serie
de falduri cusute cu figuri
geometrice, formind ceea
ce se numeste Gereihsel.
AceastA parte a cdmAsii
este de multe ori inlocuitd
printr-o portiune brodatA
cu motive de cercei, frunze

t.

N.

-A
4.

flori, din arnici negru


sau galben. Minecile largi,
infoiate, fAcute de obicei
dintr-o pinzd mai find
decit cea a restului cAmdsii,

rslk
"ttkr%

:-

3. Grup de fete confirmate din comuna Viscri,

In costumul traditional cu salurl brodate pe


umeri.

se termind la incheietura
miinii cu un galon ingust

(Preisen), brodat cu arnici negru sau galben. Acest galon se prelungeste in uncle sate cu o
mansetd detasabild impodobita cu perle sau bogat brodatd cu arnici
colorat, formind ceea ce in dialectul sAsesc se numeste Fluren.
Fusta alba cusutA in cute se imbracd la prilejuri deosebile, peste o
fustA scrobitd, fiind purtata de femei si de fete. In mod obisnuit, fusta este
confectionata din stofd neagrA sau de culoare InchisA. Peste ea se 1ncinge
un sort cusut din trei foi de pinzd albd. Foile sint legate intre ele prin dantele

impletite in forma de retea sau prin dantele de felul celor care se prind de
marginea sortului. Cu mult gust sint alese i motivele presdrate pe supra -

fa la sortului, brodate in negru 0 fire de aur sau in galben. Pentru a


Inviora aceastd imbrAcdminte sobrd, femeile 10 prind la briu o batistd
de matase coloratd. Femeile in virstd poartA sorturi negre impodobite
cu motive de aceeasi culoare.
13

www.digibuc.ro

Cordonul

bumbi

cu

de metal este purtat in


general de femei si de
fete. De inchizAtoarele

lui atirnd o fundd innodata dintr-o panglicd colora Ld.

Din ansamblul costumului femeiesc face parte


si vesta scurtd, Ural mi-

neci. Se lucreazd din testi-

itirq
E

-Ji

....

turi de stofd de culoare

,%R.1

Pe piept se cos galoane


multicolore si broderii in
fir de aur. In comuna

141,

Girbova se pun si perle

colorate, fiind garnisitd si

'I''

in jurul gilului ca si pe

is-

'
;

sau din catifea.

inchisa

A'*Pk;

marginea deschizAturii de

la umar. In timpul verii,


la Girbova se poartd o

vesta

din

pichet

alb,

brodatd cu cununite
s

..' __11_II. ;4;1'11

.1

--

4. Cosita trnpletitil pe spate

buchete

de

flori,

si

nu-

mele posesorului si anul


piept5nd-

tura earacteristied fetelor nemaritate


seufita Impodobita en panglici.

fiind lucrate cu arnici


negru.
Femeile si fetele poartA

vara rnantaua cea creatd


(Krauser Mantel),

o haind

Para mtneci si guler, cu


cute dese, lucratd din postav de culoare neagra. Initial a fost o pelerind a cArei forma s-a mai pastrat la Viscri. AstAzi este o haind ce
acopera numai spatele. In unele comune, feLele isi pun pe umAr
tin cojoc scurt, indlbit prin tdbacire, fail ornamente brodate, adaptat usor formei corpului. Muchiile gulerului sint irnprejmuite cu o
bordurd de piele neagra. Cojocul ale nasturii si cheutorile intr-un
rind des.
14

www.digibuc.ro

Iarna, femeile imbraca pieptarul traditional din bland de oaie argAsitA in alb, cu lina spre interior i fard mineci. Partea exterioarti este
impodobita mai mult sau mai putin bogat cu broderii de matase sau
de lina multicolord, precum i cu aplicatii de piele, albe sau colorate.
Are deschizatura laterald i se incheie cu nasturi i cu urechi de piele.
In unele sate din raionul Sibiu se atirnA peste pieptar paftaua prinsa
de o panglica latd trecutA in jurul gitului.
Tot iarna, femeile mai poartA i cojocul-pelerina (Kirschen), lucrat
din piele de oaie argasita in alb, cu falduri largi. Muchiile exterioare
sint tivite cu o garnitura din bland de veverita, de minz, sau alte feluri
de

bldnuri

de

culoare

maron. Cute le din spate


sint prinse in gulerul tare
i

5. Fetite cu manta din comuna Gute-

lat, ridicat, al carui

rita - raionul Sibiu.

interior este captuit cu


catifea roie, iar in exte-

aia
a

rior cu ermelina.
Femeile

r,

din Dealul

Frumos, raionul Agnita,


poarta pe urneri o manta
de postav negru, garnisita
cu un chenar de bland de
culoare brun inchis, i cu
un guler din blana neagra.

t...

.1.

