ANALELE BRAILEI

REVIST DE CULTUR REGIONAL -

Apare la dou'a luni

NILIMAR FESTIV

ANUL I. - Nr. 2-3

MART.-IUNIE, 1929.

www.dacoromanica.ro
Anul i - Nr. 2-3 Martie-Iunie 1929'

ANALELE BRAILEI
- REVIST DE CULTUR REGIONAL -
A2are la dou6 luni

COMITETUL DE DIRECTIE
NAE IONESCU RADU PORTOCALA.
Profesor Universitar Fost Primar si Deputat de BrAtIa-
PAUL DEMETRIAD
lnginer Inspector CrcraI Directorul GH. T. MARINESCLI
Docurilor Brgila Inginer
Director Delegat: Ing. GH. T. MARINESCU

Numilr festiv la comemorarea cen-

tenarului elibergrii Ballet de
sub stgpnirea turceascg

REDACTIA si ADMINISTRATIA
Ing. GH. T. MARINESCU, Str. Baiei I. Brila
.006107,04
'W
N , IN, For at sta
Costul abonamentului 240 L entru In stitutii 500 Lei%
www.dacoromanica.ro
 UNDE E ISTORIA BRAILEI ?
de N. IORGA.

Se gandeste cineva sei scrie istoria Brilei, oras

care din toate punctele de vedere ar merita-o?
Ser nu se grbeasc I
Pentru cei o astfel de cercetare pretinde -interiu
geisirea, adunarea si clasarea materialului, care azi,
afar de o foarte scurt epocei modern, de la 1830
la 1860 si, firete, de cel privitor la starea de lucruri
din ultimele decenii, nu ni st la 'indemern.
Am vzut c unii s'au gandit la Venetia i la
Genova, la admirabilele depozite din aceste dou mari
cetti de comer' medieval, si, cum Roman 0 burs"
s'int notiunile cele mai strems legate, trebuia s rsar
la orizont si candidatul la un stipendiu pentru a-si
incepe studiile.
Imi pare riu cei trebuie s-I desilusionez.
Cunosc de multi ani de zile, din tineret, ce se
pstreazei acolo. Nimic, dar absolut nimic, despre Brila,
important pentru noi, nu destul de important pentru
Apus, "incdt sei trebuiasc a i se trimete galere cu
steagul SfIntului Marcu sau al Sfintului .Gheorghe.

www.dacoromanica.ro
 4 A\INLELE LEI

Braila sa-V pstreze deci banii pentru cercerdri

mai modeste, dar mai,rodnice.
E posibil ca o urinrire struitoare a urmelor din
frecut in tot jude/ul, sa aduc inamte ceva pentru anii
1400 panel la 1550, cnd acum portul nu mai era al
nostru deceit ca populafie.
Dar sapturile, acelea ar putea scoate la iveal
eva V din construc/iile, cat ple librede, ale anlor
Janteriori instalril Ienicerilor. Oricum, de la ,dansele
a-darnel sei tim ce a fost cetatea ridicatei de coman-
4anfii i dregatorii Sultanului.
Ele pot incepe si de acum, dar pentru aceasta nu
irebuie bruscat nimic, ci un om deprins cu asernenea
Jocreiri s porneasc investigafii reibdtoare, ceici va
lrebui timp ca s se poatel spune cei s'a fcut ceva
serios i util.
Din rezultatul spturilor s'ar putea alceitui un
Museu al Brilei, de atata folos si pentru coii. Bunele
pnze de astzi, care ar trebui fcute accesibile ori-
cui, n'au o legator& cu acest coll de /aid, ci vin din
,daruri, mai ales oficiale.
Dar Turcii, stparnii Brilei panel la 1828, au
_Arhive. Academia Romn li ceruse ceva din hartille
.-care ne privese, i trimiterea a fost destul de bogat
1Vimic din ea nu are raport cu Braila.$tim insei dintr'o
cmcfeta suedeza cei avem toate registrele epocei celei
mat importante, a lui Soliman cel Meiref, deci cea mai
ynare parte din secolul al XVI-le.
Ruqii au gonit pe Turci. Nu odata au aprut ei
inaintea Brilei. De $ i n'avem relafii cu Sovietele,
printr'un cerceldtor strain s'ar putea orandui o astfel
de anchet.
La Viena actele privitoare la comerful Dunarii ar
Irebui atent scotocite.
www.dacoromanica.ro
 UNDE E ISTORIA BRAILEI ? 5

Este lnsei un domeniu unde inc de acum se

poate Incepe adunarea de material.
La noi, este o credinf greVtei d9spre ce e ,,docu-
mentul istoric". Ignorantul, pretenfios sau desprefuitor,
.crede c e un pergament scorfos, viele de vileb,
piele de ciute, piele de porc" ori piele de cline",
pc care se Inseamner, intr'o limber mai mult sau mai
pufin neinfeleas, un eveniment mare". Dar istoria
e viata noastra a tuturora i in toate privintele.
Orice -socoteal de negustor, orice rva, orice in-
semnare pe un dos de carte, e o revelafie do. viaf si
atarner de istoric s'o presinte, in legtur cu allele,
wi cum trebuie. Pad ieri, totul e document 'stork"
t lucrurile,noastre de azi devin imediat document
istorlc"
Firmele ser-V caute arlziva. Familiile vechi bri-
lene, menfionate in cartea men., recent, s desclud
dulapurile. Se vor mira toli de ce poate iev" de acolo.
$1, aMturea, mice autoritate s caute la dnsa :
prefectur, tribunal (uncle pot fi acte uitate de la
procese, de cea mai mare importanf), protopopia,
cpiMnia portului. Sunt gata s art ce 'se poate copid
.de tineri pe cari zwr has descoperi intre elevii
Intiu temelia, pe urni casa I Cocioabe pe care
le sufl vntul le-au fcut atelfia pentru alte orw, cari,
atunci chiar sau a doua zi - dac n'o fcuser, pro-
steVe, mai de muit, ca Botwnii, Focsanii, Ploiestii,
BucureVii,- V-au vandut la bcani V la merari arhi-
l
vele. Brila s facei 'Meet, gospodeireVe i complect,
prin opera solidar a tuturor Pion i prietenilor ei !
Celelalte orae, cldite sau recMdite la 1828 :
.CIraVi, Giurgiul, lurnul-Mgurele, Severinul, chiar
i Zimnicea, Cetatea, Corabia, Islazul, Bechetul, de
ce nu m4c ?
www.dacoromanica.ro
 Raiaua i Cetatea Brailei,
DE PROF. MIH. POPESCU
Doctor Tr, litere i filosofie.

Aezata la unirea bratelor Dunarei, dupa ce au

Trigradit i ultima balta ce=i poarta dealtfel i numele, asa
Inc& poate fi ancorata uor i de vapoarele cu tonagiu.
de mare, Braila, a avut de jucat, In decursul timpurflor,
un rot insemnat n viao de stat politica i economicd a
principatului Tarei=Romaneti.
In privinta datei Infiintarei i numelui acestut ora-
ca dealtfel la mai toate orasele noastre -nu putem spune
nimic sigur. Judecand insa, dupa aezarea sa minunata, din
punct de vedere al usurintei de trecere de pe un tarm pe
celalt al Dunarei, ea trebue sa=i aiba existeno, daca nu
din timpul migratiunei popoarelor din nord n sudul ma=
relui fuviu, sigur ins din epoca expansiunei comerciale a
Grecilor, daca judecam dupa rmsiteie unei alte aezarf
tot greceti ceva mai la nord aproape de vrsarea Sire=
tului-Dinogeteia. Nu se poate ca s fi scdpat ageruluf
ochiu eomercial grecesc aceast minunat pozitie pentru
trecerea Dunarei i "in acela timp pentru strngerea pri=
sosului de bootie a esului ce inconjoara acest punct.
In sustinerea acestei afirmatiuni ne intarete i faptul
c prima data cand se "intalnete numele oraului BriIa
I gasim amestecat n afaceri comerciale. Pe langa aceasta,
aici fiind un loc minunat pentru schela, prin care avea s
se scurgd tot prisosul de munca al locuitorilor din sesul
Tarei=romaneti, nu se poate s nu fi fost folosit de do=
www.dacoromanica.ro
 RAIAUA SI CETATEA BRAILEI 7

ritorii de a se Inbogati prin neguttorie de cereale si ani

male ce prisoseau prin nprejurimi.
Pentru prima oard numele Brailei apare In documen
tele comerciale ncheiate de Mircea cel Batran <138601418>
cu negutatorii poloni, carora le dadea voe saosi exercite
comertul n tot cuprinsul tarii sale 4.de la Rusava <Orova>
pn la Braila.
Din aceast pricin, Turcii n expansiunea lor prin
Europa rasariteana -In tendinta refacerei Imperiului Bi-
zantin-caruia se socoteau drepti mostenitori, au cautat
chiar de la Inceput sa aiba 'in stapanire Braila i s'o fo .
loseasca, transformand.o n cetate.raia, prin adaugarea
teritorului din jurul sat 1>.
Prin oruparea Brailei, Turcii au cautat s aiba foloase
economice si politice ; pe deoparte sa se foloseasca de
avantagiile mardui fluviu n actiunea patrunderei lor cat
mai adnc In inima Europei si a scurgerei pe acesta a
tuturor bogatiilor din valea lui, iar pe dealta pentru su.
pravegherea si tinerea In ascultare a Domnilor din Prin
cipatele romane. De aceia Braila a fost transforrnata 'in
cetate-Taia foarte puternic i n acelas timp i.au dat o
organizatie speciald. Ca 'in nici o alta cetate-Taia,-si de
acestea au avut multe Turcii -aici pe langa Pasa, coman
dantul cettei i pe lnga comandantul ienicerilor, mai pun
si un comandant administrator al teritorului Inconjurator,
sub denumirea de Nazar 2).
La Braila Turcii apoi au vrut s faca centrul religios
al tuturor crestinilor ortodocsi din celelalte raele, nce-
pand cu Hotinul si terminnd cu Orsova, 3> Infiintand
aici o mitropolie numita a Proilaviei, 4> cu hramul Sfin
tilor Arhangheli.

1) D01 N. Iorga in Istoria Romani for, editia 1920, Bucuresti, ne spune la

pagina 181, cg Braila ne-a fost luatg definitiv de Turci In timpul domniei lui
Radu Paisie (1534-1546).
2> Nazgr-guvernator, administrator. In judet avem i satul Nazgrul.
3) CetAti=raele au fost : Hotinul tnfiintat 1713 ; Benderul, 1538 / Ceta-
tea-Albd 1484; Chtlia, 1484; Silistra 13927-1878. Giurgiu 1395-1418? Ni.
copole mic <Turnul) 1394-1418 ? Or,sova...
4) Mitropolia avea sub jurisdictia ei pe crestinii ortodoxi din Jud. Brgila
de astgzi, o parte din Covurlui, sudul Basarabiei si nordul Dobrogei. Crgsim
mitropoliti ca : loanichie 1716, Calimach 1771, loachim 1774. Dupg rgpirea Baa
sarabiei 1812, Mitropolia a rgmas numai cu Brgila si apoi la 1829 fu desfiintatg,
www.dacoromanica.ro
 8 ANALELE BRAILEI

Asa ca Braila s'a bucurat sub stapanirea Turcilor

<1544-1829> de o deosebita atentie.
* * e
Teritorul adaugat de Turci cetatei n'a fost tot timpul
acefas, marirea lui depinznd de lacomia comandantulu, 1>
asa ca asupra intinderei acestuia nu putem s ne pronun .
tam cu exactitate cleat n anumite epoci and avem stiri
sigure. Asa In timpul rasboiului Ruso.Austro-Turc dina
tre anii 1788- 1792, raiaua Brailei avea 29 de sate cu
cate 20-200 case fiecare 2>
Dupa o harta ce se pastreaza in Biblioteca Nationala
de la Viena, sectia geografica <Fig. I> putem observa
ca hotarul raelei incepea din malul Siretului, nu de.
parte de vArsarea raului Buzaului, taia drumul Maxi=
nenilor si alGradistei, ce ducea la Rmnicul Sarat, i apof
sub forma de semicerc mergea pan in Dunare, nu de.
parte de formarea baltei Brailei, iar in partea nordica
nea cursul Siretului pna dadea iarasi n Dunare. Nu .
marul satelor u harta de fata se ridica la 35 si obser--
vndu.le, constatdm cd ele poarta nume turcesti mai mutt,
ca Mostan Efendi, Odaia Pasei, Llzun, Nazarul. Nadir,.
:

Odaia Vizirului, (uncle se spune ca rezida un reprezen.

tant al vizirul_i, capuchaia, pana la 1828> Osmanul etc,
Teritoriul era destul de mare, cuprinznd aproape Ju
detul de astzi al Brailei i venitul trebue s fi fost des-
.
tul de Insemaat, daca socotim ca, mai tarziu in 1765, cnct
numai pentru teritoriul Odaei Vizirului, ce fuse trecut In
stapanirea Domnului, de la Bucuresti, trebuia s plateasca
anual 17.500 de piastri Pasei de la Braila. Aclaugncl la
venitul raelei i pe acela al baltilor pentru care, dupa cum
1) Cronica anonimg in ed. Laurian i Bgfcescu ne spune fa pagina 107
vol. IV. cIntaiu aceasta cg turcii brgileni i dgrstoreni (din Silistra) trecuserg.
hotarele tgrii, care le tineau tara de la inceput si se intindeau braileni, pang l
orasuf Floei (Piva Ptrei, pe baltg in sus si despre Rannic si Buzau se in intino-
deau pang in apa BuzguIui de stgpaneau parnantuf i satele i puse subasi prin
sate $ i scaun pre balt dc lua vamg de tome cele ce esa din IWO si Iva dijmg.
de pe =Ole tgrii... iar Nicolae Vodg (Niculae Mavrocordat) viind domn in
urma fratine-sau (Ion Mavrocordat) avand credintg si voe cu toatg inima (mgo-
car c i cu cheltuialg ca la Turci).... ca au adus poruncg tare la brgifeni si la
Nazar, de la inpargtie ca sg.si ridice stapanirea de pre pgmantul Tgrei.romanesti
ca sg tie numa" pang in hotarele cele bgtrane ce au tinut cei de demult
2 > Weitzfeben : Prinz Friederich lojas von Coburg. Berlin. pagIna 384.
www.dacoromanica.ro
 Wit
-7,,my

, 416

fit."
4re,ti

thri
Fig. Harta raelei Brgilei fgcutg In 1789 de cgtre ofiterii austriaci
de stat major dupg spiongrile af fate tntre anii 1788-1792.

www.dacoromanica.ro
 RMAUA SI CETATEA BRA1LE1 11

ne spune cronica ri, ca pusese scaun pre balta de lua

vam, numai atunci ne putem da seama eat de mare tre .
bue sa fi fost venitul acestei raele, pe care turcii au std.'
panit=o pna la 1829, cnd In urma tratatului de la A.
(Irianopol, s'a hotart desfiintarea si trecerea ei sub st .
pnirea tare.
Un studiu al organizrei f administratiei raelelor tur.
cesti, din lipsa de documente, ne lipseste cu aceasta
istoria trecutului nostru este destul de greu vaduvita.
* *
In privinta felului cum se prezinta cetatea Brailei,
zvem un plan al acesteia, ridicat de ofiterii austriaci, n
timpul rasboiului Ruso.Austro.Turc din 1788-1792,
(WO informatiile culese de la spionii ce se aflau In ser .
viciul armatelor.
Planul acesta <Fig. II.> reprezinta cetatea Brailei, as a
cum se gasea Intre anii 1788/89, timpul marei ofensiv e
Ruso.Austriaca, si se pastreaz5 n Ashiva Ministerului
de Rasboiu, sectia geografica, de ia Viena.
Dupa acest plan, cetatea Brailei se prezenta astfel :

Pivotul cetatei - castelul - este Inconjurat cu un

zid de forma patrulatera avnd o singur deschizatura.
Colturile acestui zid erau prevazute ca ate un
bastion, de forma circulara, avnd cte trei tunuri mari.
Aici se afla adevarata cetate unde se gsea la No. 1
magazia cu pulbere la No. 2 si 4, magaziile cu pro viziil
la No. 3 cazarmile ienicerilor si la No. 5, moscheia.
Tot aici se mai aflau i trei fntni,
Dupa aceast Intdritur, nu tocmai la mare distanta,
se observa o a doua Intriturd facuta tot din zid i
prevzut i cu sant zidit. Si aceast intdritura are forma
parat si tot numai o singur deschizatura insemnat in
plan cu No. 10 avnd o punte ce se putea ridica. La coltu.
Tile Intariturei acesteia, bastioanele erau triunghiulare i
nu se observa nici o asezare pentru tunuri. Intaritura
apara casa comandantului ienicerilor i a celorlalti
ofiteri Insemnata cu No. 6.
Acestor dou Intrituri cu zid, le urma o a treia
facuta din sant si parapet de gard de nude In forma

www.dacoromanica.ro
 12 ANALELE BRAILEI

pentagonata, avnd doua deschizaturi una No. 7, numit

poarta principala prevzut de asemeni cu punte ce se
ridica i alta No. 8 care se mai numea f poarta apei
si pe unde se putea merge la Ghecet, asezat pe cellatt
mal al Dunarei si insemnat aici cu No. 16.
Intrirea aceasta desi mai rudimentala era foarte bine:
aperata, fiind prevzut cu cinci bastioane, trei de forma
triunghiulara i doua semicirculara, fiecare bastion avnd
pana la zece tunuri, precum i anturi pentru mine. Tot
aprrea aceasta mai avea o reduta mare cu sapte tunuri
si alta mai mica cu doua tunuri, ambele strejuind poarta
prineipal No. 7; mai avea apoi pe latura de N-Vinca o
reduta cu cinci tunuri, iar pe cea de N=E alta cu doua-
tunuri precum i un sant pentru mine Insenmat cu No. 17.
In spatele acestei Intarituri nu se afla nici o Iocuint,
locul fiind lasat fiber pentru exercitii, precum era si cd
din fata ei.
Locul pe care se aflau aceste trei Intarituri, pna-
astazi poarta numele de cetatuia i e In partea de N=E.
a ora,,u'ui Braila.
Acestor trei Intdrituri le urma o a patra ce pleca
chiar din malul Dunarei Inconjurnd pe cele descrise mai
sus. Intaritura aceasta deasemene era facuta din sant cu
parapet de pmant sprijinit pe gard de nude i pari. Forma
i era semicirculara neregulata si era strabatuta de doua
deschizaturi, una In No. 9 numita Poarta Pandurnlui si
alta In No. 8 numita Poarta Apei.
Pe aceasta nu se observa dect doua santuri pentru-
mine pe partea de N. E. In No, 17.
Rusii ocupnd Braila In 1772 au prelungit aceast
Intritura pand In apa Dunarei, facndu.i n partea dinspre
Galati i o reduta, probabil de teama unui atac turcesc
ce ar fi putut surveni din partea Ismaitului. Pe aceast
prelungire facuta de Rusi, se afla poarta Galatilor al c6rui-
drum ridica malul prin vadul Gherghisan.
In jurul acestor Intrituri ce formau vestita cetate a-
Brailei, de care s'au isbit de nenumarate ori ostile rusestir
se aflau casele locuitorilor asezate In forma de semicerc.
Casele ce formau crasul Brailei erau asezate ca n
toate orasele orientate In mod neregulat, intregul oras fiind
www.dacoromanica.ro
 t
:et - ;
) -

(''..41.\,j,

jrandqi L.-

92,:r.,44,, 0,o4kI
'Tr, w4. do."'
,arayttalette MirrPri,,,,,),Zed. ...CV'

/7.64/14,4 44, 2PR.

. 4
f4')(4 .S/440 4.
. n
" b
t

1:.

eo

....,. i
16) 1...-v,.. A,
9
lt :
AtEaf,F4.0."5:
'
.--...- 'A"; -
lit_ t....,<4.7.-
. ,..,....'
. ... ,....--.
.

, x.. z...,-;-,4!- A.,;1-4 ' I , :\ .4 #6.::--;--0- ,

::,..7......r._,-,4.!
.;J ' .14 */1!..1:7a`..414-10. - ' --'s ...$ 7-
.....;-,-. _v..
---
_ _

---;.--. -----z---
.. .
,- --,...
........

Flit, it, wy Pisnul ye* Br011a 1789),

www.dacoromanica.ro
 RAIAUA 1 CETATEA BRAILEI 15

strabatut de foarte putine strzi, deasemenea neregulate.

Cele mai multe din locuinte erau din lemn nprejmuite
cu gard de nuele. Printre locuintele orasenilor, n planul
nostru observam in No. 15 pe aceia a NazIrului, admi.
nistratorul raelei, iar In No. 18 al doilea rand de magazii
c u provizii.
In timpul razboiului mai sus amintlt, s'a facut o
aka' Intriturd -a cincia - tot din sant i val de pamant
sprijinit pe gard de nuele, cu menirea de a fi aparate si
asezarile locuitorilor de un eventual atac Ruso-Austriac.
Aceasta ultima ntriturd, ce pleca iarasi din malul
Dunarei avea forma semicirculara fiind prevdzutd cu sapte
bastioane rotunde avand fiecare ate cinci tunuri, iar
redutele In numar de paisprezece, ate trei tunuri,
Ultima apdrare avea trei deschizaturi : prima In No. 11,
Inga care se afla si un sant pentru mine, se numea
poarta Pandurului si pe ea mergra la vadul cu acelas
nume, la Cuptoare si la Odaia Vizirului ; a doua deschi. .
zatura In No. 12 se numea Poarta cea mare sau Poarta
Dracului si se mergea pe ea la Buzau si la Ramnicul
Sarat, trecnd apa Buzaului pe la Gradiste; si In fine a
treia deschizatura In No. 13 se numea Poarta micd sau
Maxineni, pe care se mergea la satul cu acelas nume si
de aici la Focsani.
Locuintele orasenilor se intindeau si peste a cincea
aprare, dar numai n partea de vest a orasului, dinspre
care parte nu se putea Intampla nici un atac dusman.
Urmele ultimei Intrituri se pstreazd pind astzi
se numeste chiar sant, ceiace pe turceste Insemneazd
Intariturd.
Astfel se prezinta cetatea Brailei pe la 1788/789 dupa
planul Intocmit de capitanul de Stat major Johann von
Vermatti.
Cetatea n timp normal era aparata de 1500 de
ieniceri si 1000 de Cavaleristi.
In oras se aflau Ia data ridicarei planului, 2580 de
case cu o populatie ntre 25 -30.000 de oameni, compuse
din romni, n majoritate, greci, armeni, bulgari si foarte
putini evrei.
O observare mai clara a felului de intarire al acestei
www.dacoromanica.ro
 16 ANALELE IIRAILE1

cetati o putem avea daca privim profilul A - B. din

partea de jos a planului. Scara este de 1 : 5000.
In partea Dunarei Braila era aparata de flotila tur.
F.asca ce aparedestul de numeroasa In plan. 0 alta
aparare - cap de pod - observam apoi la Macin unde
zunt ridicate doua redute langa care apare i o cafenea.
Astfel se prezinta cetatea pana in 1828 cand fiind
Ain nou ocupat de Rusi i arsd iar n urma pdcei de la
Adrianopol 1829 fu trecuta Trii Romnesti 'itlpreund
.-cu celelalte raele. Giurgiu i Turnu. Generalul Kisselef
suvernatorul Ord duo amintita pace, a cautat s'o refaca
<fur a planul Odesei, dar n'avu noroc, caci trebui sd prd
,seascd tam Inainte de a=si vedea dorinta inplinita.
* * *

Braila, asezata n partea cea mai sudwestica a Tarii

7Romanesti a avut de infruntat multe in decursul veacurilor
-nu mimai din partea Turcilor, ci si din partea fratilor
Moldoveni.
Asa, Stefan cel Mare In dorinta de ai avea un
vecin credincios, spre a=i fi de ajutor la nevoe, cand vru
_s aduca damn In Ord pe placul stt brailenii cdrora se
.adresase ca sd 1 ajute i raspund god de vrea cu arme,
.0 arme se vor bate si ea' vor pica Vaud la unul numai
3ara nu io vor inchina.
j-n Inprejurimile Brailei, Vlad Tepe prinse pe Hamza
Pasa i pe grecul Catabolinos ce veneau sa-1 prinda
fiindca se opusese dorintei Sultanului de a-i da tribut
.de sange.
Cat timp a fost apoi sub Turci Braila fu adese ori
atacata i ars cnd de Moldoveni, in timpul lui Stefan
,c el mare mai cu seamd cnd de Munteni, atacul lui
Mihai Viteazul.
Si apoi In timpul ofensivei rusesti inpotriva semilunei
kdin secolul al XVII=lea pana In secolul al XIXlea mai
sn'a fost rasboi in care sa nu fie atcat si ars.
Figura 1114a ne reprezinta atacul Brailei facut de
armatele rusesti sub comanda marelui principe Mihail, ce
-apare In figura In planul infaiu cu mana Intins, dnd
-comanda. Atacul a avut loc In 1828 Iunie 15 si tine
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 RAIALIA I CETATEA BRAILEI 19

pana In ziva de 18 Iunie cand reusind sa explodeze

ultima mina, Turcii fura constrnsi sa capituleze. Asediul
Insa tinu 4 sptmani, ceia ce ne dovedeste c era bine
ntrit i aparata. Rusii de altfel au reusit s pund mana
pe ora, prin tradarea grecului Hagi Pavel Pistol.
In aceast figura apare numai cetatea cu cele trei
Intarituri d-escrise mai sus si atacul este pornit din partea
Nord.Est, Incat In planul din stnga In fund, avem
Dunarea, unde se observa flotila turceasca ce ia si ea
parte la lupta, precum i redutele de pe malul drept al
Dunarei. Scena atacului este putin cam romantic si e
lucrata de Wunder din Narenburg dupa desenul lui
Geissler Junior.
In 1877 R4i au trecut Dunarea pe la Braila la
Mcin, iar ln 1878 cand In urma congresului de la
Berlin ni sa cedat Dobrogea din partea Turcilor, arma.
tele romane sub comanda Domnitorului Carol trecura
ca sa ia In primire noua provincie Dobrogea - tot
pe la Braila.