0 data cu aceast manta,


femeile 1i pun pe cap o
boneta de catifea neagrd

II-

impodobita in partea de
sus cu doua fireturi de aur

incrucipte i cu o Wilda
neagra.
Carnaa de sarbatoare
a barbatilor i flacdilor
este lucrata din pinza

de bumbac dupa croiul


traditional i are mineci
largi. Marginea superioarA

.-

a gulerului neindoit este


ornata cu o danteld cro

_
15

www.digibuc.ro

setatd. In jurul gulerului, pe sub aceastA dantelA, se trece un fel de


fular ingust de culoare neagrA format din cloud fisii de catifea sau
rndtase neagrA, brodate en fire de aur si cu mAtase coloratA, care
atirnd pe piept.
Pieptarul din blanA de oaie este impodobit in unele comune cu
modestie, in altele foarte bogat ornat cu aplici rosh de piele si cu broderii luerate de cojocar. In mod obisnuit se incheie lateral.
Cojocul de sArbAtoare confectionat din piele inAlbitd este putin
impodobit cu aphcatii de piele de culoare mai deschisA si broderii
stilizate in forma unor buchete de flori. In partea de jos, alAturi de
cusAtura lateralA, este aplical un ornament de piele rosie en creti. Cojocul acesta lung se poartd pe umeri. In unele ocazii, la nuntd si la botez,

se imbracil complet. In acest caz se poartA pe spate, respectiv peste


acest cojoc imbrAcat pe mineci, o manta albA de poslav, ca semn al
demnitatii.
Mantaua aceasta cu mineci ce atirnd pinA la marginea de jos si nu se
imbracA este intoarsA in fatA sub forma unui rever, peste care sint cusute
transversal flori stilizate din bucati de postav de culoare albastrA, rosie

si violetA. Pe umeri, atirnA un guler lat de postav alb, ce ajunge pinA


la jumAtatea spatelui. 0 curelusA prinde pe piept aripile acestei mantale
oslimnicene* (Slimnic, comunA din raionul Sibiu),. sustinind-o. Aceste
mantale isi au originea din mantaua orseneascd (Mente).
Mantaua confectionata la Girbova din postav fin de culoare albA este
relativ scurld, ajungind tocmai pind deasupra genunchiului. Singura
podoabA o constituie fisiile inguste de postav de culoare rosie sau neagrA,
care mArginesc cusAturile. Mire le si tinerii care poftesc lumea la nuntil

isi potrivesc aceasa manta, atunci cind merg la cununie, peste cojocul
cel scurt, in asa fel incit mineca dreapta sA fie imbrAcatA, iar stinga sA
atirne liber.
In Viscri si in unele sate, barbatii si flAcAii poarta o manta albastrA
de postav, impodobitA cu mansete din postav rosu.
Pe 6ap, bArbatii virstnici si tineri poartA obisnuita 'Wane taraneasca,
rolundA, lucratd din pisla, cu o panglica neagrA de catifea cu margini albe

inguste. La tineri, aceastA panglica poate fi pestritA. Iarna se poarta


cAciulA neagra din blanA de miel. In unele sate sAsesti se purta pind la
sfirsitul secolului al XIX-lea o cAciulA de catifea sau de postav de culoare albastrd, rosie sau neagra, garnisitd de un lat de palma cu blanA
de jder sau dihor. AstAzi, acest port nu se mai gAseste decit in comuna
Zagar, raiontil Sighisoara.
16

www.digibuc.ro

ittbasi ktSilt
40; Akiieor"
_J

6. Mireasd din comuna Girbova, raionul Sebes, cu


podoaba specificii. Peste cilindrul de catifea se prinde

o cunund de flori artificiale.

Portul sasilor din zona Bistrita ( Nosnergau) se caracterizeath printr-un


colorit mai variat i prin forme mai noi care s-au depdrtat de portul traditional din raionul Sibiu (Altland). Influentele portului rominesc sint
aici mult mai vizibile.
17

www.digibuc.ro

Imbrobodirea capului iese tot mai mult din uz, obinuindu-se numai
la ocazii cu totul deosebite. Foarte raspindite sint aici caitele negre de
catifea, impodobite cu buchetele de flori brodate din rnatase colorata.
Femeile tinere poarta caitele impodobite cu flori de culoare roie i roz,
cele virstnice cu flori de culoare galbena i violeta, iar cele bdtrine cu
flori brodate in albastru, care in general se poarta i in caz de doliu. La
caite se prind panglici late, brodate, sau panglici de matase verde, impodobite cu flori albe, care se innoadd sub barbie i atirna pe piept.
Aa-numitul Borten, cilindru de catifea purtat de fetele adulte,
confirmate, este mai inalt i mai ingust decit in sudul Transilvaniei,
avind prinse in spate, chiar pe muchia superioard, 4-Jolla ace lucrate
artistic din metal, iar de-a luligul despicaturii de la spate un intreg ir
de ace, ale caror capete sint impodobite cu margele de stied* colorata.
In timpul verii, femeile i fetele poarta o vestd de pinza alba fail
mineci (Wasken), incretita in falduri fine i brodatd cu arnici negru.
Modelul broderiei reprezinta indeobte stele i flori stilizate geometric,
dispuse in mai multe iruri orizontale de lujere. Clinurile i partea din
spate slut brodate cu motive florale. In ultimele decenii, acest gen de
vestd s- lucrat intr-o forma' mai simpl, nemaifiind incretitd in cute.
La aceasta vesta se adauga un briu din postav albastru sau negru
brodat cu fire de lind groasd in diverse culori: roie, galbend, alba,
albastrd i verde. Briul se incinge in jurul taliei, iar cele doua capete
atirna la spate pind la marginea de jos a fustei.
La orturi, ornamentele dispuse pe o linie orizontald sint mai freevente astazi, linia verticald intilnindu-se doar la orturile vechi. Rinduri
orizontale de lujeri cu flori din arnici negru ocupa laolaltd aproape
1ntreaga jumatate inferioara a ortului. Pe marginile libere ale celor trei
tdblii ce formeaza ortul, sint brodati lujeri cu flori, in timp ce muchiile,
atit cele de jos cit i cele laterale, sint tivite cu dantele croetate sdu
cumpdrate. Ca un element deosebit pentru comunele Lechinta, \Terme
i Singeorgiul-Nou trebuie notat faptul ca acolo au inceput sd se poarte
orturile lucrate din tul alb sau negru brodate cu matase alba*. Broderiile ce constau din motive de lalele i tot felul de stelute i flori, precum
i lujeri cu frunze, sint rdspindite pe toatd suprafata ortului.
Numai in raionul Bistrita se poartd ortul aa-numit Harras, tesut
din fiii orizontale de ling dolorata. Dungi de rou inchis alterneazd
cu dungi albastre, portocalii sau cu dungi colorate in rou de zmeurd.
Sortul este brodat pe treimea de jos cu mai multe rinduri de flori i
este garnisit cu o danteld albastrd, croetata din arnici. Broderia se face
18

www.digibuc.ro

cu lin coloratd i cu rndtase. Sorturi le Harras, a cdror denumire este


luatd de la numele linii intrebuintate la confectionarea lor, si care sint
purtate de &are sasi numai in nordul Transilvaniei, provin din catrintele
rominesti purtate in acele parti. In cornuna Tad, la costumul de sdrbd-

toare, femeile imbracd inainte de a merge la bisericd un sort rosu de


catifea.

0 caracteristica a costumelor femeiesti din raionul Bistrita o reprezintd rochia compusd din cloud piese, o fust i un pieptar. Fusta este

croitd din postav fin de culoare albastrd sau din catifea de culoare
inchis. In partea de jos, pe o treime din lungimea ei, sint cusute cloud
panglici de mdtase galbend, iar printre ele este tras o alta de duloare
albastrd. Panglicile sint ornamentate in tesaturd cu o broderie de flori
colorate. La fusta albastr de postav se poartd o vest lungd de postav
rosu, fdrd mineci, croit pe corp. Pieptul i parLea de jos a acestei veste
sint brodate cu buchetele de flori multicolore, iar marginea de jos este
tivit cu o danteld latd de tul negru, care atirnd peste coapse. Dante la
este brodatd cu flori de culoare albA, galbend sau roz. La rochia de catifea

se poarLd intotdeauna sortul negru de tul, impodobit cu broderie albd.


Tot la ea se poartd i briul ale cdrui capete brodate atirnd pe spate pind

la marginea de jos a fustei.


Prin intenuediul unor cornune instrite ca Lechinta

Singeorgiul-

Nou a fost introdusd pe la sfirsitul secolului al XIX-lea, in portul de yard,


o rochie de rnuselind albd aserndnittoare celor in gen rococo
alcd-

tuitd dintr-o fustd i dintr-o vest mai lungd. Fusta confectionata din
muselind alba (Mullpiindel) se imbracd peste mai multe poale de pinzd,
ce cad in formd de clopot. Vesta strins croitd pe corp, lucratd din pinzd
albd sau din atlaz alb, se incheie in fata cu nasturi albi si se impodobeste
cu dantele cumpdrate. Minecile rochiei lucrate din muselind moale,
briul din mdtase albastrd sau galbend i ortul de tul alb, brodat cu
flori albe
vaporos.

de mtase, sau un sort dantelat intregesc acest costum

Pieptarul ferneiesc din bland de oaie, purtat iarna, este ornarnentat mai ales cu aplicatii de piele coloratd, inconjurate cu flori brodate
cu mdtase albastrd, rosie si verde. Pe muchia de jos si de jur imprejurul deschizdturii de la git este prinsd o garniturd din bland neagrd,
de cele mai multe ori de caprd. In unele comune sint prinse, atit pe partea
din fatd, cit si in spatele pieptarului, ciucuri de mtase coloratd (Tschut-

schker), al cdror model se bdnuieste a fi luat de la rominii din partile


Clujului.
19

www.digibuc.ro

Cojocul cel lung femeiesc purtat la costurnul de sarbatoare se bucura


in raionul Bistrita de o deosebitA pretuire fiind infrumusetat cu mult
migala.