www.dacoromanica.ro
 RAIAUA BRAILEI
de ERI3AN CIUNTU

Si astzi mai pomenesc inca batranii octogenari de vestita

Raiaua Brailei" care, pana la daramarea cetti luptele dintre
Rusi si Turd din anul 1828 si alipirea ei apoi la Tara Roma-
neasca, prin tratatul de pace, incheiat in anul urmato-, la Adria-
-nopole, cuprindea targul Brilei, inconjurat de un tarp de mosie,
cat vedeai cu ochii de Indus i cu zeci de sate, raspnd t, ca
niste avant posturi, jur imprejurul intarit2i fortarete turcesti.
Timp de aproape 300 au, aceasta bucata de pamant smulsa.
din trupul Tarii Romanesti, a fost cuibul celor mai lacomi i mai
spurcati la jafuri si omoruri din credinciosii Sultanului.
Cea dintai asezare a Turcilor pe aceste locuri s'a infaptuit
ri anul 1540, in timpul domniei lui Radu Paisie, fiul lui Radu-
Voda Calugarul.
Turcii, cari ajunsera sa stapaneasca Ungaria, facand-o tri-
batara Porii Inca de la lupta de la Mohaci, la 1526, gasisera
prilej sa profite de slabiciunea Domnilor si de intr gile t desb!-
nr le dint e partidele boereti din Tara Romneasca, pentru a
pune stpanire, una Cate una, i pe cetatile de pe malul stang
al Dinar& ca : Turnu sau Nicopo'ea Mica, Severinul si Giurgiu.
Cand Radu Voda Paisie fu chemat pentru a doua oara In
domnie de catre boierii trii, Turcii se stabilesc i in cetatea
/ dunreana Braila, iar Domuul, cu voie LAM voie, consfinti fara
nici o opunere, cWar din primii ani ai suirei sale pe tron, noua
stpanire turceasca. S'a infiintat astfel pe pmantul Tarn
Romanesti, o noua raia, sub numele de raiaua Brilei.
Cea dintai hotarnicie a raielei Brailei s'a facut dupa 1544,
sub domnia lui Mircea Ciobanul, urmasul 1ui Radu Voda, fiind

www.dacoromanica.ro
 RAIAUA BRAILEI 21

rnduiti pentru punerea pietzelor de hotare doi din boierii tdrii

Coadd Vornicul i Teodosie, marela Bin al Craiovei. (lorga,,
Istoria Romdnilor in chipuri si icoane. Vol. 2 pag. 100)
R iiaua Brilei cuprindea la inceput celatea cu locurile i
satele din prejur i cu b1Iile, stuhdriile si pdurile din cele cloud
brate ale Dunarei.
Pamntul Trli Romnesti, care a mai ramas In afard de
raia, dupd alegerea hotarului facutd de cei doi boi ru ai luit
Mirce Ciobanul, s'a alipit la judetul Slam. Rdmnic (Rdmnicul-
Sara cu care se marginea raiaua.
Ajunsi stpdni cu voia trii pe pamantul romnesr.:, Turcii
din raia s'au dedat chiar dela inceput la prdciuni, hotii, local-
cad de hotare si tot felul de neom mii -mijloace, ce le asigurau
repede o folosire att a pdmnturibr cdt si a avuturilor locuitodlor
mrginai raielei, romni cari pardsiau in masa asezdrile lor, van-
zdncl uneori pe nimic Turcilor vitele si tot ce-si aveau agonisit ;.
de cele mai multe ori ns, erau bucurosi s scape nUmai cu
viata, lsAnd pustii locurile si satele, de groaza atdtor jafuri si+
cruzimi ce aveau de suferit din partea acestor venetici
tali nu respectau, nu numai drepturile de proprietatate, dar nici
chiar autorltatea domnescg.
Incalcarile hotarelor Tari Romnesti dinspre partea raiele
Brilei si jafurile Turcilor stabiliti prin aceste locuri, au dat mult
de lucru si Dom. lor Munteni. Acestia trimeteau mereu plngeri
la Poart pentru desele jafuri si rapiri de parnantnri faptuite de-
Turcii Brileni.
Inca din timpul domniei lui Antonie-Vocla din Popesti (1667),.
fcndu-se reclamatiune Portii pentru calcarea hotarului, s'a tri-
mis In tart fi rman si ag irnpartesc, care mergdnd impreuna
cu $ezban, Marele Sptar, Domn mai in urm si el, si impreun
cu Cadii si cu Turcii mrginas:, au reusit s stabileascd, cu mare
anevoint, dar mai ales cu mult cheltueiald, vechile hotare,.
pundnd din nou pietrele pe unde fusese mai nainte, pe toat
marginea trii dela Rusava pAnd la Braila, (Iorga-Chip si icoa-
ne page 101).
In timpul domniei lui Constantin Brncoveanu, faptul repe-
tndu-se, Vodd Brncoveanu trimite o deputatiune de boieri
compus din : Vornicul Alex mdru Cernea, Briloiu, Constintirt
CiorogArleanu, Ridu Isvoreanu, Bunea Grdisteanu si Vergu
Delegatia de boieri ajungdnd la Poart tocmai in timpuI
iernei, se prezint cu pldngerea tdrii - pentru afdta cheltuial
si atta jaf, dar mai ales pentru incalcarile fcute dinspre raiaua
Brilei. (lorga. Constantin Brncoveanu pag. 102).
Ludnd in cercetare jalba boierilor munteni, Poarta trimite
spre Tara Romneasca un capegiu imprtesc, pe lusuf-Bei,.
fiul fostului Vizir, Suleiman-Pasa. Trimisul Portii ajungdnd la

www.dacoromanica.ro
 22 ANALELE BRAILEI

Bucure$ti a fost prima de Voda-Brdcoveanu cu toate onorurile

i incarcat cu damn, in credinta cd acest sol aI Portii va indre-
pta rul. Cape giul Imprtesc insa, caracter upratic, se MA
mituit de Turcii Braileni, iar ace$tia au facut apoi din el
ce-au vrut, lasand hotarele raielei tot pe locurile ce i-au aratat
Mardi, rarnanad Tara Romaneasca numai cu cheltuelile.
Vazand cd nu s'a facut nici o dreptate lril, Brancoveanu
porne$te din nou la Odreiu (Adrianopole) cu o plangere, pe doi
din boierii trii pe Marele Spatar Mihail Cantacuzino i pe
Constantiu Ciorogarleanu, Imprtia, tinand seama de plan-
gerea BranCoveanului, a trimis a doua oard in Tara Romaneasca
pe un capegi-basa si pe un Cadiu, anume Movella, 'ca s fac
iara$i cercetari. De data asta, desi Turcii Braileni n'au volt sa
mai ia parte la judecata, delegatii Portii, cercetand prin alti
Turci margina$1, a gsit dreapta plangerea trii $i a restabilit
vechile hotare, mutand pietrele pe locurile pe unde se cuno Aeau
semnele vechi, (Istoria Moldo-Romaniei pag, 234-237).
O alt restabilire de hotare, care a urmat pe aceia de
sub Brancoveanu, s'a facut in anul 1717, de calre loan Mavro-
cordat.
WA cum descrie cronicarul grija pentru interesele trii a
acestui domri fanarlot, precum $i a urma$ului sau, frate, Nicolae
Mavrocontat, sub a carui domnie s'a adus la indeplinire actul
de hotrnicie.
Langa alte buntti mari ce.au facut Domnul pmntului
,,acestuia, cari sunt vrednice de a se scrie ca sa $tie cei din
unna noastra cate nevointi au facut acest dornn, de au man-
tuit tara de aceste ruta(i ce venise asupra tarii intaiu aceasta
I

cd Turcii Bredleni i Mrstoreni trecuse hotarele trii, cari le

tinea dela inceput; $i se tildea Brailenii pana la oravil Floch
pre balt in sus $i despre Ramnic i J3uzau se tindea pana in
apa Buzului, de stapanea pmantul i satele i pusese suba$1
prin sate $i scaun pe balt de lua vama din toate cele ce
ieseau din Mitt, i dijmd de pe mosiile tarii. lar Domnul Nicolae
Vocia, fiind domn in urma frtini-su avand credinta i voie
vegiatd dela Turci, si puind nevoint cu toatd iMma (macar c
$i cu cheltuial la Turci), au isprvit precum i-au lost pofta
inimei ; cd au adus porunca tare de la imprtie la Braileni,
la Nan., ca s A-0 ridice stapnirea de pre pmantul Tarii Ro-
mane$ti, $i sa-$i tie numai pand in hotarele cele btrane ce-au
tinut cei de demult. Care poruncd viindu-le, intealt chip n'au
mai putut face, ci au lasat pdmanturile tarli $i au tinut dupa
cum au tinut cei de mai 'nainte, $i au rarnas tara odihnit de
aceasta 1).
1). N. Balcescu - Magazin istoric pentra Dacia Tom. IV. pag. 107-8.

www.dacoromanica.ro
 RAIAUA BRAILEI 23

Turcii din raiaua Brailei folosindu-se de moartea lui Bran-

coveanu, de aceia a lui Stefan Cantacuzino, de prinderea lui
Nicolae Mavrocordat si de imprejurarile razboiului ce izbucnise
intre Poarta i Austriaci, rasluira tot pamantul pana in apa Bu-
zaului la Apus, si in jos liana la gura Ialomitei ; adica judetele
Ramnicul-Srat si Braila intregi 2).
De aci inainte incep rsboaiele intre Rusi si Turci, ce se
slarsesc in anul 1774, prin pacea dela Kaciuk-Kainargi i in
care, referitor la Tarile Romane, se prevedea intre allele si con-
ditiunea ca Poarta sa inapoieze tarilor stapanite de Turci teri-
teritori ile din jurul cetatilor: Braila, Hotinul si Bender, ramanand
nurnai cu cetatile; iar prin conventia del4 Akerman, subscrisa in
anul 1826 de catle Rusi i Turci, Tara Romaneasca dobandeste
cetatile si toate locurile stapanite de Turci de pe malul stang
al Dunani, prin urmare si Braila, desfiintandu-se raielile.
Nerespectarea insa a acestei Conventii a adus rsboiul
Ruso-Turc din 1828, in urma carui raiaua Brailei desliintandu-se
pentru totdeauna, tot pamantul din cuprinsul fostei raiele, avcind
o suprafatd de 102, 210 ha., a trecut ca proprietate a statului
sub numele de dDorneniul Brailei,.
lat care erau dupa Dionisie Fotino, hotarele raielei Brailei
despre Tara Romaneasca in anul 1818 3);
Din rail Siretului, unde se desparte hotarul Moldovei si a
Tarii Romanesti se incepe hotarul Brailei.
Pe marginea Siretului s'a facut hotar dela sine o movila',
si din movila liana la Paltiona s'a pus piatra.
De acolo la Zadna spre podul Badea s'a facut movila; si
de acolo in lunca, pe marginea Turluiului s'a facut movil, pi
pe drumul cel vechiu in lunc s'a pus piatra; i pe dinaintea
odaii lui Sar-hai-ali-Celibi in ratul despre sud s'a pus piatra ;
pi pe drumul Baldouineedor despre rasarit s'a pus piatra ; i pe
locul bisericei dela Baldovinesti intre doi stalpi de piatra s'a
pus si alta piatra. $i dela Baldovine$ti spre nord este o movil.
De aici mai 'nainte sunt alte trei movile si pe varful uneia
din ele s'a pus piatra ; si pe movilele dela Gemeni, uncle se
intinde drumul tntre movili, este alta piatra; si la Odaia lui
Sari-Sulehnan pe alaturi cu satu este o piatra alba veche si hi
fa cu piatra aceia o movlla si in satul Chdaci la rnovil, unde
se ingroapa turcii, este hotar vechiu : pi pe la Odaia lui Sulei-
man-AO, uncle este o piatra veche, hi dreptul ei s'a facut
movila ; si pe la Odaia Oeneei este o movil, in varful careia

2). lorga - Chipuri i icoane Vol. 2. pag 101.

3). Dionisie Fotino - Istoria general a Daciei traducere de G. Sion.
Vol, III. pag. 196.

www.dacoromanica.ro
 24 ANALELE BRILEI

s'a pus piatra i despre partea nordica a Tusului, unde era o

piatra veche s'a mai pus una nou: si pe coasta Antil (Encii?
nota autorului) unde este movila Dukini i o piatra veche rosie
s'a facut movild ; pa movila Spatul despre coasta Anti, unde
este o piatra alba veche s'a fault aproape de ea movild.
$i silfstea lui Sterian este tot a Trii Rontanesti ; iar la
pod si pe locul insulel lui Emir este o movild, care se chiama
Leinata, si pe varful movdei este o piatrd si la Iovaneli
sunt trei mid movili, pe varful uneia din ele s'a pus piatrd si
aproape de aceia s'a mai facut una.
Odaia Viztrului pand la cinci Gorgani este tot pe partea
'Tani Romanesti uncle ebte hotar vechiu si din aceste cinci mo-
vile, una este pe la mijlocul Curtil Oclil i pe movila Calului
s'a pus piatr, tindu-se movila in cloud si rdmannad jumatate a
Turciei i jumatate a Trii Romanesti ; movila din coasta satului
Cuptor s'a pus piatrd ; de acolo inainte merge pang la locul unde
se chiama Nisipurile sau Solin pand la locul unde se chiamd
Orteni si de acolo merge In satul Boul, sau movila Boului,
unde chiar pe hotarul Trii Romanesti a zidit Wahl Cantacu-
zino o bisericei.
De aid inainte se intinde hotarul pand la marginea Duna ei
si dela Odaia lui lasigi-Suleiman pand la putul Tiganului, uncle
-este iardsi o movild cu carbuni ; de aci pana la putul Mtolului
uncle este o movild cu carbuni si de acolo se intinde iardsi pand
la movila Catdrului. uncle este alta movila cu crbuni si se
intinde mud pana In drumul Bale!, unde mai este o movila cu
cdrbuni.
De aci incolo, Dundrea se face hotar Tarii Romanesti, care
Aclupd Hatihumaiumul impdrdtiei, merge chiar pe matca raului,
peste care Turcii nu au voie ca sh treaca pe langd aceste si
insulele cari sunt in mijIocul Dundrii, uncle vin in parrea Tani
Romanesti, iar altele in partea Turciei, stapanite de Nazirul.

Satele din Raiaua Brilei.

hi cuprinsul raielei, am aratat ca se gdseau si multe sate,
din cari unele din ele fiintau ca asezari romanesti mai 'ninte
ca acest pdmant sa cadd sub Turci, iai altele pe-au infiintat
Turd', dupa stabilirea lor in raia, pentru a le servi ca cuiburi
de praM hi timp de pace, iar in timpul luptelor, ca mijloace de
zprovizionare si ca puncte de sprijin ale armatelor.
Locuitorii satelor din raia prezentau deseori plangeri de

www.dacoromanica.ro
 RAIALIA BRAILEI 25

modul cum fnfiintau Turcii fel de f el de sate, mai ales prin

lunca Dunarei 1).
In partea de miazazi i apus a raielei, se afla un intins
domeniu cu un sat mare numit Odaia Vizirului 2) (turceste
Vizir-Kslasi 1), proprietate a Slltanei Sofia, vadava de vizir.
Odaia Vizirului administrat prin Turcii Bostangl, devenise ada-
postul tuturor Turcilor fara de nici un captaiu, cari sub protectia
numitei sultane se tineau numai de jeafuri i hotii la drumul mare.
In 1765, In a doua domnie a lui Scar lat Voda Ghica, Odaia
Vizirului pricinuind larii mari pagube, numitul domn a hotarat
s mijloceasca prin Nazirul din Braila alipirea acestui domenia
de pamantul Tarii Rornanesti, ta schimbul obligatiunei ce-si lua
ca sa se plateasca anual din visteria tarii 25 mil lei sultanet
vdduve si 3500 lei Meru lut.
Veniturile domeniului sultanei, In 1763, adica Inainte de
incorporarea lui la Tara Romaneasc era de 82 2842/3 lei vecht,
repartizandu-se la urmtoarele dari :
1400 familii, ce locuiau atunci, plateau pentru tinerea cailor
si a dobitoacelor i incalzitul ofiterilor, o carut de fan i una
de lemne flecare familie.
In natura nu se lua de cat 700 care de fan si 300 de lemne,
celelalte s'au pltit In bani. .
Pentru fan, socotit caruta cate un leu . . . . . . 740 lei
Pentru lemne, socotit" caruta a 30 parale 855 ,
Pentru privilegiul exclusiv de a face si de a vinde
branzeturi . 250 pp
Pentru maritisul fetelor si al vaduvelor; cele dintai 2 lei
si cele de al doilea un leu si jurntate ziva
de nunta . . . . . . . . . 215 lei
Leafa comisarului insarcinat de N3zIr spre a strange
capitatia 33311's ,
Dare asupra oilor, cate o para i jumatate de oaie
atat mica cat si mare. 2.500 ,
Dijma o zecime din averea mortilor. . . . . 431 ,
Venitul vmii dupa tarif a particulara a satului . . 3801/3,,
Dare asupra albinelor, Cate 4 parale de stup . . . 140 ,
Dare asupra vinului facut pe loc, daca e putin

1). In Arhiva Senatorilor din ChisinAu d. Radu Roseti a gsit Intre aIte
dosare i o reclamatiune a locu'toritor raelei Bfailei contra deselor infiintrk
a acestor sate turcesti.
2). Dionise Fotho pag. 162-3 Tom. II-lea).
1). Satul Viziru de astgzi, cu o populatie de 7000 suflete, resedinta plgsii
cu ace1as nume.

www.dacoromanica.ro
 26 ANALELE BRAILEI

Cate o para de masurd, daca e mull, cate 3 lei

butia 180 lei
Dare asupra vinului strein (care nu e facut pe loc)
cate 3 lei si 10 parale de butie 580
Amenda in bani. 2.800
Chiria prdvaliilor Sultanei. 380
Saliani, sau birul ce se ia de Paste pana in toamna,
adica 4 lei de fiecare om, o jumMate leu de
vita de plug, un leu de suta de oi si 20 la
sutd din totalul birului, peste tot 11 000
Dijrna asupra grnelor, mierei $i altor producte. 61.500
Total . . . . 82.28 V/a
In 1766, adica la un an dupa incorporare, veniturile acestui
domeniu erau de 25.139 lei vechi, repartizndu-se la urmatoarele
clad.
Lei Par.
1) Capitatia cate 2 lei de orn 6.794,-
2) Saliani. 10.038,-
3) Birul tiganilor 25,-
4) Dijma graneior. 1.282,-
5) Venitul pentru 70 mii oi 7.000,-
Total . . . . 25.139,-
Dijma asupra granelor s'a desfintat mai de tot dupa incor-
porarea acestui domeniu, pentruca nici ceilalti supusi ai Print
cipatului nu o plateau.
Toate drile, diva' incorporarea acest4domeniu se incasau
prin ispravnici si logofeti, ca si in restul tarii.
In anul urmator (1767), Printul Alexandru Ghica a scos din
acest domeniu 30.211 lei. I)

e *

Din satele care au facut parte din raia, unele exist si astazi,
iar altele s'au desfiintat cu timpul, formandu-se in locul br
alte sate.
Din cele cari mai fiinteazd astdzi, afard de Viziru, mai sunt :
1) Cazasu, asezat la 6 km. spre apus de orasul Braila.
Btranii satului Cazasu spun ca.' acest sat este format din con-
topirea a altor doua sate vechi, cari purtau numele a doi turci:
Isamu $i Cazas-Omer. Vatra satului vechiu era la 1 km. mai
spre miazanoapte de cel actual. In timpul stpanirei turcesti, pe
locul vechiului sat, se afla un mare depozit de iarbd de pusca.
1) Carra. 1storia Moldovei i a Romniei (pag. 268 - 271)

www.dacoromanica.ro
 RAI MIA BR1LEI 27

Locul acesta deyeni apoi cartier general al Rusilor, in timpul

luptelor dintre Rusi si Turci la luarea Brilei, in anul 1828.
2) Chiscani, situat pe malul stang al Dunarii vapoarelor, la
10 km. spre miazazi de Braila.
Acest sat este foarte vechiu. In anul 1783, locotenentul
austriac Frant Mihanovics mentioneaz si satul Chiscani, in ra-
portul sdu pentru calatoria ce-a facut pe Dunre ca trimis fin*
ratesc. 9
3) Tichileei, pe malul Dundrei la 17 km, spre miazazi de
Braila.
In raportul trimisului imprtesc din anul 1783, acest sat
este trecut sub numele de Likiristie. In ziva trecerei sale pe
Dunare, 0-brie 20 1783, locot. Frant Mihanovics arata cd in
dreptul acestui sat se aflau acostate 4 bolozoane (corabil turcesti).
4) Gropeni, situat pe malul stang al Dunarii vapoarelor la
23 km spre miazazi de Braila.
Pe vremuri, sub administratia raielei, se zice c'd mai la
vale de acest sat ar fi existat alte cloud sate mai mici stpanite
fiecare de ate un pasa.
Si acest sat este mentionat in raportul locotenentului austriac.
5) Veideni, situat pe malul drept al raului Siret (langa vi-
roaga Siretelu), la 11 km spre miazanoapte de Braila.
Despre acest sat gasim in Letopisetele Moldovei, c Vasile
Lupu in anul 1638, fiind batut de Mateiu Basarab, fugi la Braila;
iar de aici fiind urmarit, inteo noapte, trecu prin satul Vadeni
spre Galati. 1)
6) Ciucea, astazi mic catun la 5 km. spre miazazi i apus
de satul Tichileeti.
7) Naztru, situat la 12 km. spre miazanoapte i apus de
orasul Braila.
Vechiul sat era asezat mai spre miazazi, pe hotarul
la locul numit Silistea Nazirului, iar numele ce4 poarta ne arata
c a apartinut in vechime unui Nazr, titlu ce insemna inten-
dent al Sultanului pentru primirea zaherelei (provizia cerealelor
cerute de Poarta).
8) Scortaru Vechi, comun situat la 18 km. departe de
Braila, pe soseaua judetean, Braila-R. Sarat. Batranii satului
cari i mai aduc aminte spun cd in vechime satului Scortaru
Vechi i se zicea Mola, dela un turc Mola-Braim care avea titlul
de muftiu. Mai tarziu, satul trece prin vanzare ca proprietate
unui alt turc numit Scortaru, numindu-se Mola-Scortaru.

1) Analele Academia Rom. Memorille sectiei istorice. Tom. XXXV1

(pag. 141).
1) Letopisetete Moldovei Tom. I pag. 307.

www.dacoromanica.ro
 28 ANALELE BRILEI

9) Muftiu, este satul care astazi se numeste Traian, situat

llanga statia de cale ferata ce poart i acurn numele de Muftiu.
Se zice ca si acest sat era proprietatea tot a Muftiului Maki-
Braim.
In anul 1879, pe mosia satuluf Muftiu s'au impropriefarit
.200 de insuratei, veniti de prin satele invecinate.
Sate le din timpul raielei, cari s'au desfiin(at fn urma, for-
mandu-se din ele alte sate, erau urmttoarele :
1) Vetratura, sat care a existat pe malul stang al Dunarii,
la 2 km. spre miazanoapte de satul Chiscani.
In mineiul lunei Ianuarie dela biserica sL Spiridon din
Braila, ramas dela vechea mitropolie (vezi Cap. Mitropolia Proi-
davia) pe fata din urma, se afla scrisa in romaneste urmatoarca
insemuare sa se stie de cand m'am hirotonit eu Preotul Nicolae
-din Popa Dumitru ot Braila, Protopop Brailei i m'am hirotonisit
la hramul lui Sf. Nicolae, la biserica din VarsatuO, Veleat 1814
iant arie 13.
Astaz;, pe locul uncle a fost vatra satului vechii, egpus
inurdatiei, se mai vad numai cateva bordeie locuire de zarza-
vagil bulgari.
Tufeel, fostul sat Ceacaru, format dupa 1832, (la 32 km.
spre miazazi de Braila) cu locuitorii satelor turcesti desfiintate :
Porunboia, Cuptoarele, Ceacaru, Cluintu, Rama si Ibis.
Pe locul vechiului sat Rama s'a infiintat in anul 1895 satul
model Tibanestii-Nol, asezat pe deal, spre miazazi de satul
Tufesti.
Celelalte sate turcesti erau mai toate asezate In lunca Du-
anarei, spre miazazi i rsarit de satul Ceacaru.

Administralia turceasc din timpul raielei.