Croiul si tehnica ornamentArii cu aplicatii-de piele S i cu broderie dau


acestor piese un aspect sompluos. Aplicele de piele colorala rosu-cafeniu
sint fixate cu snururi de matase rosie. Broderia este executata in diferite

tehnici, cu fire de matase de culoare albastra, rosie, verde, galbenil si


violetA. Muchiile cojocului sin t inconjurate de bland neagrd. Ciucuri
de matase de diferite culori, mai ales in albastru i rosu, culorile
nationale ale sasilor, sint prinsi printre aplicele de piele i printre moti
vele brodate.
In portul de sarbatoare al barbatilor, cdmasa cea frumoasa joaca
un rol important. Minecile largi sinL prinse de corpul camasii printr-o
cusatur artistic executat sau printr-o dantela crosetata. Cusaturile
transversale ale minecilor sint lucrate cu arnici de culoare neagra sau
cafenie, reprezentind figuri geometrice sau motive in forma de cercei,
sau trandafiri. Aceste broderii sint lucrate uneori pe dos, modelul
aparind in alb pe fond negru sau maron. Cdmasa lunga purtata deasupra
pantalonilor este incinsa cu un briu lat. Acesta este lucrat din cloud fish
late de piele, de culoare cafenie inchis, cusute sus si jos, formind astfel
o punga ca un buzunar, intrebuintata la pstrarea actelor si a banilor.
Partea exterioard este ornamentat cu fish de culoare argintie, verde
si rosie, intr-un motiv des de lalele i lujeri cu flori. Spatiul liber ramas
intre motive este umplut cu modele de lujeri, flori i spirale. ,serparul
se incheie cu trei sau patru catarame. In latime el atinge 17 cm.
Serparele lucrate pentru taranii romini sint, de cele mai multe ori,
vopsite in negru, mai Inguste, numai motivele de pe ele sint asemAndtoare, deoarece i curelarii romini si-au facut in trecut ucenicia in
ateliere sAsesti.

Pieptarul bArbatesc, fail mined, lucrat din piele de oaie argasita


de culoare alb, cu lina spre interior, este incheiat de cele mai mune
ori in fata cu nasturi i urechi de piele. Se deosebeste de celelalte pieptare din restul teritoriilor populate de sasi, prin motivele rnai bogate
folosite la ornarea sa. Deoarece erau lucrate de critre blAnarii bistriteni,
modelele aplicelor de piele, ale broderiilor de matase sau Huh' se repetA

in cele mai multe comune.


La portul de sarbtoare, pe linga cojocul cel lung se poart si mantaua din panurA neagra din lina de oaie, asa cum provine din satele
rominesti de munte (Kotzen-Illantel). Mantaua are un guler seuncl,
20

www.digibuc.ro

.-

.;

'''s

f
w

.^

:II

...711

.1W

.1
7:

4.710"1

4
AV

7. Femeie cu calla Infloratfi, fatd impodobitit cu cilindru de catifea


. Borten * si femeie Imbrobodita cu val. Lechinta zona Bistrita.

neindoiL, iar clinurile i muchiile shit impodobite cu nururi inguste de


culoare neagrd.
Caracteristied pentru costumul flactiilor din comunele Dumitra

Dorolea i Tirpiu esLe mantaua lungd lucratd din postav alb de lind.
Aceastd haind atirnd mult peste cizme in jos. DeschizAtura de la git
este lipsit de guler, iar muchiile din fatd i cele de jos sint tivite cu o
lisle latd de cloud degete, de culoare gfilbuie-portocalie pind la rou.
De0 aceastd manta se imbracd iarna, toLui la ea nu se poarLei niciodat
cdciula de miel, ci toLdeauna o plfirie neagrd de tilt cu boruri mari.

Portul silsesc din Tara Birsei a pierdut caracterul sfiu originar datorita cadrului economic in care s-a dezvollat populatia din aceast zond.
Conditiile economice infloriLoare au deterniinat un progres material in

viata tdranilor de aci. Acest progres a fost lima in dezavantajul artei


21

www.digibuc.ro

populare traditionale. Populalla prdneascd preferd din ce in ce mai


mull produsele civilizatiei orsenesti, neglijind arta populard specified,
care a dispdrut aproape cu totul, chiar in portul popular.
Imbrobodirea femeilor care se fdcea cu un vdl de culoare rosie nu mai
este uzuald. In locul ci a apdrut o scufie neagrd de catifea, care este impodobitd in hip' in jurul obrazului cu dantele late in formd de raze indreptate

in sus. Scufia are o panglica in fata si alta in spate. Panglicile sint de


catifea sau mtase neagrA, late de 10-12 cm si impodobite cu modele
de flori sau lujere din fire de aur sau argint, sau din mdtase coloratd.
Panglica este prinsd de scufie in fata sub barbie si se leaga intr-o fundd,
ale cdrei capete atirnd ping la talie. Panglica din spate este fixatd de
scufie intr-o fundd latd si atirnd pe spate. Aceastd scufitd zisd Kroner
Haube este ultima piesd de port femeiesc pdstratd, care se poartd in
Tara Birsei duminica, chiar si la rochia modernd ordseneased, uneori
chiar cu rnantaua incretitd.
Fete le confirmate mai poartd un cilindru ingust de catifea neagrd
inalt de 10 cm. Inainte de a se pune cilindrul, se leagd peste crestet o
panglicd lungd, rosie (Zep), ale cdrei capete atirnd pe spate pind la tivul
rochiei. In afard de aceasta se leagd in dreptul cefii o panglicti-galon
din catifea alba' sau mdtase, ale Orel capete atirnd pe spate pind mai
jos de talie. Panglica aceasta este brodatd in aur sau cu mdtdsuri colorate, in motive de flori si lujere. La aceasta se poartd o rochie croitd
dupd modele vechi, din sten* galbuie, iar peste ea mantaua neagr
incretild.

Portul de sArbdtoare al barbatilor din Tara Birsei se caracterizeazd


prin mantaua albastrd de postav cu agrafe de argint pe piept, impodobit cu mansete de catifea rosie si cu snururile aplicate, de culoare
verde sau galbend. Maria strAveche, inaltd, de pisl, cu panglica de catifea

in carouri, a fost inlocuit cu pdldria moale de oras.


In general, in portul de sArbdtoare al sasilor din toate centrele
s-au pastrat vechile forme tardnesti traditionale, datorit frumusetii
croiului si somptuozitatii ornamenticii.
Ornamentele folosite cu precddere sint cele geometrice in forma' de
stea, cele florale in stilul Renasterii si in deosebi imaginile de oameni si
anirnale stilizate foarte ingenios. Ca o caracteristica ce definete portul
sailor din Ardeal apare folosirea pielei, a catifelei i a metalului, care

servete de cele mai multe ori pentru podoabele aplicate.


Culorile precumpdnitoare sint ropl, albastrul i negrul, pe care le
Intilnim in mai toate piesele de port ale sailor.
22

www.digibuc.ro

Aceste trdsdturi distinctive dau un aspect pitoresc si caracteristic


costumului popular sgsesc.
Portul popular sdsesc a avut o dezvoltare proprie datoritd conditiilor

istorice si economice specifice in cadrul cdrora s-a format. El reprezintd traditiile, obiceiurile si felul de via ta al acestei harnice populatii
din Republica Populard Rom lnd.

www.digibuc.ro

ilifirne

r-erve

`167irr

"r44

1.PA

pot
,

4,
4

1. Tineri sa,i in poi t de si'irbiltoare. Girbova

www.digibuc.ro

zona Sibiu.

www.digibuc.ro

14,41-..C4.

\A

4.

;'"
-

\.
116 'S.4-

cclt't

4
:

11.)

,10,,,

2
1

aink.

S. Sasoaica In costum de sarbatoare cu pieptar si pafla, valul


prins cu ace Impodobite cu pietre colorate, Incinsa cu cordon de
catifea cu galoane si cu cheutori metalice. jura Mica

www.digibuc.ro

zona Sibiu.

9. MIMI Ifiranc cu maramil, ImbrAcatti cu pieptar din ptnzA Impodobit


cu flori, paisdri si numele posesoarei, nfifram Inflorat prins In brlu.
Girbova
zona Sibiu.

+.

www.digibuc.ro

10.

Putt cu cilindrul de catifca brodat cu cusAturi din fir de aur gi incinsA


zona Sibiu.
cu cordon cu cheutori metalice. Guterita

f`N
.0'

(4,

,
IPPOorirere

'21.1.44e: 6
..

NI AMNIA

ioe.

:..r-".".
l .. ,$1,0%.1,*-141
- 1,

.
-_
Pr.illkir.21114,7,

www.digibuc.ro

'1
N''', ._,..". .,,,i

t firioV.t1 Ari:
c

.. .

.-

.4:

-,

11. Grup de Omni sai cu cojoace Impodobite


blanA de jder. Zagru.

i caciuli garnisite cu
zona Sibiu.

www.digibuc.ro

---4

.
-

...

'
CI 4 24
111

0414

iS

Li

12. Grup de tinere silsoaice

In

port de sarbatoare; femeia poartil

cojoc, val pe cap, iar fetele poarta cojoace scurte, cirpe brodate si

cilindru de catifea pe cap. Gusterita

zona Sibiu.

7FT.171.75.7

,
;

13.

Grup de

fete si flticcii
In costume de

sArbatoare.
GlIrbova

zo-

na Sibiu.

www.digibuc.ro

14. Fats cu cojoc l cfrpS de cap


cu broderii din bumbac negru.
zona Sibiu.
Gti hove
a
4

Z..

11

r.11"1.

to:
r rir
.a

ir

it

.1

...

r.'"'""

,....- -

. e

:$77* '11
/1,1i

I.,

-=

4
'

"
WO,

PM,

15. FatA cu cojoc si cirpA de cap, vAzutA din


spate. Girbova zona Sibiu.

www.digibuc.ro

=t".

;. '',"

.., -

7:

' ,.U.V A}1;. k

,....':.:/,1 1'3 a i' ri.

4111 1 `E.i,
4

v .-!.

**--1-`

ji
#

gl

il'-,'t.
,:

,,9

.
.

.
1

1+

4r,

ill II:

J.