Raiaua Brailei, ca si toate celelalte raiele turcesti de pe
malul Donarei, au fost in tot timpul carmuite dupa sistemul gu-
vernului otoman.
TOICii, dupa ce puneau stapanire pe un vad de searna pe
malurile Dunirei i stabileau raia, incredintau administratia raielei
unui pas cu titlul de Bela.
Inca dela 1550 cetatea si Raiaua Brailei, Turcii o numeau
lbrail, isi avea beiul e;, intocmai cum i aveau i celelalte cetati
-turcesti : Turnu, Giurgiu i Severinul. 1)
Beii sau begii raielei Braila erau comandantii ostirilor turcesti
si ii aveau garnizoana in Braila. Trupele turcesti lasate in ingri-
jirea beilor trebuiau sa fie totdeauna gata, atat pentru apararea
1) lorga, Negotul i Meteugul in trecutul romnesc pag. 101.

www.dacoromanica.ro
 RAIAUA BRAILEI 29

raielei, cdt i pentru a fi puse la ordinul Portii, la ori ce miscare

de nesupunere ce se semnala in Tdrile Romne din partea dom-
nilor ; iar nand se intampla ca Turcia s poarte vr'un rdzboiu
mai greu, fie contra unui domn rezvratit, fie contra uneia din
cele cloud tari cu care Poarta a avut mai multe rdzboaie. Rusia
pi Austria, armatele cettilor dundrene erau cele dintdi trimise
spre a tine piept ostirilor dusmane, pdrid la sosirea armatelor
regulate turcesti.
Sultanul incredinta uneori pasalelor din serhatari (cettile
clundrene) titlul de Serasker, bucurndu-se de o mare incredere
pe langa Inalta Poartd.
In anul 1595, Mlaiu Viteazul, dupd ce btu pe Turci si
supuse cetatea Brila, Incredint cdrmuirea acestei cetti unui
nou demnitar, necunoscut pAnd atunci, cu titlu de Ban de Brdila
i Buzeiu. Acest ban, pe langa fndatorirea de a administra cele
cloud judete mrginase, mai avea i pe accia de a priveghia cu
armata sa pentru paza trii fn partea de rsdrit. ])
Luptele lui Mihaiu cu TurcHi i cu ceilalti dusmani ai OW,
dar mai ales scurta sa domnie, nu i-a IngAduit sd-si vadd pla.
nurile sLie realizate ; iar cetatea Brila a rdmas ca marnainte,
tot sub administratia turceascd.
In afard de Beiul care era guvernatorul cettii Braila, mai
avea si alti mari demnitari ca :
Chehaia, beiu sau Capuch haia care era ajutorul guverna-
torului. In anul 1821 Capuchilaia de Brila anunta ciuma ce s'ar
fi ivit In acel oras si satele de prin prejur 2)
Nazdrul, insrcinat cu adunarea veniturilor pescdriilor
cu primirea si predarea proviziilor cerealelor, ce erau indatorate
prile Romne s le predea la schela Brailel, pentru a se tri-
mete de cloud ori pe an, (primvara si toamna) la Constantinopole.
Nazdrii, persoane de increderc a Portii, cdptau 'Inca pe idng
Insdrcinarea de intendent pentru primirea zaherelei i pe aceia de
guvernatori ai cettii.
Cadit erau judecatorii, inaintea cdror se aduceau pricinele
de judecatd ale locuitorilor din raia.
Adesea ori Cadii primeau inputernicirea Portii de a lua
parte ca judecdtori ale tuturor neintelegerilor i pricinelor dintre
Domnii trii si Turcii raielei, p3ntru lincalcdr1 de hotare, morti
etc. fdpluite pe pmntul Tar i Romdnesti. Cadiul Brilei este
rnduit sd cerceteze i s judece in anul 1824 pe Gherasim,
episcopul de Roman 1

1) Iorga, documente Vol. XII pag. 373)

2) Idem Vol. X pag. 270.
/
3) Iorga. Din rapoatte consulare din Iasi si Bucuresti Vol. X pag. 584.

www.dacoromanica.ro
 30 ANALELE BRAILEI

Muftit erau preotii cultului lui Mohamet. Autoritatea muf-

iiilor se mrginea numai asupra credinciosilor musulmani. Cres-
flail din raia s'au bucurat in totdeauna de deplina libertate reli-
gioas, exercitatd-prin Mitropolitii Proilaviei (autoritatea superioar
bisericeascg infiintat de Turci pentru pstoria crestinilor din raja).
Giumrucgiul era functionarul, care avea ca insrcinare
stringerea vmilor.
Pentru serviciile aduse Portii, toti puternicii demnitari ai
raielei cptau pentru venitul lor personal si dreptul de a se
folosi de toate veniturile satelor si a moAlor ce le apartinea
de a lua dijm, de a incasa vam, etc.
La aceste venituri se mai adogau si desele daruri, plocoane,
imblanziri, cumprri de proptele, etc. pe cari Domnii tgrii tre-
buiau s le trimean in fiecare an tuturor paselcr din raia.
Din visteria Curtii domnesti au iesit sute de milioane in sec.
XVI-lea i XVII-lea, dar nici odat atat de mult ca in dom-
nia Brancoveanului.
Pe langa haraciul (tributul) trii, Brancoveanu trimetea pe
fiecare an plocoane Serask: erului Brand 1),

1). Gion. Istoria BucureVilor pag 120.

www.dacoromanica.ro
 Asediul din 1828 a Cetati Brila
Compliatie dupe Memoriile Maref alului von Moltke, care
a asistat_la luptele ruso-turce de atunci.
de COLONEL C. G. DEMETRIADE
Fost Comand. al Reg. Pontonieri din Braila

Armata rus sub Wittgenstein &cm la 7 Mai 1828 Prutul

cu Corpul 6 0 7. Corpul 6 se dirigid spre Bucure0i, iar Corpul
7 se indrepta spre Celatea Bri1a, spre a o asedia sub comanda
Generalului Voinow i sub directia superioara a Marelui Duce
Mihail, Singur Corpul 7 avea Parcul de asediu al Ru0lor qi
artilerie de asediu,
Descrierea oraului i cetblei Brila din anul 1828.
Braila avea 40.000 locuitori cari puteau da 7 pana la 8,000
oameni ca aprtori ai cettii i cari erau Turci.
Braila este situata pe un platou cu inclinare mica spre
cetate i care era inchis pe uscat. Pe Dunare era deschis, insa
mrginita cu pareti de argila verticali de 80 picioare (24 m,)
inalte. Pe malul celalt se intind vaste cmpii, in mare parte bal.-
toase, 'Ana la Mein. Cetatea nu era dominat de nicaeri, cum
era obiceiul in alte cetati turce0i.
Traseul incintel fa zidurilor cetatei) forma pe inltime un
semicerc poligonal cu 8 laturi i legndu-se cu uvrajul (fortificatie)
inchis B, in partea de jos a fluviului. *)
Cele 9 bastioane erau foarte spatioase, flancurile lor aveau
20-30 pa0 (6-9 metri) lungime i fetelc lor 50-60 pa0
(15-18 metri).
Pe fiecare din flancuri erau doua tunuri pe platforma de lemn
trei tunuri pe fete.
Tunurile trageau prin ambrajuri captuOte cu lemn i fascine
in toata lungimea fortificatiei, pe fronturi neatacate.
Pe curtina (intervalul intre bastioane) mai putin ridicata cu
cteva picioare se aflau mortierele.
*) Vezi planul In pag.www.dacoromanica.ro
33.
 37 ANALELE BRAlLEI

In profilul acestei cetti, escarpa era riclicatd cu 20 picioare

(6 m.) deasupra pmntului natural si cldea astfel incintei prin-
cipale oarecare comandament asupra terenului i/iconjurtor, co-
mandament care lipsea cu totul celorlalte cett: turcesti.
Taluzul interior al valului cettei era cdptusit cu gard de
nuele i tdiat vertical, fiindc permitea aceasta terenul argilos.
Taluzul interior al parapetului era captusit cu palissade, cari
treceau de creasta lui cu cteva degete (cativa centimetri),
greseal comund la fortificatiile turcesti de atunci (Silistra, Hr-
soya, Isaccea i Varna).
Grosimea parapetului era de 16 picioare (4 m, 80)
Lrgimea santului inaintea fetelor era 5-6 stnjeni (16-
12 metri). i istaintea curtinet de 8 - 10 stnjeni (16 - 20m)
Escarpa i contraescarpa construite in 1821 -erau in cea
mai bund stare,
Cetatea Braila n'avea fortificatii exterioare I).
Citadela A situat in interiorul cettei, avea acelasi profil,
dar santul avea dimensiuni mai mici.
Citadela era aprat de tunuri in loc de bastioane i ar-
mat e cu prisosint.
Uvrajul 13 era destinat a comanda Dunrea. O baterie cu
trei caturi indeplinea acest scop.
Stradele orasului erau cu totul neregulate si intortochiate.
Casele erau cldite foarte usor dn pdmnt, vltuci i acoperite
cu frunzare i trestie.
Turcii si fceau adposturi contra bombelor, spnd esca-
vatiuni la spatele curtinelor. Stlpii acestor addposturi subterane
erau ingropati pand la capetele lor. Acoperisul addposturilor era
da scnduri groase de 6 toli (18 cm,) i acoperite cu pmnt de
un picior (o,33 m,) grosime.
Aproviziondrile de gru se pstrau in grcpi, in forma de
damigeand, i argil arsd si uscate intocmai silozurilor arabe.
Cetatea era foarte abundent aprovizionatd si se putea reinoi
cu usurint prin Mdc'n, atdt timp cat flotila turcd stdpnea
Dunrea.
Armarnentul cettei Braila era de 278 tunuri i mortiere.
Cetatea Braila tn 1828 era deci cea mai tare cetate dela
Dundrea de jos, chiar neexceptnd Vidinul.
Garnizoana turcaascI a Brilei era de 8000 oameni, in mare
parte locuitori inarmati , ea avea de toate. Se putea astepta
armata rusd sd intalneascl o rezistent viguroas. Comandantul
cettei era Soliman Pasa.

Fortul stelat X pe plan pare a nu fi fost In 1828 in leg4turg cu cetatea

El exista tn 1910 ruinat, dar
www.dacoromanica.ro
ASZERL LINALO DE WOE OM
V
lucreirile de npropiere in anul 1828

Scara 102 past (0, 7,5m =4,,,a,r)

www.dacoromanica.ro
 ASEDIUL BRAILEI 35

Asediul Brilei
Corpul 7 de armata rusesc, intrit cu un parc de geniu i
artilerie, un batalion de sapatori-mineri i doua de pionieri, fu
destinat a conduce lucrarile de asediu ale cetatei Braila,
Corpul rusesc de asediu numara 16-18.000 oameni, format
din toate armele.
Generalul Suchasaniet indeplinea functiunile de ef de Stat
Major pe langa Marele Duce Mihail.
Generalii Gerois i Trusson II conduceau in special ope-
ratiunile geniului la asediu.
La 11 Mai 1828 primele trupe ale Corpului 7 ajunsera
inaintea Brailei 0 la 21 Mai 1828 ajunse qi grosul armatei cu
artilieria de asediu, avand 100 tunuri.
Lucrarile incepura la rasarit de cetate, prin construirea
redutei No. 1 0 a bateriilor No. 2 0 3 ; 100 sapatori 400
lucratori le terminara fr pierdere in noaptea de 19 Mai 1828.
Scopul construirei acestei redute i baterii era de a bate
flotila turcealca, precum i bateriile turce0i situate in B i in
acela0 timp de a lasa asediatilor turci incertitudinea asupra
punctului de atac. Aceste lucrari erau wzate la 3000 pa0
(2250 m.) de liniile turce0i.
Artileria rusa nu produse aproape nici un efect.
Se parsira aceste lucrari 0 se construira alte 2 baterii,
No. 4 0 5, de 12 funti (6 kg.) ghiuleaua, fiecare de 6 tunuri,
cari mai tarziu contribuira la victoria flotilei ruse pe Dunre
asupra acelei a Turcilor.
Ruqii aveau asupra cettei Braila date cu totul nesigure
in privinta puterei garnizoanei qi a naturei fortificatiilor.
Dup un plan ridicat in 1810 i trimes dela St. Petersburg
prin ingrijirea directiei geniului, Rusii credeau ca linia a, d, e, f,
era adevaratul traseu al incintei orawlui fara bastioane, escarpe
i contraescarpe de zid. 1)
Se credea deasemenea ca Turcii in cetatea Braila nu erau
decal 3-4000 1

Corpul de asediu se putea adaposti in ruinele cartierului

desfiintat, wzat sub Cetatea Braila pe Dunare, pe and la cele-
lalte laturi ale cetatei nu se putea inainta cleat in campie
deschisa. Aceasta particularitate decise alegerea aci a punctului
de atac.
La 21 .Mai incepu constructia bateriei No. 6, care &Ira' doua
nopti ; pentru a deturna atentiunea asediatilor se intretinu prin
bateriile No, 4 0 5 un foc foarte viu asupra cetatei, care raspunse
cu mult vigoare, insa cu putip justeta.
Turcii neglijara de a face o eqire contra bateriei No. 6 care
nu era terminata. Bateria fu armata in parte cu tunuri de 24
funti (12 kg.) ghiuleau qi in parte cu tunuri de 12, pentru a
demonta artileria turceasca a frontului de atac.
1) Vezi pIanuI
www.dacoromanica.ro
 36 ANALELE BRAILEI

Dela 21 la 25 Maiu 1828, Rusii se ocupar exclusiv cu

stabilirea a cloud baterii si cu prepararea gabioanelor i fascinelor
necesare lucrrilor de asediu. Din cauza lipsei de nuele, se intrebu-
intara trestia i papura care erau usoare i foarte solide.
In noaptea de 25-26 Mai 1828, Rusii deSchisera prima paralela,
gratie pozitiei cartieruui desfiintat, care paralel avea flancul
stng g la o deprtare de 8-900 pasi (675 m.) i flancul h la
departate de 5-600 pasi (450 m,) numai, dela contraescarpa
cetatei.-S'a numit prima paraleld partea dela g la bateria No.
7 i a doua paraleld cealalta parte dela h, unde transeea
se lega cu bateria No, 7,
Lucrarea paralelelor se facur cu prudent si in cea mai
mare tacere si cum Turcii nu impiedecar lucru, Rusii construira
si bateria No. 10 de mortiere.
Turcii nu zrira construirea acestei baterii dect cnd rasari
tuna, catre dimineata si dirijara focul tunurilor lor asupra acestui
punct, fara a pricinui vreo perdere Rusilor.
Rusii deschisera cloud comunicatii largi cu depouri de transee,
in aceeas noapte.
La 26 si 29 Mai 1828 Rusii construira bateria de demontare
No. 8 si 9, insa se lucr nurnai noaptea, fie din prevedere, fie
din cauza caldurii zilei.
Turcii indreptara focul tunurilor lor mai cu seama asupra
bateriei No. 6 careia-i facura mari stricciuni ambrazurilor si
demontara 2 tunuri.
Rusii, tot pin aceasta baterie No. 6, bombarclar cu vigoare
bastionul II. Poarta valului principal al cettei era asa de ing-
urita de bombe, inct se putea vedea in interiorul orasului ; o
explozie de munitiuni in cetate produse un vast incendiu, pe care
ploaia'l stinse in mare parte.
Turcii aprinser focuri maxi pe val, spre a putea cunoaste
starea exacta a lucrarilor, bird ins a le putea intrerupe.
Turcii intretineau un foc strasnic, dar artileria lor nu tragea
deal asupra oamenilor izolati, ce zdreau deasupra i in interiorul
transeei. Cea mai bun aparare a Turcilor era in focul morti-
erelor irkireptate cu precizie si succes asupra paralelei a doua,
produand o perdere zilnica de 10-15 oameni in transee si
omora sau ranea un mare numar de ofiteri.
Turcii facura mici esiri cu o mare vigoare, fra ins a
produce vre-un efect.
In noaptea de 31 Mai spre 1 Iunie 1828, Rusii construira
bateria No. 7 pentru a demonta baterille turcesti din bastionul
II, situat la flancul stng al cetatei, baterie a carei existent Turcii
abia o descoperira.
Rusii nu stiau sigur daca cetatea avea bastioane cu flancuri
si fete sau erau numai turnuri ca la citadela, fiindca buzele
ambrazurelor, rotunjite la' partea exterioara, erau amenajate in' arn:-
brazurele unghiurilor de spate, care se micsorau in afara, dnd
www.dacoromanica.ro
 ASEDIUL BRAILEI 37

bastioanelor o aparent rotunda. Din aceast cauz si din cauza

marei inltimi a bastionUlui, Rusii neglijar construirea de baterii
de ricoset, frieru pe care Rusii if considerau ca nefolositor chiar
contra curtinelor.
Pentru a proteja prima paralel, Rusii construir reduta
No. 11 pe aripi. In toate noptile lucrau 2,-3000 oameni si la 3
Iunie 1828 se terminar santurile de comunicatie, cari trbuiau
sa duc la a treia paraleld c.
Luerrile au fost trasate pang acolo cu ajutorul fascinelor
si erau in parapete de transee, fr gabioane, dupe metoda
sapelor volante.
Rusii inaintar intrebuintand alternativ sapa plin i sapa
serni-plina, fiinde tragerea Turcilor foarte vie si bine indreptat,
incepea s produc marl. perderi.
Pentru a apra drumurile fcute noaptea, Rusii avezar in
capul drumurilor cteva obuziere usoare, care aduser excelente
servicii ziva in respingerea Turcilor. Aceste mortiere usoare erau
asezate in ruinele cartierului desfiintat prin care se ducea lu-
crarile de asediu. In acest fel, paralela a treia, deprtat de 120
-150 pasi (112,50 m.) de confraescarp, fu terminat la 4 .=6
Iunie 1828 si cele dou ramuri ale sapei furl duse pang la ctiva
stjeni dela creasta glacisului.
Rusii nemultumiti de efectul produs de noua baterie,
care se compunea din tunuri de 12 si 14, asezar in paralela
treia bateriile 12 si 13 si bateria morii No, 14, inltnd bateria
No, 6, pentru a putea trage cu cele 24 tunuri peste lucrrile
inaintate. Transeele furd spate att de adnci, in tot lungul lor,
in ct se putea circula in ele clare, Lucrrile aveau o lrgirne
de 18-20 picioare (6 rn) in paralele si 12 picioare (3,60 rn.) in
drumuri, pentru ea s poat circula cu inlesnire tunurile.
S'a dob.ndit astfel parapete foarte rezisfente, dar lucrul si
timpul intrebuintat pentru constructia lor erau ,ceniderabile Si
nu produceau un avantagiu proportional.
In paralele i drumuri, Rusii asezard banchete cu trepte si
in intervale, mai ales in apropierea cettei, s'au arnenajat crenele
pentru trgtori cu ajutorul sacilor de pmnt asezati pe gabioane.
Gabioanele au fost coronate cu fascine asezate transversal si
destinate a le irnpedeca s fie rsturnate prin impingerea 136-
mntului. Rusii fceau gabioane pentru constructia bateriilor si
a sapelor, care gabioane aveau 4 picioare (1,20 m.) inaltime pe
2-21/2 picioare (0,75 m.) grosime. Dacd aceste gabioane ar fi fost
construite din nuele erau aproape imposibil s." fie purtate de un
singur om ins, negsindu-se nuele, s'a intrebuintat trestie si
papur i erau deci ware.
Fascinele aveau lungime de 18 picioare (5,40 m) si erau
purtate de 2 oameni. Traseul lucrrilor de apropiere al Rusilor
s'a fcut in parte cu astf el de faseine si in parte cu ajutorul
gabioanelor asezate succesiv pe aliniament de oamenii trupei,
www.dacoromanica.ro
 38 ANALELE BRILEI

La lucrarea trameelor se socotea un om de gabion, ins jumtate

numai din ace0i oameni lucrau de odata. In aceste lucrri de
terasament, Ru0i trebuira s se serveasa de tarnacop; o treime
de lucratori aveau tarnacoape, fiindea terenul era tare i argilos,
Pentru a masca inaintarea dublei sape plina, Ru0i se servir
de trei gabioane umplute cu bumbac, lungi de 6 picioare (1,80 rn,)
si largi de 4 picioare (1,20 tn.), Din acestea, primul gabion era
rostogolit spre a acoperi intervalul care separa pe celelalte cloud
gabioane. Gabioanele acestea nu era facute din trestie i papura
ca celelalte, ci din nuele.
Sapa dirijiat contra bastionului H, pe flancul gang al liniei
de atac, trecnd printr'un cimitir turcesc, prezenta o greutate cu
totul particular. Se 0ie ca turcii aeaz pietre mari pe morminte
0 cum spatiul nu le lipse0e, nu desgroapa mortii ; rezulta astfel
ca cimitirele kr au o intindere mare. Ru0i avura multa munca
de a ridica pietrele acestea i pe cldura mare, cadavrele des-
gropate infectau aerul din tranee, in urma carora se iveau boale
' grave, Ru0i ajungnd cu sapa inaintea crestei glacisului se aqe-
zar ,in acest loc in dou cuiburi semicirculare, construite cu
profil de sap i construira nc o baterie No. 15 indreptata, in
parte, contra fatelor bastionului atacat i in parte contra flancurilor
bastionului alaturat.
Atunci numai, Ru0i cunoscurd frontul de atac i deciser
de a inainta prin aiutorul minelor pentru a face bree.
La 7 lunie 1828 incepu atacul.
Apdrarea Turcilor.
Focul mortierelor turceti devenea cu att mai eficace,
cu cat atacul rusesc se apropia de cetate. Turcii aruncau born-
bele lor la o mare inltime i cu mare indemnare, resultnd c
cele mai multe proectile se spargeau in aer i pricinuiau mai
mare paguba cleat daca explozia s'ar fi fcut dup caderea lor. Focul
armelor era foarte viu. Turcii intrebuintau cu mare preciziune mai
cl seama pu0i lungi de parapet, E0rile Turcilor se fceau in
masse, pe grupe de 50-100 oameni, mai intotdeauna la aceia0
ora dimineata ; dar fiindca e0rile nu aveau un scop determinat,
erau fara rezultat, cu toata vitejia unor Turci, cari se npustiau
orbe0e asupra Ru0lor, cu pistoalele in maini i cu iataganele
in dinti.
Atacul Ceteitei prin Mine.
Ruii aezar :
1. Un glob compresor A, care trebuia s rastoarne contra-
escarpa Si s dranle escarpa bastionului I. Aceasta mina era
incarcat cu 300 puduri (4800 Kgr.) de pulbere (fig. 2). *)
2. Patru camere de mine B incrcate toate impreun, eu
*) Vezi planul.
www.dacoromanica.ro
 ASEDIU BRAILEI 39

aproximativ 50 chintale (2400 Kgr.) i un glob compresor C cu

mai mult de 100 chintale (4800 Kgr.) incrcat cu pulbere vi care
trebuia s fac brev la curtina dintre bastioanele I vi II vi flancu-
rile vecine (fig. 2).
3. Patru camere de mlne D la spatele contraescarpei
alte patru E, la spatele escarpei bastionului II, fiecare avnd 37
puduri incarclur (492 Kgr.) (fig. 2).
La 15 lunie 1928 toate minele erau incrcate. Ruvii, pentru
a incerca asaltul imediat ce minele ar fi fcut breve, inaintara
ziva cu trupele lor in tranvee, astfel c Turcii vzur aceast
mivcare i putur s ja msuri de aprare.
La 15 Iunie 1928 ora 9 dim. trebuia s se trag succesiv
trei rachete, semnal pentru a se da foc minelor.
Trupele rusevti primiser ordin de a inainta la asalt prin
breve, cci Ise socotea cd brevele vor fi practicabile, intruct
dupe calcule, minele primiser incrcaturd suficient.
Ruvii impartir trupele lor in cloud coloane vi fiecare co-
loan& in alte dou5. sectiuni.
Una din aceste sectiuni era compus din lucrtori cari a-
veau ordin de a se stabili pe cele cloud breve fcute in valul
cettei. Aceast operatie trebuia s se fac prin viruri de gabi-
oane pline, cu care se credea c se putea inchide gturile celor
dou hastloane pline pe cari le atca.
Celelalte dou sectiuni aveau ordin de a inainta in orav,
pe cnd sectiunea a patra rmnea in rezerv,
Toate preparativele atacului fur terminate la orele indi-
cate. Cele trei rachete de semnal trebuia s fie aprinse la in-
terval de 10 minute,
Ofiterul rus insrcinat s dea foc globalui compresor A
avea cesornicul su ri Ming i vzu prima rachetd. Zece mi-
nute trecur vi a doua rachet nu se zri. Enervat de nerbdare,
ofiterul rus avtept 20 minute, cnd zri alt rachetd. Socoteala
timpului strecurat, intre zrirea cestor:dou rachetel jnvel corn-
plect til fcu s creadd ea' ultima rachetd c zrise era a treia
i c poate racheta a doua nu o zrise.
Atunci el dete foc minei. Dar cum racheta ce o zrise in
ultimul moment, nu era dect racheta a doua i ea' era o intr-
ziere accidental de zece minute in darea focului rachetei, ex-
plozia globului compresor A se fcu prea de timpuriu, O grind
de leinn aruncat de explozie, czu asupra ofiterului rus, care
trebuia s dea foc minelor B i C 0-1 rsturn la pmnt, ame-
tindu-1 complect. Acest ofiter hind din nenorocire singur, nu i se
cunoscu accidentul i cnd, zece minute mai trziu, racheta a treia
se inlta in aer, minele D i E explodard, pe cnd minele B vi
C nu explodard,
Mina A rsturn numai contraescarpa. Minele D iE
atinser scopul lor i deschiser o descindere practicabil ihi
vant, precum i o brevd larg de 30-40 pavi (12 m.),
www.dacoromanica.ro
 40 ANALELE BRAILEI

Conform instructiunilor primite, trupele ruse se npustirl

imediat la asalt, fr a face vreo recunoastere.
Fumul pulberei, pmanturile aruncate in aer ascundeau
Rusilor vederea escarpei.
Dou prti din coloanele de asalt cu 120 voluntari in capul
lor se npustira cu toate acestea in sant, prin rampele fcute in
A i D. Ambele erau conduse de generali si ofiteri. Prima sectie
din coloane de asalt se arunc in santul de lang Dunre, in A.
Degeaba voluntarii rusi care preceda trupa, cdutar bresa:
in escarp, unde li se spusese c este una; in van incercar de a
se sui pe val n apropierea ambrazurelor si unde escarpa mai exista.
Turcii i primir cu sulite lungi, cu 0'114 cu un foc de
arme foarte bine inclreptat, care venea din fundul ambrazurelor.
cum si dupe creasta parapetului.
Rusii continuar s se bat cu o indarjire desperat, in cat
din toti voluntarii nu /111-lase in viat de cat un oliter, care fu
aruncat dupe inaltimile fortificatiilor, in Dundre si putu s."
scape inot.
Rusii vzand ca nu pot urca valul in acest punct, apucar
la stanga in sant, pentru a incerca s. patrund in bresa E. Rusii
nu cunosteau bine localitatile, cAci clac luau la clreapta in sant,
ar fi putut intoarce bastionul lipit de Dunre si a se sui dupe
trmul fluviului pe un talus redepe, dar escalatabil, in gatul bas-
tionului rdu aprat al cettei. Un astfel de act ar fi prezintat
avantajul de a fi imprtit for tale turcesti si de a-i fi luat pe la
spate.
In acest interval de timp, coloana de asalt a fost mai putin
norocoas la aripa stang, cci cu toate c mina E fcuse o
bres practicabil iti corpul cettei, solul, rvsit violent de ex-
plozie, intarzia mersul asalturilor rusilor.
Adevrata coloan de asalt Wind urmat prea de aproape
de voluntarii antegardei i de lucrtori, se produse o inghesuial si
oarecare desordine in acest teren atat de dificil.
Luarea aminte a Turcilor a fost desteptat prin prematura
explozie a minei i prin miscrile preparatoare ale Rusilor in transee
in plind zi, astfel c Rusii intalnir pe bres o rezistent din cele
mai aprige.
Armamentul Turcilor era foarte bun pentru lupta corp la
corp, cci acela care apr o bras& are totdeauna un avantaj
considerabil asupra asaltatorului, dacd curagiul nu-1 psseste in
momentul pericolului.
Garnizoana turceasc a cettei Braila se lupt admirabil.
Se intampl ca coloana de asalt ruseasca care ataca, sus-'
tinea lupta cea mai indarjit contra Turcilor i coloana din
dreapta inainta de asemenea contra acestei brese stramte.
Massa trupelor rusesti fu mult mrit, nu ins si lupttorii
si cum Turcii asezar ea-Lava tunuri de camp in flancurile basti-
onului I, indreptar in sant un foc viu de arme i cu viociune
www.dacoromanica.ro
 ASEDIUL BRAILEI 41

mare aruncar pietre, grenade de mn i grinzi. Rusii cptar

certitudinea c trebuie s prseasc asaltul.
Trupele ruse nu .puteau s mai inainteze, dar nici nu voiau
s dea inapoi. Trupele ruse meritar toat lauda pentru vitejia
lor. Generalii i ofiterii rusi nu se deosebiau in vitejie de trupa
lor. Generalul Voinoiw comandantul Corpului 7 voi s se arunce
insusi in cea mai mare vltoare a luptei si cu mare greutate fu
retinut.
In fine, Marele Duce Mihail, dup ce toate trupele ruse cu
rezerva lor fur angajate, se decise a da ordin de retragere.
Regimentul de infanterie rus din Kasan, ocupase dou lo-
casuri fcute in sapa volant si stabil pe creasta glacisului, ca
si bateria No. 15, sustinur retragerea coloanelor ruse care co-
boarau in sant i reocupar prin sap, paralela a treia. Rusii
pierdur atunci multi oameni, cci Turcii intretineau un foc de
arme foarte viu i foarte bine indreptat. Mai multe esiri ale Tur-
cilor fur ins respinse de numitul remment.
Aceast lupt teribil se termin la ora 11 h. 30 m, la a-
miazi 15 Iunie 1928.
Rusii n'au putut curona plniile minelor explodate in contra-
escarp pertru a se mentie si au fost siliti s se retrag in tran-
seele lor.
Turcii n'au reusit s distrug nici o tranee, nici de a se
stabili solid pe contraescarpd si se reintoarser in cetate prin
bres, fdr a o inchide.
Rusii au pierdut in aceast lupt pe Generalii Wolf si Fimrod,
morti pe cmpul de lupt.
1 General, 3 Colonei, 16 ofiteri superiori, 15 ofiteri inf e-
riori rniti, 640 subofiteri si soldati morti, 1340 subofiteri si sol-
dati, rniti.
Soliman Pasa comandantul cettei Braila respinse cu mn-
drie propunerea ce i se fcu de a se preda.

Lupta flotilei ruse pe Duneire la Brila.

Prezenta flotei ruse pe Dunre sub comanda Vice-Ami-
ralului Zawadowsky influent foarte mult asupra asediului Brl-
ilei. Flotila rus ajunse aproape de cetatea Braila in noaptea
care urm trecerea armatei ruse la Satu Nou 8-9 Iunie 1928 si
atac la ora 12, mimai cu 18 salupe; flotila turceasca bara Du-
nrea si bratul care ducea la Mcin.
Vice Amiralul rus inaint, fr a trage, pan la bataia mi-
traliei a bateriilor inamice si deschise de o dat un foc uci-
gtor din toate tunurile sale.
Turcii se retraser i pierdur 13 salupe, mai multe alte
fur scufundate si restul prsi pozitia dinaintea Brilei, pentru a
se retrage ctre Silistra. 7
www.dacoromanica.ro
 42 ANALELE BRAILEI

Capitularea Mcinului.
Capitularea Mcinului, urmnd de aproape asaltului asupra
Brilei, atenua mult rezultatele defavorabile. Colonelul Bagof ski
nu fcu un asediu regulat contra Macinului, ci numai bombarda
cetatea Macin. Garnizoana turceasca a Micinului capitula la 10
Iunie 1828, fr s se fi facut-vre-o bresa si probabil de team .

ea* nu ar fi putut obtine conditiuni avantajoase dup caderea Bri lei.

Continuarea si terminarea asediului prin

capitularea cetlei Bred la.
Infrngerea flotilei turcesti, capitularea Macinului i marea
si extrema vitejie cu care Rusii mergeau la asalt, sguduira
curajul lui Soliman Pasa.
La 16 Iunie 1828, cele dou mine B i C neexplodate,
explodara ; una rasturn contraescarpa i cealalt facu o &Ara
mare in antul cetatei Braila.
Soliman Pasa oferi la 17 Iunie 1828 s predea cetatea, cu
conditie de a se permite garnizoanei turcesti esire liber cu
arme si bagaje i sa se retrag la Silistra,
Soliman Pasa inchei capitularea prin cei doi subcomandanti
ai lui, Ciubuciu-Oglu i Mustafa-Aga. Soliman Pasa ins era
de fata la negocieri, cad se fcura inteun cort asezat inaintea
cetatei. Aceste tratative durara 16 ore, si inainte de a le incheia
definitiv, Soliman Pap declar c mai vrea s ia un prnz in
cetate, cea ce i se acord.
Generalul Conte Suchteren care in rsboiul Rusilor contra
Persiei studiase moravurile Orientalilor, contribui mult la succesul
negocierilor.-Se acord garnizoanei Brailei, nu numai de a prsi
cetatea eu arme i bagaje, dar i de a putea lupta din nou contra
Rusiei in acest rOsboi ; mai toti oamenii din cetatea Braila se
dusera la Silistra.
Aprovizionrile gsite in cetatea Braila erau suficiente
pentru a putea continua aprarea pe timpul mai multor luni.
Rusii gsir in Braila la capitulare : 17000 puduri de pulbere
(8500 kg.) i aproape 300 tunuri. Aceste tunuri proveneau din
Turcia, Austria, Anglia si Franta. Tunurile erau de tuciu si de
bronz de diferite mrimi 1).
Erau tunuri de 36 care aruncau ghiulele de 36 funti (18 kg.
greutate. Mortiere care aruncau bombe de 150 liore (75 kg.) si
chiar de 200 livre (100 kgr.).
Mortierele ce produceau cel mai mare efect erau mortierele
1) Parte din aceste tunuui se ggsesc azi, doug la Poarta de jos din strada
Mihai Vodg a Arsenalului Armatei, iar parte sum arzate in vestibulul de intrare
a Arsenalului, afarg de tunuirile de bronz care au fost luate de Germani in 1917.
Tunurile au fost arzate la Arsenal, de rgposatuf General Petre V. Ngsturel care
era comandantul Arsenalului.
www.dacoromanica.ro
 ASED IUL BRAILEI 43

mici transportibile, cari aruncau ghiulele de 7 livre (3,500 kgr,),

Cu acestea Turcii trageau foarte bine la distarrte apropiate si cu
inclreatura redusa. Ghiulelele turcesti, foarte ru turnate, erau
foarte rar sferice. Tunurile erau asezate amestecate in cetate,
bra a avea in vedere mrimile lor ; gihulele de toate mrimile,
goale sau pline, zaceau imprejurul tunurilor. Daca ghiulelele
erau prea mici, Turcii invaliau ghiulelele cu piei de oaie. Pul-
berea era inmagazinat, fie in case particulare, fie in cavitti
practicate sub mal sau in magazii de scanduri. Turcii incarcau
tunurile si mortierele cu lopata, n'aveau sculete cu pulbere,

Aprarea ceMiei Brit'de' Thief.

Cu toate 4ipsurile acestea, artileria urcease din cetate a
tras totdeauna bine si stia sa arunce bine bombele mortierelor,
40 ghiulea de 12 livre (6 kgr.) intr'o zi strpunse parapetul
din pmnt argilos, gros de 19 picioare (6,70 'in.) a unei baterii
rusesti la 600 pasi distant, (4,50 m.), Cauza era ca Turcii trageau
cu tunurile de inercatura mare.
Turcii ins n'aveau cunostint de mersul regulat al unui
asediu si nu profitau de ocazii, cand artileria lor putea produce
cel mai mare efect. In loc de a indrepta tragerea lor asupra
bateriilor rusesti in constructie sau asupra transeelor, ei trgeau
asupra oamenilor
Turcii au mentinut artileria lor pe flancurile bresei, pana
in inomentul asaltului. Pusca de parapet, precum si pusca obi-
cinuit au acut mari ravagii printre Rusi. Fiecare Turc, soldat
sau locuitor, avea o pusca 0-0 procurau singuri gloante i pulbere:
Casele din Braila, neoferind siguranta contra focului Rusilor,
aproape toata populatia barbateasca era asezata zit, dup pare-
petul valului, unde fiecare ochia si .tragea in un Rus.
.ALa se explica marea si vioaia aparare a cettei Braila,
mai cu seama in ultimele faze ale asediului.
Turcii au opus la Braila o rezistent onorabila i viguroasa,
etatea Braila, ark fortificatiii exterioare, s'a aparat contra unui
atac regulat 27 zile dupa deschiderea traneelor, ins numai 2
zile dupa ce s'a fcut o bres practicabil in incinta principal

Atacul ceteilei Breiila de Rt.W.

Artileria ruseasca era, in numar i calibru, inferioar aceleia
a Turcilor. Nenumarand tunurile de camp ale Corpului 7, artileria
rus avra : 12 tunuri de 24 funti (12 kgr.), 48 tunuri de 18-12
funti (9-6 kgr.) si 30 mortiere mari si un mic numr de mortiere
mici. Bateriile rusesti au fost construite in 24 ore dup des-
chiderea transeelor si nu erau construite in acelas timp, cci
erau executate de aceiasi sptori. Bateriile rusesti se gseau
www.dacoromanica.ro
 14 ANALELE BRAILEI

deprtate unele de altele, adeseori 1200 -1800 pa0 (900-1360

m.) i deci aveau putin efect. Dupa capitularea Brailei se constata
ca cele mai multe ambrazure ale frontului de atac fur gasite in
9 stare bung, ceeace era de mirat c ambrazurile erau complect
captuOte, Ru0i neglijar sa bombardeze curtina frontului de atac
prin un foe de ricoet, care ar fi vtmat considerabil efectul
focului artileriei i putilor turceti. In tot timpul asediului, armata
rusa intrebuint 40.260 lucratori, ceea ce face 1700 pe zi.
,,Rusii au tras asupra cettei Braila 14789 lovituri de tun.
Incarcaturile fiind mari se consum o mare cantitate de pulbere.
Dupa datele Ru0lor, ei au perdut la Braila 4 Generali, 18
ofiteri superiori, peste 100 ofiteri inferiori 0 2251 soldati. Asaltul
dela 15 Iunie 1828 a costat pe Rusi 2000 oameni. Corpul 7 rus
a perdut la asediul cettei 4000 oameni, Ru0i gsira la Isaccea
0 Braila 8000 chintale de pulbere in butoiw.
Concluziani.
Asa a redevert oraq romnesc Braila, din cetate turceasca
care a durat aproape 300 ani,
In rsboiul nostru pentru intregirea neamului din 1916-1918,
Braila cazu iar in mama Nemtilor, Turcilor i Bulgarilor.
Turcii bombardar i distrusera atunci Monumentul ridicat
de Rusi pe movila de uncle Marele Duce Mihail observa in 1828
asaltul asupra BraileL-Acest monument era format din o mica
piramida trunchiat in care era infipt o cruce mare format ru-
sesc, de fier, infipt in o semilun turceasca.
In 1919, cnd am fost ultima oara la Braila, un vechi
batrin prieten, Mavromati, foarte cunoscut i foarte iubitn Braila,
sub numele de al 3-lea monument al Brailei (Intiul monument
era Monumentul rusesc, al doilea Biserica greceasc cu mreata
ei cupola 0 al 3-lea bietul i venerabilul Mavromati), mi-a spus
ca dupa incheerea pacei din 1918 al guvernului neamtofil, s'a
tinut un Te-Deum de autorittile romneti i nemteti pentru a
preaslvi acest act. Biserica in care se serba acest Te-Deum,
avea acoperiul de arama. Nemtii desfaceau acoperiul de aram
spre a-I cam in Germania, pe cnd in interior se multumea lui
Dumnezeu pentru incheerea pcei impuse de du0nan.
Ce timpuri triste i cari nu vor mai reveni ! Asa s fie !

www.dacoromanica.ro
 La 13ii-aila, In preajma Unirii
(1 8 5 7)
DE EMIL VARTOSU

. Pentru marele gand, ce avea s_ se infaptuiasca deabia in

1859, batalia incepuse cu mult inainte. Mai apriga, insa, numai
dupa ce tratatul dela Paris (1856) luminase zarea $i deslipise
solzii de pe atatia ochi, orbi inca. Se convocase $i un divan
adahoc, pentru toamna anului 1857, ce avea sa aduca la cuno$-
tinta puterilor garante, dorintele adanci i nemasluite ale Roma-
nilor, exprimate mai ales printr'una singura : unirea.
Bucure$tii aveau febra. Cine nu era cu unirea, era impotriva
ei. Vad intre acest doua extreme, cu neputinta! In cele din urmA,
curentul de opinie publica, favorabil unirii, capt o forma or-
ganizata prin instituirea unui ccomitet central al unirii $i prin
acceptarea unui program. Ca un lampadafor mistic, gandul acesta
alearga peste $esuri si vai si'n urma lui rasar pretutindeni, in
Moldova ca i in Muntenia, comitete ale unirii, lumini(e aprinse
din flacara eterna. In clipele acelea toti uitasera ce-i despartia,
strangandu-se supt faldurii unui singur stindard, al interesului ge-
neral. Proteste, implorad $i blasfeme rasunara dealungul i dealatul,
din pieptul celor ce pana atunci nu aveau glas, nici pentru bucurie,
nici pentru durere.
Pre$edintele comitetului central, Constantin A. Crezzulescu,
candideaza la Braila. Inainte de alegeri semneaza, impruna cu
alti candidati, un (cinscris d'indatoririle ceii luau ca vor sus-
tine in divanul ad-hoc, ,,dorintele Romanilorl. Desigur, peste
toate plaiurile moldo-valahe, un inscris similar va fi lost fluturat,
alb porumbel la a carui vedere sa se invioreze privirile vlaguite
ale celor dornici de marea fapta. Repoducem in intregime acest
inscris, inedit pana acum 1) n

1) loate cele suc 'r.t expuse pn aid, se gAsesc detailate i documentate

In Acte si documente relative la istoria renascerei Romiirdei, Tom. IV, V,
VI-2, passim.

www.dacoromanica.ro
 46 ANALELE BRAILEI

Inscris de indatorire.
Noi Subsemnatii, ne legarn inaintea lui Dumnezeu si-a oa-
menilor ,cg, la intamplare de-a fi alesi deputati pentru Divanul
ad-hoc, indata dupa constituirea acestui divan vom declara si
in tot cursul lucrrilor vom sustine cu constiinta si vom vota, pe
fata iar nu cu vot secret, punturile urmatoare
1-iu. Chezasuirea autonomii s'a drepturilor noastre interna-
tionale, dupa cum sunt hotarite amandoua prin capitulatiile din
anii 1393, 1460 si 1513, incheeate intre trile romane si Inalta
Poarta Suverana, precum si neutralitatea teritomlui moldo-roman ;
2-lea, Unirea tarilor Romaniea i Moldav ea inteun singur Stat
subt un singur guvern ;
3-lea. Principe strein, cu mostenirea tronului, ales dinteo
dinastie domnitoare Wale Europei, ai carii mostenitori nscuti in
tara am dori s fie crescuti in religia tarii ;
4-lea. Guvern constitutional reprezentativ i, dupa datinile
cele vechi ale tar% o singura adunare obsteasca, care va fi in.
temeiata pe o baza electorala larg, incat s reprezenteze inte-
resele generale ale populatii romane.
Anul 1857, Septemvrie 14, Braila.
I. Bagdad C. Barbat
(Indescifrabil) 1. Niculescu
Gr. Filipescu Ilie Vrbiescu
Iordan Sarban Alexandru Chiriac
Ion Clyriac Constantin A. Crezzulescu" 1).
Din semnatarii inscrisului sunt alesi deputati doi Aga
Constantin Crezulescu si clucerul Grigore N. Filipescu, pentru
marii proprietari. Ceilalti alesi sunt tot partizani ai Unirii Marcu
N, Duilie, pentru micii proprietari, Mihalache Marghiloman, pentru
orasul Braila si Stroe 1vascu pentru rani. Iat si o minunata ca-
racterizare a lor 4M. raga. Constantin Cretzulesco appartient Ii
rune des plus anciennes et dest plus vnres families du pays ;
de tout temps, en effet, les Cretzulesti ont tenu pour les droits
de la nation. Constantin a servi dans l'arme nationale ; plus
tard, il a t prft du district de Braila A la suite de la revo-
lution, il s'expatria volontairement. Revenu dans le pays, il se
tenait l'cart, lorsqu'au commencement de cette anne, de
jeunes patriotes, voulant fonder le journal 'la Concordia, lui en
offirirent la direction : il l'accepta bravement, ce qui lui valut d'tre
nomm president du comit central de l'union. C'est un homme
qui possde de vastes counaisances ; on doit regretter seulement
qu'il n'ait pas le don de l'orateur,
1) In transeriere, am suprirnat u; originalui, in Arhiva C. Basarab Bran-
coveanu din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 LA BRAILA IN PREAJMA UNIRII 47

M. Grgoire Philippesco est membre de la haute cour de

justice ; c'est un magistrat intgre, mais manque peut-tre de
savoir. Il a franchement embrass la cause unionista. Mm.
Duilius 1) et Marghiloman sont deux jeunes gens pleins d'ardeur
et de foi le premier est avocat, le second est membre du tri-
bunal de commerce de Braila ; ils ont pris tous deux une part
active aux vnements de 1848 et montr un patriotisme toute
preuve 2),
Deputatii Brailei si-au tinut cu demnitate legAmantul. In
sedinta dela 8 Octombrie 1857, Constantin A. Crezzulescu ceteste
in adunare, dorintele Romanilor", cele patru puncte din inscris,
cu 1A/11u/idle si tA1mACiri1e necesare, cernd ca adunarea sA
declare aceste patru puncturi ca dorinta unanimA a natiei romAnA...
ca expresia cea mai exacta a trebuintelor tuturor claselor socie-
tAtii i ca o conditie CAreia sunt subordonate orice alte dorinte
ce deosebitele clase ar mai putea fi chemate a exprima in
privinta reformelor dinuntru 3)". Comisia insArcinatA cu studierea
acestei propuneri i ceteste a doua zi prin glasul lui loan Bra-
tianu, rapurtul favorabil. Adunarea exulsA, aprobA cu entusiasm
si ca o marturie nepieritoare, Chr. Tell propune ga se bate o
medalie in memoria acestei zile de fericire si de putere nationalA,.
Adunarea primi propunerea si... se despArt., strigand : SA trAiascA
RomAnia i puterile garante 1).
Se sAvArsise inteadevAr o laptA mare : rAsunase o chemare
de dincolo de oameni, din imperativul veacurilor, aducAnd cu
sine verdictul justitiei imanente. Contimporanii I-au inteles si
unirea s'a zAmislit, pentru totdeauna 1

1) Marcu N. Duillie sau Duiliu (cum ti spuneau cei mai multi). Asezat
tn Brila, probabil bastinas, ?titre 1841-1848 e ajutor si apoi grefier la tribunal
(Arhivele Statului, dosarul Duilia, 1, p. 774). 11 regasim advocat, cu clientela
format mai ales din negustorii mari ai Brailei. In Divanul Ad-hoc e deputat ri
ales in comisia pentru redactarea regulamentului interior al Adunarii, impreuna,
intre aftii, cu loan si D. Bratianu, C. A. Crezzulescu. (Acte fi documente,
VI-2. p. 9> : ia de cateva ori cuvantul, fara stralucire (Ibidem p. 48, 70, 95-96
132). De pe la 1865 e aproape neintrerupt consilier comunal i judejean. Intre
1879 -1880 e ajutor de primar si nu se poate interesa de transportarea la Braila,
cu vaporul, a statue! lui Eliad, sosita atunci dela Livorno si descarcata pe cheiul
Galatilor. Comitetul instituit la Bucuresti pentru ridicarea acestei statui trece
senatorului C. Varian, din Galati, insArcinarea de a transporta opera lui Ettore
Ferrari cu trenuf direct la Bucuresti (Arhivele Statului). Dosarul Duiliu, 11, f.
864-9041. Meritul mare a lui Duillie st In sprijinul acordat lai Eliad s(
infptuirilor sale culturale i politice. Interesanta corespondenta dintre ei
<1844-1869) ne da putinta s urmarim In parte sl activitatea din acest rastimp
a lui Dune (Corespondenja e publicat in: Wirlosu (Emil) I. Eliade RcIdu-
lescu. Acte si scrisori: Bucuresti 1928).
2)Acte i documente, V, p. 658 -9 ; alta caracterizare, ibidem, V. p. 676
3) Acte si documente, VI.2 p. 28-29'
1) Acte fi documente, VI-2, p. 30-46.

www.dacoromanica.ro
 Din aspectele Brdilei tn prima jumdtate
a secolului XIX
DE ION VARTOSU

Pentru evolutia primului port muntean, ca pentru viata

desfasurata in orasul Braila si in foburgurile ce s'au ridicat in
afara santurilor vechii cetati turcesti, amanuntele ce se pot des-
prinde din actele oficiale, ca ti din corespondentale figurilor
proeminente ale acestui oras, pot ,fi mai ample si mal darnice
in stiri, decal pentru secolele anterioare.
Urmarit sub dlferite aspect, viata acestui oras ar con-
stitui una dintre cele mai interesantes monografii din Principatul
Munteniei. Cu cresterea insemnata a productiei si a schimbului
de marfuri cu Orientul in acest port, a crescut i importanta nume-
rica i comercial a orasului. In msura in care, crescand
agricultura, s'a desvoltat i comertul de cereale, creind un sur-
plus peste nevoile imediate ale acestui oras, s'a schimbat corn-
plect aspectul rustic al schelei si al cettii intr'un ora i un
port modern.
In afara de interesul istcric-politic, este tot atat de noua ti
de interesant viata comerciala desfasurata in acest port.
Pe langa elementul autohton, viata negustorilor strini,
venind din orient, cu port si obiceiuri streine, - ce mozaic inte-
resant ar constitui pentru istoricul desfsurarii comertului brailean !
In prima jumatate a secolului XIX, portal Brailei pentru
Muntenia, ca si al Galatului pentru Moldova, dar intr'o msur
mai mare de cat acesta, detinand destinele comertului din Prin-
cipatul Tarei Romnesti, exporta dincolo de orient au-
rul granelor din Briigan, Datorit asezarii sale naturale la
www.dacoromanica.ro
 BRAILA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIX 49

malul Dundrei, ca o prim consecint pentru comertul des-

voltat cu grne, deveni un centru quasi oficial, atrlnd in pri-
mul rand pe locuitorii judetelor din jur, cari nu puteau gsi o
piat mai apropiat i mai sigurd pentru desfacerea surplusului
de grne.
Este momentul culminant al manifestrilor, determinnd carac-
terul specific al vietii brilene.
Aceasta era, de altfel, qi intentia negustorilor, caci cu oca-
zia vizitei Domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica la 1840, in
Brdila, 1> prin jalha formulat in scris, 2) au cerut de a s con-
centra la Tribunalul Brt, trebile comerciale a vreo cinci ju-
dete din prejur," qi Stpnirea, care presimtind folosul ace#ii
propuneri au intrit vremelnicete, i ca o cercare, legiuirea
concentratiei comerciale a Tribunalelor a toate judefele 9,
Cu aceiai ocazie, pentru a veni i mai mult in ajutorul
comertului brilean, Domnitorul porunce#e Departamentului ca
s fie satuiti. industriaii plugari, pe la sate", s-i cldeasc
ptule i coqare, i s nui mai conserve grnele prin gropi; de
a strui s'.1 se introduc pretutindeni, la msuratul grnelor, kila
cea oficiald de 400 oca ; dar mai ales s chibzuiasca strngerea
banilor necesari pentru inceperea i infiintarea unui ambarcacler,
carece -inlesnind htcarcarea chiar din girmuri a mu/tor corabii
cleodatei, set poatet sluji $1 spre statornica ttimeiduire a Pine-
cciunii". 4)
Desigur, abia in anul urmtor .s'a putut incepe construirea
digului i a portului, dar n'avem nici o -tire oficial pan acum,
spre a ti ct timp a durat. Ingreuind exportul de cereale, ar fi
prejudiciat cea mai intens ramur de activitate a Brilei, fapt
ce ne face s conchidem c a fost terminat destul de repede.
Dup cderea lui Alexandru Dimitrie Ghica, i in timpul
domniei lui Gheorghe Dimitrie Bibescu portul oraului era ter-
1) Cf. Anexa.
2) Jalba de care pomeneste ofisul domnesc, neggsindu.se in dosarul in
care se aflg ofisul, nu putem ti dacg negustorii n'au cerut i alte Iucruri, pe
care Domnitorul sg nu le fi aprobat.
3) Cf. Anexa.
4) Idem. -
5) Alexandru Dimitrie Ghica domneste din tuna Aprilie 1834 Ong la 7
Octombrie 1842.
George Dimitrie Bibescu domneste de la 1 lanuarie 1842 pgng la 25
lunie 1848.
Cf. lorga N. Histoire des Roumains et de leur civilisation. Cultura Nae
tionalg, Bucuresti, 1922, p. VIII.
www.dacoromanica.ro
 50 ANALELE BRAILEI

minat i amenajat cu ua ponton pentru paposirea vaporului au-

striae, ce a sosit in anul 184'7 la Braila venind de la Con-
stantinopol 1).
Aceasta este primul vapor ce sosevte (n portul Brilei, pe
cand la Galati, in gall de vaporul austriac, sosise in anul 1846
la 27 Iunie, vaporul rusesc Petru eel Mare, venind din Odesa,
cu incarcatura de 540 puduri 2), vi 12 pasageri 1, Devi se obti-
tinuse aprobarea de la Generalul Feodorov, reprezentantul Ru-
siei, ca vaporul meationat sa viziteze i portul Brailei, se pare
ca n'a sosit pana (n 1848, and Colonelul Codrialschi, imputer-
ternicitul guvernului austriac, mentioneaz ca s'a aprobat sa an-
coreze la Braila patru vapoare austriace 4).
In anul 18381 clod trebuinjei 4i dupei punerea la cale de
Malta Steipanire" marindu-se oravul feir6 mprejur", s'au mutat
fi barieree vechei cetti, la care strejuind vamevii, incasau taxe
pentru orice se cumpra din orav.
Foburgurile nou statornicite tn afara de vantul cetatii nu
pot intra in categotia oraplui, nici de drepturiie oreisenilor set
nu vie a se folosi locuitorii foburgurilor, ci reirntine ca aceste
sei se socoteasc ca toate celelaite sate, i Eforia Vmilor ur-
meazei a-si regularisi pretentide, potrivit cu aceast ceidere" 9.
0 veche obivnuinta, pastrata din timpul administratiei tur-
cevti, de a se plati vaina pentru oHce se cumpar in cuprinsul
cettii i urmeaza s trench' in afara de barier, Departamentul o
mai menfine vi in anui 1839.
Cat era de excesiva aceasta dispozitie ne-o relateaza insavi
corespondenta cficiala, caci un oarecare Covaci dupa foburg,
care cumparand din launtru vantului trei patru oca flare i car-
buni pentru trebuinta lucrului mevtevugului sau, s'au apucat de
au pltit vama".
Pe bulevardul nou taiat, ce dadea la Dunare, Inginerul A-
lexandru Popovici, raportand Departamentului, constata ca im-
proprietaririle s'au facut pe o intindere de 27834,7 stanjeni pa-
1> Cf. Arhivele Statului, Ministerul de Intertne, divizia administrativg,
pach. 4, dos. 2.
2> MasurA de greutate ruseasa, Pudul antregte 40 kgr.
3> Idem.
4> Idem.
5) Cf. Arhivele Statului, Ministerul de Interne, divizia comunali, pach.
I. dos lb, p. 44.