Iii.

i,

if

ii,

.i II so r

1, , ; lq s: ,

, ,PI0
,....iii

r - 401,

Pti

..-,-:

piz

71

.1111 :, i.
,/
t

ill'

..

...

ti I 101

el .

16. Portul de muneA. Cristian

zona Sibiu.

www.digibuc.ro

17. Scolar din Stara MicA

zona Sibiu.

';1

I"!
-4
n.

yl

www.digibuc.ro

18. Scolarita cu boneticA brodatA 1 cu mArgele la glt.

'AO

ftall "T-T.
lk

.N

--;11"C- .
...

..
A

ii.

ii

fr

-r -

www.digibuc.ro

."-Zvrt4._

rm.

e kat

;.

-9

n.

rlik

H.-"IY.7-?AtVI

19. Pieptar femeiesc bogat limpodobit cu aplicatii si broderii de lind.


Zagar zona Sibiu.

www.digibuc.ro

,Ntri`

04\

"C.

:a

20. Pieptar bAthAtese. Zag6r

0.-----

zona Sibiu.

www.digibuc.ro

.=
3

10

ZWA'Ve

100*372

A2;-..,ai

21. Taran din comuna Sura MicA ImbrAcat cu pieptar,


cojoc i manta alba din postav
zona Sibiu.

www.digibuc.ro

.'-,

I4 11614.

'I

411
..yv..

r
-44*-

***1 .t.

140

k .9

'du

-14

"9411`

-, -

.^IM
7rf'".

1_,

22. Pereche In port de iarmi. Dealul Frumos

www.digibuc.ro

zona Sibiu,

dl

23.

Mire

in

costum

tra-

di ponal

cu
de

amas

mire, pieptar
si manta din
postav alb cu

mined lungi
care nu se fmbraca. Slimnic
zona
Sibiu,

www.digibuc.ro

J.

24. Port barbatesc de iarna cu pieptar

i cojoc imMoir. Sura

Mica
zona
Sibiu.

www.digibuc.ro

,.

Lu

'1 J.

Olt
4.6

42t

-,
r

r.'
I.

4-,

"i
I 1
I 11!

25. Grup de sAsoaice din comuna Dumitra,


cu Imbrobodeala strAveche. Dumitra zona
Bistrita.

26. SAsoaice In costume de sArbAtoare cu


veste din postav, pelerin IncretitA pe
spate, si Imbrobodite cu valuri din dantelA.
13istrila.

14111

.Esli
1I11

III

a4RflOil

4,tri

www.digibuc.ro

14,

3-

2 I.'

.
.

.
,

r4

'

41.

4. a

;!

0..
.

',

..

v :I .

1 ,,.

"*1

A.,

.0

...A

,,

.E. 1

1.
IA

Se ''' y
4(

-11

ti

60 `0,

.1 !-4 '

r.

lo

6f.

-...

r.

IL

i it.t5C ;

..1

f
,

Who

3. Port femeiesc de srbtoare. Iad

www.digibuc.ro

zona Bistrita.

.77-00
A.

Li

4. Pereche de tineri sai In port de \rail. SIngeorgiul-Nou

www.digibuc.ro

zona Bistrita.

kttO

11'

07
Ett-:4k_id

27. Grup de fete confirmate cu rochii din


catifea i postav albastru, Impodobite cu
cilindrul de catifea traditional prins cu bijuterii. Lechinta
zona Bistrita.

28. Grup de femei impodobite cu ante de


catifea brodate cu lint coloratA. Reghinul
sasesc,

'

ft

we R.,. ir d. ' ;.'

'
1

k.
1

7%
.46.11111

titg :,i
le ;otr:
www.digibuc.ro
..
,

d,

4.r1
-_6'ute1/2

"
V.4

"

,'

k
7,1-44rA

we,

29. Port femeiesc cu sort alarms* tesut din fisii de lina colozona Bistrita.
rata. Ghinda

www.digibuc.ro

r
1

4," ,n.
1

4,

.4.

30. Sasoaice Imbrobodite cu valuri In forma de coif purtInd pieptare


brodate. TIrpiu zona Bistrita.

www.digibuc.ro

31. Port femelesc de yard cu rochie de ',medial alba ce se Imbracd


peste mai multe poale de pined. Lechinta zona Bistrita.

xs

u
0,...

po

5 Li.
...
...
...
(a .2

8 131

go 0
=

.0 0

r,

-al N
20 I

0., 444
.2

5
0 '8a)
0 ....

a) 4

n7

'?

.:1.2

I;

1o .5(3.

-.3........e.F

f-4

a)
1:1

c.)

,at
s.. 2
0

O
p. 0a

02

..o

8a) E

55

a)
....
o

...,.,..

a.

-,o o...

4.4

44

cc)

-;

1.

,-.

". . 1I -%'

- ,.

CI

n-

t=

,,

1,

c-

,..

ir',

1
.

=.

2. a

'--.

LI

..,

...

..,;.,,,
; www.digibuc.ro
.

1- ...