www.dacoromanica.ro
 BRAILA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIX 51

trati, , c pe majoritatea locuriIor nu nurnai c1 nu s'au ridicat

case, dar au rmas i neimprejmuite 1).
Cti sfrsitul primei jumtti a secolului XIX, orasul Brilei,
pentru care la 1840 locuitorii ceruser privilegiul pentru infiin-
tarea eunei al doilea spiterii, mar-in du-se, se intinse i peste
locurile care la 1840 serveaupentru psunatul oilor, cAcestea coboard
toamna din multi si trec pan islaz in bl(ile de peste Dundre,
pentru ca prirnaaara sci se intoarc iard$ tnapoi, si pentru
care negustorii ceruser Domnitorului s mreasc islazul, de.
oarece vitele locuitorilor nu mai au ce paste din cauza acestor
turme ce rod (olti.1 erbi," 2).
Dm mai departe, ti transcriere, ofisul domnesc, al crui
original se gseste in conservarea Arhivelor Statului din Bucuresti

OFISUL DOMNITORULUI AL, GHICA

pentru inlesnirile ce trebuesc aluse negotului din orasul Braila
1840
Nr. 5020, Primit 20 Octombrie
Nr, 2598.
NOI ALEXANDRU DIMITRIE GHICA VOEVOD
cu mila lui Dumnezeu, Domn a toat Tara Romneascl
Catre Depar tamentul trebilor din luntru.
La sosirea Noastr in orasul Braila, neguttorii acestui
oras au intrat cu jalb care noi cernd ca sr:we mai mult spo-
rire si indestulare a negotului, ce se urmeaz in portul Brilii,
s se indestuleze rrebuintele ce in osebit inscris ne-au inflisat tot
deodat.
Lnnd dar Domnia Mea in bgare de seam aceasta pro-
punere, -trimitem acelui Departament pornenita jalb si cu mai
sus zisa alturare, si poruncim cele urmtoare :
1. Cererea ca izlazul acum in flint& pentru psunea vitelor
sa ia o intindere mai mare, fiindc muncitorii orasului s'au in-
1) 1dem, P. 155
2) Idem, parli. 95 p. 8-9. In acest an Tn orasuf BAila se aflau 12739 cal
"

mete de vite.
Oi 8203
Vitei 278.
Boi i vaci 2231
CA. 974 Capre FLO.
Rivoli .. 22 Porci 311.
www.dacoromanica.ro
 52 ANALELE BRAlLEI

multit, cunoscnd-o i Domnia Mea bine cuvntat, Departa-

mentul va face punerea la cale ca prin msurtoare la fata lo-
cului, s: insemneze dup trebuint ocolul izlazului de psunea
vitelor,
2. Poprirea ce cer a s face de a s mai cldi magazii a-
far de linia pe care acum s cladeste, vznd Domnia Mea c
propunerea este intemeiat p cuvntul strii locului si a trebu-
intii circulatii p dinsul, Io primind, i Departamentul va porunci
a sa face ceruta proprie in viitor.
3. Pentru dorinta ce arat ca spre mai bun& pretuire a pro-
ducturilor acestui Printipat 'in comertul exportatiei, s facd inde-
mnri industriasilor plugari, ce la sate, a nu mai tinea prin
gropi bucatele lor ; li se va ardta c este i7.4 folosul neguttorilor
de obste, i ea' Stpnirea privind i ca o insemntoare trebuint
de a fi aprate satele de paguba ce cearc, dispretuindu-se numai
din felul pstrarii agonisita, lor munc, au si rostit inc din tre-
cutii ani. prin Departament-ul din luntru, msuri spre indemnarea
iinlesnirea locuitorilor intru cldire de ptule i cosari, si a-
ceast dispozitie inainteaz din zi in zi pe unde localitatile au
anklet, dar c de odat nu se poate popri o aa veche deprin-
dere, mai vrtos pe acolo unde nevoia au introdus-o si in sfrsit
c Stpnirea i cu acest prilej al dorintii negotului Brailii au po-
runcit Departamentului a strui mai cu osebire in clispozitiile
sale intru aceasta,
4. Pentru de a s infiinta vreo trie impotriva innecciunii
ce se se face portului cnd se vars Dundrea, nefiind indestule
mijloacele acum in fiint, li se va arta ch" Departamentul din
luntru are intocmite proiect si plan de un abarcader, carele in-
lesnind incrcarea chiar din trmuri a multor corabii deodat, s
poat sluji i spre statornica tmduire a innecaciunii portului i
poruncim Departamentului ca s chibzuiasc inlesnirea sumelor
trebuincioase spre inceperea i infiintarea izlazului a unui indes-
tulat parc a acestui ambarcader.
5. Cererea de a s concentra la Tribunalul Brilii trebile
comerciale a vreo cinci judete din prejur nu va fi scdpat din
bgarea de seam a Stapnirei, carea presimtind folosul acestii
propuneri, au intrit vremelniceste, i ca o cercare, legluirea
concentratil comerciale al Tribunalelor a toate judetele.
6. Pentru sloboda vnzare a pestelui in Siret i intocmirea
de peste la Izvoar i Bechet, Departamentul va supune in chib-
zuirea Sfatului administrativ extraordinar spre putinta sa in-
- destulare.
7. Departamentul va lua in bagare de seam plngerea pr-
pus pentru osebirea banitilor si intrebuintarea mesterilor ce mij-
locesc la msuratoarea bucatelor prin tard, i intelegndu-se cu
dumnealor vnztorii va in 4.-; s ss f kiia
cea oficiall de patru sute oca, jar intrebuintarea antarului, ca
www.dacoromanica.ro
 BRAILA IN PRIMA JUMATATE A SEC. XIX 53

oca ce spAnzur cu totul de slobodele tocmeli ce pot face intre

dnsli industriasii plugari cu neguttorii nu poate fi popria.
8. Asemenea va ingriii Departamentul si pentru cererea aici
inftisat, de deschiderea unci al doilea spitrii combinnd si
pentru aceasta ca si pentru orce asezmnt de obstease tre-
buint, ca nu cumva unul s fie pgubita altuia, si pentru urmare
s rme orasul neasigurat despre asemenea trebuincioas in-
grijire.
9. Mai cu dinadinsul si fr zbav va ingriii Departa-
mentul a se mustra si a se desfiinta spre viitor orice impiede-
care s'ar imtmpina de ctre arendasi sau proprietari locurilor
comunii intru slobodele tranzactii ce fac asupra producturilor bor.
Dumnealui seful Departamentuhfi trebilor din luntru va a-
duce la indeplinire aceast a Noastr porunc.
ALEXANDRU GHICA.
Secretarul Statului, C. CANTACUZINO
No. 632.
Bucuresti, Octombrie 19, 1840,

www.dacoromanica.ro
 EVOLUTIA NEGOTULUI INTER=
NATIONAL AL -BRAILEI
- Probleme economice reg,onale -
de RADU PORTOCALA

De cativa ani se prollodeste o Inchipuita moarte a

portului Brailei.
Insuficienta initiare a lumii oficiale, o totala lipsa de
pregatire a celorlalte cercuri i deci un prea superficial
examen al problemei, a revarsat pretutindeni un psesimism
exagerat asupra vi.torului Brailei. Adevarul este si de data
aceasta, la mijloc : fara a mai putea reveni, poate, la ina
florirea comerciala de odinioara, portul nostru nu va muri
lnsa. O scurta analiza a situatiei ne va arata ca, desfasurand
o munca rationala i intensa, cu ajutorul capital al Statului,
Braila se va putea ridica mult de asupra nivelului de astazi,
pe axele unei renasteri economice a orb: intregi In 13.-1-
spectivele de viitor nu trebuie ignorat progresul industrial
evident ce orasul nostu face, continuu i sigur, daca deci
terenul comercial propriu zis a pierdut din insemnatate,
viata economica sporita astiga n varietate i ansamblu.
Aspectul general al problemei este luminat de cifre
ccmcludente.
Inaintea razboiului, traficul fluvial pe ntreaga Dunare
romaneasca prezinta o medie anuala de 5.520.000 tone;
din aceasta cantitate 2.250 WO tone reprezintau intrarile pi
iesirile din portul Brailei, adica un procent de 40/e. Duo
razboiu traficul total indica o miscare de 2.895.000 tone
medie anuala, din care o medie de 1.000.000 tone apartin
Brailei, adica un procent de 35/o Traficul maritim ante-
belic prezinta o medie anuala de 4.120.000 tone, din cari
numai Braila Incarca 1.500.000 tone, adica un procent de
400/o Dupa razboi, Dunarea maritima i Constanta exporta
www.dacoromanica.ro
 EVOLUTIA NEGOTULUI INTERNATIONAL AL BRAILEI 55

o medie anuala de 2.156.000 tone, din cari 930.000 In

medie se Incarca prin Braila, ceeace reprezinta un procent
de 440/0.
Traficul Brailei pe ap in tone : 1> -

fluvial maritim
1911 2 600.000 .. 1.860.000 <1.600.000 export>
medie antebelica .. 1.850.000 .. 1.250.000 <1.000.000 ,
1926 ,1 557.974 . . 1.288.571 <1.261.548 ,
din care 1.178.669 numai cereale>
1927 ' 1 090.000 .. 860.262 <914.024 epxort>
1928 581.612 . . 422.718 <375.298 ,
Anul 1911 a dat maximum cunoscut de trafic brai.
lean, deci nu poate servi ea termen de comparatie.
Concluziunile cifrdor sant urmatcarele :
a) Traficul fluvial general dinaintea razboiului scade
dupa razboi, cu peste 500101 traficul fluvial brailean scade
cu 300/o.
b) Traficul maritim general dinaintea razboiului scade,.
dupa razboi, cu peste 500/0; traficul maritim brailean scade
numai cu 389o.
c) Procentul fluvial brailean scade cu 130101 procentuli
traficului maritim brailean crqte cu 1000.
0 aka paraleld ne arat ns c exportul general al
Statului sufera aproape aceleai variatiuni ca i grafica
Brailei.
Exportul mrfurilor 2>
medie
ANUL 1911
antebella 1926 1927 1928

&Aga (900p cereale> 1.600.000 1.000.000 784.483 914 024 375.298 1

STATUL - - 6.103.675 7.346.816 5.884.974

_
Balanta Statului In
miliarde lei
- - +1088488 +4274631 -522584
1

1) Buletinele Catuerii de Comert Rana ; directiunea d. Const. GAgiulescu,

secretaruf gmeraf al Camerii.
2) Banque Nationale de Roumanie ; Bulletin d'information et de documen.
tation, Juin 1929.
www.dacoromanica.ro
 56 ANALELE ,BRAILEI

Ingaduie oare aceste rezultate pozitive deprimarea in

care se complange piata braileana ? Oare aceste raporturi
de forte nu cuprind, din potriva, dovada ca portul Brailei
s'a mentinut in chip multumitor, n mijlocul dezastrului
genera!, cu toate ca a fost lovit si de cauze speciale, ne .
cunoscute celorlalte porturi In cea mai complexa i in .
delungata criza economic, el siwa verificat necesitatea
existentii pentru negotul i traficul fluvial ; iar pentru cel
maritim a dovedit o superoritate necontestatd.
*
Ne aflam, prin urmare, n fata unor indoite efecte
ale crizei si anume o decadere generala, agravat pentru
Braila de una speciala.
Decaderea Intregului nego i trafic fluvial si maritim,
este provocata de cauze generale i comune. Nu este locul
sa le desvolt acum ; ele trebuesc ?Lisa amntite n treacat,
pentru situarea problemei in cadrul tuturor datelor ei.
Este un adevar banalizat astazi cd principala caufd
st n micsorarea productiei agricolei provocata de ex .
proprierea proprietatilor mari f migocii, de lipsa culturei
tehnce pe proprietatea taraneasca si de micimea parcelelor.
In al doilea rand, lipsa unui credit agricol imbelsugat si
ieftin, a lipsit tara de posibilitatea unei intensificari a cul.
turei si unei perfectionari a metodelor de lucru. Iar pe
de.asupra tuturor, seceta continua ce a bntuit tara dela
1916 pana astazi, s'a adaogat ca una din pricinele funda.
mentale ale decaderii.
- Remedierea unora dintre cauzele generale face posibila
.*ndulcirea crizei, chiar in anii de secet. Aceasta sta in
Intelegerea i vointa noastra. Pentru acest rezultat trebuie
ca pesimismul sa faca loc increderii in puterile noastre.
Insa, fara visuri desarte ; valul de iluzii n serif care, dupa
razboi, a tulburat atat de profund organismul nostru social,
nu ne.a lasat n urma lui dect deziluzii i mizerie, altoite
pe o gravd dezaxare a ideii de muncd. De astazi inainte trebuie
s urmezt o epoca sever-a de restaurare a tuturor obIf
gatiilor individuale cdtre societate, In fagasurile bor. Rein-
tegrarea factorilor economici In rosturile lor naturale, este
o cerinta vital a indepen.dentii noastre economice. Odini-
www.dacoromanica.ro
 EVOLUTIA NEGOTULUI INTERNATIONAL AL BRAILEI 57

oara, prin aplicarea principiului solidarizmului social, dreptul

de propieate a pamantului a fost socotit ca o functiune
sociala si de aceea supus exproprierii In interes social $ i
nalional. Dar de ce oare ne=am oprit la jumatatea drumu.
lui ? Oare pamntul parcelat nu trebuie sa continue a
Indeplini rolul sau social ? Si daca el se sustrage acestui
imperativ economic si national prin rodul prost i putin ce
produce, oare proprietarii lui de astazi nu trebuiesc obligati
a realiza aceiasi productie cantitativa i calitativa, pe care'
atelasi pamant, In alte maini, o dadea tarii? -0 nedreapta
asezare a impozitelor, care echivaleaza cu exonerarea acelor
ce constituie massa cea mai mare a alegatorilor, contribuie
si ea la dezechilibrul economic, caci este materialmente cu
neputinta ca un pumn de orseni s sustina greul impozite.
lor directe, Inteo tara cu 18 milioane locuitori. Tot atat
de istovitor este sistemul n virtutea cruia o ernisiune -
hrtie de 19 miliarde lei <si ate oare vor fi circuland In
realitate ?), trebuie sa acopere un buget de aproape 40 de
miliarde precum, paradoxala este si retragerea de hrtie
care se face astzi, desi ramurile productive se zbat In
cea mai cumplita lipsa de numerar i sunt ruinate de
dobanzi uzurare. Inaintea razboiului erau In circulatiune
cate 80 lei -aur de cap de locuitor, astazi sunt aproxi=
mativ cate 40.
e
Portal Brailei a suferit ins i lovituri proprii, cari
s'au repercutat direct asupra negotului i traficului sau
ele stint provocate de cauze speciale.
Cea dintai este noua configuratie politica a Europei,
care a deplasat axele miscarilor economice, a despartit
prin noi granite pietele de desfacerea cerealelor de cen .
trele lor de aprovizionare, schimband i caile exportului.
Astfel, deficitul de export al Rusiei a produs In Polonia
un gol, pe care If umplu cerealele din Moldova, sustrase
Brailei. Austria se aprovizioneaza din Oltenia si Muni=
tenia, pe calea Dunarii in sus, rpincl portului nostru o
mare parte din recolta bazinului dunarean. Ardealul ridica,
din aceiasi regiune, cerealele de care are trebuinta.
Nu fara o simtitoare insemntate a fost i politica
www.dacoromanica.ro
 58 ANALELE BRAILEI

muncitoreascd a portului. Organizatiile muncitoresti ale

port irilor Galati, Reni f Constano au facut o aprigd
.concurentd Sindicatelor brailene cci, desi stabileau Im.
preund tarife uniforme de muncd, pentru toate porturile,
totusi la lncheerea contractelor ele consimteau preturi in .
lerioare celor hotrlte, atragnd astfel o mare parte din
traficul destinat Brailei. Aceasta procedura s'a repetat i
in primavara anului 1929, dovedind Inca odata ca In
organizatiile fara pregaire culturald i sufleteasea sufi.
-cient, de.asupra celor mai inaintate si transcendente prin.
cipii politice, guverneazd cel mai salbatec materializm. Pe
cnd deci In celelalte porturi organizatiile muncitoresti
negociazd preturile In asa chip, Incat sa nu piarda nici o
partida, Sindicatele profesionale brailene considera pretu .
rile ca pe niste principii imuabile, cari n schimb le aduc
.somajul In locul muncii, iar portului i micsoreazd tarifcul.
Dovada o face alaturatul tablou statistic pe cnd tonajul
.lucrat de portul Brailei prezinta o neinsemnata variatiune,
tonajul cerealelor exportate prin porturile concurente indica
o progresivitate ingrijoratoare pentru noi.
Exi;ortul cerealelor pe tone :
1925 1926 1927
Constano 123.749 . . . . 285.698 . . . . 335.858
Galati 42.897 . . . . 148.118 . . . . 289.113
Reni 10.051 . . . . 107.056 . . . . 405.171
Braila 420.254 . . . . 654257 . . . . 614.613
Deci :
1925 1926 1927
Porturile concurente . . 176.647 . . 540.872 . . 1.029.642
Braila 420.254 . . 654.257 . . 614.613
Lesne de tras concluzii pentru viitor si invataminte
pentru muncitori.
Dl i nginer.insp.gen. Paul Demetriad ne da un exemplu
foarte plastic de neintelegerea propriilor lor interese materiale
cle Care muncitori '>: dn general tonaje e sunt in descrestere
1) Ing. P. Demetriad.-Viata din 1927 a portului Brgita 1..0 de activio
iatea din trecut. (Analele Brilei. AnuI 1 Nr. 1).
www.dacoromanica.ro
 EVOLUTIA NEGOTULUI INTERNATIONAL AL BRAILEI 59

aproape la toate articolele, iar ca exemplu vom cita tubu .

rile si accesoriile de sondaje, cari In anul 1924 figureaza,
cu 8.446 tone, pentru a nu mai figura in 1927 cleat cu
470 tone. Reducerea importului la articolele de sondaj se
datoreste numai mentalitatii muncitorilor dockeri, cari pre .
tind un supliment de 500/0 pentru descarcarea tuburilor,
sub cuvnt c este vatamator catranul de la capete, pe
cnd la Constanta, unde s'a strmutat acest trafic, nu se
prevede in tarifele muncitoresti un atare supliment
Organizarea rationala a muncii portului Braila este o prob-
lema de cea mai urgent necesitate. Politica Sindicatelor profe=
sionale socialiste tinde la monopolizarea micarii portului
de catre munca manuala; conceptia autoritatilor urmareste
monopolizarea prin munca mecanic. Evident ca ambele
sisteme, fiind exagerate, sunt gresite. Cele doua feluri dis.
tincte de munc sunt necesare, fiindca au particulartati
neasimilabile. Munca mecanica prezinta superioritati incon.
testabile de intenzitate i durata ; ea rezolv mai metodic
si mai ieftin, cantitatile prea mari. Dar munca manuala,
executa lucrari de cari e incapabila cea dinti. Astfel, ea
este singura aplicabila in manipularea marfurilor varate
In munca pe distante neregulate u interioare, dar cu deo .
sebire n munca de specialitate <rujaritul cerealelor, sti=
vuitul marfurilor, arimatul carbunilor, etc.>.
Iata puternice motive cari reclama armonizarea am.
belor sisteme, concilierea for inteo colaborare comuna.
Voiu dezvolta aka data aceast complexa problema ; deo .
camdata, n enumrarea schematica a unor tulburari ecos
nomice, imi voiu ingadui numai a enuno formula ce
propun in aceasta materie ma$inizmul aloturi ca muncitorii.
Idela actiunilor de munca ce'si face foe In industrie sub
forma participrii la beneficii, poate fi aplicata si In or=
ganizarea muncii celu mai mare port al trii. In acest
sistem, singurul pe care.I cred efectiv si radical, s'ar n-
temeia o societate anonima potrivit sisteniului comerciali.
zarilor, intre Star, exportatori.importatori.capitalisti i mun.
citori. Aportul Statului, ar consta n imobilele i utilajul
portului, al particularilor in capital, far al muncitorilor, cari
ar trebui selectionati, n munca. Societatea ar avea con.
cesiunea Intregei miscari a portului care, avnd astfel un
www.dacoromanica.ro
 60 ANALELE BRILEI

organizm unic de g'andire si coordonarea activitatilor, ar

putea realiza o munca ieftina i perfectionata, care ar
atrage iari mrfurile de odinioara. Munca din porturi,
cu inexorabilul ei caracter mixt, ce nici cand nu s'ar putea
desparti, nu poate fi asemuita celorlalte feluri de munca
concilierea mecanicei cu manualii constituie un imperativ
vital pentru o functionare normala i arnionica a portului,
si n acelasi timp singura solutie practica.
De aceea, formula nu trebuie sa sperie pe nimeni.
Sa privim !impede : principii foarte inaintate stau astazi la
baza organizarii Statului nostru, precum: exproprierea, votul
egal, opt ore de munc, inehirieri fortate, arendari silite
pi reglementate, etc. De multa vreme principiile abstracte
burgheze au facut concesiuni radicale. Cat despre socia=
listi, cu tendinta lor exclusivista de acaparare a muncii
porturilor, nu trebuie nici ei sa uite ca principiile tran=
scendente de libertate absoluta a muncii si desfiintarea
capitalului, au dat cel mai fraudulos faliment. Verificarea
este prea usoara astazi. Lenin scria la 1917 ) : Expro=
prierea capitalistilor va atrage o dezvoltare neauzita a
fortelor productive ale societatii omenesti. Consecintele
funeste ce ucid Republica Sovietelor de astazi, distrugerea
industriei, goana duo capitalul american si toate celelalte
manifestari contrarii teoriei, dezmint cu violenta adevarul
lu Lenin. Pe de aka' parte, avem pilda eloquenta din
Belgia : luptei dintre capital si munca, socalitii aU. opus
colaborarea. Anseele scrie : Capitalul i munca trebuie
sa faca impreuna gospodarie serioasa...
Nu ne gandim de fel sa luam meseriasilor proprietatea
instrumentelor de munca, nici micilor comercianti proprie=
tatea pravaliilor, nici cultivatorilor proprietatea petecului
lor de pamnt. Socialistii, departe de a despuia pe mun=
citori de proprietatea lor, voiesc sai faca i pe ei pro.
prietari... Proprietatea nu se suprim decat.In msura 'in care e
asociata muncei. Iar declaratia Uniunii sticlarilor pro-
clama : Trebuie cunoscuta limita uncle s ne oprim,
pentru a nu se rupe echilibrul necesar mentinerii stabili=
tatii capitalului cu munca... Trebuie s ne ingrijim de
1> LENIN, Staat un revolution, Berna 1917.
www.dacoromanica.ro
 EVOLUTIA NEGOTULUI INTERNATIONAL AL BRAILEI 61

public, care are fonduri de plasat, care creiaza uzinele,

care satisface nevoile financiare ale industriei si care deci
-nu trebuie alarmat.
Iata deci adevarul economic : nu poate exista, nici li-
bertatea absoluta a muncif, nici independeno complecta
a capitalului. ci numai raporturi de interdependenta, con.
tinue si variate. Suntem robiti unii altora prin necesitatile
materiale cele metafizice ne supun aceleasi legi inflexibile,
aceluiasi fenomen de fiziologie umana : instinctul spontaa
de sociabilitate". Prin urmare, socialftfi cari vor sa vada
realitatea, trebuie ca muncii robite din Rusia, sa prefere
proprietatea muncii libere din Belgia.

O alta cauza care loveste adnc portul Brailei

ameninta foarte gray pentru viitor, daca nu va fi nitu
rata prin msuri radicale, este bara de la gura Sulinei si
tariful exagerat al Comisiunei Europene a Dunarii. Pna
in anul 1894, gura Sulinei nu se Impotmolea de atunci
Insa, in mod pieriodic bi.anual, canalul de la gura bratului
se obstrueaza, prin formarea unui bane din nisipul i n
molul azvrlit 'in mare de gurile bratului Chilia si impins
de curentul dela Nord spre Sulina cu deosebire, gura
Stari.Stambul varsa cea mai mare cantitate de depozite.
Inainted razboiului se izbutise, printr'un dragaj continuu
i intens, s se mentina bara In o adncime aproape con .
statata de 24 piciaare engleze <1 picior egal cu 30 cm),
permitrid trecerea in mod curent a vaselor mari incar.
cate. De la 1914 si ptla la 1920, C. E. D. a intrerupt
complect lucrarile de Intretinere, fapt care a agravat si .
tuatiun-ea loCala. In urma, ele au fost reluate, fara insa
prea multa intensitate, astfel inat adncimea barei variaza
<ie la 15 pna la 24 de picioare in Aprilie 1926 a avut
-chiar 14 picioare Scaderea barei constituie o adev .
ran plagA a exportului. Un vapor care ia 23 picioare
poate trece cu 7200 tone cereale la 18 picioare nu mai
poate trece deca cu 4430 tone ; In acest caz el trebuie
1) C. E. D. - Statisique de la navigation l'embouchure du Danube,
pour Vann& 1926. .

www.dacoromanica.ro
 62 AN ALELE MAI LEI

sa descarce 3000 de tone, sa treaca bara i apoi sa le

rencarce, ceeace necesita cheltueli enorme. De cele mai
multe ori, vaporul nu Incarca In portul de plecare, cleat
caricul redus, iar difereno I! urmeaza In lepuri pana la
Sulina acolo se face In rada operatiunea de transbordare,
cu un surplus de speze si cu desele avarii provocate de
schimbarea brusca a timpului ; iar cnd vremea rea Imo
piedeca ancorarea In rada, vapoarele si slepurile astepta In
port, cu pretul contra.staliilor ruinatoare. Pentru lecuirea
rului, sunt solutiuni provizorii, precum : dragarea intens
si continua I Inchiderea gurei Stari.Stambul, cea mai de
sud a bratului Chilia ; prelungirea canalului Sulina In mare
cu Inca doi kilometrii, printr'un dig spre nord i altul spre sud.
Solutiunea definitiva, radicala si de o urgenta nece0
sitate. este una singura : abandonarea canalului Sulinei.
In aceasta materie, solutiuhea este comandata de Impre .
jurarea grava ca. Delta inainteaza In mare, prin aluviunile
aduse de la Nord, cu o viteza de 1 km pe an <d. Vintila
Brtianu i cu o suprafata medie anuala de 65 Ha <d. in0
giner I. Vidrascu>. Este probabil ca In etiva ani gura
Sulinei sa se inchida, cu toate lucrarile normale de Intre-
tinere ce s'ar face <d. inginer E. T. Waard, seful serv.
tehnic C. E. D. Deci toate sfortarile ce presupunem ca
ar face C. E. D. si cari ar necesita cheltueli din ce In
ce mai marl, ce s'ar resfrnge asupra productiei agricole,
nu ar folnsi dect provizoriu. Necesitatea unui alt canal
ne pune In prezeno a trei proecte. Cel mai putin intere0
sant este !proiectul unui canal Cerna.Voda-Constauta,
care ar fi si cel mai scump de realizat, necesitnd vreo
zece miiarde lei. El ar avea consecino funesta de a desc
fiino porturile Braila, Galtii, Renii, Izmail, Chilia si Sulina,
care ar ramne numai pentru micul cabotaj (traficul inte.
rior>. El ar mai necesita creiarea unui mare port local,
cu o capacitate de traftc, pentru import si export, egala
cu a celer sase porturi, ceeace reclama legarea cu Buis
curestii $ i Braila prin linii duble de drum de fier si Inzes.
trarea cu material rulant Imbelsugat. Ar prezinta, In schimb,
un important folos, cu Indoit caracter politic i economic:
caducitatea Comisiei Europene, prin lipsa veniturilor. AI
doilea proect este acela al creierei unui canal maritim, cu
www.dacoromanica.ro
 EVOLUTIA NEGOTULU1 INTERNATIONAL AL BRAILE1 63

ecluze, din bratul Sft. Gheorghe, de la gura Dunavatului,

la mare <d. inginer Gh. Popescu>, sau la lacul Raze 1m <d.
inginer Davidescu> ; amenajarea lui a fost evaluata de d.
inginer I. Vidrascu, n anul 1924, la cinci miliarde lei.
AI treilea proect, i cel mai mbratisat, este aceia al pu .
nerii in functiune a bratului Chilia prin gura Oceacov
<d.nii Vintila Bratianu, inginerii Gh. Popescu, I. Vidrascu.
N. Georgescu>. El ar prezinta cele mai multe avantaje :
a> bratul Chilia poarta cea mai mare cantitate de ap si
anume 67/e din debitul Dunrii b> ffind gura cea mai
de Nord, nu primeste aluviuni iar nisipul adus de ea este
Impins de vntul de Nord.Est In timpul razboiului marina
rusa navigat cu vasele de razboi si, cu o usoara dra.
gare, a adncit canalul pana la 25 picioare. c> Canalul
nu are regiune mlastinoasa, el pmnt sntos neinundabil,
deci acolo se poate desvolta un port maritim cu zone
libere, antrepozite, industrii, etc. ; d> avnd acces direct la
uscat, se poate lega cu drumul de fier prin Basarabia.
e> necesita cheltuiala cea mai redusa, amenajarea bratului
fiind evaluata n anal 1924 <d. inginer I. Vidrascu> la trei
miliarde lei.
O alta racila a exportului dunarean este tariful C.E.D.
Inaintea razboiului, vapoarele mai marl de 1500 tone
plateau, la iesirea din Salina, cite 1,70 fr. fr. hirtie, adica
1,70 lei hrtie de fie-care ton--,registru; astazi platesc
ate 18,25 fr. fr.hartie <3,70 fr.fr. aur <1>, adica 120,45
lei hartie, deci de aproximativ 70 ori mai malt, pe cand
pretul graului, de pilda, s'a marit numai de 4045 de ori.
Aceste taxe nu se platesc pe to!ta de caric <povara>, asa
cum s'ar crede pi cum ar fi logic, ci pe tona.registru a
vaporului, adica pe capacitatea sa. Deci un vapor cu o
capacitate de 7.000 de tone, care iese la Sulina numai ca
3500 cle tone, pentru a'i complecta caricul la Constanta
sau aiurea, va plati de 7.000 de ori cte 120,45 de lei,
aclicA 843.150 de lei cu alte cuvinte, taxele revin de fapt
la 240 de lei tona.caric, atunci cnd vasul iese cu jum
tate caric ; aceste taxe nu apas cereafele ce ies prin Con.
stano, Cernauti, Timisoara, etc. Iarasi, nici o deosebire nu
se face In raport cu lungimea calatoriei ceeace constituie si
1> C. E. D. - Tarif des droits de navigation applicable du 1 Mars 1928,
www.dacoromanica.ro
 64 ANALELE BRAILEI

o nedrepfate i Ingreuiare a concurentii pe pietele strine

de desfacere. Aceste taxe exagerate provin numai dintr'o
defectuasa repartitie a bugetului C. E. D. ; doua treimi
sunt absorbite de cheltuelile de administratie (fara
cari sunt platiti din bugetele Statelor respective> si numai
o treime este destinata lucrarilor tehnice. In asemenea.
conditiuni este evident ca ori=ct s'ar mri taxele, venitu=
rile pentru lucrari vor fi insuficiente. Anu11926 a produs
un total la venituri de 34.387.144 fr hrtie <213200.0001d
hrtie I, cu toate acestea, pescajul de abia 14 picioare
din tuna Aprilie a aceluia an, indica aproape o prasire
a lucrarilor de intretinere. - Aceste Imprejurdri adverse,
creiate de C. E. D. sau cari subzista din cauza insufi=
cientei activitati a ei, lovesc cu brutalitate porturile ma=
ritime de pe Dunarea de jos, In masura In care capaci=
tatea redusa de transit a portului Constanta poate primi
cerealele ce fug de la Dunare ; dar restul marfei, care
constituie imensa majoritate, sufera toate aceste rigori.
De aceea, Statul are obligatia de a interveni grabnic
si insistent, lund msuri directe In unele privinte, nego=
ciind In altele. Nu Insa pe baze false, ca acelea alcatuite
de delegatul comisiunei consultative si tehnice de Cofritl
nicatii i tranzit a Societatii Natiunilor 2>; desi arbitraruf
acelui raport a fost demascat de d. inginer insp=gen. Paul
Demetriade '), totusi Statul nu a tras nici o consecint.
Prin urmare, se nasc unnatoarele cerinte. vitale : In ca=
zul In care C. E. D. nu ar consimti, Statul sa execute
singur, din bugetul sau, aceasta lucrare. Mandatul Comisiu=
nei este : de a executa lucrarile necesare spre a degaja gurile
Dunarii, precum i partile marii dimprejur, de nisipuri
alte obstacole cari le astupa, spre a putea pune aceasta
parte a fluviului i zisele parti de mare In cele mai bune
conditiuni posibile pentru navigatiune" 4>. Deci, atunci
cnd prin inactivitate, Iips'a de interes si de devotament
Comisiunea nu si execut mandatul imperativ, el Ince=
teazd In mod virtual, iar noi, pentru a nu fi victimile unui
C. E. D. - Statistique de la navigation pour 1926.
2> S. D. N. - Rapport relatif la navigation sur Danube, par W. E.
Hines, 1925.
3> La crise des transports dans la navigation maritime sur le Danube,:1928-
4> Tractatul din Paris din 30 Martie 1856, art, 16.
www.dacoromanica.ro
 EVOLUTIA NEGOTULUI INTERNATIONAL AL BRAILEI 65

asasinat economic, prevazut cu claritate i deci liber con-

simtit, suntem Indreptatiti s executm singuri, pe teritorul
supus suveranitatii nationale, lucrarile menite sa ne salveze
superioare interese de Stat. Intr'un asemenea caz este de
preferat canalul Chilia, asupra caruia ramne deschisa (Ifs .
cutiunea, daca este sau nu supus cornpetentei C, E. D.
2> Statul sa negocieze, cu toate mijlocele i puterile sale;
ca taxele s se perceapa asupra tonajului caricului, iar
nu al vaporului, $ i In raport cu calatoria (Sud-continen.
tala, Nord.continentala, Africa, America>. 3> Pe drumul
de fier sa se acorde un tarif preferential porturilor mari .
time de pe Dunare, asupra tarifului Constanta, pentru
marfurile destinate exportului; procentul de preferinta va
usura marfa de taxele C. E. D 4) Contractarea unui
imprumut C. E. D. pentru executarea noilor lucrari ne .
cesare, astfel ca amortizarea marilor investitiuni s nu
apese acei4 generatie, grbovita de toate greutatile Ro=
mniei-Mari. 5> Economii i micsorarea cheltuelilor gene .
rale de administratie ale Comisiunei reducerea taxelor fa
cifra necesarl numai lucrarilor de intretinere lucrarea
noului canal sa se realizeze din mprumut, iar micile in.
vestitiuni anuale, dinteun fond special de rezerva pentru
investitiuni, ce trebuie alocat In buget, In afara de rata
de amortizare a mprumutului. 6> Publicitatea bugetului
C. E. D. Am facut abstarctie de latura politica si de
drept international a acestei probleme, repusa in acuta
actualitate de recenta Conventie de la Geneva ; jurisdictia
pe sectorul Bralia-Galati; precum f denaturarea mandatului
Comisiunei, formeaza o alta fata a problemei.
* *
Caile de comunicatii i legaturile Brailei cu centrele
apropiate, sunt alte dureri ale regiunei noastre economice.
Cu Buzaul, deci cu reteaua principala a tarii, suntem le=
gatf printr'un drum de fier cu linie simpla f prfn mid o
osea. Pe vreme ploioasa nu se poate calatori cu caruta
la Buzau, In lipsa unei sosele care, n afara de rolul stra-
tegic, ar usura i activa schimbul de marfuri diferite Intre
doua regiuni muncitoare i producatoare, Braila urcnd
spre munte produsele meseriilor i indrustiei sale, precum

www.dacoromanica.ro
 66 ANALELE BRAILEI

pi marfurile de import, iar Buzaul cobornd lemnaria si

rodul livezilor i podgoriilor sale. Cu RImnicul.Sarat nu
avem legatura directa de drum de fier, ci una foarte anevo
ioasa si de ocol, iar soseaua nu se poate utiliza dect
pe vreme buna, de oarece nu exista pod peste Buzau, -
Cu Focsanii legatura este din cele mai rele, iar peste apa,
Buzaului, nici pe aici nu este pod. De Galati suntem
izolati pe uscat, fara nici un fel de sosea de legatura si,
mai ales, fara pod peste Siret, desi aceste doua mari centre
de puternice interese economice; sunt asezate la o de-
partare de numai 10 klm. In linie dreapta. Toat aceast
distanta se Intinde prin baltile Dunarii si ale Siretului ;
numai pe timp secetos carutele pot strabate hrtoapele ce
au fost mlastini si trec Siretul pe primitive poduri miv-
catoare (bacuri>, trase cu funia de la un mal la alt4 cu
un mecanizm patriarhal i deprimant. Pe vreme rea nici
un vehicul nu poate strabate acesti zece kilometri de in-
fern. Interesele permanente ce leaga indisolubil Galatii de
Braila cer o viata economica unitara, comuna. Ambele
centre slujesc drept ci de expansiune ale marilor tinuturi in=
conjuratoare, Galatii Insemnnd calea Moldovei si Basa.
rabiei In jos, iar Braila calea Dobrogei si esului muntean,
In sus.
In afara de aceasta straveche miscare economic,
Braila ar putea colecta toata recolta trneasca din ju
detele Buzau, Rmnicul.Sarat, Putna, Tecuci, si care ar
fi adusa cu carele direct In port de catre producatorii
cari ar gasi aici preturile ridicate ale marilor piete
de export. In acest chip, diferentele de astig ale inter-
mediarilor ar intra n satele noastre. Aceste diferente sunt
foarte mari. Intermediarul care cumpr recolta In sate,
gri sau oboare satesti, ofera un pret cu mult inferior
celui din portul Brailei. Diferenta i slujeste la acoperirea
cheltuelilor (magazie de centralizare, asigurare, suprave
ghere, speze de procurarea vagoanelor, Incarcarea, fractul,
descarcarea la magazie sau vapor, etc.> ; pe de.asupra
misitia f castigul sau personal. Sateanul care'si transport
recolta personal la Braila, nu sufera nici una din aceste
cheltueli i deci pretul ce dobndeste pe productele sale

www.dacoromanica.ro
 EVOLUTIA NEGOTULUI INTERNATIONAL AL BRAILEI 67

este marit cu suma lor i cu astigul intermediarului. Iar

portul si=ar mri cantitatea de cereale tranztat.
Iat deci care este deosebtta nsemntat economicA
a unui sistem de oseIe convergente spre Braila. Interesul
strategic nu intra In obiectul acestei analize ; el Insa nu este
mai putin important. Inteun eventual razboi de Est, Braila
ar sluji ca pivot al desfavrarii fortelor i materialelor, fn
spatele frontului, st ca baza de aprovizionare, rol ce iar
fi foarte mult Ingreuiat In izolarea in care se afla astazi.
* *

Ca interes documentar trebuesc amintite Inc doua

cauze speciale cari au lovit portul nostru In ultimii anii.
0 lovitura simtitoare ne..a fost data prin imprtirea re-
tetei drumului de fier n directiuni regionale. Brailei, care
tinea de regiunea Bucurestilor, nu i se trimeteau vagoane
din regiunea lailor, astfel ca toata vechea ei clientela din
Moldova s'a strmtorat la Galati, uncle probabil a ramas
i dupa desfiinorea regionalelor.
0 aka cauzA specifica a decaderii, a fost prabusirea
aproape a unanimitatii caselor de export, provocat de va..
riatiunea cursului schimbului international. Aceasta cala.
mitate a aruncat In prsire multe vaduri comerciale
prin ruperea atator legaturi, Indreptand cAtre alte centre
cerealele destinate exportului.
Spatiul limitat mpiedica examenarea a inc cloud
chestiuni autonmia portului si arbitrajul international.
Vom stabili alta data adevaratul caracter in care ele tre..
buiese Infaptuite, pentru a putea avea ?nsemnatatea lor
determinant.
0 zon libera chiar reala, aplicata In fapt i nu
numai comerciala ei i industriala, nu este decat un sfert
de msur ; ea trebue neaprat unit cu autonomia poro
tului, pentru ca veniturile lui proprii s nu fie Intrebuin.
sate In lucrarile de la munte sau de la mare, ci sa fie
destinate exclusiv lucrarilor locale, precum mrirea cheiului,
Inmultirea silozurilor, crearea de noui bazine, perfectionarea
pi Intretinerea utilajului, etc.
In cadrul acestui propram general intra i factorii
morali. In aceasta directie negotul de duo razboi; care a
www.dacoromanica.ro
 68 ANALELE BRA1LEI

adunat deasupra unor Inselatoare castiguri destui nepre-

gatiti si multi necinstiti, a prapadit cel mai mare capital
pe care.I poate pierde o asezare omeneasca Increderea
strainatatii. Ni s'au trimis marfuri, al cal-or pret n'a fost
Testituit ; ni s'au cumparat cereale pe care nu le-am pre-
dat, dacd pretnrile crescuse ; am semnat contracte pe cari
nu leam executat. Pierderea creditului moral a facut s
se prabuseasca i cel financiar. Nu trebuie sa uitm Ca'
finantarea unei recolte normale necesitata 30-40 miliarde
lei, pe care nu-id putem afla de cat afara. Totul este
deci de refacut. Reorganizarea arbitrajului pe baze cura -

gioase, pentru ca s ofere efectiv garantia banului strain

trimis ad si siguranta executrii contractelor, este o da-
torie de onoare nationala, dar n acelasi timp si o msur
de interes material negustoresc.
Prin urmare, ofensiva pentru recastigarea increderii
pentru pregtirea renasterii.
Iulie 1929, BrAiIa.

www.dacoromanica.ro
 BRAILA.PORM
de ING. CORIOLAN STANULESCU

Dup cum este cunoscut tuturor, cel mai mare port

idurfrean al PM noastre il are Bri la.
Desvoltarea mereu crescnd a acestui port se dato,
re$te mai multor cauze, intre cari se poate cita :
1. Pozifiunea $i situafiunea lui natural, care a permis
inbungrfiri in toate direcfiunile de exploatare ale portului,
of erind astf el condifiuni avantajoase de acostare i manipula:
fie a vapoarelor.
2. 0 incint mare a cheiului a permis s. se constru:
tased noui garaje, de ate ori sosirile de vagoane incepeau
a intrece capacitatea de primire a celor existente.
3. Asezarea aici a unor mari case de export, cari
gsind inlesnirire de exploatare artate mai sus si:au mrit
necontenit cmpul de operafiuni, atrgnd la Brila prin
1> Studiul D.Iui lug. Stgnulescu, actual comisar al Guvernului pe Igngg
Administratia C. F. R., e un studiu mai vechi, publicat Tn Buletinul C. F. R.
pe 1914 <Anul IV, Oct. Noemb).
E cel mai cuprinzgtor studiu ce s'a fgcut asupra Portului Brgila, Tn privnta
capacitgtii sale de primire i descgrcare a vagoanelor C. F. R.
Se cerceteazg, cu o desgvarsit competentg, tot ansamblul problemei
anume :
1. Maximum de trenuri de marfg ce se pot indruma la Brgila pe liniile
Fgurei-Brgila i Barbosi-Braila.
2. Capacitatea de triare a ggrei de triaj (triajul a f ost distrus in vremea
rgzboiului).
3. Debitul liniei duble Brgila oras -Port si Triaj -Port.
4. Organizarea serviciului de descgrcare si conditiife in care se face
avizarea i descgrcarea vagoanelor in port.
5. Capacitatea de garare a linillor din port.
Nu vom reproduce intreg studiul, fiindcg are un caracter de strictg
specialitate, asa cum era necesar Buletinului C. F. R. Pentru Analele Breiilei"
vom extrage numai primul capitol, care inftiseazg o cuprinzgtoare privire generalg,
in epoca cea mai prosperg a Portului Brila, a problemei leggturilor de cafe
ferat ale trii cu portuf Brila.
www.dacoromanica.ro
 70 ANALELE BRAILEI

rezultatul imbucurgtor al afacerilor lor si alte casse noui

din an in an.
4. Infiinfarea docurilor cari au creiat traficuri speciale :
cgrbuni, charestele, mrfuri diverse, ce de asemenea au
mers progresnd.
5. Administrafia cgilor ferate si aceea a porturilor, a
urmgrit cu deosebitg atenfie mersul afacerilor acestui port
$ i a obfinut dela guvernele frii sumele necesare pentru
necontenita desvoltare a instalafiilor de tot felul.
6. Inifiativa privat a contribuit de asemenea la con.,
struirea marelui numr de magazii particulare, cari pe timpul
cnd comerful de cereale se fgcea in alte condifiuni la Brgila,
au adus servicii apreciabile mersului inainte al traficului
acestui port. Astgzi, aceste magazii nu mai au importanfa
cea mare din trecut, fiindcg vnzarea cerealelor se face din
vagon, de unde apoi se descarcg spre a se cgra la vapor,
totuP ele aduc ,bune servicii pentru producgtori mai ales,
de oarece au posibilitatea de a nu vinde in orice condifiuni '
de teama taxelor de locafiune, la care ar fi supusi atunci
cnd nevnznd marf a, ar trebui s'o Ong' in vagon cteva
zile in asteptarea prefurilor mai bune. Ele mai servesc la
depozitarea in timpul iernei, and Dungrea este inghefatg
$i vnzgrile prin portul Constanfa nu ar fi convenabile.
Servesc si acum cu succes agricultorilor, cari, neavnd
posibilitatea sai imagazioneze recolta la locul de producere
i neputnd vinde din cauza incetgrei exportului pe apg
si a reducerei afacerilor in general, datoritg strii de rgzboiu
a frilor importatoare, trimit cerealele la Brgila, depozitn.,.
dwle in aceste magazii.
Datoritg deci cauzelor enumerate mai sus si a altora,
acest port, stg in fruntea tuturor. Dau mai jos un tablou care
cuprinde descgrcgrile de vggoane in luna August, Septembrie
si totalul anual dela 1882-1913, considerndwse anul dela
I Aprilie png la 31 Martie, adicg anul bugetar.
Statistica finutg astf el are si avantajul cg aduce in
sarcina unui an descgrcgrile din primul trimestru al anuluf
urmtor, care de f apt se datoresc tot recoltei anului
prcedent.
Din examinarea tablourilor de mai jos se vede cg in
primii 10 ani, 1882-1891, cel mai mare numr de vagoane
descgrcate l'a avut anul 1891, anume 66375, dar lunile cele
mai aglomerate (August si Septembrie) au fost in 1890, cnd
s'au descgrcat 12019 vagoane in August si 10288 in Septembrie.
Scofnd zilele de sgrbgtoare, rezultg o medie de 400 va,-
goane pe zi in Septembrie si 500 vagoane pe zi in August.
Se vede deci cg incg de acum 23 ani Brgila era ca.,-
pabilj sg descarce zilnic 500 vagoane.
www.dacoromanica.ro
 BRA1LA.PORT 71

In a doua decad din tablou intr anul 1901 ca cel mai

mare, in care s'au desarcat la Brila 97852 vagoane. Lunile
cele mai bogate ins le are anul 1896, aci gsim cg in
August s'au desarcat 14770 vagoane, iar in Septembrie
15163 vagoane.
Rezult c in 1896 s'au descrcat in medie, in August,
4515 vagoane, iar in Septembrie 631 vagoane in zile lucrtoare.
Tabloul de vagoanele cu cereale desarcate in lunile August $ i
Septembriesi totalul anual, dela 1882 si png la 1913, la Brgila.

ANUL - -LUNA TOTALUL

ANUAL
August I Septemb.