:I

.1;

=I

t?

rd

' .'''

a.

f.4'' el.,: ;41irrt 1, i

' 0i
ri
S

7,

S.

.....isr:,ark

,ot

4I

.
2

"rr

Itrrityr1(444
re!: 4;114

32. Miri in costume traditionale. Tirpiu

www.digibuc.ro

zona tistrita.

33. Sasoaica din Tara Birsei Impodobita cu o scufie

neagra de catifea i dantela In forma de raze. Pe


spate poarta pelerina Increl.itii.

www.digibuc.ro

Prejmer
Tara tarsal.

zona

P
a.

ta

,
34. Port barb&

a.

tesc de srbatoare cu haind

Irj -..

de postav albastru si mansete


de catifea rosie

cheutori de
argint. Pe cap
paarie specifisi

ed pentru Tara
BIrsei.
Prej-

.0

if"

0'
't

',tilt( Lrif

4,

mer

zona
Tara Bfrsei.

www.digibuc.ro

El.'"

BIBLIOGRAFIE

Klaster L. Die shchsiche Volkstracht der Landgemeinden des

Hermannstdter Stuhls in den Jahren 1739 1795 (Portu I

popular sAsesc din satele scaunului Sibiu, in anii 1739 1795)


In Siebenburg. Vierteljahrsschrif t, Sibiu, 1939.
Klaster L. Die Bockelung der schsischen Volkstracht in Siebenbilrgen ( Impodobirea capului sAsoaicelor in Trasilvania) in
e Atlantis . an. 6, 1934.
Klaster L. Die sAchsische Volkstracht Muhlbachs und des
Unterwaldes im 16. und 17. Jahrhundert (Portul sAsesc din
Sebes-Alba si in depresiunea muntoasA In sec. al XV I-lea si al
XVII-lea) in Siebenb. Vierteljahrsschrift, 1939.

Leonhard J. Die Bewohner Siebenbilrgens (Locuitorii Transilvaniei). Manuscris. Sibiu, 1816. Muzeul Brukenthal.

Netoliczka Luise, Die Tracht der Siebenburger Deutschen

in ihren Beziehungen zu Mittelalter und Vorzeit (Portul germanilor din Ardeal si legAturile sale cu Evul Mediu si antichi-

tatea) in Deutsche Forschung im Stidosten, Sibiu. 1942.


Orend M. Der Schmuck der Siebenburger Sachsen (Podoabele
la sasii din Transilvania) in Tracht und Schmuck im nordischen
Raum, vol. 2, 1938.
Retzlalf H. Bildnis eines deutschen Bauernvolkes, Die
Siebenbtirger Sachsen (Chipul unui popor de tarani germani.
Sasii din Transilvania). Text de M. Orend. j3erlin, 1934.

Sclzlandt Helene, Zweihundert Jahre deutsche Kiirsch-

nerstickerei in Siebenbtirgen (Mestesugul cojocAritului brodat


la germanii din_Transilvania) in Deutsche Forschung im Stidosten,
Sibiu, 1943.

Schullerus Trude, Volkskunst und Trachtenpflege (Arta

popularA si conservarea portului) in a Klingsor *, Brasov, 1939.

Stgerus E. Der krause Mantel (Pelerina creatA) in Deutsche


Forschung im Sadosten, Sibiu, 1943.

Wittstock 0.

Unsere Volkstracht (Portul nostru popular)


in Bilder aus der Kulturgeschichte der Siebenburger Sachsen
vol. I, Sibiu, 1928.

49

www.digibuc.ro

LISTA ILUSTRATIILOR

Ilustralti In text

1. Grup de femei bAtrine din comuna Viscri, raionul Rupea,


cu Imbrobodeald strAveche, vestA alba si pelerind Incretita

In cute dese ce se poartd numai pe spate.

2. TInAra tdranca din Dealul Frumos, raionul Agnita, ImpodobitA cu ace care prind valul in fol ma de coroana.
3. Grup de fete confirmate din comuna Viscri, In costumul
traditional cu saluri brodate pe umeri.
4. Cosita impletita pe spate pieptAnatura caracteristicA fetelor nemAritate si scufita ImpodobitA cu panglici.
5. Fetite cu scufita din comuna Gusterita raionul Sibiu.
6. Mireasa din comuna Girbova, raionul Sebes, eu podoaba
specified. Peste cilindrul de catifea se prinde o cununa de
flori artificiale.

7. Ferneie cu caita infloratA, MIA impodobita cu cilindru de


catifea Borten* si femeie tmbrobodita cu vAl. Lechinta
zona Bistrita.
Ilustraiii In afara textului

8. SAsoaica in costum de sArbatoare cu pieptar si pafta, vAlul

este prins cu ace impodobite cu pietre colorate, mijlocul


Indus cu cordon de catifea cu galoane si cu cheutori metalice.
Sura Mica zona Sibiu.

9. TInAra taranca cu maramA, imbracata cu pieptar din pinza


imoodobit c_u flori, pasari si numele posesoarei, naframA
Inflorata prinsa In brit'. Gfrbova zona Sibiu.

10. Rita cu cilindrul de catifea brodat cu cusaturi din fir de


aur si Incinsa cu cordon cu cheutori metalice. Gusterita
zona Sibiu.
.
11. Grup de tArani sai cu cojoace impodobite i cAciuli garnisite

cu blana de jder. Zagar

zona Sibiu.

12. Grup de tinere sasoaice In port de sArbAtoare; femeia poarta

cojoc, Val pe cap, iar fetele poarta cojoace scurte, clrpe


zona
brodate si cilindru de catifea pe cap. Gusterita
Sibiu.

13. Grup de fete si flacai in costume de sArbdtoare. Girbova


zona Sibiu.
14. Fata cu cojoc si cirpa de cap cu broderii din bumbac negru.
Glrbova

zona Sibiu.

15. Fata cu cojoc si clrpa de cap, vazuta din spate. Girbova


zona Sibiu.

51

www.digibuc.ro

16. Portul de munca. Cristian zona Sibiu.


17. Scolar din Sura Mica zona Sibiu.
18. Scolarita cu bonetica broclat si cu margele la gilt.
19. Pieptar femeiesc bogat Impodobit cu aplicatii si broderil

de MA. Zagar

zona Sibiu.

20. Pieptar brbatesc. Zagar zona Sibiu.


21. Taran din comuna 5ura Mica Imbracat cu pieptar, cojoc
si manta alba din postav pe deasupra, ca semn dinstinctiv
al functiei de primar. Sura Mica zona Sibiu.
22. Pereche In port de iarna. Dealul Frumos zona Sibiu.
23. Mire In costum traditional cu camasa de mire, pieptar si
manta din postav alb cu mined lungi care nu se Imbraca.
Slimnic
zona Sibiu.
24. Port barbatesc de lama cu pieptar si cojoc imblanit. Sura
Mica
zona Sibiu.
25. Grup de sasoaice din comuna Dumitra, cu Imbrobodeala
straveche. Dumitra zona Bistrita.
26. Sasoaice In costume de sarbatoare cu veste din postav,
pelerin incretita pe spate silmbrobodite cu valuri din dantela.
Bistrita.
27. Grup de fete confirmate cu rochii din catifea si postav albastru,

Impodobite cu cilindrul de catifea traditional prins cu bijuterii. Lechinta zona Bistrita.


28. Grup de femei impodobite cu caite de catifea brodate cu
Una colorata. Reghinul sasesc.
29. Port femeiesc cu sort I Harras. tesut din fisii de Una colorata. Ghinda zona Bistrita.
30. Sasoaice imbrobodite cu valuri in forma de coif purtind
pieptare brodate. Tirpiu zona Bistrita.
31. Port femeiesc de \Tara cu rochie de muselin alba ce se fin-

braca peste mai multe poale de pInza. Lechinta


Bistrita.

zona

32. Miri in costume traditionale. TIrpiu zona Bistrita.


33. Sasoaica din Tara Birsei impodobita cu o scufie neagra de
catifea si dantela In forma de raze. Pe spate poarta pelerina
incretita. Prejmer zona Tara Birsei.
34. Port barbatesc de sat-Moue cu haina de postav albastru

si mansete de catifea rosie si cheutori de argint. Pe cap


palarie specifica pentru Tara Birsei. Prejmer zona Tara
BIrsei.

Planfe color

1. Tineri sasi in port de sarbatoare. Girbova zona Sibiu.


2. Port femeiesc de sarbatoare cu pelerina imblnita si Imbrobodeala caracteristica. Girbova zona Sibiu.
3. Port femeiesc de sarbatoare. Iad zona Bistrita.
4. Pereche de tineri sasi In port de vara. Singeorgiu-Nou
zona Bistrita.

www.digibuc.ro

Responsabil de carte: Mia Prerau


Tehnoredactor: Ida Marcus
Corector: Cornelia Moldoveanu

Dal la cules 21.07.56 Bun de hoar 29.10.56 Ttraj 3600 es.


Htrtie Kunstdruck de 120 gr. in. p.F1. 700x 1000116 Colt ed. 3,40
Colt de hoar 3,37 Editia I. Comanda 2420. Plano pottcromii 4.

A. nr. 2121. Pentru bathotectle mici indicele de clasilLcare 74176

Tiparul executat sub

corn.

Nr. 652 la Intreprinderea Poligrafick Sibiu, I. V. Stalin 15- RPR

www.digibuc.ro

`-

-.01

3&L'abi 11:1144._a
L

n.
1411.t,

-1

Nt

.thkk

0
111.

:11

b.

1:11

1.1

tS4,1

6 rz,-,=p3=4.toii.-561.= .t.PCPC.r

'4
ir

/AM
:44444444
A

44

44

A
A/

41,4

AAA A
AA 4

AA

/AA

AI AAAAA

A
A

A A/

AAAA

41.1

,
A

44
4444

4414114.

44441

4444

411.1 4

41.144

44

444
4444

AA/

adi

AA

4
AA
AA
A

A/A
444

al

4424

www.digibuc.ro
ILA

4'44

AAA
A

114

/A

AA

AA