1882 3492 3942 23295

1883 3432 1583 20256
1884 1607 1580 13381
1885 3332 3847 1 23348
1886 5605 4358 35881

1887 5643 5234 48220

1888 9666 11190 62696
1889 8790 6450 54950
1890 12019 10288 58476
1891 8728 . 9404 66375

1892 8444 6049 48579

1893 8086 8652 74578
1894 4023 4005 40772
1895 11860 9552 49816
1896 14770 15163 71388
1897 6882 7090 40681
1898 8843 9679 52466
1899 640 1800 21054
1900 11970 7936 51888
1901 14301 13319 97852
1902 15618 16040 80229
1903 18158 14391 83858
1904 6645 3383 28787
1905 16042 13886 69851
1906 18592 16082 86779
1907 10485 9681 70967
1908 6210 5230 39027
1909 13102 9475 60615
1910 21788 20112 97727
1911 17384 15989 95423
1912 -9342 8422 46336
1913 2340 5982 49327

In 1901 insg totalul anual s'a repartizat mai uniform

in lunile de trafic, astf el a nu a dat si cel mai mare numr
de descrari lunare.
www.dacoromanica.ro
 72 AN ALEL E BRILEI

A treia decadg de ani din tablou confine 2 din cei

mai bogafi ani agricoli, 1910 $i 1911, cel dintiu cu 97727
vagoane, iar cel de al doilea cu 95423 vagoane. August $i
Septembrie cel mai aglomerat l are aci anul 1910, care
are $ totalul cel mai mare.
Anul 1910 are $i calitatea de a fi avut cele mai mari
descgrcgri lunare dintre cei 32 de ani din tabloul nostru
statistic. Astf el, in Septembrie s'au descgrcat 20112 vagoane,
iar in August 21788 vagoane.
Mediile zilnice sunt de 838 vagoane in Septembrie qi
de 907 vagoane in August, scofnd srbatorile.
Dacg facem qi media zilnicg de descgrari in August
$i Septembrie ai primului an din tablou, care este 1882,
medie care e de 146 vagoane in August $i 164 vagoane in
Septembrie, putem intocmi un nou tablou, care s arate
cum a crescut capacitatea de descarcare a Brilei in genera!
$i a portului in special.
In 1882 media zilnicg 145 vag. Aug. 164 vag.
1890 77 500 400
1896 77 79 615 77 631
1910 11 917 17 833
Anii cei mai bogafi in descgrcgri (generale) totale
anuale sunt 1891 cu 66375 vagoane, 1901 cu 97852 vagoane,
1910 cu 97727 vagoane qi 1911 cu 95423 vagoanelImi amin,
tesc cg in anul 1911, in Septembrie, am avut i cea mai
mare zi de descarcare la Braila, cnd dupg 2 srbatori s'au
descgrcat 1640 vagoane, cari au inceput sg se goleascg dc
pe la 5 p. m. gi pentru expedierea carora, la stafiile unde
erau dirijate, a trebuit sg se indrumeze unul dupg altul,
pe msura descgrcgrile, 24 de trenuri de vagoane goale.
V g putefi inchipui ce activitate s'a desfaqurat in noaptea
acelei zile in stafia, triajul, docul $i portul Braila, pentru
ca, pe deoparte, sg se scoatg de pe liniile de descgrcare
vagoanele golite, amestecate cu vagoane nedescarcate incg,
sg se clued in triaj fi ora$ pentru a fi expediate mai departe,
$i tot in cursul aceleia$i nopfi s se umple la loc portul
$i docul cu circa 7-800 vagoane, ce urmau a se descgrca
a doua zi. Avizarea sosirilor f gcandu.se numai pang la ora
9.30 a. m. trebuia ca pang la 8.30 a. m. sg fie aduse in port,
ca $i astgzi, toate cele7-800 vagoane ce a$teptau in triaj
$i scoase un numgr egal, spre a le face loc..
Cei doi ani bogafi, 1910 $i 1911, au condus din nou
administrafiile de care vorbeam la inceputul acestui articol
sg avizaze la noi inbungtafiri. Gara de triaj a fost din
nou mgritg, adaugandwi,se $i o stafie de primire din direcfia
,Barbosi $i cteva linii noui de legaturg $i triare, iar cheiul
www.dacoromanica.ro
 B RAILA-PORT 73

pi liniile din port s'au sporit prin lucrgri care sunt acum
pe sfrqite $i vor fi in curnd date in exploatare.
Tinnd seam de inbuntfirile $i de datele statistice
de mai sus, vom examina intr'un viitor articol, care este
noua capacitate de desarcare a portului BrAila $i vom
studi dac faf de debitul actual al liniilor de circulafie
Furei-Brila $i Barbo$i-Brila, aceast capacitate este
suficient pentru maximum de vagoane ce pot fi aduse
in Brila.
Tabloul statistic de care m'am servit confine totalurile
vagoanelor descrcate in port, doc $i ora$.
Fiind vorba numai de cereale, iar descrarile dela
.ora$ $i doc fiind neinsemnate faf de cele ale portului, nu
am mai artat datele in detaliu.

www.dacoromanica.ro
 IOAN SLATINEANU
- Cei d'in19iu ocarmuitor al Bra 'Hai dup 1829 --
(Notita biografica)
de L C. FILITTI

Ctitorui orawlui Brailw> 1) s'a nascut spre sfarituf

anului 1795, ca fiu al marelui vornic Scarlat Slatineanu
i al Catincai Filipescu, zisa 4Petaluda, adica 4fluturelel.,
din cauza usurintei ei la dans 2).
Vornicul Scarlat i-a cistigat un nume In istoria
literaturii romnqti, prin oarecari incercari poetice, ca i
fratele sau, marele vornic Iordache, de la care a ramas
i o traducere In romnete a lu Ahileos la afros de
Metastasio 3>,
Tatal murind Inca de la 1808,4> micul Iancu Slati.-
neanu ramase sub ?ngrijirea mamei sale i a bunicului
sau Raducan Slatineanu, mare vornic, care muri abia la
1817, trccut de 90 de ani.
Studiile le va fi facut n casa parinteasc-, de pe
ulio dintre Sf. Sava (pe locul statuei de azi a lui Mihai
Viteazul) i biserica Dintr'o zi, azi biserica albaneza 5). Se
poate sa fi frecventat, ca gi verh si, fiii marelui ducer
Dumitrache Slatineanu, coala Ina Ira din Bucureti 6).
La 1819, in varsta de 24 ani, era deja mare comis,
1) N. lorga, Cei dintAi ani n noua Bri1 romAneasa. Buc. 1929, P. 18.
2) Nunta a avut Ioc la 28 Ianuarie 1795 (V. A. Urechia, 1st. Rom. V.
462).
3) Legrand, Bibliographic grecque vulgaire, VII 403, 405.
4) Urechia, o. c. XI. 494.
5) Ibid. XI. 869.- X. A. 717. 846 - 8.
6? Revista de istorie a (1-lui Iorga> IV, anul 1918, p Ill.
www.dacoromanica.ro
A

JOAN SLATINEANU
<1795-1864>
Cel dintiu ocarmuitor al Brailei eliberate la 1829

www.dacoromanica.ro
 IOAN SLATINEANU 77

primul lui rang de boerie, ca fiu si ruda de boeri mari

cu influenta dar majoratul fiind fixat prin legile de atunci
la 25 de ani, se afla Inca sub eptropia sarmanilor ev=
ghenisti (nobili) t>.
Ajuns vrstnic, el Incheie, n Ianuarie 1821, o tran=
sactie cu mama sa, a careia mosie de zestre, Talpa-Ogra=
zenii din Vlasca, fusese Instrainat de tatal sau 2). Avere
avea de ajuns : casele de care am vorbit, compuse din 2
trupuri cele de pe locul de azi al hotelului Capsa si
:

cele, azi disparute, dintre biserica Ienei i biserica Dintr'o

zi 3); mosiile Filipestii de trg din Prahova, Pociovaliste
dih Ilfov, Vnatori, Caldareasca, Crngeni, Crligati sau
Crligele si Lisa In Teleorman, Slatineasca sau Calinesti
n Muscel. Pe aceasta din urma o vinde, la 1826, unui
oarecare Piga.
Odata cu izbucnirea revolutiei lui Tudor Vladimt=
rescu, tnarul Ioan Slatineanu se refugiaza la Brasov. El
trebue s fi fost dintre boerii rusofili cari n'au primit cu
multumire numirea n scaun a lui Grigore Ghica la 1822,
pentru ca aceast domnie pmanteasca i era harazita de
Turci 8f avea sa se desfasoare sub scutul acestora. Astfel
imi explic cum de abia la 1826 Ioan Slatineanu ajunge
s faca un singur pas In ierarhia boeriilor, devenind pa=
harnic.
La 30 Mai 1827 II gasesc ispravnic al judetului
Buzau, iar In Julie urmator trece In aceeas calitate la
Prahova.
Dupa iesirea din scaun a lui Grigore Voda Ghica
iintrarea In Ora a trupelor rusesti, rusofilul i conser=
vatorul Ioan Slatineanu trebuia s fie mai In favoare. La
16 Mai 1828 este ornduit, ca fiind dintre cei cu stiinta
boerie, pe Inga generalul cneaz Gordiacov, spre a=1 Insoti
la Craiova 4).
1) Urechia, o. c. XII 199.
2) Acad. Rom. Ms 614. fila 41 sau 141.
3) In curtile caselor de la Capia de azi, functiona la 1835 teatrul de
scanduri al Bucurestilor. In Ian. 1842 loan Slgtineanu tsi oferea casele ,de pe
Podul Mogosoaei, cu 2 fete si loc mare 2. pentru teatru. Acolo se urmase balu=
rile publice i teatru, ti. C. Flutti, Domniile romgne sub Regulamentul organic.
Buc. 1915. Ed. Acad. rom. p. 252/.
4) Arh. Stat. Condica domn7ascg Nr. 117, fila 122.

www.dacoromanica.ro
 78 ANALELE BRAILEI

Edouard Thouvenel ni spune > ca Joan Slatineanu

a pus, Inca dela 1829, din Insarcinarea lui Kisseleff baza
viitoarei fericiri a Brailei>>.
Cind, la 10 Martie 1831, se aduna Obsteasca Extra=
ordinara Adunare, chemata sd revizuiascd si sa voteze
proectul de Regulament organic, paharnicul Ioan Siti-
neanu face parte din ea, ca boer al judetului Prahova.
Dupa Inchiderea adunarii <22. Mai>, el este numit
crmuitor al judetului Braila 2), functiune In care ramne
Vand spre Noembrie 1832, cand este ales deputat de .

Teleorman n Obipuita Obsteasca Adunare, primul nostru

parlament Intrunit In virtutea Regulamentului Organic. 4i
pdstreazd mandatul pand la 1835.
Ministrul de interne, In raportul sdu cdtre Adunare
la 24 Martie 1833, arata ca la Braila <<s'au infrumusetat
duo toata cuviinta biserica de sub praznuirea Sf. Ar=
hanghel Mihail, a careia zidire s'a desavqit prin silinta
dumnealui paharnicului Iancu Slatineanu
Acesta figureaza apoi, la 1834, printre cele 106 per=
soane carora Kisseleff, ,Tnainte de a prdsi Principatul, Ii
cla atestaturi <<spre dovada osrdiei i ostenelilor lor de
lauda ce le=au vrsat n curgerea vremelnicei ocrmuiri
ruseti ...Intr'o epocii att de 'insemnara i vrednica de
aducere aminte prin noua asetarnanturi ce s'au introdus
pentru fericirea patriei lor 4>.
Sub uomnia lui Alexandru Ghica <1834-1842),
duo ce iese din Adunare odata cu prenoirea acesteia la
1835, Ioan Slatineanu ocupa iards, la 1836 i 1837,
functia de carmuitor al judetului Braila 5>. Saint Marc
Girardin (3> atribue lui Slatineanu meritul desvoltkii acestui
ora. Tot asa, William Rey 7). care povestqte cum car=
muitorul primea pe calatori cu muzicd, i aducea la casa
sa, 1f oferea baluri cu ampanie.
1> Hongrie et Valaquie. Paris, 18-10. Trad. gertnan de graf von P (ons),
Un-;arn and Walachey.
2> Ana lele parlam. ale Rom2niei, II. 81.
3> Ibid. III, partea I, p. 573.
4> I. C. Filitti, o. c. 95-6.
5) Almanahul Statului pe acei ani.
6) Souvenirs de voyage et d'tudes. Paris. 1852, p. 239.
7) Autriche. Hongrie et Turquie, 1849. Citat de N. lorga, Trei cblgtori
In ladle romane. In Analele Acad. rom. Seria III, Tom. V, anul 1925, p. 7).
www.dacoromanica.ro
 10AN SLATINEANU 79

La 1836 Ioan Slatineanu era unlit din cei 20 de

membri ai faimoasei societai filarmonice, care urmarea
scopuri culturale, dar si politice i crea, prin aceasta,
care care greutati Domnului. Poate de aceea abia la 1837
Malta' Alexamiru Voda Ghica pe Joan Slatineanu la rangul
de ag, prima treapt a boeriilor regulamentare de rangul
Intai.
Doi ani pierd urma acestuia. La 1839 redevine de.
putat n Obsteasca Adunare, de data aceasta ca ales al
boerilor de primul rang, ii pastreaza mandatul pna
la 1844.
Tot odata intr i in magistratur, fiind numit la
1841 membru al divanului civil apelativ, Sectia I. Aceasta
nu.I impiedica de a se manifesta In Adunare, In Martie
acelas an, ca opozant contra Domnului. In Ianuarie 1842
Ins, el este unul din cei patru deputati cari singuri se
opun tendintelor prea agresive ale Adunarii fata de Ghica
Voda i>.
Cnd, in acelas an, se constitue Adunarea Extraor .
dinara pentru alegerea unui nou Domn, Ioan Slatineanu
cere si obtine stergerea din lista celor 50 de boeri mari
alegatori a lui Filip Lens, ca nAscut din tan strin i
care nu fusese boer. Este curios insa ca agentul rusesc
din Bucuresti nu sprijini pretentia lui Slatineanu de a face
el parte din colegiul celor 50 2).
fata de Bibescu Voda <1842- 8), Ioan Slatineanu
se manifesta In Adunare, In Mai 1843, ca dpozant si tot
Aceasta n'ar exclude ca el sa
asa isn Ianuarie 1844 3>.
fi *tat pe Domn, cum pretinde Elias Regnault, in sfor.
tarile sale .pentru a divorta de doamna Zoita Mavrocordat.
Brncoveanu si a lua de a doua sotie pe frumoasa Ma.
ritica Ghica, nscuta Vacarescu. Intr'adevar, Slatineanu
era prieten intim al mamei acesteia, Luxita Vcarescu
nscut Baieanu.
Totusi, eJ n'a fost n deosebita favoare, nici pe lnga
Bibescu Voda pe care, ca i atti boeri mari ai timpului,
If considera ca pe un parvenit.
fi Filitti, o. c. 139 156.
2) Ibid. 266-7.
3> Ibid. 295. 304.

www.dacoromanica.ro
 80 ANALELE BRAILA I

La 1845, loan Slatineanu se retrage de la curtea

apelativa si este inaltat cu acest prilej, la 9 Sepremvrie,
la rangul de mare logofat al credintei.
La 1846, reintra in magistratur, ca membru.boer la
curtea apelativa de comert.
Anul urmtor, 1847, redevine deputat al colegiului
boerilor mari si tot odata este numit membru la Inalta
Curte. li pastreaza f postul si mandatul pana la izbuc .
nirea revolutiei, cu care temperarnentul su nu se putea
impaca. Trecu deci la Brasov.
La 20 Julie 1848, A. Treb. Laurian comunica din
Sibiu lui A. G. Golescu vesti primite cu o zi Inainte de
la G. Barit din Brasov : SA* stiti c reactionarii se ,g.
tesc de o contrarevolutie drceasc... Asearsa Slatineanu
zicea pe alee ca peste putin m'a va cherna pe mine si pe
toti mocanii i utuenii nostri la bal. Alaltaeri primir o
stafeta de la Constantinopol, eri alta dela Rusciuc. Slati.
aeanu zise ca dect sa.si lase proprietatile in dispozitia
sans.culotilor, mai bine vor guvern muscalesc 1>.
La 12 Octombrie urnfator, Ioan Slatineann era until
din semnatarii adresei de multumire pe care, In ajun de a
se intoarce in patrie, emigratii o adresau maghistratului
Brasovului 2).
Intors la Bucuresti, 1st relua locul de membru la
Inalta Curte, pe care.l pstreaza in domnia lui Barbu
Stirbei pana la Ianuarie 1852. Tot odata facu parte, la
1850.1, din <K divanul obstesc de cati.va boeri cari, in
virtutea actului de la Balta Liman (1849> Inlocui ob .
steasca adunare de mai 'nainte.
Numit in Ianuarie 1852 presedinte al sectiei II civile .

a curtii apelative, este Inaltat In acelas an la rangul de

mare logofat al dreptatii. Aceasta nu.1 impiedica de a fi
acel judecator de caracter, care a fost dat de exemplu 3>.
Un ginere al lui Vocla rvnea o mosie vecina. Intr'o
seark la o receptie, Domnul recomanda pricina lui SlatL
1) Ghenadie Petrescu, D. A. Sturdza si D. C. Sturdza, Acte i doc.
privitoare la istoria renasterii Romniei, II. 647, 693.
2) Ibid. V. III-112.
3) C. Srzteanu, CAteova cuvinte asupra vechilor institutii... din tam Roo
tnAneasca. Buc. 1901, p. 46. .

www.dacoromanica.ro
 LOAN SLATINEANU 81

neanu. Ginerele domnesc pierd totusi procesul. Suparat,

Domnul exprima lui Slatineanu mirare. Mia fost frica
de Lisa mea, raspunse acesta. <KDar Lisa este ?n Te=
laorman i mosia pe care o revendica ginerele meu este
in RimniculZarat, observa Voda. Asta este, Maria Ta,
replica Slatineanu, dar duo' cum a luat.o ginerele Marii
Tale, pana ?ntr'un an ajungea la Lisa mea.
Cu un asemenea temperament, nu.i de mirare ca
abia sub ocupatia ruseasca, la 20 Dec. 1853 (Ian. 1854>,
Ioan Slatineanu, prea mndru pentru a servi pe Domnii
ce se perindasera, ajunge sef al departamentului dreptatii
ca atare, membru al sfatului administrativ extraordinar l>.
La 31 Aug. 1854, de asta data sub ocupatie tur.
ceasca, devine sef at departamentului credintei, adica mi.
nistru al cultelor i coalelor si membru in consiliul ad .
ministrativ provizoriu, Insarcinat cu carmuirea tarii 2, pana
la 6 Octomvrie.
Consulul francez Bclard, inteun raport din 12 Au.
gust 1856, califica pe loan Slatineanu de unul din cei
patru sefi ai partidului retrograd, devotat Rusiei 3>. Slti
neanu nadajduia s ajunga el insusi la domnie cu ajutorul
Rusiei. Cand i dadu seama ca avea rivali mai cu trecere
la Petersburg, trecu de partea Austriei. In consecint,
agentul rusesc Basily scria la 9/21 Augnst 1857 princi.
pelui Gorciacov : <KSe stie ca principalul mobil al opod.
zitiei contra unirii f a Domnului strain este acel al aspi .
ratiilor la domnie. Pentru a inmulti aceste aspiratii, se
incurajeaza noui pretendenti.
....Domnul de Liehmann 4> a aruncat ()cliff asupra
boerului Slatineanu, acelas care a rezidat multa vreme la
Viena... si care incepe sa se miste pentru propriul salt
folos....; ni era foarte devotat alta data--; cum... cauza lui
Bibescu pare cu totul pierduta, d. Slatineanu, hotarat
ostil lui Ghica, precum i lui Stirbei, s'a lasat convins de
Austriaci i cauta s=f faca un partid 5>.
1> Doc. renast. II 332.
2) Ibid. 501.
3> lbid V. 944.
4> Agent al Austriei fa Bucuresti.
5) Doc. renast. V. 489.-cf. Mihai Popescu, Doc. imedte din preajma
Unirii Principatelor. Buc. 1928, p. 26, <Memoriiie generalului Wimpfen>,
www.dacoromanica.ro
 82 ANALELE PRAILEI

Din divanul ad=hoc, care=si deschise sedintele la

sfarsitul lui Septemvrie 1857, loan Slatineanu n'a facut
parte. Gandul sau era aiurea. La 11 Mai 1858 Bclard
raporta comitelui Walewski : 4Domnul Ioan Slatineanu
si=a petrecut viata vannd domnia. Astfel a ajuns la
varsia de 60 de ani, fara a obosi In urmrirea tintei sale
si tot combatand pe rivalii sai fericiti. De aceea, nici nu
primea de la ei nici un post <politic> 0 singura data
<exact este de 2 ori> a fost ministru In Valahia. Era pe
timpul ultimului razboi, sub administratia rusa a baronulur
de Budberg. Domnul Slatineanu este de altfel un om de
spirit si foarte placut in societate 1).
In timpul calmcmiei de trei <Oct. 1858 -Fevr. 1859),
Slatineanu a fost partizanul caimacamilor cari nu credeau
n posibilitatea unirii, Ioan Manu i Emanuil Baleanu. Fu
numit de acestia, Impotriva vointei colegului lor I. A. Fi-
lipescu, ef al departamentului credintei i instructiei pu,
Mice la 29 Oct. 1858 2>.
In Ianuarie urmator este ales de colegiile electorale
de la Teleorman si Braila deputat in adunarea chemata sa
aleaga un Domn si este validat pentru scaunul dela Te=
leorman d) Tot odata, figura el Insusi pe lista oficiala a
celor 11 boeri mari cu drepturi de a candida la domnie
i cari revendicau aceste drepturi 4). In ziva alegerii Tns,
la 24 Ianuarie 1859, lipsi de la sedinta 5).
In domnia lui Cuza fu ales deputat de Teleorman,
la 1860, ca reprezentant al colegiului direct al proprieta=
rilor funciari s>.
In sfarsit, la 11 Fevruarie 1862, odata cu infiintarea
curtii de casatie, fu numit presedinte de sectie, demnitate
pe care o ocnpa pana la moarte, la 1894.
In rezumat, Ioan Slatineanu si=a riceput cariera n
administratie, distingandu=se In calitate de carmuitor al
Brailei; a continuat=o i sfarsit=o In magistratura.

1> Doc. renat. IX. 48.

2> Ibid. 129-130
3> Ibid. VIII. 433. 503-4. 597-8.-IX. 256.
4) Ibid. VIII. 128.
5> Ibid. IX, 275.
6) Monitor Oficial Nr. 44 din 1860.

www.dacoromanica.ro
 1OAN SLT1NEANII 83

Rolul sau politic s'a rezumat in a Fi de trei ori de=

putat vesnic opozant si de trei ori ministru, dar numai
cand tam nu avea Domn. Mandria sa exagerata nu=l lasa
s primeascd a fi sfetnicul unor Domni, In scaunul cdrora
tot se gandea sd sazd el nSUi, cu ajutorul Rusiei. S'a
izbit insa de rivali mai pregatiti sau mai abili ca dansul,
iar de alta parte temperamentul sdu sarcastic nu putea
sa=i asigure multi partizani. Era de altfd destept, fin si
spiritual ').
Tit 1111 sau principal ramane acela de a fi pus bazele
infloririi Brffei redobandite. La 1843 exista in acest oras
<<ulita Slatineanului 2>. Oricat de meritat era acest nume,
el a disparut, dupa obiceiul nostru de a uita tot atat de
repede ce a fost, pe cat ne entuziasmdm de usor pentru
ceea ce este.
Ar fi momentul ca primria Brailei s repare aceastd
gresala, aducand astfel cuvenitul prinos memoriei lui Joan
Slatineanu.

Cum mi l'au descris bltrnii cari l'au cunoscut de aproape : tefan D.

Gruianu (1825-1908); Mihail C. Ghica (1834-1925). Astfel este descris i M
4Biografia oamenifor mari, scrisa de un otn mic (1. G. Valentineanu ?) Paris
1859 p. 121-2: cfoarte ambitios, fin, viclean, cu multa inteligentl, dar cu putinA
instructiune. Din acest din urma punct de vedere era inferior lui Bibescu si lui
Stirbei cari facusera studii superioare m strAinAtate.
2 ) Buletinuf oficial al Tarii Romanesti, Nr. 72 din 1843.

www.dacoromanica.ro
 TITU DINU
(1888-1918),
de PERPESSICIUS

Titu Dinu mi-a fost prieten i despre el nu pot scrie de ct

induioat. Mai putin, poate, astzi, dupd atta curgerea de ni,
de cnd delicata lui intrupare pmnteasca s'a prefcut toata
in duh pur, sldluit in cmpii elizei, pe cari att de mult fi cu-
notea i att de mult ii indrgise in decursul frumoaselor lui
studii clasice. Mai putin, dar oricum induiosat, Il cunoscusem in
imprejurri de acelea, pe cari singura moartea le sterge, deapu
ruri, din memorie.
Liceian, din olimpul galeriei teatrului Rellys, astzi Comunal,
din Braila, l vad, aparitie blond, aeriand, !strecurndu-se printre
culise, cu sfficiunea unei fecioare, declamnd cu timbru de argint
si de sidef, versuri cu privighetori i codrii verzi de brazi, in
mare cinste pe vremurile acelea, carora inflexiunile lui Titu
Dinu, aurul delicat al prului i amorul ochilor lui, le imprumuta
nuante de Paradis. Stiam despre el ceeace stiu scolarii mai mici
despre fratii lor mai vrstnici, ca era unul din cele mai pregatite
elemente ale sectiei moderne i daca nu mi-a fost dat s-1 cu-
nosc pe vremea aceia, pentru mine ca i pentru attia dintre
cei de vrsta mea, Titu Dinu. faptura serafica de pe scena tea-
tru lui din Braila, ii cerea micul sau nimb si mica sa anreola.
Eram in vacanta . ultimului an de liceu, in tovrsia
unui coleg de mult trecut i el in rndul dreptilor, la Agapia,
cnd am cunosout pe Titu Dinu. Arcadele de brazi din marginea
minunatului Ideas al Domnului, poenile aromind de rasina, cles-
tarul apei de izvor, preumblarile noaptea, pe lun, pe ulitele
tihnite i pasii nostri cadentati pe puntile de lemn dintre
terasa umbroas i cerdacul cu particle de sah i initieri in tai-
nele literaturii universitare, (Titu Dinu trecea in anul al III-lea
la Mere), escursia dealungul Bistritei, Bicazul i minunea dela
Brates,. iazul fermecat din creerii muntilor, drumul cu pluta la
intoarcere, - toate acestea, sunt adolescenta mea si prietenia
mea cu Titu Dinu.

www.dacoromanica.ro
 "J`

r1 A

TITU DINU
(1888-1918)
Profesor i literat

www.dacoromanica.ro
 TITU DINU ! 87

Cnd peste un an debarcam in labirintul inextricabil al

,

Bucure0ilor, Titu Dinu imi era nu numai veche cuno0int, dar

sfetnic binevoitor, atent i delicat, cum mi-a rmas tot timpul
dup aceia. In odaia lui, cu arom de iod, cu umbra in vremea
ar0tei i dulceat de cmune, am cunoscut deliciile unei naturi
cumpnite, rvna unui studios al clasicismului, confesiunile unui
indrgostit de literatur, Titu Dinu punea in toate ocupatiunile
sale marca unei firi clasice, 0 printre colegi i discipoli, firea
lui aezat i zeloas aducea, in romantismul universitar, un aer
ponderator, o adiere de clasicitate, o anticipare de antologie.
L-am urmrit in cariera sa universitar, am fost martor
succeselor sale academice, am asistat colaborarea sa devotat.
dela Vieata Nou", a profesorului nostru de filologie romanic,
d-1 Ovid Densu0anu, 0 am participat, gratie lui, inteo infim.
msur, la redactarea acelei foi de literaturd militant, purceas
tot din cercul Vietii Noui", anume : Farul", L-am urmrit in
cariera sa didactic, i dela uu timp viata, cu drumurile ei cen-
trifugale, ne-a rrit intlnirile, far& s fi putut 0erge nimic din
vechea noastr prietenie. Cnd in toamna lui 1916, primeam in.
spitalul din Capital, vizita lui emotionat. nu bnuiam c dintre
noi doi, el era cel mai aproape de moarte. RevAd ziva aceia de
var, in Ia0i pribegiei i intlnirea mea, dup un stagiu 'tilde-
lungat in spital, cu profesorul nostru de filologie romanic. De
cloud zile apruse in Neamul romanesc" vestea despre stingerea
din viat, in teritorul ocupat, a lui Titu Dinu, Si convorbirea
noastr s'a purtat tot timpul in preajma proaspatului su mor-
mnt 0 dac ochii noftri nu mai aveau lacrmi, sufletele noastre
plngeau, Titu Dinu fusese prea drag profesorului i discipolului,
pentruca intlnirea aceia din Ia0i pribegiei, s nu fi fost una.
din cele mai triste din viata mea,
,.
+I II

Dar Titu Dinu i-a insemnat scurta trecere prin viat 0

cu lucrri, al cror merit, dinue0e qi va dinui deapururi. Cunos-
cator al literaturii latine, mai presus mult dect pregtirea uni-
versitar ar fi reclamat, Titu Dinu a dat, in colaborare cu prie-
tenul su Pompiliu Pltnea, brglean qi dnsul, traducerea Sa-
trelor" lui Horatiu, in metru original 0 a Comedillor" lui Plaut.
Din intia, Titu Dinu traducea prima carte de satire, in numr de 10,
din a doua, tlmcea comediile, Miles gloriosu" 0 Captivi".
De ce pretuire s'a bucurat tlmcirea Satirelor lui H_,ratiu se
poate deduce din premiul, cu care Academia Romn a incu-
nunat truda tlmcitorilor, in urma raportului pe care veneratul
Iacob Negruzzi 1-a cetit in qedinta dela 28 Maiu 1912' Tot in
colaborare cu Pompiliu Pltnea, Titu Dinu lucra la tlmcirea
Pasrii albastre", minunata feerie a lui Maeterlinck.
Singur, Thu Dinu se aplica acelor studii de folklor, filologie
www.dacoromanica.ro
 88 ANALELE BRAILEI

*i critica literara, pentru care isi aflase o adevarata vocatie si

rezultatele carora le-a tiprit in mare parte, in paginile revistei
Vieata Noua", Studiile sale de folklor in marginea marii cu-
legeri Graiul nostru" a d-lor Densusianu, Candrea si Theodor
Sperantia, paginile sale minutioase i patrunzatoare clespre Rin-
galanui Victor Eftimiu, cele cteva traduceri din poeziile lui
Baudelaire, studiul su linguistic i etnografic, rsplatit de Uni-
versitate cu premiul Hillel, despre Graiul din Tara Oltului",
arat varietatea aplicatiunilor lui Titu Dinu, perseverenta sa,
meritele sale.
Credinta noastr nu poate fi deal una singurd. C am
pierdut in Titu Dinu nu numai pe marele nostru prieten, pe de.
licatul nostru mentor, pe sufletul rar si de rara puritate, dar c
literatura i tiinta ar fi avut in zelul i pregatirea lui Titu Dinu,
pe unul din cei mai seriosi militanti. Pierderea aceasta e tot pe
atat de ireparabil. i pentru ca s dam acestor rnduri o gre-
utate mai mult, vom cita din articolul pe care l-a consacrat
memoriei bunului su elev, profesorul Ovid Densusianu, in Vieata
Nou" din 1919 (XIII, 11-12) :Printre tinerii veniti acum vreo
10 ani sa urmeze cursurile universittii, Titu Dinu aducea o
cultura pe care nu ti-i dat s'o vezi mai ales la eel cari au trecut
prin liceul nostru zpacit de reforme si strmbat de pedantismul
pedagogilor i specialistilor. Din liceu, dnsul venea cu o te-
meinic pregatire clasica, ceeiace i-a inlesnit sa publice in co-
laborare cu Pompiliu Paltnea, o bun traducere din Horatiu,
premiata de Academie- - Ce-1 distingea iarasi in nebuloasa
sufleteasca dela noi, era statornicia pe care o afirma in convin-
gerile sale. Dnsul a stat totdeauna alaturi de noi, credincios
principiilor care ne dau, de attia ani, luminile struintei i
pentru zilele de lupta mai departe, asteptarn s-1 gasim iarsi
printre noi.
Acestor rncluri strbtute de emotia i convingerea unei
mari pierderi, ce i-am putea adaoga? Bunul meu Titu Dinu nu
mi-ar ierta-o, daca asi supralicita dragostea retinuta, dar cu at
mai pretioasa, a profesorului nostru de universitate,

www.dacoromanica.ro
La o sur de ani dela eliberarea BiAi lei
de sub Turci
de ING. GH. T. MARINESCU

Cetatea noastra, Braila, comemoreaza implinirea unui veac dela

reintrarea sa in ritmul viefii romanesti, din care o smulsese, la 1540,
puterea otomang.
Sarbatoarea aceasta trebuie sa fie un prilej de adanc5 reculegere
pentru Braila. La rascrucea istoria in care se aft& azi, orasul nostru
trebuie sn-si creieze constinta rostului sau in ansamblul viejii nafionale
si, in lumina istoriei sale, sa-si caute drumul firese al viitorului. Cad dach
in trecut a avut de indeplinit un rost de searna, cu atat mai mull acum,
in Romania Intregita, marea scheri a BrAilei", In apele cAreia se adunau,
Inca inainte de 1400, multe corabii din paganatate", nu poate fnji In-
valuita In melancolia unui trecut frumos, care se stinge...
Tot la o rascruce s'a aflat Br Afla si la 1829. Dar se pare ca drumul
spre o viaf noua a fost mai usor de gasit atunci ; Imprejurarile politico..
economice din afara ne-au stat In ajutor, la Inceputul veaculut treccut.
Iar Brila, dupace, trei veacuri aproape, traise via-f de schelg
cetate turceasca, a redevenit Portu' cel mare al Tarii-Romanesti"-asa
cum il impusese fericita sa asezare geograficii, asa cum il creiase,
cu o deosebita grije, cei dintai Domni ai nostri. In adevar, Inca dela
1368, Vlaicu-Vodii tinde incordat, dinspre muntii primelor noastre voe-
vodate, spre partite Dunarei brailene. El da cel dintaiu privilegiu de negot
Brasovenilor, ca sa poata veni cu marfuri la schela Brailei. Ceeace in-
seamn e marele drum de negoj Brasov-Braila, atat de rvnit pe atunci
de Regii lingerie!, intrase la acea data in staptinirea romaneasca. $i de
atunci, toti Domnii urmatori lui Vlaicu, In frunte cu Mircea-cel-Bgtran.
au intarit privilegiile drumului Brailei" si ale schelei. Pe acest mare
drum, romanii din munti i dealuri s'au coborit In lunca i Milne Du-
nanei brilene, far bstinasii duareni au urcat drumul spre munte.
Ciobanii, negustokii, cgrausii i taranii ; stafetele, razboinicii i voevozii
- cu ton au creiat drumul Brand", aceasta puternica diagonala de
legatura intre cele doua axe ale plimantului romanesc-Dunare a si Carpatii.

www.dacoromanica.ro
 90 ANALELE BRAILEI

Cgtre 1400, Braila era cea mai vestit schela a Dunarei-de-Jos

Iar, dupa 1829, cand am inceput organizarea Statului nostru modern'
-tot spre aceasta parte vie a l'arii, spre Braila-Galati, am orientat, con-
vergent, toate drumurile Tarn.
Cand s'a creiat reteaua noastra de sosele, ci ferate i drumuri
de apa, porturile Braila 1 Galati stateau In centrul marilor noastre
preocupari de politica economica. Intregul corned exterior al Ora, aici
s'a polarizat, la capatul maritim al Dunarei.
Acum, aceiasi problema fundamentala ni se pune, a orientarii
refelei noastre de drumuri si a orientarii comertului nostru exterior,
in raport cu nouile nevoi ale economiei romanesti i in legatura cu noua
geografie politica a Europei. Dar grija de alta data pentru porturile
noastre fluvialo-maritime nu mai sta in centrul preocuparilor de Stat.
Si nici chiar Dunarei, luata In intregime, nu-i inchinam loath grija si
toate silintele noastre.
De aceea, Braila are datoria sa-si afirme hotarit dreptul la o viata
demnade traditia sa istorica <de marele rol ce-i revine in noua viatA a
Romaniei intregite. Totodata, ea cea dintaiu, trebuie s ridice viguros in
atentia Tarn, marea problema a Duarei, privita In lumina vremurilor
de-acum.
Revista Analele Br &lei", costienta de rostul sat' in organizarea
si potentarea vietii brailene, ia parte la comemorarea unui veac dela
eliberarea Brailei, cu convingerea, temeinic fundata, c orasul nostru
abia deacum inainte e chemat sa-si implineascii rolul sau intreg la
Dunarea romaneasca, libera i deplin stpanit de neamul nostru intregit.

www.dacoromanica.ro
Documente i informatii privitoare la Brila
I.
Documente.
1
Privilegiul dat de Mirceaacel-Mare, la 1413, negustorilor
bra$oveni, ca set' poatti vent cu mrfuri pane: la Brdila.
Eu cel in Hristos Dumnezeu bine.credinciosul si de Hristos iubitorul
de sine stgpanitorul lo Mircea, MareoVoevod i Domn, stapanind i domnind
peste toatg tara Ungrovlahiei i peste partite de dincolo de munti, precum i spre
Tinuturile tatargsti, i peste amtndoug termurile pe Dungrea tntreagg, pang la
Marea cea mare, si din mila lui Dumnezeu i stgpanitor al cetgtei Dirstorului,
binevoitoam Domnia Mea, de bung vola mea, cu inimg curat luminata gi
daruitxam acest hrisov al Domniei Me le si implinit-am rugdmintea pirgarilor
din Brapv, fiindcd s'au rugat de Domnia Mea s li innoiesc i s li Mkt-
resc wzdmintele ce le-au avut de la strilmo,Fii Domniei Me le pentru vamd
prin tdrgurile din tara Domniel Me le i pe drumul Brapvului pdnd la
BaCilo ca sg dea de la un vilar de Ypres 1 fertun, de la cel de aur de Louvain
1 perper, de la cel de Co Ionia 12 ducati, de la cel din Silesia 6 ducati, iar de
la vilarul tgiat nimica. i cine aduce sgpci frincesti C=. pglgrii de modg italiang>,
nimica. De la un butoiu de mied 12 ducati, de la butoiu de vin 6 dueati, de la
un cal, cine cumparg, 6 ducati de la o majg de cearg 12 ducati , de la piper,
de la sofran, de la bumbac, de la pgrul de cgmila (camelot>, de la pieile de miel,
de la pieile acelea si d e la alte mgrfuri ce vin de peste Mare din (Levant
outremer), de la 100 perperi 3 perperi , de la un porc 2 ducati, de la un bou 3
,ducati, de la o vacg 3 ducati, de la un berbece 1 ducat, dela o piele de cerb
un ducat , de la un burduf de branzg un ducat. Calgretul care trece pe la Bran
3 bani ; pedestrul 1 ban. Si cei ce tree cu peste, de la un car cu peste, iar pentru
ce va fi pe de-asupra, sg nu dea nimica. lar la Bidila de maid I perper, iar
de car la Timor un peste, la Targoviste asijderea un cal Incarcat, fie cu
orice, 3 ducati. lar la Dimbovita, cati cai vor fi la car, atatia i ducatii f un
peste, jar dela un cal incarcat, 3 bani de la alte marfuri nimica, i un ca
slobod 1 ducat, iar pedestru 1 ban. Si iargsi, due-0 dg marfa pe datorie, sg.si
caute datornicul sau chezasii, dacg.i are, iar de oameni drepti sA nu se atingg
i nimenea sg nu bintuiascg pe vre-un om drept. Si, iari, cine se va Incerca
dintre boierii Domniei Mele, mari i mici, fie a va fi cumpgratg acea vamg, fie
www.dacoromanica.ro
 92 ANALELE BRAILEI

ca va fi data cuiva de pomang, i va adgoga si nu va raminea la cele ce lezam

intgrit i fegiuit in asezamantuf cel d'intgiu, unul ca acefa va avea sg primeascg
mare flu i urgie dela Domnia Mea. i s'au fgcut acestea, cind au venit la
Cimpulung Felentin si Martin si Crus (= Valentin, Martin si Kras). latg si
Radul Ban, jupin Andrias, lupin Raduf, fratefe jupinului Cazan, jupin
martorii
Serban al fui Bifcea, jupin Stoica Rusuf, jupin Badea al Vamesului. i eu fogofatul
Baldovin am scris, In luna fui August In 6 zife, la any( 6921 < 1413> indictia a 6-a.
lo Mircea Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domn '>.
2.
Scrisoare de informatii comerciale, trimeas din Brila
la 1824 de negustorul loan Fieanu Pitar.
,Cu multa plecaciune ?nchinandu.mg, sgrut cinstita mAna dumitale.
Cinstit pitacul dumitale cu multg plecgciune kam primit si am vzut cefe
ce mi se porunceste pentru fieatu lucrurifor de bcnie, ca s cercetez cum se
politipseste aici, i s instiintez dumitafe. La care urmgtor fiind, am fAcut prin
tain cercetare, att prin bcnii cAt i pe chiar Bacalbasa, i pentru cea ce se
afig alci spuinduzm<i> nartuf care este si are fiesti care felurime, if insemnai
tot in foaia ce mi s'au trimis.
lar pentru cele cari nu sunt susemnate, de acele nu se pomeneste pe alci
fiindcg cea mai muftg marfg de bgcgnie ce vine aid, este de fa Rusciuc si dela
Sistov, i dupg datorie nu lipsii a instiinta dumitale, i cu multg plecgciune
sunt af dumitale prea plecat sfugg.
1824 Ghenarie 20. Braila.
loan Fieanu Pitar.
T(a)1(eri) Parole
8 - Cafeaua -- --
T1. Par,
Caracatita Mosconisiottica
5
4 --
- Zahgrul cel bun
a de al doilea 3 - a Melidong
Nevrite de morun
3

-
1
--
* de al treilea
Mgsline midi
Icrele tesc. de nisetru
-
2

Z
20
-
20
a de nisetru
Mgsline de Rumefe
Zmochine de cutie
2
1
3
--
20 a

de stiuc 1
de crap
Untdelemn bun curat
1

Z
3
10
-
.
20
Stafidele rosii mari de cutie
a negre mici
mari c
2
-- 20
34
a prost
nghutuf uscat 4
- a
-- Pepenui
3 rosii mici
20 muiat Tahanuf

6 - Z
Lacherda
Icrele cefe proaste dela 4 tf sg sue pang la 5 ocaua
<Arh. Statutui. Buc. dos. jud. vechi 1453>
pubficat de D. Z. Funnicg in Din lstoria Comertului la Romani- Socec. 1908.
pag. 333.
3.
Orafia spus de Excelenta Sa Deplin - imputernicitul
Prezident, la deschiderea Obstestei Extraordinarei Adunri
de la 10 Martie. 1831.
-Pasagii cu prizure la Braila-
Dupg pacea dela Adrianopol, incheiatg la 1829, princip.atefe romanelti
au intrat intr'un nou regim - al Regulamentului Organic.
1) 1. Bogdan, Relaliile Trii-RomdnWi cu Brappul si Tara Ungureascd, I, pg. 3-6.
www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 93

Prima 04teascd Adunare a noului regim a fost convocatg la 10 Martie

1831 ti s'a deschis cu o oratie, care cautg sg puie in fuming Lmbungttirile
aduse i cele ce pot fi aduse prin aplicarea Regulamentului Organic.
In aceastg cuvantare sunt multe pasagii cari privesc Braila i, in general,
intreaga viat negustoreascg dela Dungre. Vom extrage unele din aceste pasagii.
Capul al 5alea, supt titlu Regulament de negot, s'au intocmit asupra
termenului de slobozenia negotului, pentru care Printipaturile sunt datoare Inaltei
ingrijiri a Curtei protectoare.
Vadurile i schetele Dungrei, ce cad In partite amndoura Printipaturi,
vor fi de acum inainte, deschise negotului strein, alitveritul ti exportatia (scoaterea
afarg) a produsurilor pgmntului ti a manufacturifor, precum i navigatia Dungrei
vor fi slobode. Mgsurile de ingrijire pentru indestularea norodulu, intocmirile ce
privesc asupra drumurifor i comunicatillor pe uscat I pe apg, pentru inlesnirea
transporturilor, in sfArtit, incurajarea negotului intre focuitorii Printipaturilor, sunt
recomandate cu deosebire inteacest Cap.
lar mai departe :
Organizatia orgteneascg a oratelor Bnlila i Giurgiu. cea dint u
a,sezarea a unei sistenze tmpreunatei cu buna ocdrmuire din ltiuntru, i
reinoirea acestor orate, au sttut una dupg alta, obiectul ingrijirei guvernului
provizoric (vremelnic>. Aceste orate pe care nitte colibi proaste i unite d'abea
le .fgcea vgzute altg datg, acum se aratg cu un plan de cldire regulat, cu
monumenturi consfintite spre sfujba sfintei noastre religii, hotgrte spre a vet=
nici aducerea aminte de isprgvile ce le au infintat, cari orate nu vor zgbovi de
a se face bggate in seamg prin negotul lor.2> G.T.M.

1I,
Informatii asupra trecutului istoric al Brailei - Ex-
trase din carfile in cari e mentionata Braila.
Din cartea : Stampe priviloare la lstoria Romtinilor de I. C. Bdcile, Cluj 1929,
In cartea de curnd apgrutg a DAlui I. C. Bgcifg : Stampe prviiroare
la Istoria Romdnilor, ggsim pretioasa indicare a stampelor ti hgrtilor privitoare
la Brgila, cari se ggsesc in Biblioteca Academiei Ron-1211e.
Avem multumirea sg insemngrn aici cg aceste piese-ti impreung cu multe
altele-leram fotografiat ti le vom reproduce in Albumul Braid veclzi, pe care,I
preggtim, sub auspiciile Primgriei Brgila, cu prifejul cornemorgri centenarului
elibergrii Brgilei de sub Turci.
Linde din aceste stampe i hgrti vor fi reproduse i in revistg.
De acum inainte, Brgila va avea in Arhiva oratului adunate in clitee
fotograf ice, zincografice ti in cpii, toate stampele i hgrtile din trecutul sgu,
D.I Prof. Bgag ne-a fost de un mare ajutor in autarea acestor pretioase
documente ale trecutului brgilean.
latg ce se gsette mentionat despre Brgila in cartea D.Iui Bacila :
I. Die Bestiirmang Der Festung Brailow
Gravurg in aramg, coloratg cu mana, 26X17 cm. Gravura reprezintg
I. Analele Parlamentare. Tom I. Partes I 1831 pag 76
2. Ibid. p. 82.
www.dacoromanica.ro
 94 AN ALELE BRAILEI

cetatea Brgifa intgritg cu ziduri ei cu tunuri i bombardarea ei de atre Rusii

care o aprind. In fata vglii este o luptg intre cavaleria, infanteria Ruseascg gi
Turceascg, la aceastg Iuptg [Eland parte si flota de rgzboi ruseascg.
Pe zidurile cetgtii se urcg cu sari Rusii. Executia este primitivg. Dede-v
subtul cadrului este titlul de mai sus i in dreapta este numele editorului Wien, bey
Franz Barth. Gravura face parte dintr'o serie publicatg in acel timp, are Nr. 179.
Biblioteca Acad. Rom. Ist. milit. Nr, inv. 418,-B IX 2.
2. Carte Von Galatz. und Brailow Warauf Die Siege Des Russ: G-al
Dorfelden von 16 April.
Und 1 May 1789 Vorgestellet Sind.
Hartg coloratg in aramg, 23X17,5 cm. Scara 1 milg germang
Se dg regiunea Dungrii intre Brgila si Galati cu o parte din Siret pang
fa Mgxineni, impreung cu satele dealungul Siretului, fiind schiot i reliefuI din
Moldova din aceastg parte. Se arat i ordinea de bgtae a armatelor rusesti sub
Ibraim Pasa. In stnga este un stftIp, pe care este scris titlul de sus, iar dear
supra ca ornamentatie este un steag rusesc, doug tunuri rusesti, o tobg, o ghiulea
de tun si o cascg de cavalerist cu 3 pene.
3. Plan von Galatz und Brailow Warauf Die Siege Des Russ.
G. Dorfelden V. 16 Ap. U. I May 1789 Vorstelt
Gravurg in aramg, coloratg, 21X13 cm.
Face parte din colectia Balzer-Walenta 18.
4. Festung Blaila
Litografie 34,5X24,5 cm. Lith. A. V. Saar Erm(ny.
Aratg intgriturile cetgtii Brgila. In planul I sunt niste cglgreti Turd i un
post de observatie turcesc. In planul II sunt intgriturile. In dreapta este Dungrea
gi cateva corgbii.
Face parte din albumul lui Jacob Alt. pl. 257.
5. Erstrmung Der Festung Brila Den 15 luny 1828
Gravurg in ararng I) 22,2X14,5 cm.
Scena reprezintg un atac al Rusilor contra cetgtii BrgiIa. In planul I este
printul Mihaif cu Statul Major, conduand operatiuniIe de lupt i soldatii rusi
mergAnd prin transee spre cetate. In planul al IIIea baterii rusesti si flota ruseascg
de pe Dungre bombardeazg cetatea, iar in planul al IlImlea se vede cetatea In
flgari i soldatii rusi urand scgrile. Dedesubtul cadrului este titlul i o notitg
explicativg asupra acestei lupte, in limba germang, In stnga este numele desem.
natorului Geissler Jen: Del qi In dreapta al gravorului Wunder fc. Mai.
Jos scrie Nfirnberg bei Fa. Campe.
Bibl. A. R. Ist. No. inv. 3 - A. I. 3,

1) A fcut parte din colectia l-ui C. Sion. Vezi reprodus la pag. 17,

www.dacoromanica.ro
 Informatiuni, Note (D Insemnari
NOTE.
- Ciclul de conferinte organizat de Analele Brgi lei". Pentru iarna
aceasta revista noastrg organizeazg un ciclu de conferinte cu subtucte privitoare
la vieta braileang. Au fost invitatc personalitati consacrate, de inaltg cuItura, cari
sg desvolte aceste conferinte in f ata publicului nostru. Conferintele se vor ste.
nografia i se vor strange intr'un volum, care va Infatia, astfel, liniile mari de
orientare in cele mai caracteristice probleme ale vigil locurilor brailene.
In feint acesta, speram sa facem un pas mai departe in cunoatterea vietii
locale .7i in stimularea activitatii de culturg regionala din jurul revistei noastre.
Iar interesul publicului brailean pentru miscarea aceasta de descoperire, dP de .
finire si valorificare a personalittii tinutului Brzlei, cu sigurantg cg va
deveni mult mai viu i mai activ, in atmosfera creiatg de prelegerile unor con .
ferentiari de stralucit talent qi de autenticg valoare qtiintificg.
Iatg conferintele proectate :
1. N. lorga : 0 suta de ani dela eliberarea Brilei de sub Turci
2. S. Mehedinti: Aspectul geografic i etnografic al locurifor braifene.
3. I. Simionescu. Frumusetile naturii in regiunea Dungreixde.Jos
4. Nae Ionescu: Cultur de Port.
5. Perpessicius: BrAila in fiteratura romAneascA.
6. t. Meto: Legaturife Intre Braila si Brasov in decursul veacurifor.
7. Ap. Culea: Folklor Dungrean.
8. Prof. Univ. G. Viilsan: Viata istoricg fa DunArea de jos
9. Ing. I. Vidrascu; Organizare tehnic5 a DunArei romAnesii.
10. M. Manoilescu . Braila in noua structurg econ. a Romaniei intregite.
11. Ing. Cezar Popescu: Industria i industrializarea Brailei.

- Comemorarea centenarului elibergrii Brailei de sub Turd.

La 7 i 8 Decembrie, orqul nostru va sarbatori cu tcata cinstea o sut5
de ani dela efiberarea sa de sub stgpanirea turceasca. Comitetul organizat de
Primarul Brailei fucreaza cu ravn la pregatirea serbarilor. In buna parte, proa
gramul propus de noi tn acest scop Inca dela aparitia revistei, a servit ca bun
indreptar. Cei din jurul cAnaleIor Brailei se simt adanc multumiti cl au putut
fi cei dintai care sA poat aduce, nu numai contributia emiterii ideii si progr a
mului de a se sArbAtori acest eveniment epocaf pentru BrAifa si nu numai cre.

www.dacoromanica.ro
 96 ANALELE BRAILEI

iarea unei atmosfere proprii In juruf ideii, dar si o oontributie efectivg la reali
zarea programului serbgrilor.
Astfef, Albumul Brdi lei Vechi, care va cuprinde toate stampele, planurile
si hgrtife privitoare fa fa Brgira veche, se preggteste din materialul adunat de
Analele Bra lei.
De asemenea, un prim volum al colectiei de documente bedilene, sta
sg aparg tot din initiativa si sub ingrijirea revistei.
&Amino noastrg va fi ca munca inceputg si potentatg de acest prilej, sg
fie continuat i dupg aceea, pgstrand i intgrind - spre folosul orasului nostru -
leggtura asa de fecundg care s'a stabilit intre oficialitgti i initiativa culturalg
particufarg.

Criza navigatii Dundrene. Dupg constatgrife Domnului W. Hinnes,

expert af Societgtii N atiunifor, care a examinat in 1925 activitatea pe Dungre
rezultg cg parcul de vase fluviale pe Dungre a crescut, dupg rgsboi, cu 25 la
sutg. Sporuf acesta este general pe intreg fluviu. Traficul fluvial, Msg, pe Du-
ngrea noastrg, a scgzut dela 51/2 milioane tone anual, la 3 milioane tone. Deci
o scgdere de 45 la sutg.
Prin wmare, oferta navlurilor fluviale pe Dungre a crescut cu 25 la sutg
iar cererea a scgzut cu 45 la sutg.
Parcul actual de slepuri inscris in po:turile noastre insumeazg capacitatea
de 650.000 tone metrice. Socotind traficul actual de 3 milioane tone, rezultg
cl acest parc nu ar putea inclIrca dealt cel mutt de doudoripe an. Aceasta
e cu totul nerentabif.
Sg mai adgoggm concurenta ce ne=o fac Societ5tile de navigatie pe Du-
ngre ale ceforfalti riverani. Tonajuf acestora egaleazg tonajul inscris in pot.=
turile noastre. Criza armatorilor nostri se dubleaza. deci,
O. T. Marinescu.

Redaefionale. Administrative.
- Numgrul viitor al Revistei va apare fa sfarsituf lui Decembrie. Va fi
numgr tripfu - cuprinznd numerile 456, si va compfecta asfef cefe 6 numere
anuale, cu care s'a anuntat Revista la aparitie.

Urmgtoarele studii primite la redactie vor fi publicate In numgrul viitor ;

L N, N. MathePscu: Problemele muncitorimii brgilene.
2. /. St. loachimescu : Tranzitul pofon i cehosfovac prin porturife noastre
spre Orient.
3. frig. V. Ciobanu: Munca mecanicA si manual In Portul Brgila.
4. V. Voiculescu : Ceva despre miscarea muzicafg brgileang.
5. N. K. Constantineecu. Cronica Cerealelor.
b. H. H. Stahl: Note la regimul de proprietate agrarg a satului Rusetu
7. G. Bane,z : Peisajul brilean in scrierile lui Panait Istrati
8. Inginer P. Demetrtad : Cerefefe Jugo-Slave vor ocoli in viitor Pot.-
tuf Brgifa.

- S'a primit la redactie urmtoarefe reviste :

Arhivele Olteniei - Craiova
Arhiva Basarabiei - Chisingu.
Luceafdrul literar i artistic - Brgifa.
Cronica numismatic(' ,siarlzeologial -Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro