f~

ISTOlRIA
. Ora ULUi
CLrai

ORAULUI CALrai
~ (IA.LOMIA)
DELA. ORIGINE P.N LA ANUL 1852

--

-19;31-.
INSTITUTUL
DE ARTE
GRAFICE
E.MARVANBDUL
PR.MIRCEA.10
BUCURETI

PREFATA
D-nul doctor Pompei Gh, Samarian s'a gandit sa~mi infati~eze
ineinte de a o da la tiper, lucrarea d-sele ,Jstoria oresului Calara9i". Am
constatat ca era astfel intccmits, in cat numei sfiele edeoiiretului om de
tiinfa mai put~a justifica dorinte de a recurqe la o consultar~ preelebilii.
Putin a avut de cf19tigat d. Samarian din intempiniuile mele, dar eu
am pretuit cunostintele ce am dobendit cu prioire la resedirue unui j11det
de care ma leaga emiritit i de familie si personele.
Dupii cateva pagini de consideratii generale, intram, odete cu .Lsto
rie satului Lichiresti", incepencl din a doua jumii.tate a sec. XVI-lea. in
domeniul infonnafiilor pozitioe, pe care eutotul le-a adunat cu o neintre
cutii hernicie,
Iniiinteree setului de .,calara9i" pe hotetul mosiei miiniistirii Coltee,
este expusii cu toata preciziunee posibilii. Asistiim apoi la trene[crmeree
satului in targ, in resediniii de jude} i in sfaqit in oras liber.
Obisnuit cu metoda stiiruelor execte, eutotul rnu face nici o afirmare
care sa nu fie intemeietii pe rm isvor siqur,
R.elev aportul a incii unui document ( anexa Ill) in care este men
tionata .,legatrzra" lui Mihai Viteazul. ptecum si in genere a boqetului
material inedit din anexe.
N'a fast satisfacut d. Semerien pana ce, cu mare trudii, n'e descoperit
ectul oficial care i-e petmis sa [ixeze data exacta cand Cii!ara:;ii a decenit
cepitele judetului I elomite : 18 Aprilie 1833.
A riiscolit erhioe uitetii a primiiriei locale :;i, multiimitii striiduintelor
d-sele, piitrundem in aplicarea mecenismnlui administrativ fji judecatoresc
introdus de R.egulamentnl Organic, in repotturile dintre eutoritiiti, precum
si dintre acestea si targovefi. Ni se da o icoana vie a vietii targului, sub
toate espectele ei.
Ciilariienii vor mei gasi evocate in luct eree de fafa emintire mul
tor oameni de bine de eltii data. din oresul Lor, prea user uiteti.
dupii.1 obiceiul nostrti.
Pana la enul 1852. ciind se opreste d-nul
Sa-

marian, spicuesc cete-oe nume : Lehliu, Sletineenu, Grigore Poeneru.

lorgu Lens, Redu Ceeusescu. Doicescu, Minea loan, loan Gheresim Gor
[enul, Gr. Constentinescu. De atunci incoace, s'eu adiiugat eltii. Numele
lor ar putea inlocui cu [oles, pe tiibluele striizilor, pe ecelee de flori. eni
male. sau de consteletii. Socotesc ca ulitele unui otns ar trebui sa fie ca
niste foi mereu deschise ale unui manual civic, in care sa se oqlindeescii
trecutul si sa Se aminteasca ineiniasii, ca imbold penttti generafiile noua.
Autorului ii f ac o rugaminte : sa-i intinzii de a cum cercetiuile si din
colo de raza oresului, spre a ni de, cat de cutiind, cu constiiniiozitatee de
care face dovadii o colectie de .,Documente ielomitene" .
Domnul Dr. Semerien are dreptul la recunostinie nu numei a Cala
tiisenilor, dar 9i a tuturor ecelore pe care nu-i lasa indiiererui trecutul nici
iznui colt de tara.
Sa nadajduim ca Iucreree d-sele, pretuitii i raspandita cum meritii cu
prisosinte. va setoi de pilda si altar initiative de eceles {el.
August 1931.
IOAN C FILITTI
Consilier la Consiliul legislativ
Membru corespondent al Academiei rcmane.

PARTEA

I.

La cateva sute de metri mai jos de- Silistra, se desface din Dunare
un brat, care ia numele de Borcea ; acest brat se indreapta mai intai catre
Nord-Vest ;;i dupa vreo sase kilometri, face o cotitura brusca spre rasa
rit si curge la vale, forrnand limita de sud a judetului Ialomita.
La cotitura Borcei, pe malul stang, se afla orasul Calarasi. T ocmai se
irnplinesc o suta de ani, de cand Calara;;ul este capitala jude~ului. 0 suta
de ani inmanuncheaza sfortarile a catorva generatii de oameni, cari au
facut din micul satulet din 1833, mandru] eras de azi.
De drept, numele acestui eras a:r trebui sa fie Stirbel, pentruca asa
a fost nurnit cu prilejul ,,eliberarei" lui, cand i s'a incheiat actul de botez.
la 24 Septembre 1852.
Dar numirile geografice nu se creiaza prin porunca : locuiroru nu s'au
putut deprinde cu noua num.re si de pe la 1877, in urrna rasboiului Inde
pendentei, s'a revenit. fara incheerea vreunui act, la vechea numire de
Calarasi.
Ramane in sarcina juristilor sa mediteze asupra valabilitatei numelui
de azi, Calarasi, pastrat prin uz, fata de eel oficial, Stirbei, impus printrun
ordm, care ri'a mai fost contramandat pana acum,

De altfel ;;i numele de Calarasi s'a sup:rapus pe un alt nume, mult

rnai vechiu. acela de Lichiresti, ~eace dovedeste ca trecutul acestui oras e
mult mai indepartat decat s'ar putea crede.

Dupa cum vom arata mai departe, de Lichiresti se vorheste pentru

prima oare la sfarsttu] secolului al XVI~Iea 1), pe la 1595, adica in timpul
lui Mihai V'iteazul, a1aturi de alte sate, Crancenii sau Magurenii de azi 9i
Cornatelul din Ilfov, unde-i azi satul Manastirea.
Ori, numirile geografice ale vechilor asezari omenesti, sate ori erase.
nu s'au creiat de la o zi la alta ; aceste numiri se mostenesc din timpuri a
carer limita in trecut nu se poate fixa precis 9i se perpetuiaza prin traditie.
1)

Arh. Eforiei Contencios. Dos. Lichiresti. Vezi la urrna doc. III.

6
Daca satul Lichiresti apare in actele vechi din 1595, inseamna ca
existenta lui trebue sa fie mai veche. Ca nu l-am gasit lnainte de aceasta
data, dovedeste ca mijloacele mele de cercetare n'au fast suficiente, sau
ca, fiind un sat de tot mic, Lichirestiul nu-i citat in alte ade mai vechi.
Dar existenta lui Inainte

de aceasta

data nu se poate nega,

caci se

dovedesre din toate imprejuranle care leaga acest colriscr de parnant de fa

cotitura Borcei cu viata Baraganului, cu viata Dunarei si a Durostorului.
Viata Ior este asa de stranaa, ca trebue sa o consideram [a un Joe, daca
vrem sa privim in trecutul departat al acestui colt de pamant.

LOCUL PE.CARE SE AFLA CALARAII, IN TRECUTUL

. DEPARTAT.
In timpurile vechi de tot. .marqinea sudica a campiei Baraganului era
limitata
un curs de apa, care se desfacea din Dunare, de prin dreptul
varsarei Argeului si curgea la vale, paralel cu Dunarea, pana in dreptul
Clraiului de azi , de uncle .se continua cu Borcea.
Acest brat de Dunare 'a existat pana la sfarsitul sec. al XVIII-lea :
in harta austriaca din 1791, o harta topografica in care se noteaza cu
multa exactitate toate arnanuntele geografice,
acest brat este aratat ca
avand aceleasi dimensiuni ca i Borcea 1).
Pe acest brat. In secolul al XV-lea si al XVI-lea erau schele. adica
porturi importante; era Cornatelul, unde este azi satul Manastirea, erau
Ciocanestii, sat care exista si azi In Ialomita.
Cu vrernea acest bra~ de Dunare s'a resfirat in numeroase garle. a
scazut tot mai mult si la Iinele secolului al XVII-lea, schcla Ciocanestilor
a disparut, iar satul a ramas si azi pe uscat. Pe sub malul Calara!}u!ui
mai
curqea doar o garla mica, care a durat pana pe la 1835 sub numele de
Carna: azi na mai rarnas de cat malul inalt de3-4 metri. care din susul
orasului se continua fara intrerupere
paria in judetul Ilfov, ca o marturie

de

2)'

siqura ca, pe sub acest mal. a curs caridva o apa mare, brat din Dunare.
Cea mai veche stire despre aceste locuri a avem din timpul Jui Da
rius ( 523-485 inainte de era crestina ) , Dupa Herodot, Ge~ii. cari ,,era ti
cei mai nobiIi 9i mai virtuosi dintre "I'raci", sau opus navalirei lui Darius
peste Dunare 3).
Drumul urmat de Darius ar fi fost, dupa Wells, prin dreptul Silistrer,
1)

Acad. Rom. Hartt si starnpe.

~) Anal. Parl. vol. XV, pt. I p, 522.
:l) Herodot cart. IV, 93. Cf. Xenopol,

Ist. Rom. vol. I, p. 45, eJ. 1896.

7
uncle ar fi trecut Dunarea pe un pod, Podul lui Darius, ca sa atace pe
Getii din carnpia Baraqanului
Mai tarziu, la anul 335 inainte de era crestina, Getii .memuritori" ai
lui Herodot i Tucidide,
1).

...a ciitor litnbe ieste afa'ra de lndiani, mai mare de cat toate limbile,
care de ar fi supt o escultete, ar fi nebituitii si foarte tare ... 2).

aveau aici, la cotitura ~qrcel, o cetate. Alexandru Machedon,

...trecu Duniitee in timpui noptei, pe la Silistre, i in reviirsetul zo
rilot se ariita de odetii in f ete Gefilor. Acetia Iooiti pe neesteptete,
luetii fugii inchizendu-se intt' un ora$ al lor de lemn, slab intiitit,
care se afla nurnai la trei sferturi de ora departe de Dunare, V
azan
du-se si eici inconjureti de toate piirtile, se aruncara pe cei, cu femei,
CU copii si CU tot Ce puteeu
Sa mai incarce i se niipustitii in csmpie
Baraganului. Macedonenii dupii ce daramara !ji arsera in cateva cea
suii oresul Getilor, se intoersetti incarcafi de prude chiar in acea zi
in lagarul de pe malul drept ei Duniirei. ").
Intr' o alta versiune se spune ca :
,, ... Alexandru eel Mare, la 336 ineitite de Ciistos. a tt ecut Duniaea
contra Getilot, ceti aveau o cetete intiititii. cam la o parasanga de
perte de Duniire [intre 1/2-3/4 de mile geografica). Alexandru se
gasea cu 10.000 de pedestri si patru mii ceoeleri, i au facut din or
dinul reqelui, burduse cu peile corturilor, umplute cu pee, s'eu edu
nat si barci de pe la locuitori, cu cari se slujeau la pescarie, corner]
si talharii. Cend s' au terminat preqiitirile, 1500 de ciiliiri si 4 .000 de
pedestti au trecut fluviul pe unde iniiltimee semiiniiturilor ii escun
dee. In reoiirsetul zorilor, Alexandru dirige drumul seu prin tarine
si ajungand la tiirmul descoperit, pune in fugii pe Geti, cari se afund
in pustiu, M ecedonenii arz daramat cetatea Getilor" 4).
Aceasta Irumoasa poveste este Iuata din scrierile lui Arrian Flaviu,
care s'a bazat pe memoriile lui Ptolomeu Lagos 5).
Barbie du Bocage pune trecerea Macedonenilor prin dreptul satului
H. G. Wells. Esquise de I'Histoire Llnivers, Harta p. 148.
N. Iorga. Herodot, trad. rornaneasca din 1643. Cart. V, 3, p. 276.
3) G. I. Lahovari. General I. C. Bratianu. Gr. Tocilescu. Dicttonar geografic.
Art.
Ialomita, Date scrise probabil de Tocilescu.
4) Draqhicescu Mihail. De la Orsova la mare, fasc. 2, p. 113. Biblioteca Academiei
or. 76.609. Citeaza pe Arrian. Carrea I ; citeaza ~i pe Thival.
::; ) Arrian Flaviu, istoric Gree, nascut la 105 d. C., a devenit cetatean roman sub
Adrian. Printre altele a scris : lntamplarile de dupa moartea Jui Alexandru ; Geografia
Pontului Euxin : Mijloacele de a lupta contra Alanilor ; expeditia Jui Alexandru, etc.
Ptolomeu Lagos, nascut 1n Macedonia la 360 i. C., se presupune a fi fiul Jui Filip.
A fondat dinastia Lagizilor in Egipt.
1)

2)

8
Manastirza de azi. Dupa el, Alexandru si-ar fi inaltat altarele pe langa
malurile canalului Borcea 1).
Xenopol, pune aceasta trecere mult mai in josul Dunaret. spre Gu
rile ei 2).
Mai tarziu, dupa Ge}i, au venit Roxolanii navalitori, cari si-au gasit
pieirea cam tot pe aid, prin baltoacele Dunarei.
Ivirea Romanilor la Dunare da o noua fata vietei de pe ambele ma
luri ale fluviului. Durostorul devine o cetate puternica, in timp ce alte cen
tre apar pe malul stang : Ziridava uncle este [eqalia azi, Nentidava la 01tenita, Jusidava la Slobozia, Imparatul Justinian I, care a domnit intre
527-565, a construit un mare numar de cetati in Dacia ~i se crede ca ar
fi zidit o cetate 1}i dincoace de Dunare, in fata Silistrei 3). Aceasta cetate
va fi fost ca un post avansat, pentru paza drumului care ducea din Bara
gan spre Durostor, si nu putea fi de cat aici la cotitura Borcei ; nicio urma
din aceasta presupusa cerate nu se mai gase~te astazi.
Pe aici, catra Durostor, tree toate hoardele barbare, Gotii. Ostro
qotii, Viziqotii, Bastarnii, Carpii 1]i Sarmatii si toti cati tinteau Bizantul.
trebuiau sa cucereasca intai Durostorul, care le sta in cale.
Dupa trecerea Bulgarilor in secolul al VI-lea 1}i a Ungurilor in seco
lul al IX-lea, vin Pecenegii, cei chemati de Constantin al VII-lea Porh
rogenetul 1}i se aseaza pe malul stanq al Dunarei, in Iata Durostorului. si
in Balta, in locul cuprins intre Dunare 1}i Borcea 4).
Dar vartejul atator popoare cate au trecut pe aici, n'a dat nimanui
posibilitatea de statornicire ; ~i chiar de ar fi fost aici vreo asezare orne
neasca, fie stabila, fie numai ca o straja inaintata a Durostorului. straja
a drumului spre Dunare si Durostor, n'a ramas nimic care s'o aminteasca,
De aceia Schlumberger, descriind imprejurimele Durostorului din
timpul luptelor eroice dintre Sviatoslav, regele Rustler Varegi ai Kievului,
veniti la anul 967 In barci monoxile ( dintro sinqura bucata de Iemn}, pe
Dunarc 1}i Borcea. si intre imparatul Tzimisces al Bizantului, spune ca
dincolo, peste Dunare, spre Baragan, nu se vede de cat ,,campia nemargi1) Barbie du Bocage, geograf si filolog, nascut la 1760 in Paris A studiat foarte
rnult Orientul vechiu. El ar fi !ntocmit ~i atlasul ce rnsoteste romanul Educatta tanarului
Anacharsis de Barthelemy, din care o plansa, cu regiunea Calara~ului, a Iost publicata
de d-I Profesor lorga in Ana]. Acaderniei, Vol. 36.
2) Xenopol. Istorla Rom. Vol. I. p. 46. Editia
1896.
3) Ch. Dezobry et Th. Bachelet, Diet .de biographie et d'histoire.
Vol. I. p. 1463.
4) G. Popa-Lisseanu. Drastorul, p. 108, citeaza pe Iorga. Gesch. des rum. Volkes,

[. p,

772.

.initii, goalii si posomorets, panii spre ceturile Scitiei... poete cu vreo bendii

.,ratiicitoare de ciiliirefi Unguri... 1).

De fapt in aceasta campie nemarqinita erau Pecenegii ,,cari f iiceau
..papas de varii. cu corturile, ceii si turmele, intte ietburile inelte ale Buqee
..gului ori Biiriiganului". 2).
Dupa Pecenegi au venit Cumanii, cari au ocupat printre altele. toata
Ialomita.

Urmeaza in 1241-42, cea mai cumplita si mai salbateca navalire,

cea a Tatarilor sau a ,,fidovilor", cum le mai spunea poporul pa.na acurn
catva timp, ca o amintire de Tatani cazari de mai tarziu, cari erau de
religie mozaica.
Tot Baraganul a fost cuprins. lasand amintiri de nesters pastrate
pana azi in unele numiri. 3).
In vartejul atator navaliri barbare, care distrugeau tot ce intalneau
asezat si civilizat, locuitorii pasnici ai acestor regiuni gaseau rdugiul in
munti, de uncle aveau sa scoboare mai tarziu, sa infiinteze a9ezari noi ~i
trainice,

La sfaq;itul secolului al XIII-lea. ia fiinta Principatul Rornanesc al

Basarabilor, care se intinde treptat dinspre munte spre campia Dunarei,
in timp ce Turcii tree Helespontul, patrund in Balcani si se indreapta
spre Darstorul aceleiasi Dimare.
Navalirile barbarilor au incetat. 0 viata noua, viata romaneasca incepe
pe plaiurile si carnpiile dintre munti si Dunare.
Sate romanesti apar pretutindeni. Baraganul incepe sa fie tot mai
cercetat ~i malurile Dunarei Ialomitene tot mai cunoscute. Motive de ordin
politico-militar, care sunt la baza tuturor alcatuirilor de sate si erase, ne
fac sa afirrnam ca, In acest timp de prefacere qenerala, oamenii de aid,
de la cotitura Borcei, trebue sa fi urmat ritmului general si au incheqat
desigur o alcatuire stabila, alcatuire de pescari, cari aveau sa intre in le
gatura de corner] cu Mocanii Baraganului. sau alcatuire de paznici ai dru
mului Silistrei, cari sa supravegheze pe Turcii rasboinici ~i cotropitori.

sa

Inca de Ia inceputul secolului al XIV;Jea, nequtatorii Brasoveni incep

cerceteze Baraganul ~i malurile Dunarei. La 1358, Ludovic .. regele Un-

Gust Schlumberger. L' epope e byzantine. Cf. G. Popa-Lisseanu, Drastorul-Silistra

N. Iorga. Istoria comer]. romanesc. vol. I. p. 30.
3) Pana pe la 1831 a existat in acest [ude] satul Tatara), caruia, traditla ii cxplica
nurnele, zicandu-i Tatarft Rai. Ionescu-Gian in ,.lstoria Bucurestilor", p. 15. pretinde.
in mod qresit, ca numele de Floci din nurnele ,,Cetatea de Floe!" din Ialomita. ar deriva
din cuvantul tataresc Ifloc.
1)

2)

garie1, da voe nequtatorilor Bra~oveni ,,sa; tre:aca Iiberi si siguri, panii la

varsarea Ialomitei - uncle era Orasul. de Floer, si Sirerului In Dunare". ..
r r ... ut vos cum vesttis mercitnoniis, et quibuslibet rebus inter Bozano

. et Prahom, a loco. zzz, ubi [luuius llonca oocetus in Denobium, usque

locum, abi1 f luuius Zeretn nominetus similiter in ipsum Danobium
cedunt ... ).
Privileqiul Brasovenilor

este reinoit

dnpa

dislav Voda, cand se porneneste :;;i de Brafla

zece' ani. la 1368 de V'la

2).

Incat, avem in acest timp la Dunare, trei centre mari, Braila, Orasul
de Floci si Durostorul sau Silistra, cum ii spuneau Turcii.
lntre aceste
centre. afara de leqatura ce desigur aveau pe apa, este neindoios ca tre
bue sa fi existat 9i leqatura pe uscat, peste Baragan, prin vreun drum,
care trebuia sa treaca pe aid, pela cotitura Borcei.
Un asemen ea drum nu se poate sa nu H fost cunoscut Mocanilor 9i
nequtatorilor de peste din Brasov, cari umblau sa cumpere sau sa vanda
nu numai la Orasui de Floci si Braila, ci 9i in toate par~ile la Dunare. La
7 Septembne 1412 Bra9ovenii capata chiar un privileqiu special de a-si
trece marfurile. ori pe uncle, peste Dunare, ").
Este de presupus ca acesti nequtatori
se duceau si la Dunarea din
fata Silistrei si vor Ii intrat in leqaturi de corner] cu pescarii de la cotitura
Borcei ~i cu Turcii din Silistra, Avem chiar o dovada
multi pescari aici la cotul Borcei.
Vlad Dracul sau Draculea se indatoreaza la 1445,

ca la 1445 erau

sa ajute

expeditia

Cruciatilor
pe Dunare, condusa de Wavrin ~i sa vie pe uscat cu oamenii
lui, pana in Iata Silistrei. uncle avea sa inchirieze 40-50 de bard, care sa
insoteasca corabiile cruciatilor :

,, ... et protnist ledit seigneur des V elleques que, pour conduite

les gallees parmy la tiuiere, il bailleroit quarante ou chinquante beteeux,
eppelez manocques ( monoxile bizentine, biirci dintr' o singura bucetii
de lemn }, qui sont d'une pieche, comme ung nocq aux pourceeulz,
longz et estroits, et beeucop de Vallaques dedens, en l' izn plus en
l'eutre mains".,, 4).

Este evident ca Vlad navea sa aduca bard cu el din interiorul Tarei,

ci avea sa le Inchirieze de la locuitorii de aici ; ceeace dovedeste ca aici
era o populatie stransa intr'un sat de pescari. la cari se putea gasi pana
la 50 de barci, Locuitorii acestui sat erau nu numai pescari ci ~i buni ras~
boinici, asa cum se si cuvenea unor pazitori ai drumului care ducea in Iata
Hurmuzachi, vol. I, doc. 41, p. 58. N. lorga; 1. c. vol. I, p. 39.
Hurmuzachi, vol. I, doc. 144, p.108.
'1) N. Iorga.
!st. Comert. Romanesc. Vol. I, p. 59.
') N. lorga. Chronique de Wavrin 1445, p. 53.

1)

2)

Siltstrei ; ca rasboinici,
Wavrin, care cucereste

ei insotesc si iau parte activi'i la expeditia lui

Tutracan
( Turtucaia}.
Jeorgie ( insula in Iata

Giu:giuJui) 9i Nycopoly.
~ Dupa caderea Brailei in mana Turcilor. pe la 1450, ~i dupa caderea
Constantinopolului ~i sfamarea Ungariei, .mici un oed al Dunatei nu
mei era libet" ; de acum incepe o noua orientare a schimburilor comer
ciale cu Orientul,
1).

Schelele Dunarene capata o importanta deosebita ; la aceste schele

se face schimbul tuturor marfurilor. In vremea Jui Vlad Caluqarul. co
mertui la Dunare este slobod peste tot Jocul ; o spune insu~i Domnul :
., ...cand oare au umblat oarnenii vostri la Braila si la Floci si peste tot
.. locul la Dunsre, sa-i cumpere ei sinquri pestele, precurn umbla acum", 2).
Pasunea boqata a Baraganului era un indemn puternic pentru Mo
cani, sa vie cu aile aici, dar tot atat de ispititoare trebuc sa fi fost i posi
bilitatea ce aveau de a-si. desface produsele !or Turcilor din Silistra, con
sumatori de carne si qrasime de oaie. Deaceea ii vedem coborind pe toate
caile spre acest Baragan, pe drumul zis a? .snocenilot", Intre satele Bajeti
Mazareasca din Ilfov, pe valea Prahovei si a Buzaului. ~i azi Baraganul
c plin de numiri, care amintesc trecerea Mocanilor pe aici ; satul Grindul
Fagaraului, Crucea Mocanului din dreptul Ciocanestilor. movilele si
puturile Baraganului, toate au nume mocanesti.
N egutatorii coboar a dupa peste la vadurile Dunarei si-i gasirn la 1500
la satul Cornatelul, considerat ca sat mare la I 598 : ,,gegen Silistra ebet
ein gros Dorff. Cornettschel" ~). Coboara la Ciocanesti uncle se aducea
spre vanzare sare din salinele noastre, de catre cai:au9ii ciocanari de sare,
de uncle probabtl si numele de Ciocanesti ; acestia veneau pe Drumul
Sarei. Sarulestii de azi. si de sigur multi coborau pana la cotitura Borcei,
in Iata Silistrei,
In acest tirnp Bucurestiul prinde a juca un rol de capetenie in viata
rarei romanesti ; din 1577 incep sa apara primele acte municipale din
acest oras. ).
Leqatura Bucure~tiului cu Turcia, se fiicea prin Giurgiu sau prin
Ciocanesti 9i Cornatelul, dar trebue tinut seama ca in acest timp Silistra
devenise un centru mare, capitala de sangeac, eel mai de searna centru
militar al Turc:ilor, a9a ca Bucure9hul trebue sa B avut legatura 9i cu Si1)

2)
3)
1)

N. lorga. Ist. Corner]. p. 74.

Idem, p. 73, citea:za pe Bogdan, p. 194.
N. Iorqa. Hurmuzachi, vol. 12, part. I, doc. 629, p. 415.
Ionescu Gian 1st. Bucur. p. 718-20; N. Iorga. Ist. comer]. rorn. p. 248-49.

12
listra. ~i Moldova avea Iegaturi cu Silistra, ,,linia caravanelor si cetelor
pot nee de la Silistre... ~i tintee drept la Hotin", ').
Dar inainte de a trece la Silistra. trebuia sa &e faca un popas in sarul
de pescari sau de paznici ai drumului Silistrei, asezat aici la cotitura
Borcei,
Drumul Silistrei prin satul de la cotul Borcei era cunoscut nu numai
de negutatori, ci i de rasboinici, pentruca drurnurile cunoscute ale co
mertului au fost totdeauna folosite de rasboinici.
Baiazet a trecut pe aid In 1398 ~i a ajuns in Rovinele Ialomitei, poate
unde-i azi Reviga, in cautarea armatei Jui Mircea .:el Mare. Mircea hartuia
pe Turd, dar se Ierea de o lupta fati~a. Lipsit de hrana si de apa, Baiazet
ia calea intoarsa tot pe la cotitura Borcei si cand sa treaca Dunarea,
Mircea cu osteni! Jui ii cade in spate, ca de-abia au putut scapa cativa
Turci,

Ceva mai tarziu. la 1414 sau la 1415' MirCea pierde Sflistra, oar
inainte de a o parasi, o prada si-i da foe ~i apoi trece pe malul stang, pe
la cotitura Borcei.
Alt parjol II face la 1420, trecand tot pe aid, Dan Yoda .iunu! din
2).
cei mai viteji apariitori pentru ctestiniitete ai liniei Dunsrei",
Vlad Dracul sau Draculea a venit tot pe aici in 1445. ca sa ajunqa
in fata Silistrei. El se intelesese cu Pierre Vast, omul lui Wavrin. seful
expeditiei cruciatilor pe Dunare. despre care am vorbit rnai sus, ca acestia
sa vie cu corabiile pe Dunare, iar el Vlad, va veni pe uscat ,,il yroit par
tetre et les gallees par eeue", ca sa asedieze un era~ numit Triest .iesseil
lit une ville qu'on appelloit Triest": Acest Triest (pronunta Drist, Dris
tor) era vechiul Durostorum sau Silistra, cum ii spuneau acum Turcii,
care fusese mai inainte cucerit si distrus de Mircee ~i de Dan .iqui, eutres
.,fois, avoit este prinse et rtujnee des Vallaques".
Faptele au urmat dupa mvoiala, nurnai ca Romanii au ajuns pe uscat
mar din vreme in fata Silistrei ~i si-au intins corturile [or pe mal :
.,Ainsi com me il fut devise du pertemeni, il en fut fait. Si oint [edit
,.seigneur de Wavrin decent Triest a soleil leoent, et trouva les
,, Vallaques quy. desja se logoient sur le bard de la riviete en tentes
.iet peuillons ... " 3).
$i Moldovenii cunosteau drumul Silistrei. ~tefan eel Mare in cam1)

Iqem. Ist. corner]. p. 228.

2) N. Iorga, I c. p. 64.
'1) Idem.
Jean de Wavrin, La campagne de croises

sur le Danube.

13
paniile Jui ,,atinge aproape necontenit Tara Romaneascii ~i vadurile Du
,,narei' '. 1 )
La 1538, Sultanu1 vrea sa treaca Dunarea tot la Vadul Silistrei, sa
cucereasca Moldova, dar se rasgande~te ~i trece pe la Oblucita 2).
Chiar 9i curierii de rasboi, cari veneau din Moldova, urmau drumul
Silistrei, pentru acelas cuvant, ca era un drum cunoscut. Asa, la 3 Decem
brie, Petru Yoda trimite pe aceasta cale scrisori lui Daud-Bei de Silistra,
anuntand lupta de langa Iasi, pe care Daud o cornunica mai departe la
Constantinopol 3).
Drumul Silistrei, cu popas la cotitura Borcei, era folosit de Petru
Vada, cand a venit in tara dela Constantinopol :
.Ln [runtee a {lase sute de soldeti impiiciitesti intovara~it de marele
.Lmbrohor, care purta steegul, Petru Vada ajunse la Silistre, mer
,,gand incet, cu popesuti comode, abia la inceputul lui Octombre.
,,La 17/27 ale lunei, el intra in Iesi", 4).
Silistra devenise mare, iar importanta ei militara o Iacea ca o capitala
a imperiului turcesc la Dunare. 5). Aici gasim la 1551 pe fostul Damn al
Moldovei, Illas, care se turcise ~i sub numele de Mehemet, devine bei in
sangeacul Silistrei. 6). Alti Domni sau numai candidati de domnie. Iolo
seau drumul Silistrei pentru a intra in gratia Turcilor : asa gasim pe Iere
mia Movila 9i Radu Mihnea. 7).
Silistra ~i drumul ei erau supravegheate, ca sa se stie miscarile mili
tare ale Turcilor, La 14 Julie 1589, Brasovenii trirniteau la Ciacanqti ~i
Silistra .ipenttu a cercete din cauza multimei meri a Turcilor ce se edune
ecolo'":
,, Ward thomes geschickt keqen Czokemet [Ciocenesti} ward Dirs
.itor, zu erforschen der grosser Menge der turcken" s).
In August 1591, Bruti si Cristofor Dzierzek. trimis extraordinar
Polan pentru pace, se duce la Constantinopol tot pe drumul Silistrei. 0).
In 1595, Mihai Viteazul !:Ji Banul Mihalcea folosesc in mai multe ran-

[st.

1) N. Iorga. Ist. comert, rom. vol. I, p. 67.

~) Hurmuzachi, Vol. 2, pag. 4, doc. 74, p. 142; idem, doc. 79. p. 150; idem, doc.

p.

1s2.

N. Iorga. Hurmuzachi. vol. XI. in Prefata, p. 34.

4) Idem, p. 53.
5) G. Popa Lisseanu. Darstor-Silistra. p. 162.
6) Hurmuzachi.
vol. 2, apend. doc. 3, p, 576; idem, vol. 2, part. 4. p. 564, doc. 353.
') N. Iorga. Studii si doc. Vol. 4, p. 24, 38. Cf. Lisseanu, 1. c. p. 162.
S) N. Iorga. Hurmuzachi, vol. XI, Prefata, p. 68 ~i socotelile Brasovului, p. 838.
9) Idem. Hurmuzachi. vol. XI, p. 73.
:! )

14
duri drumurile Baraganului, ca sa bata pe Turci la Cetatea de Flci:i, sa
treaca la Silistra ca s'o jefuiasca :;;i s'o arda.
Din aceasta epoca, din timpul lui' Mihai Viteazul' aflam ~i numele
satului dela cotitura Borcei, satul Lichiresti,

SATUL LICHIRE$TI $I ORIG!NA NUMELUl LUI

Am citat toate datele de rnai sus pentru a dovedi

ca

drumul Silistrei

prin Balta Borcei. a fost cunoscut din timpurile cele mai vcchi ale istoriei;

ca daca la capatul sudic acest drum se termina la rnalul Dunarei drept in

Iata Silistrei. la capatul nordic, acolo de unde incepe. la cotitura Borcei,
acest coltisor de pamant, framantat de toti barbarii cari au trecut prin
Baragan, martor al zilelor de marire ca ~i al celor de ruina ale vechiului
Durostor, ori ale Silistrei de mai incoace. acest coltisor a fast totdeauna
locuit de oameni cu asezare vremelnica in timpuri grele, cu asezare sta
tomica cand au inceput timpurile de Iiniste. De la vec:hea cetate de lernn a
Getilor, de Ia vechii strajari ai Durostorului, de Ia vec:hii paznici ai dru
mului Silistrei, sau pescari cari s'au statornicit aici, s'a ajuns la satul aJ
carui nume 11 aflam abia in timpul domniei lui Mihai Viteazul. Acest sat
se numea Lichiresti.
Numele de Lichiresti trebue sa dateze de la inceputul primei asezari
de locuitori statornici aici ; daca nu i se poate pune o data fixa este ca
oriqinea numirilor vechi de sate 9i erase se pierde in bezna timpului necu
noscut din trecut.
Noi banuim ca numirea de Lichiresti trebue sa fie in stransa legatura
cu ridicarea aid a prirnului Iocas de biserica. cu hrarnul Sfantului Nicolae
al Mirei Lichiei, Poporanii cari s' au strans in jurul locasului sf ant, trebue
sa-i fi spus prin prescurtare, biserica Lichiei, in timp ce ei insi.;;i se vor fi
numit poporul bisericei Lic:hiei sau Lichire~teni, de uncle a venit numeie
satului de Lichiresti.
0 dovada despre aceasta origine ar fi faptul di ~i azi biserica catedrala
a orasului prasnueste pe Sft. Nicolae al Lichiei, si aceasta btserica care
drala este foarte veche ; exista la 1630 7i desiqur ca Iondarea ei se pierde
in negura trecutului, ca si inceputul satului uncle se afla.
Un caz identic avem in [udetul Putna. Acolo a cladit

Constantin

Cantemir o manastire in muntii Vrancei, tot cu hramul Sfantului Nicolae

de la Mira Lichiei. Prin prescurtare locuitorii i-au zis manastirea Mirei ~i

pana azi satul din jurul manastirei a ramas cu numele de satul Mira sau
Me:ra.

15
Este exact acelas proces ca i in satul de la cotitura Borcei, uncle, din
numele Sft. Nicoale al Mirei Lichiei, prin- prescurtare a ramas satului,
numele: de Lichiresti,

ISTORIA SATULUI LICHIRE$TI.

De Ia sfarsitul secolului al XVI-lea avem date sigure ~i putem urmar!
toate Iazele prin cari a trecut Lichirestiul pana a ajuns la forma Calara
sului de astazi,
Pentru acest studiu am avut la indemana hrisoave, car}i dornnesti,
acte, inscrisuri, ofise ~i corespondenta oficiala, toate In original, dintre
1630 ~i 1852. Buna parte din aceste acte, interesante i prin faptul ca
acum se publica pentru intaia oara, le dam in intregime in cursul descrierei
noastre, sau le dam la slarsitul acestei lucrari,
Mosia cu satul Lichiresti, cum si satul alaturat, satul Cranceni, Cra
ceni sau Magurenii de azr, existau mainte de 1600. Existau pe timpul
.,legaturei" Jui Mihai 'Viteazul, facuta probabil dupa incheerea tratatului
cu Sigismund Batori. la 20 Mai 1595.
Se ~tie ca prin ,,legatura" 1ui Mihai Viteazul, t~ranul era prins de
pamantul pe care se gasea, adica devenea ,,rnman de legiitura", fara drept
de a se muta, .icere pe unde va fi, acela sa fie rumen venic unde
se
.,va e[le", 1).
Fara indoiala ca atunci trebue sa se i statornicit i pentru cele doua
mosii, Lichirestn ;;i Crancenii, numeric si nominal, rumanii ce tineau de
fiecare mcsie in parte.
In ace! timp, la sfar~itul secolului al XVI-lea, la Lichiresti era pro
prietar Dragul postelnicul de la Slatioara.
In zilele Jui Radu Serhan, care a urmat Jui Mihai Viteazul, la 15 Sep
tembre 1602, a fast o lupta cu Tatarii la Gura Teleajenu1ui, la Teiusani,
cand a fost ranit viteazul Stroe Buzescu. La aceasta Iupta trebue sa fi luat
parte si DraguI Postelnicul de la Slatioara, cu oamenii de pe mosia Jui de
la Lichiresti. caci in documentul de la 1 August 1630 se spune:
,, ... rumanii Dragului Postelnicul i-eu epucet legaturn lui Mihai Voe
vod in setul lui la Lichiiesti si au fost tot tumeni in Lichiresti pana
in zilele lui Serben. Voevod, pre vremea csnd s'e biitut cu henul, in
gura Teleejenulni, atunci s'eu risipit de au mers in sat la Kracem...

1)

,, 2) .

Xenopol.

Ist. Rom., vol. VI. editia

1896, p. 205.

Vezi doc. III; este de remarcat ca expresia ,,s'au batut cu hanul in Gura Te
lealenului", din acest document, e aproape identica cu cea de pe piatra de inqropare a
2}

16
Rezulta ca atunci, cand s'a Iacut ,,legatura" lui Mihal, Dragul Pos
telnicul era proprietar la Lichirestl 9i ca la 1602, dupa lupta din gura Te
leajenului, parte: din rumanii Dragului s'au risipit ~i s'au dus pe mosia
vecina, la Craceni.
Dragul Postelnicul de la Slatioara a avut cinci copii, din cari, pe o Iata,
Despina. a maritat-o in zilele domniei Jui Alexandru Vada I1ia9 ( 16161618), cu Vlad vel logofat Rude:anul 1}i i-a dat de zestre [umatate din mo
ijia Lichiresri. Cealalta jumatate de mosie a ramas celorlalti copii ai Dragului de la Slatioara.
Vlad Loqofatul Rudeanul 9i cu jupaneasa lui Despina logofeteasa.
au cumparat de la frafii ei si aceasta jumatate de mosie. a9a ca la 1630
erau stapani pe toata mosia Lichiresti :
r r jumeiete de sat din Lichitesii
fostau al jupanesei Despini Logo
feteasa de zestre dat de pifrinfii ei : ier alta [umiitete de sat au fost
pre mana fratilor ei, Paraschiva Vornicul, i Constantin Comlsu, i
Dragul Arrnasu! i a cnrnnarus'o Murai, de cend au fost in zilele lui
Alexandru Voevod llies. Jar Vlad Logofatul el au cumpiiret si ecee
jumfi.tate de sat din Lichicesti, itnpceunii ca jupaneasa Despina Lo
gofeteasa, de {a f resii ei.:" 1).
In acest timp, la 1630, la Craceni, mosia vecina cu Lichiresti. era pro
prietar Ivascu Drocneanu Vornicul ot Baleni, sau mai pe scurt, Ivascu
Vornicul. var bun cu Dragu Postelnicul 2). El stapanea mosia, probabil
prin soua lui, Sofia, fiica lui Gheorghe din Magureni 3). De a1tfel se srie
ca o Baleanca. ca~iva ani mai tarziu, a daruit aceasta mosie manastirei Ra
dului Vada din Bucuresti, cand a schimbat ~i numele din Craceni in Ma
gureni.
La 1630 se isca un proces intre cei doi vecini, Viad Loqofatul Ru
deanu de la Lichiresti de o parte $i Ivascu Vornicul Baleanul de alta parte,
unit cu Muzestii, Motivul procesului a fast niste rumani pe catI Ivascu
~i Muzescu pretindeau ca Se aflau la Craceni pe timpul legaturei lui Mi
hai, i s'ar fi stramutat mai in urma la Lichiresti.
Domnitorul Leon Veda numeste, la 25 Iulie 1630, o comisie compusa
din sase boeri, sa hotarasca Cari sunt rumanii lui Ivascu 9i cari ai lui Vlad
Rudeanul 4).
Cei sase boeri inso~i~i de Gheorghe Spatarul, iul 1ui Ivascu Vornicul
lui Stroe Buzescu. in manast.

Staneti din Valcea : ,.se lovira in gura Tclealenulul".

Iorqa. Istoria Rornantlor, p. 258.

l) V ezi doc. I. la s faritul lucrarei.
2) Grad de rudenie stabilit de d-l I. C. Filiti.
3} Em. Hagi Moscu. Boerii Jui Mihai Viteazul. Arh- Olteniet
4)
Veii Doc. IL la sfar~itul lucrarei.

Nr. 43 ~i H .

N.

17

Loqofatul, se due la fa~a locului la I

August 1630 !]i aduna oamemi meqiesi, ii pune sa jure pe Evanghelie ,,i
am edeoiiret din gura lot: si i-em si ju rat pre Sf anta Eoenqhelie, cum
sa spue cu dteptul", t]i au facut imparteala cuvenita 1).
Faptu1 ca au jurat pe Evanghelie dovedeste ca in 1ocalitate era bise
ridi, ca nu putem banui ca au venit cu Evanghelia din alta parte.
Tot in acest an, Vlad Loqofatul Rudeanul moare.
La 2 Martie 1631. domnitorul Leon Yoda, pe baza actului incheiat
de cei sase boen, intareste in stapanirea mosiei Lichiresti pe Despina, va
duva lui Vlad Loqofat Rudeanul :
~i Andrei Spararul. fiul Jui Vlad

iar cend au Jost la moerten

satul

Vladului Log of at, el au lasat tot

Lichiresti, [upbnesei lui Despinei cu toti rumiinii si cu tot oenitul,

ca sa o hraneasca i am vazut Domnia Mea i zepis de la mana Vla
dului Logof at, la jupaneasa lui Despina logofeteasa, ca sa fie vol
nicii ca sa f.ie satul Lichiiesti cu tot hotarul i cu toti tumenii si cu
tot oeniiul, cum sctie mai sus, ca sii-i fie mosie sii o hrimeescii ... 2).
Despina a avut cu Vlad Logofatul doi baeti, pe Radu f?i pe Vlad.
Vlad Logofatul a mai avut ~i alti copii, din alta casatone. pe Andrei Spa
tarul Rudeanu si o fata Catalina.
Pe Andrei Spatarul Rudeanul l-am vazut ca lua parte la 1 August
1630 in cercerarea ce se facea la fa~a locului in procesul Jui Vlad cu Ivascu
Vornicul. Celalalt copil al lui Vlad Logofatul, Catalina. s'a miiritat cu
Radu Logofatul Dudescu 3).
Dupa vreo cinci ani, in 1636. Ivascu Vornicul de la Cranceni, ere
zand cii poate noul Domnitor, Matei Voda Basarab, ii va fi mai favorabii,
ridicii cu dela sine putere, ca~iva rumani de pe mosia Lichrresti si-i duse
pe mosia lui.
In acest chip se redeschide procesul dintre Despina Rudeanca remaritatii acum cu un Preda Spataru ~i Ivascu Vornicul :
Jupan Preda Spiiteru, ca sa fie volnic aceasra carte a Domniei Mele.
inainte ... ca sfi-i ia ei lui rumani din sat din Cciiceni, anume: Ma
rin, i Dobrin, i Mueet; i iat Mihail, i Coman, ier Muat, i Bobo
lea, iar Miheil, i Neecsu. iar Mihail, i Stoian, i Stan, i Tudor. i
Dusman, i Florea, i Buzee si cu toete bucetele lor, sa-i ducii la
urma
i l~ mo~ia lor la sat la i(Jhirqti, penttu-cii ace~ti tumeni [ost-eu
1)

Vezi Doc. III.

2) Vezi la urma Doc. L

3)

0. G. Leca. Fam.iliileboeresti rome, p. 426.

18
de mosi ai Dreqului Logo{iitului de Sliitioara i i-eu epucet legatura
lui Mihai Voda in sat in Lichiresti, iar dupe acera [ostu-i-eu det Dre
gului Logof iitul zestre [iisi Despini, satul Lichiresti i cu toti tturuinii,
ca si!H hie ei mosie, si-eu tot tinut cu bunii pace pana in zilele lui Leon
Voda. Jar cend au fast in zilele lui Leon v oda, Ju pan lvescu
oel

Vornic impreuna cu Muzqtii de au tt es para in Du-enul eel Mare,

cu Vlad Logof iitul, ziciind cum sunt acei rumani ai lor ~i nu i-eu epu
cat legatura lui Mihai Voda in sat la Lichiresti ~ i-au epucet in sat
in <;;J:jiceni, inti' aceia Leon Voda au ciiutet $i au judecet itnpreurui
cu tot Divanul si au dat sese boeri pre raua!fe domnesti, ca sa ceute
si sii edeoereze cu ale lor suilete unde i-eu epucet leqiiture lui Mihai
Vada, Deci acei boeri, ei au rners in sat la Lichiresti. impreunii cu
Gheorghe Postelnicu.l sin loescu Vornicu si cu Andrei Slugeru sin
Vlad Logo{atul, de au sttiins ba.tranii setului i boerii si meqiesii de
prin imprejur de sus si din jos, i au edeviitet cu mare credinta si cu
juramant cum i-au epucet legatura lui Mihai V oda in sat in Lichi
testi, De aceia boieiii i-au dat pe acei rumani Vladului Logo{ fit :Ji
jupenesei lui Des pin ii, ca sa fie lot nio;;ie .;;i i-au tot finut cu bunii
pace pan ecum in zilele Domniei Mele; ier acum csnd au fost in ::.1lele Domniei Mele, [upen l oescu vel Vornic, el seu sculet far de
leqe si f iir de [udecete de au luat pre ecei rumeni din sat din Lichi
resti i i-eu dus in sat in ~.
Iar [upan Preda Spararu ~i cu
jupaneasa Iui Despina ei nu sau suierit de au 1enit de f ara ineintee
Domniei Mele, impreuna cu Japan Ioescu Vornicu. Deci Domnia
M ea, intr' aceia am cautat si am edeviu et impteunii cu tot Divanul
i am intrebet Domnie M ea $i pre acei boieti, cari au fost lueti pre
ravae domnesti. anume, Socol Sluqerul. Denciul Logof fitul ot Us
ceti, de au msrtutisit cu suf letele lot cum au edeviu et impreunii cu
ailalJi biitrani ;;i meqiesi, cum i-eu epucet legiitura lui Mihai Vada
in sat in Lichiresti : esisderee i-em dat i Domnie Mee. Predii Spa
taru ~i }upanesii lui Despina ca sii-i tie cu bune pace,. iar /upanul
lva~co Vornicu din rapirea cu stramb SB-!ji ia doispre.::ece boeri sa
jure. cum nu i-au apucat legiitura lui Mihai Vada in sat in Lichire$tL
ci i-au apucat
in sat
in
Cr a n ce ni.

,. . ._ ._

lo M atei Voevod. Veleat 7 1-14 ( 1636) Ma rte ll.

Rezulta ca Despina a ca~tigat iara~i procesul. Din termenii acestei
car domne~ti, in care se vorbe~te de ,,Preda Spiitarul $i ]upaneasa Lui
Despina", rezulta ca ace9ti doi in9i sunt so~i. ca Despina vaduva s'a
maritat cu acest Preda Spataru, ceeace nu-i imposibil.

19
Fapt este ca, dupa alti sase ani, intrun hrisov semnat tot de Matei
Basarab, la 24 Octombrie 1643. Despina poarta tot numele
de Ru
deanca :

ei

lo M atei Basarab V oevod.

[upiinesei Despinii Rudeanca i coconilor ei Radu, i Vlad, ca sii
hie volnici cu cartea Domniei Mele, de- sa-~i ia dijma de la seiul Li
chiresti 0 tsud Ielomite, din pane, din malai, din gr{w, din stupi, din
ri'tmiitori, din oi, din ba.ita din zece pesti 1:m peste, seu din zece
bani un ban, insa cum vor lue si alfi boeri din prejurul lot, cum au
fast leqee si obiceiul, si de nimeni opreelii sa n'eibii ineiniee ciiciei
Dom
niei Mele, ca apoi mare certere va avea de catre Domnie Mea.
Io Matei Voevod. -ot Targovi~te 7151 (1643). Octombte 24.
Acest document evidentiaza ca Despina a avut cu Vlad Logofatul
nurnai dot copii, pe Radul ~i pe Vlad Rudeanu 1).
1) Andrei Spatarul Rudeanu, liul, din alta casatorie, a Jui Vlad Logofatul, era in
surat cu o fata a Vistierului Dumitrascu din Boqdanei, cu care a avut un sinqur Hu, pe
Dumitrascu Aces! Dumitrascu a luat parte la mo~tenirea DespfoeC alaturi de. Radu ~i
Vlad Rudeanu.
Andrei Spataru Rudeanu, avea mosie In Ilfov pe Mostistea. In hrisovul din 1640,
prin care Matei Basarab Inzestreaza manastirea Caldan1$ani, se lamureste cum Clucerul

2.0
Cand

a murit Despina Rudeanca, mosia Lichiresti trece in stapanirea

Eiilor ei. Radu Posteinicul Rudeanu si Vlad Rudeanu. Domnitoru] Radu

Leon Voevod, 1e intareste aceasta posesiune cu hrisovul din 3 August
1666:

... Boiarului Domniei Mele. Radu Posteinicul Icudeenu, i Vladul

fratele siiu. ca sa fie uolnic ca eceastii carte a Domniei Mele. de
sa~~i ie dijma de la setul Lichiresti ... ').
Dar se vede treaba ca la aceasta mostenire a luat parte _., ; eel de al
treilea frate . Andrei Rudeanu, nu direct, ci printrun fiu al lui, Dumitrascu,
Acesti trei mosrenitori, Radu Postelnicu Rudeanu, Vlad t?i Dumi
trascu, au administrat rau mosia, ~i. in parte au amanetat-o, In parte au
instra-nat-o lui Valcu Vornicul ::;i fiului acesruia, Valcu Posteinicul.
La 12 Noembre 1679. fiul lui Radu Postelnicu Rudeanu, nurnit ConsAndrei Rudeanu a rarnas dator o suma de oani h11 Dumitru Vistieru Dudescu ~i ne rnai
putand-o plati, i s'a vandut rnosia .'}i a cumparat-c Matei Basarab, care a daruit-o ma
nasrirei Cakiarusarn. Finl lui Andrei Rudeanu, Dumttrascu
zis ~i Murcescu apare ca
Mostenitor al Despinei. intrun hrisov ce vom da mai departe, in actul de vanzare de la
12 Noembre 1677. Vezi Doc. V.
1)
Vezi la urma Doc. IV.

21
tantin Preorescu, a rascumparat datoriile tatalui sau, cum .7i datoria un
chiului sau, Dumitrascu. si a ajuns singur proprietar pe toata mosia Li
chiresti, la 16 Noembre 1677;

''

. iillilHii

11

Vezi la urma doc. V.

22
Adie ii en Va/cu Vornicul, dinpreunii cu fiul meu V alcu Postelnicu,
scrim si truirtutisim cu acest al nosttu zepis, ca sa fie de bunii ere
dinf{i. la mana lui Constantin Preotescu, [eciorul Radului Postelnicu
Rudeanu ... ca i-arn vandut toata peitee mea de moie de la satul Li
chiiesti, de pteste tot hotarui 9i cu tot venitul ot i cat se oa alege ;
inse [umetete de ocinii, care o am f ost cumpiiret de la unchiu-siiu
Dumitresca Cluceru Rudeenu, ier ceala[ta jumatate de sat, care au
[ost zalogit tetii-sii Radu Posteltiicu la noi ... 1).
La randul lui, Constantin Preotescu, din cauza ca nu si-a putut platl
la vreme datoriile, a fost silit ;;i el sa-si vanda mosia, Spatarului Mihai
Cantacuzino, la 13 Marte 1681 :

Adica eu Constantin Postelnicu Preotescu detem zepisul meu. sa

fie de bunii credintii, la mana dumneelui Miheil Spataru, cum sa se
stie, ca penttu masie Lichirestilor, care o am cumpiiret eu de la V itlcu
Vornicu ... ne mei puiimd-o tinee, peniru-cii luiind si eu bani de la
eltii, socotind
ca doar
o ooi lui
putea
platiSpiiteru
la vreme.
pleti,
o am oendut
dumisele,
Mihai
... 2). Acum neputiitui
In acest chip, la 13 Marte 1681, mosia Lichiresti a trecut In stapa
nirea Spatarului Mihai Cantacuzino. Cam In aceeas vreme, la 1692, Spa

tarul a mai cumparat si mosia Carnuleasa. pendinte de mosia Moldoveni

~i mosia Stelnica. arnandoua din Ialomita. in timp ce Pauna Spatareasa
cumpara niste locuri pe mosia Popii Coltea, :;;i pe toate Ii-au aherosit, adica
Ii-a daruit manastirei Coltea, pentru intretinerea :;;i chivernisirea spitalului
Coltea 3 ).
Nu se cunosc motivele care. au determinat pe Spatarul Mihai, sa da
ruiasca toate aceste mosii manastirei Coltea :;;i nu altei manastiri : desigur
ca cei ini}ia~i in misterele trecutului, nu vor Intarzia sa descurce aceasta
taina, dupa cum iaras], se va sti odata si motivul pentru care, Institutia
mare, Irumoasa :;;i boqata, creata de Spatarul Mihal Cantacuzino, in loc
sa poarte numele [ui. poarta numele Clucerului Coltea-Doicescu, proprie
tarul Iocului pe care a fast cladita,
Nu se stie precis

cand Spatarul

a Iacut aceasta

danie, pentruca

hri

sovul cu fondarea spita1ului Coltea nu mai exista, iar 'in cartea lui Gavril
Patriarhul Constantinopolului, din 1702, si in cartea lui Samuel Patriarhul
Alexandriei. din 1715, in care se reproduc oranduielile Spatarului Mihai

1)

Vezi Doc. V.

2}

Vezi Doc. VI.

:1) Vez] Doc. VII. Pauna

spatareasa este sotia Jui Draghici,
post. Const. Cantacuzino ~i frate cu spatarul Mihal.

fiul eel mai mare al

23
Cantacuzino. nu se spune nimic cu privire la aceste mosii, nimic despre
1}.
Lrh3u~H

_.>--...

/~

i-l

::. ;, '~
~

-4

~:_

.. "'" ~- t {,

~.,:!'.
I .. ~ ,~
i

'... -:
.

h 'l; lilf.

pl,

Vezi la urrna doc. VJ.

1)

!9 l r.

AL Gala~escu.
p. 26, 29 ~i 31.

Eforia Spitalelor.

1899,

.'.:,.~
'""

p. 17 ; idem. Pamancul Eforiei spitaleior.

24
Ar fi Itresc sa credem ca aceasta danie s'a facut la terminarea spita
lului Coltea, pe la 1697-1698, dar acte nu sunt; ori cum, trebue sa se fi
Iacut inainte de moartea Spatarului, intamplata la 1716.
Tocmai dupa sase ani de la moartea Spatarului, la 1722, gasim primul
act in care se vorbeste de Lichiresti, ca proprietate a spitalului Coltei, iar
dupa alti doi ani, la 13 Mai 1724, Daniil mitropolitul Unqro-Valahiei, da
o carte de blestern. catre locuitorii Lichiresteni, prin care .incredinteaaa ca
mosia a fost daruita de Spatarul Mihai Cantacuzino pentru hrana si chi
verniseala saracrlor din spitaluti 1).
In aceasta vreme Lichirestii devin tot mai cunoscuti, din cauza Silis
trei, care devenise eel mai important centru turcesc de Ja Dunare. Carre
acest punct erau indreptate privirile Rusilor, cari i9i pusese in gand sa
ajunga la Constantinopol. Ru9ii considerau Srlistra drept cheia Dobro
gei 9i a Balcanilor. De aici din Silistra se supraveghea tot rostul vietei ro
manesti din amandoua principatele, Prin acest concurs de imprejurari, Li
chirestiul devenise un centru de legatura Intre Silistra 9i capitalele Princi
patelor romanesti,
HOT ARELE MO$~EI LICHIRE$TI.
Pe harta din 1700 a Stolnicului Cantacuzino, Lichtrestii sunt aratat:
la nordul Ezerului ; de:sigur ca orientatia este gre9ita. dar ceeace intere
seaza este faptul ca sunt aratat! aici, ca un sat mare 2).
Hotarele mosiei le: a flam ceva mai tarziu. Ia 1764. Din actul incheiat
la aceasta data, aflam ca prima hotarnicie s'a facut la 1667, probabil cu
prilejul impartirei mosiei intre cei doi frati Radu ~i Vlad, copii Ioqofetesei
Despina Rudeanca ; alta data, se vorbeste de hotarele mosiei Lichiresti, la
un proces pentru o incaicare de hotar, cand s'a citat o hotarnicie din J 702
a mosiei Tramsant, proprietatea Maricai clucereasa Baleanu, daruita ma
nastirei Radului Voda, vecina cu Lichiresti ; vine hotarnicia din 1717. pri1)

Arh. Efor. Dos. Lichiresti, acul nr. 16 din opis.

In harta ce insotcste ,,Revolutiile V aiahiei" de Anton M. de] Chiaro, din 1718,
traducere de S. Cristian, Lichlrestii sunt aratati ca ~i in harta Solnicnlui Cantacuzino.
Nu se stie daca nu-i una ~i aceeas harta, de care n'ar fi strain nici Marsigli si nici Hrt
sant Notara Patriarhul Erusalimului. Harta lui Hrisant se afla in biblioteca Curjet
din Viena in K. K. Hofbibliotek, Kartenabtheilunq sub nr. 6. Cf. Docan. Anal. Acad.
Vol. 34, documente cartografice.
In harta explicative ce Insoteste rornauul ,,Jeune Anarcharsts" de abatele Barthe
lemy, cornpusa de Barbie du Bocage pe la 178.3 [dupa d-l 0. Luqoseanu de Fransua Mil
ler, la Viena) orientatia Lichirestilor e cu totul qresita. Harta publicata de d-1 N. Iorga
in Anal. Acad. Rom. Vol. 36.
2

25
lejuita probabil de inventarierea averei ramasa la moartea Spatarului Mi
hai Cantacuzino.
La 6 August 1764, din porunca lui :;>tdan Mihai Racovita, Serdarul
Nicolae Obedeanu si Mihalache ftori Portar, impreuna cu Turnaqibasa
Mimi Aga. delegatul Turciei, trag hotarele Tarei Romanesti si a mosiilor
de catre Dimare ; cu acest prile] se traq si hotarele mosiei Lichiresti :
.. .La cepul mosiei de sus, spre camp, se looeste cu mosiile lelomi
tei, apoi epucii de se injuga cu mosie Celdiiruseni, ia dtumul olacului
eel vechiu in lung si tee Ezerul Lichirestiior in cutmezis. si vine pe
langa cepul Ostrovulai celui Mare ce este langa Silistra. Apoi ia pe
malul Duniaei si merge pana ce ttece gura epei Borcee si de aicea
merge de da in mosie a msniistirei Radu-Voda .Ji a boerilor Magu
reni, si apuci'i. pe Balta si da pe la Sleoul i pe la Seroqul : si de la
$arogul epucii la deal pe din josul Lichirestilor. Apoi pe drumul eel
nou al Sloboziei, pre camp, pana ier da in mosie lelomitei ... 1).
La 12 April 1764, Domnitorul intareste aceasta hotarare :
Am intarit si Domnie Mea aceasra hotifrare si alegerea ecestii
mosii, sa stii.paneascii numita miiniistire. dupa coprinderee acestei
ciirfi, cum au stepenit i ineinte vreme 2).

POPULATIA SATULUI LICHIRE~TL

Populatia satului Lichiresti se compunea din locuitorii bastmas], apu
cati aici de leqatura lui Mihai, din cultivatorii liberi asezati pe mosie, din
locuitorii straini, Bulgari, Sarbi, Greci ~i Turci, ~i din Calara!,lii stafetari.
Cei dintai, erau rumanii leqati de pamantul mosiei, cari naveau voe
sa se mute In alta parte.rerau datori sa lucreze un anumit numar de zile
pentru proprietate, iar din produsul muncei lor dadeau dijma proprietatei,
Locuitorii liberi .. meqiesi", asezati pe mosie. datorau proprietatei nu
mai dijma, nu 9i lucru. De pe la sfarsitul secolului al XVI-lea, numarul
oamenilor liberi fara mosii inmultindu-se. proprietarii ii Iasau bucuros sa
se aseze pe mosiile !or ~i sa le cultive. dandu-le In schimb. dijma. Cu cat
crestea insa ,,oferta", cu atata 9i conditiile au devenit mai grele iji proprie
tarii au inceput, din secolul al XVII~lea, sa impue 9i cultivatorilor liberi,
pe langa Hreasca dijma si Indatorirea de .Lucru", ca adet al mosiei, Vom
vedea mai departe ca In aceasta situatie au fast si Calarasi! asezati pe mo
sia Lichiresti.

A treia categorie de locuitori ce se aflau pe aceasta mo9ie, era for~

mata de straini. Aici ca 9i in toate localitatile de pe Dunare. au invadat
1)
2)

Vezi doc. VIU.

V ezi doc. IX.

26
Bulgarii ~i Sarbii, veniti de peste Dunare, mai ales din a doua jumatate a
secolului al XVII-lea.
Bulgarii si Sarbii gaseau un adapost la noi sub scutul oarecum pro
tector al Rusilor, numai di, In Joe sa fie multumiti ca scapau de persecutiile
turcesti, erau turbulenti i nu tineau seama de drepturile proprietatei, pe
pamantul careia se asezau. Din aceasta cauza reclamatiunile nu mai con
teneau. Vom studia aceasta chestiune mai departe, cand ne vom ocupa de
raporturile populatiei fata de proprietate,
A patra categoric de locuitori, in Lichiresti, erau calara~ii stafetari,
sau curieri.
Din secolul al XVl-lea, calara~ii formau o oaste }araneasca, compusa
din oameni liberi, colonizati pe mosii dornnesti: ei aveau Iolosinta acestor
rnosii 9i avantagii Iiscale, in schimbul serviciului ostasesc, fara leafa, in timp
de rasboi, 9i al celui de curieri in timp de pace 1).
Cu inceputul secolului al XVIII-lea si mai ales de la venirea Iana
riotilor, Prlncipatele Romane9ti fiind zi de zi tot mai subjugate de Turci,
ostirea nationala romaneasca aproape s'a desfiintat. Faima Calara9ilor
a scazut 9i ea; acum erau intrebuintap mai mu1t in serviciile de polijie
interns
9i mai ales ca curieri,
purtatori ai poruncilor domnesti, sau ai
coresporiden tei domnesti cu tarile vecine, .xursores constentinopoliteni",
cum le spunea Cantemir.
Pe de alta parte, Constantin Brancoveanu, in lunga lui dornnie, de
la 1689 la 1714, mai mult ca ori care alt Domn, a fost in continua cores
pondenta de informatii cu Constantinopolul, asa di, pentru purtarea aces
tei corespondente, avea nevoe in tot momentul de calara9i 9tafetari, cari
trebuiau sa fie totdeauna la tndemana, in drumul Constantinopolului prin
Silis tr a.
Poate ca de aceea 9i gasim mentionat pentru prima oara, un steag de
ealara9i la Lichiresti, in timpul lui Brancoveanu 2}. Lichirestii fiind mosie a
manastirei Coltea. adica a unui asezamant de drept public dependent de
auroritatea domneasca, Brancoveanu a infiintat pe aceasta mosie un steag
de calarasi, fie cu colonisti adusi din alta parte, fie din chiar cultivatorii
liberi de pe mosia manastirei, pentru a face in schimb, serviciu de curieri.
Ce avantajii s'au acordat acestor calarasi ~i cum s'au stabilit la ince
put raporturile lot cu manastirea proprietara. documentele de care dispu1) I. C. Filiti. Despre vechea or qamzare administrativa
~ Principatelor Romane.
In ..Revista de Drept Public", Anul IV, p .20.
2) I. C. Flliti. Evolutia claselor sociale in trecutul Principatelor Rom. Anul V, nr.
3-4, p. 351 i 355, nr, 6.

27
nem, nu ne arata, S'ar parea numai ca conditiile au fost deosebit de usoare,
ceeace in curand na mai convenit Epitropiei Colter, proprietara mosiei,
care avea nevoe de brate pentru lucrarea pamantului, de dijme ~i venituri
pentru intretinerea spitalului. Din aceasta cauza au urmat reclamatiuni
catre Domnitori, prin care se cereau, sa se hotarasca indatoririle calarasi1or catre proprietate.

La 25 Mai 1722, dupa porunca Domnttorului, vine la Lichiresti ca

pitanul de margine, Afendule, care stabileste cu acesti calarasi stafetari
,,ca de bun a voia lot", sa lucreze si ei la mosia spitalului, adica sa dea ade
tu1 mosiei ~i sa plateasca dijrnele cuvenite :
Adica noi megia:jii cari ne afl5.m locuitori aicea la Lichire!jti de
vad ... oiind d-lui Afendule biv uel ciipiten, cu potunce Mariei Sale
lui V ode, ca sa dam adetul mosiei pe cum deu i eltii ... si noi ni-em
esezet cu Epitropii sfintei meniistiti, inaintea lui Afendule ... de buna
voia noastra, ,,,ca sa avem a face ajutor sfintei miiniistiri ariiturii de
toamna cu plugurile noestre ... si de primiiuetii .. insii noi sii-i grii
piim ... in toti enii ... sa avem a ne da toata dijma ... noi ce vom ara pe
mosie sfintei miiniistiri ... precum se da i dupe alte mosii. Pentru a
ceasta ,am dat i noi aceastii sctisoeu e.
Semneezti Afendule i mai multi calarai 1).
Mai tarziu, la 17 Septembrie 1751, din cauza ca abuzau sau uitau de
mvoiala ce facuse, Domnitorul aminteste Caliira'?ilor :
... ca sunt seziitoti pe mosiile sfintei miiniistici Colte, ca au aeZii
miint cu miiniistirea pentru obicinuita clecii a piim{mtului ... 2).
Actul din 25 Mai 1722, are o importanta Ioarte mare, pentruca din
el se dovedeste ca, steagul calarasilor adus sau format In Lichiresti pe
timpul Jui Brancoveanu, a prins radacin] aici. Prin acest act se consfin
tete dreptul calarz silor de a locui pe aceasta mosie, ca clacasi liberi.
Odata dreptul ca;;tigat, ciilara;;ii 1,>i-au format il!_llJarginea ve.atica a
satului1ichire9ti, pe malul nordic al Ezerului, o asezare noua. Insasl
cuvintele .inoi meqiesii ceri ne aflam locuitoti aicea la Lichiresti", din
actul de mai SUS, dovedesc ca acesti calarasi, nu s'au amestecat cu Lichi
restenii, ci au pastrat numai raporturi de vedniitate cu ei.
Ca asezarea lor a fast la nordul lacului Ezer, prin urmare la vestul
satului Lichiresti. o dovedeste faptul cii acest lac in harta Stolnicului Can
tacuzino din 1700, nu oarta alt nume de cat eel de Ezer, pe cand mai
tarziu, dupa asezarea calarasilor la nordul acestui lac, in harta austriaca
di~
poarta nurnele de Ezerul Calarasilor, dupa numele lor.
La acest tier erau adu;;i caii d;ia pascut, la adapat, pe drumul din
1) Vezi doc. X.
2)

Vezi Doc. XI.

'28
marqinea vestica a Lichire9tilor, drum care pana astazi a ramas cunoscut
cu numele de Drumul Cailor, iar scoborasul la vale, spre lac, Vadul Cailor,
acolo uncle sunt azi bordeele }igane~ti din spre Mircea Voda.

SCHIMBAREA NUMELUI SATULUI LICHIRE~TI IN CALARA~I

Dreptul ce s'a confirmat calarasilor sta ietari, la 25 Mai 1722, de a
sala~lui pe aceasta mosie. a avut de urmarc ca numele lor de calara~i. s'a
infiltrat zilnic, incet dar continuu, si treptat s' a substituit numelui de Li
chiresti.
Acest proces de substituire de nume a Iost Hresc, a fost o consecinta lo
gica a intrebuintarei pe tot minutul a numelui de caJarai;;i, pentruca ~i la
Bucuresti si la Iasi 9i or i unde, cand era vorba de un staietar pentru Si
listra ori pentru Constantinopol. nu se gandea nimeni la Lichiresti. nume
care nu spunea siimi prrn el fnsu~i, der se gandea oti cine la setul cele
departat, la satul uncle locuesc calara9ii stafetari, la Satul Calarasilor.
Asa s'a Iacut ca numele de .Setu! Calarailor", mai apoi numai ,,Caliiresii", termen cunoscut 9i mai user de Intrebuintat, s'a substituit celui de
Lichiresti,
1
C~tre sfar~itul secolului al XVIII-lea, numele de Lichiresti nu se mai
intrebuinta de cat pentru a numi intinsul mosiei. Pentru sat se mtrebuinta
cand numele de Calara9, cand Lichiresti, cand amandoua.
In ,,Efemeridele" lui Const. Caraqea, care a trecut pe aici In 1780, i
se spune .Lichiiesti, care se numeste Calarai". 1).
In harta ausrriaca din I791 se noteaza satul ,,Clilra~i uel ( seu
) Lichitesti", 2).
Un scriitor din acele vremi, Bauer, Intr'o descriere geografica Iacuta
cu prilejul rasboiului Ruso-Turc, ii spune .Keierescli OU Likireschti'', 3).
Cartea lui Bauer, scrisa intre 1768 i;;i 1774, a avut o editie Irantu
zeasca tiparitii la Francfort ~i Leipzig la 1778, iar dupa zece ani a fost
scrisd 9i in grece9te, la 1789. In edi~ia frantuzeasca, printre satele din
jurul Lichirestiului se noteaza spre vestul acestui sat ,,Satu Novi" sau
,,Satul nou" : in traducerea greceasca de mai tarziu, acest sat nu mai
este notat.
Se poate intampia ca acest ,,Satu Novi, petit village", asezat la vest

1) Const. Caraqea. Efemeride. Hurrnuzachi. vol. XIII. p. 99.

2) Harta austriaca din 1791, ccpie la Academie.
3) Bauer, Academic. Carp vechi, 1508-1830- Vezi i Doc. XXIX.

29
de .Kelerescn

OU Likiteschti", descris de Bauer, sa fie asezarea calarasilor

stafetari la malul nordic al Ezerului, langa Calaraf,li-Lichire!?ti.

Faptul ca nu-i trecut In scrierea greceasca a lui Bauer, ar dovedi, ca

apropierea dintre cele doua sate ~i asemanarea numelor Ior, Satul Nou

fond satul calarasilor stafetari, iar Lichirestii fiind nurniti acurn Calarai,
au

fast cauz a ca aceste

nurne

sau

contopit intr'unul

singur,

in eel de

Calara~i.

CALARA$II VECHI $1 CALARA$11 NOL

La vestul orasului, la o departare de opt chilometri, exista un sat
numele de Calara~ii Vechi, Numele acestui sat. cu calihcativul Jui
Vechi, in raport cu numele orasului, zis si Calarasi! Noi, a inselat
multi, pentruca s'au luat cuvintele de vechiu .;ii nou in sensul calificativ
timpului. Adica, s'a crezut ca numele de Calarasn Vechi ar i legat

existenta vr'unui sat

dica un sat mai nou
ar deriva din numele
de carti de scoala :

cu
de
pe

al
de
mai vechiu, pe cand numele de Calaraii Noi, ar in
ca primui. S'a putut crede chiar, ca numele orasului
satului Calarasii Vechi, ceeace 9i azi scriu unii autori
.suunele de Ciilara~i. dat ora~ului, ii vine de la

setul
din epropiere, Celiiresii

Vee hi".

Este o eroare.
Satul Calarasii Vechi nu-i notat in har~ile vechi, nici in harta stolni
din 1700, nici in descrierea Jui Bauer din 1778, nici in
harta austriaca din 1791, nici nu-i pomenit in procesul ivit intre manas
tirea Caldarusani si manastirea Colter in I 815. cand s 'a fixat ~i hotarul
dintre aceste doua mosii. nici in alte acte. Nu se porneneste nimic pentru
hunu] cuvant ca nu exista.
/'
Satul Calaras,ii Vee hi a prins a se mcheqa prin 182 7 ; in harta ru
seasca din 1828. se noteaza pentru prirna oara acest sat 1); iar cand s' a
Iacut cataqraha birnicilor din toate satele, In 1831. atunci se porneneste
de acest sat, in care se aflau, atunci, abia 49 capi de familie, ceeace face

cului Cantacuzino

'cam o suta de suflete 2).

Incat. oricat s'ar parea de straniu, dar satul Calaraii Vechi, este
un sat relativ Ioarte nou.
Semnif icarea celor doi termeni.
Calara9i. Vechi ~i Calarast N oi,
este alta.
Rasborul Ruso-Turc din 1806, a t.nut pe Rus,i aici timp de sase ani,
1)

2)

Colectia de harti si starnpe la Academia Romana.

.Act, Efortei. Dos. Lichiresti, nr. 69 din opis, Anal. Parl., vol. II. pt. I. p. 476.

30
pana in 1812, in lupte continue cu Turcii, In acest timp suferintele popu
latiei au fost asa de mari, ca locuitorii Calarasului, mai ales cei cu legi.ituri
mai slabe, cum erau nequtatorii, s'au lmprastiat care incotro. A fost nevoe
sa intervie generalul Steter, vicepresedintele Divanului Tarei, care i-a
readunat ca sa refaca targul. 1) Satele mai mici ca Cornoaica ~i Golasei.
la vreo trei chilometri de Calara~i, au fost rase depe pamant. Satul Nou,
sau asezarea Calara9ilor stafetari pe malul Borcei. nu putea sa reziste ;
locuitorii de aici au fugit luand doua cai, unii au intrat In Calarasi-Lich resti, altii au fugit in Baragan.
Cei fugiti in Calara9i-Lichire9ti, s'au asezat In partea nord-estica a
satului pe locul cuprins astazi intre piata 9i bariera Rosetilo. 9i au format
aid un cartier nou, cartierul Calara~ii noi. Intr'o harta de mai tarziu, harta
inginerului Ioan B. Siminogeanu din 15 Octombrie t 852. lucrata dupa
hotarnicia serdarului Grig. Plesoianu din 1842, se noteaza precis acest
cartier al Calarasflor noi, spre deosebire de cartierul vechiu sau satul
vechiu strans in [urul bisericei, 2).
Cu vremea cele doua cartiere s'au contopit, iar populatia Iormata din
Lichirestenii bastinasi si din stafetari s'a amestecat si na mai fost decar
un singur sat, nedespartit. cu numele de Calarasf noi sau numai Calarasii.
orasul de azi.
Ceilalti Calara~i stafetari, cei cari au fugit in Baragan. sau grupat
cu alti fugari, cu oile si cu vitele lor si au format mid centre ca Valea.
Putul din Grind. Garebu, etc.. dar lipsa de apa i-a silit pe toti acestia sa
se traqa mai la vale. si in 1827, un grup in frunte cu Ceaus N eagu, mo~
Zaharia, mos Scaunasu, mos Ivan Ciutaru si Neagu Gramada, s'au asezat
sub coasta Baraganului, spre Valea Plopului, si au format satul Calarasf
Vechi, pe mosia Caldaru~anilor 3).
S'a numit Calara~ii Vechi, ca sa se specifice ca acest sat este format
numai. din vechi.i

Calarn-.;.\ ~taktai.:\, ce fu,,,e,,,e mai 1.nainte e malul Ezei.:u~

Jui in Satul Nou, spre deosebire de Calarasii Noi, format din emestecul
vechilor Lichiresteni cu o parte numai din Calara~ii stafetari.
In cat vcdem ca cei doi termeni de Calarasi Vechi si Calara9i noi, au
semnificarie calitativa, prin care se arata purtatea originei. Calarasii vechi
sunt numai din Calara~i stafetari, vechi Calarast, pe cand Calarasii noi.
orasul, sunt mai amestecati, sunt Lichiresteni si Calaras: stafetari,

1)
2)
3)

Vezi capitolul Rasboiul din 1806-12

si docum CLXXII.
Actele Eforiei. Colectia de harti. Servic Contencios.
Dupa o Insemriare aflata in Primaria Satului.

31
RAPORTURILE

DINTRE POPULATIE
~I EPITROPIA
VENITURILE MO$IEI

COLTEI.

Pana la 1746, adica pana la reforma Jui Mavrocordat, raporturile

populatiei Fata de Epitropia Coltei, erau cele stabilite de hrisoavele dom
nesti citate mai sus,
Dijma :;ii veniturile mosiei erau adunate de un om al Epitropiei numit

vame~ sau epistat, care cumpara aceasta indatorire dupa invoiala cu Epi
tropia manastirei Col~ea.
La 28 Mai 1723, Epitropia se planqe domnitorului Nicolai Mavro
cordat. ca Lichirestenli nu-si irnplinesc datoriile. ca .ioeniturile le mananca
unii si eltii, si bolnevii n'eu nici un [olos din oenituiile ecestei mosii",
Domnitorul trimite pe capitanul de marqine, Afendule, sa cerceteze 1) !?i
pe baza acestor cercetari reintareste drepturile proprietatei, la 17 Mai 1725:
Ca sa eibii e-si lue toate ueniturile mosiei.. de la Lichiresti dupii
cum au avut obicei de-si lua si mai ineinte... zeciuiala din pestele ce-l
ptinde ... si de la cetele ce tree cu becul, 2),
Vamesul sau Epistatu1 mosiei putea fi in acelas timp :;>i varnes dom
nesc. care stranqea veniturile Oomniei. Din aceasta cauza de multe ori
varnesii domnesti se amestecau in drepturile Epitropiei manastirei ~i da
nastere la conflicte ~i reclamatii.
Se intampla chiar ca vamesul domnesc, sa fie in acelas timp ~i capitan
de margine, ori sa fie zapciu iji vames al Epitropiei mosiei. In aceste irn
ptejurart. cand orqanul de impunere. de urmarire !?i de executie erau unul
si acelas om, abuzurile erau inevitabi1e.
La 8 Iunie 1724, se face o cercetare la mosia Lichiresti 9i se constata
ca vamesul ce fusese mai lnainte. Constantin Capitanul, care cumulase
slujba de capitan de margine !?i de antreprenor al vamei dornncsti din Li
chiresti, nu se purtase corect, ci a incalcat drepturile proprietatei Epitropiei
Coltea, spre paguba bolnavilor :
Capitan Constantin fiind acolo la Lichiresti ~i capitan !Ji tiind :ji
vama, el ca un netamator de Dumnezeu, i din cepul lui, fat de nici
0 forma, au stricat i au ceicet oenitutile cele orsnduite din desciili
ciitoeree acelei mosii Lichiresti... 3).
La 1 Martie 1730, dreptul de varna al manastirei Coltea, la Lichiresti.
ilia Stene Popa, iar la 1 Martie 1731, il ia Stama Vamesul. La 3 Ianuarie
1734, acest drept il ia din nou Sterle Popa. Urmeaza ca vamesi ai mosiei,
i) Vezi la urrna doc. XU.
2) Idem, doc. XIII.
3) Vezi doc. XlV.

1736, Tanase Boscu 9i C. Cristu la 1 Ianuarie

1738, C. Perieteanu 9i Vasilache Capitanu la 4 Ianuar 1739. 1).
Dar, se vede treaba ca sistemul intrebuintat pana acum pentru stran
gerea dijmei, nu da rezultate bune de cat numai antreprenorului. cad Epi
tropia nu se alegea cu nimic, Atunci, Chir Trandafir, epitropul Coltei, s'a
hotarat sa se duca el singur la Lichirestl. sa stranga dijma mosiei. In acest
scop la 20 Junie 1732. domnitorul porunceste capitanilor de la Albotesti,
Lichiresti si Odivoaia, sa dea tot sprijinul Ior Epitropului, sa adune
aceasta dijma :

Sterie Popa la l lanuarie

... viind acel Chic Trandafir ... sa cautati sii {iti ::ji voi de ajutor pana
va strange toata dijma,
dupe la oricerele va fi avimd bucatele pe
mosiile nuiruistiiei... 2}.
Acest act se repeta in termeni identici la 13 August 1733, apoi la 17
Mai 1739, la 18 Iulie 1740 si la 4 August 1750. ").
Dupa reforma Jui Constantin Mavrocordat, care a desfiintat
robia
pamantului. adica dupa 1746, raporturile dintre populatie si Epitropia
manastirei Coltea. proprietara
mcsiei, sunt aici, ca si pe celelalte mosii.
dupa ,,obiceiul pamantului",
Vanzarea panei, a earner, a vinului ~i a rachiului In cuprinsul satului.
erau dreptul proprietatei. Din produsu1 viilor, locuitorii aveau dreptul
sa vanda in sat numai un butoi pe an. Dijrnuirea in natura a
productelor. sau la vanzari in bani, era o parte din zece; tot asa la peste
9i alte pro ducte, afara de cazul cand se faceau altfel de invoeli
scrise : aa de exemplu, la mo9ia..(:acomei, Cacomea_n~.asmzi Ianga Lichiresti. proprietatea manasffrer?\~dritu,dijma era una din
trei, fie Ia pro ducte. fie la peste, fie la bani. 4).
Manastirea Colter era obliqata sa Iaca leasa pentru prinsul pestelui,
Ia Gura Ezerului 9i sa aiba saic! sau bacuri pentru trecerea In Balta. Din
pestele ce se prindea in Ezer. se platea dijma cuvenitii proprietatei : dar
din faptul ca Ezerul cadea in parte si pe mosia rnanastirei Caldarusani.
s'au iscat mereu reclamatii cu privire la aceasta dijma.
La 25 Mai 1763, Mitropo1itul ~i trei boeri sernneaza o carte de inta
rire a drepturilor manastirei Coltea asupra dijmei pestelui ce se prindea In
baltile Lichirestiului. Aceasta carte a fost din nou fntarita la 15 lunie 1783,
la 7 Decembrie 1783, la 25 Iunie 1785 i la 16 Septembrie 1785 "].
1)

Vezi doc. XV, XVI. XVII.

2) Vezi doc. XVHI.

3)
Vezl doc. XIX $i Actele Eforiei, dosar. contencios. Lichiresti, nr. 34, 35, 44
din Opts.
4} V. A. Ureche. Istor, Rom. vol. VIII. p. 59.
5) Arh. Efor. Spit. Contencios. Dos. Llchiresti, nr. 55, 62~65 din Opisul dosarului.

Munca pamantului pe mosia proprietatei era obligatorie. La 6 Martie

I 762, Constantin N icolae Voevod, porunceste ispravnicului sa oblige sa
tenii din Lichiresti sa~~i <lea claca legiuita manastirei Coltea.
Aceasta claca era reqlernentata de ..~biceiul pamtmtului" :
Cend stapanul mosiei nu ere tiebuiniii de lucru si va ca sa ia bani,
atunci ia de casa cete un zlot, ier cend are trebuinte de lucru, datori
sunt locuitotii a lucre zile 12 pe an, si ... dece a luet intr' elti eni bani,
nu-si perde dt epietee cerer ei de lucru, fiind aceasra lasata ~i sloboda
in voie .;:i primiree sthpiinului mosiei, ca din doue. sa fie oolnic oti
care ii va da msne a cere si a lua de la locuitoti. sau bani, seu luct u,
f arii numai de se vor a:;ezC: locuitorii cu stiipimul mosiei pe mei
putine
zile- si va [i dooeditii aceasta in sctis .
... ~ele 2 zile ale cliicei sa le f aca in. patru randuri pe an. adidi
ttei zile primiioere, trei zile toemne, trei zile 1Jata si trei zile isrne,
cum si la celelelte dijmuiri si dtepturi ale mosiei, sa se urmeze dupe
1).
obiceiul piimentului, ce are intocmit in Condie a Divanului

In afars de dijma cuvenita proprietatei, oamenii aveau de platit ~i

varna sau venitul Dornniei. Aver.le manastiresti. cat si cele bceresti
erau
scutite de aceasta vama ; totusi de multe ori se trecea peste aceasra scu
teala, din care cauz a. proprietarii reclamau la Dcmnitcr. A!?a s'a intam
palt aici la Lichiresti : varnesii, vaznuiau pestele ce se prin dea din Ezer,
la Gura Ezerului .';li pentruca Ezerul era in parte in stapanirea mosiei Cal
darusanilcr, vamuia .';li partea 'acestei mosii. Staretul niana.stirei Caldaru~
sani, Dositei, a reclamat la Domnie ; reclamatia a fast cercetata de Logo
fatul Tarei de Sus, care conchide la 26 Martie 1819, ca dupa Condica
Divanului, averile manastiresti trebue sa se bucure
!?i boerii, sa nu plateasca vama :

de aceleasi

drepturi

ca

...pentru zehereeua ce va qi dupe mosie meniistireescii seu boereasca,

fiind edeoiirete meniistiresti S81l boetesti, Sa nu p/ateasca osmii. pa
zindu-se :;i la ei priuilegiul boeresc ... 2}.

In acele vrerni. un venit foarte important pentru proprietarii de mosii,

era dreptul ce aveau de a vinde numai ei vin .','i rachiu in cupr.nsul mosiei
!or. Orice incercare de concurenta era imediat urrnarita. Proprietarii re
clamau ~i mergeau pana la Domnitor, numai. sa nu-~i piarda acest drept..
La 1801, s'a reclamat Jui Alexa1~dru Constantin
Moruzi, pen_tru o
carciuma ce deschisese satenii spre bariera Magurcnilor:
1)

V. A. Ureche. Trei ani din lstori<I Romanilor,

26 Noembre 1793. Idem, Vol., I, p. 427~430.
:l) Vezi doc. XX.

p.

108~109;

27 ltmic 1793 i

34
...Sfinfia Sa parintele Zehnon ... prin jalba ce au det ... ca locuitorii
de oin :;i rechiu in sat, cum si deosebitii carciuma au facut
tocmei la baterul
mosiei in spineree setului, unde alta data nau
1).
mei fast ...
iar Domnitorul, pe baza anaforalei ce i s'a facut. hotaraste :

f ac oimzere

...sa opriti acea carciuma, cum si viuizsree de pe la cesele for, si in

urma, mai evend locuitotii aceia ereo deve, vor veni in scree de 60
'de zile la Divan. sii-si f aca apelafia.:. 2}.
In 1820, Epitropia reclama din nou ; in nord-estul targului erau mo
siile manastirilor Radului Yoda, Vierosi ~i Marcuta, arendate la trei aren
dasi deosebiti. cari au deschis fiecare cii.te o noua <:arduma ~i c:oncurau
pe cea a rnanastirci Coltea din Calara~i :
...cete trei ( erendesii} au faciit cete 0 ciirciume, edicii trei csrciumi
una langa elte, cat nu pot trece carafe printte densele. drept acolea
in spineree targului mosiei spitelului si vined si rechiul ce-l vand il
pun mai jos de pref, cu care piicinueste mere pri.guba spitelului, f iind
mai viirtos impottive obiceiului piunentului... '<}.
Zapciul plasei na putut impaca lucrurile. pentruca :
... erendesii .zic ca pe mo-?ia lor se afla stapani ~i ce Ii esie voia, aceia
si fac ... ~).

Un ~lt\renit tot arat de important pentru proprietarii de mosii era

dreptul ce acorda Domnii, sa se ~ie pe mosie cate un balclu anual; la aceste
balciuri se percepeau anumite taxe de ci\tri proprietari asupra marfurilor
si.transactlunllor ce se faceau. iar vamesii dcmnesti n'aveau nici en drepr
de amestec.
Un asernenea balciu se tinea pe mosia Stelnica d m~nas~i!:ei Coljea.
dar se vede ca nu producea mare lucru ~i atunci s'a cerut Domnitorului.
sa Incuviinteze tinerea acestui balciu pe mosia Ltchiresti. uncle sc spera in
afaceri mai bune, pentruca acest sat era mare acum,
La 2 Iunie 1731, domnitorul Mihai R~covi}a aproba aceasta schim
bare i in hrisovul ce da, are grija sa accentueze ca nimeni, nici Calarasu.
carora li se perrnisese la 1722 sa locuiasca pe aceasta mosie, nu sunt vol
nici, adica n'au voe sa vanda ceva pe socoteala !or :
1

Vezi doc. XXL

!!) Vezi doc. XX[L

::) Vezi doc. XXIII.
1)

Vezi doc. XXIV.

35

Vezi la urm5, doc. XXV .

.....sa fie volnici cu aceasta carte a Domniei Mele, ca sa aiba a face

targul la mosie manastirei, la Lichiresti, care acest targ, mai nainte i
totdeauna se facea la Stelnica ... far oamqii de ecolo. au Capitam,1},

36
K~

;'.au Calatasii au macar cineoe, sa nu le: Fie: oolnici e-si oinde rechiu,
"{~u yin-;aco,lo, la ecel targ, au macar si imprejurul rargului ... " 1).

9?~~taritin Nicolae Mavrocordat, repeta acela~ act la 2 Mai 1732. ~)

In anul11rmator ii intareste Inca odata, la 20 Februar 1733 si in~ira toate
dreptt'iriI~ ce acorda manastirei, cu prilejul acestui b..lciu :
,'. ...nimeni sa n'eibe treebii a se: emestece la acest bslci ... sa nu fie vol
nic a vinde oin au rechlu la ecel targ, nici cepiteri, nici vemesii, nici
calaraii ... Sf. manastire va lue uemii din to ate bucetele si de la do
bitoecele ce se vor oinde ... i oenitul cantaritultti $i a beculul ... si.,
. chiria prifoaliilor ... si vama de la toti ne:9ttf atorii ce vin cu met] a

...

. : si de la bucete uanzatoare ... " ~).

~ I Mai 1734. Grigorc Ghica da o carte la fel, axplicand raspicat.
ca n~~ populatie a Lichirestiului, Calarasu, cari s~ considerau liberi pe
mosie. sa n'aiba nici un amestec, nici drept de a vinde ceva pe socoteala
!or:
.
....iar Ciioitenul si Catarasii de la Lichitesti... intr'eceste zile, nici zrrt
n 'aibi .. nici
nici techiii 'ss nu fie 11_olnic nimeni a
vinde. nici ciipitenul, nici oemesii, nici calara.ii, nici in targ, nicl im
prejurul targului pe mosie sf intei menestiti" ... 4).
Dreptul de a se face balciu pe mcsia Lichiresti il consfinteste prin
osebite ,,carti", toate cu continut identic, Constantin Nicolae Voevod Ma
vrocordat la 13 Mai 1741; Mihail Racovi~a in Mai 1742 si la 2 Mai 1743;
din nou Constantin Mavrocordat la 28 Mai 1745 ~i la 25 Mai 1747; Gri
gcre Ghica la 13 Mai 1748 ;;i 15 Mai 1750 ").
Mai tarziu. in loc sa se mai dea ,,car~i" in Ielul celor aratate mai sus.
ori de cate ori s'au dat hrisoave domnesti cu intarirea drepturilor manas
tirei, s'a trecut in aceste hrisoave si dreptul de a ~ine acest balciu, In toate
aceste hriscave se Intrebuinteaza aceias formula:
emestec

;a

vin,

... ,,i ier sa aibli. a lue de la targulce se face la_ Lichiresti, din ziue-de
Duminice Mare, pan a in ceelelte Duminicii, vama ce se va face a da
[iescere nequtiitor, dupe oechiul obiceui, din toete sa ie oame:nii ma. niitirei Ccltee, ier oemesii emestec sa nu sibe", ,; } .
'
Astfel de hrisoave au dat Mihai Constantin Sutu la 1783 ~i 1792 ;
Alexandru Ipsilante )a 9 April 1797 ; Const. Hangerliu la 15 lunie 1798;
1)

Vezi doc. XXV.

doc. XXVI.
") Ve:i doc. XXVII.
~) Vezi doc. XXVIII.
:;i'.Act. Efor. Dos. Lichir. N~. 36~42 din opis.
';) :;) i) A. Gala~escu. Efor. Spit. Ci\. 18.99. p. 84. 96, !03, 130, 139, 147. 153_~i

~J

v~:i

159.

37
, ->,"(,

Const. Al. Ipsilante la 23 I ulie 1 S03 ; loan Gh. Caragea la 1 Iulie" 1, 813 ;
Grigore Ghica la 5 Oct. l 824. 1).

"' ,..
In a{ara de populatia ba~tina~a a satului Lichiresti, cu priiefol. ras
boaielor dintre Ru~i 9i Turci, se pripaseau pe aici o rnultime de B1il9ari,
Sarbi, Gree: si chiar si Turd. Din toti, Bulgarii ~i Sarbii. rnai rar Turcii,
erau elemental eel mai turbulent ; ei nu voiau sa stie de drepturile proprie
tatei, nu voiau sa stie de darile ce trebuiau platite pentru tara, de rnulte
ori Iurau si bateau locuitorii. Reclamatiile nu mai conteneau.
La 28 Februarie 1795, din cauza ca, cu un an mai inainte, multi Silis
treni au trecut Dunarea ~i au Iacut 9i araturi pe rnosiile roma11e9ti, ~l1tru
ca faptul sa nu se mai repete, domnitorul Moruzi porunccste Spatarului ;
...,,sa dea stresnice porunci la ciipiteni, ca foarte sa intiireescii pe u;
merqinei ... sa nu treecii iarai oreunii in pemiuitul Tiirei, i de var
cerca, sa srea d'impreuna cu zabifii judetelor a m1-i ingadui ... 0).$?
D-ta oel H ettnene sa f aci cuviuicioesele porunci la toti zebitii":
La 4 April 1796 se da din nou porunci ispravnicilor judctelor de pe
malurile Dunarei, ca :
... ,,in interesul piizirei nizemului f arei, sii opreescii de a esi czi
plugul, ori din Turci, ori reelile hezurilor turcesti, sa fa ell fn Tara
orlitura sau oti ce fel de semiiniitut s", ').
.
1) Balcturi se tineau si in alte sate ale iudetului Ialornita ; in 1828 crau incuviin
tare urrnatoarele balciuri :
La 21 Mai, la 29 Iunie, 20 Iulie, 6 August, 15 August ~i 8 Septembre, la Luciu, pe
mosia postelnicului Filip Lens : la 25 Marte, in Dummica Tomei i in Dnminica Pogo
rarei Duhului Slant. la Tandi'\rei, care apartinea tot lui Lens, Dreptul pentru acestc
balciuri i-au fost acord ate la 28 Sept. 1825. Arh. St<.t. Cond. 114, p. 634 ~i Cond .. 113,
P. 681, in manuscrisele lui V A. Ureche, rnapa .. Tarquri ~i balciurt". la Academic. sec
\.ia manuscriselor.
La 23 April se tinea bald la Slobccia pe mosia manastir ei Slobozia : tot acolo se
. tinea la Inaljare ~i la 24 Iunie.
Pe mosia Brosteni a clucerului Gheorghe Filipescu. la Blaqovestenii. in Durnlnica
Tomei, de Sfintii Apcstoli ~i la Sfantul Pantclimon.
.
Pe mcsia Jilava a Banului Barbu Vacarescu, la 20 Iulie, ~i la Duminica Mare.
La 21 Mai, la Salciile, mosia lurninatului Beizadea Costache Caragea.
La 15 August, la Cocina, a easel Llluitilor.
La 8 Septernbre, la Grindu, a vatafului Ispas Buqulescu.
In toatc ~uminicile la Urziceni pe mosia serdarului loan Rudeanu ~i la Tiin~a. :~
rcanca. pe mo9ia postclnicului Filip Len~.
. ..
Arh. St:::t. Cond. 106,_ fila 14(), in .V. A llnchc. manuscris, m<1p;i ,,Ocupa~ii.i'~e-oi
ru$e<1sca", b Acadeoic.
~) Arh. St. Cond. 29, [ila 21 v.; V. A. Urech<.'. bt. Rom. vol. 4, p. 663.
:i) Idem, filo 169.

)8
La 28 Marte 1801, niste locuitori din Tramsani, tovarasi cu Silistrenii
( Bulgari ori Turci), dupii ce au facut o leas ii f ara voia nimanui, au luat
toti banii din vanzarea pestelui ~i au fugit peste Dunare. Domnitorul Al.
Ipsilante. intervine la Sil.stra ca sa se prinda fugarii si sa fie trimisi aici,
cu alte cuvinte era vorba de extradarea vinovatilor-:
..Dumneeooestrii lspmunicilor ot jud. Ielomite, sanatate. Am vazut
Domnie Mea instiinteren ce ne facefi pentru 6 locuitori din satul
Triunseni dintt' acel jude}, care s'au intovarait cu doi silistreni Turci
impotrioe nizemului /arei de si-eu facut in silnicie o leesii pe mosie
miiniistirei Radului Voda, luiind si tot venitul pestelui si apoi dupii
ce i-au miittutisit fapta lot i s au dat a pliiti paguba menest.ret, cei
lslti lasandu-se pe cheziisie, iee ei s' au sculei noaprea cu chezesii
lot impceunii si. cu neoestele si cu tot evutul lor de au fugit treciind
in cee perte la Silistrs, iara doi dintr'insii fiirzd iiimesi in popreelii
aici la ispravnicat, a-ti ~i trimis D .-voastra aid la Spatiirie ; pentru
care iata s'e sctis potunce Domniei Mele prinireceestii deosebitii
carte, catre Capichehaiaua noestrii din Silistre. ca si!i. ceara de din
colo pe acei fugari, a se da inepoi cu toeie ale lor sa se educii la ,
urmii, care carte se trlmlte D-voastra spre a o da. la cepicheheie,
in
grijind Di-ooestrii de a lue pe ecei fugari i f acandu-i zapt din
..
coace. sa eueti a instiinte Domniei Mele, [iindci: pana a se educe si
acei fugari am poruncit ca ~i ace;;ti doi ce sunt tdmi$i aici sa ste
a la
popteelii. Acestea va poruncim Domnie Mee, si fiti sanato~i. 1).
Turcii, cand cumparau grane Sau altceva de pe la locuitori, refuzau
sa plateasca darile cuvenite vistieriei, iar locuitorii nu plateau nici ei, cu
cuvant ca cumparatorul trebue: sa plateasca aceasta vama. Vamesii dom
nesti s' au plans Stapanirei
si la 9 Mai 1806, domnitorul Constantin Al.
Ipsilante, arninteste ispravnicului de Ialomita ca varna este ,,huzmet ca
mare! domnesti", ~i-i da dorunca strasnica ca varna sa fie platita, ca a
ceasta-i datoria ispravnicilor si a zab.tului [udetului : iar
..ciuid zebitul cu nejerii lui nu urmeezii deioriei slujbei sale, Diooes
tra sunteti indatorafi a in~tiinta Dornniei Mele., ca de este din ne
vrednicia lui, sa se schimbe, a pune altul, $i aceasta neurmand-o este
cusunzl D.-voastra, cii. nu va urmafi datoria ce avefi .." ~).
In timpul ocupatiei ruse;;ti de la 1806~18 l 2, au fast co1onizati
In
1809, o suma de Bulgari 9i Sarbi. pe mo;;ia Lich:re9ti 9i 1a Magureni pe
mot;>ia Radului Voda. Ace9ti coloni!}ti erau pu:;;i sub conducerea unui ofiter
rus, numit Macedonschi ~i nu ~ineau seama de nici unul di~ drepturile
proprietatei pe care ~edeau.
l) Arh. Stat. Cond. 19. f. 158; V. A. Ureche. Is:. Rom. Vol. 4, p. 185.
2) Arh. Stat. Cond. 49, f. 251; V. A. Ur~che. hL Ram. VaL 4. p. 265.

39
In lulie 1811, Bulgarii silistreni au luat la batae pe arenda~ul mosiei,
Stefan Capitanul. l'au pradat ~i au devastat magaziile cu scule]e pescariei:
paharnicul Stefan Belu. epitropul manastiret Coltei, a reclamat generalului
comandant Steter :
,,Paharnicul $tef an Bela, epitrop meniistirei Coltes, <lu dat jalba
Divenului, eriitend ca meniistiree Coltc are tnosie ce se nutneste
Lichiresti in sud I elomite, pe care eseziindu-i pe dense ~ilistrenii cu
locuinte, Ii s'eis dat la mana si biletuti de catre cinstitul comendent
de ecolo. ca nici 0 supiirete sa nu eibii de catre manastire, dimdu-li-se
tot [elul de slobozenit, sii-si f aca elisoeris for, far de tJre~o dare, din
care se inteleqe ca manastirea nu mai stiipiineste mosie aceasta, pen
tru ciici eosnd oiuidut oeniiul acestei mosii unui postelnicel Danu /.
$tef an Capitan, au mers acei Slstrenii la meqezie lor unde ave au
peste, au betut foarte riiu pe $tef an Capitanul, i-eu iacrnaledisit tot
pestele si li-eu zis acei Silistteni, ca nu au nici o treab;i la mosie,
fiindca de acum ineinte Ii s'eu dat lor, gonind si pe arenda de acolo
pentru care Dioenul cu cinste va face aratare Excelentei Tale, ca
sa binevoesti a scrie unde se cu vine, spre a se face cuviincioasa in
dteptere la eceestii pricinii, spre a nu perde meniistiree di-eeptii mosie
sa. 9 lulie 1811.
Ste] an Capita nu! au jaluit Dioenului ca tiind in etendg mosie Li
chiresti a manastirei Coifei. unde euend facutli leesii ae pesie, la
trecutul Junie 7, sculendu-se locuitorii Silistreni ce s'ati esezet cu
Iocuinte pe numite mosie, cu zurba au dat iama la magazi"1 cu' pestele,
luend atat pestele ce s'eu aflat, cat si sculele meqeziei ci;n care i se
pricinueste paguba. ca de teleri 500 ~i nu numei aceast.8, ci l'eu si
betut [oerte stt esnic ca pe un uinooet, tupendu-i lieinele dupa dansul,
praradindu-i din san si punga cu taleri 430 ; au etiitet de aceia si
D-lui cinst, polcootiic Boris Mihalovici, ce se afla la Lichiresti, cu:ri
$l Excelentei Sale Gheneralului de la Slobozie $i i-eu Zis c~ sa ja
luiescii eici : pentru care nu lipseste Dioenul cu cinste a eriite Exe.
Tale, ca sa bineooesti a sctie unde se ciwine, spte a se face indes-
tulere sl despiiqubire jafoitorului. 9 Julie 1811. 1}.

Tari ~i siguri de protectia Rusilor, acesti musafiri nepoftitr refuzau sa

plateasca pana ~i darile cuvenite Vistieriei, din care cauza se reclama din
nou, la 29 August 1811. generalului Steter, ccmandantul rus :
Catre Exe. Sa d. gheneral maior i cavaler Steter. vit brezident
al Divanului, de la intaiul Divan i Comitet al Principatultii
Valahiei, Inca de la 23 ale acestei Zuni, orin nota cu nr... am
aratat Exe. Tale, cererea ce a facut catre Dit an, D-lui Vornicul
lord ache Sla tineanu cumparatorul slujbei dijmaritului. a se da
nizam ~i a se face indreptare r:entru. satele de la bal(i din sud
lalomip, cart sunt ames1

1)

V. A, Ureche. Ist. Rom. vol. 4,

p.

714.

40
tecat.~ Cit Sarbi, ca nu irtgaduesc pe slujba~i a cattta huzmetul. ofi~
fend ~i cu cazacu cei oranduifi de Exe. Sa ghenetal Cornet, spre a
i se face de ciitre Exe. Ta indestulere ; ... cu eceestii pricine nu rot
putee sii tiispunzii sferturile. si pe langa Satbi, se piigabete si de la.
piimentenii ce sunt emesteceti cu Ssrbii ... : sa bine coesti Exe. Ta. a
porunci, ca sa fie slujbesii dijmeti, slobozi in toate setele si de va fi
porunce sa nu pliiteesce Serbii mm au pliitit enul trecut, sa educe
la Diven catastih de numele eceloi Sarbi ... 1). 29 A11gust 1811.
Radll Golescu, lseec Ralet, Mihalache Manu, oel Vist.
Aceasta populatie turbulenta ~i nepoftita a fost gonita din Calarasi la
1822. Atunci, dupa potolirea zaverei lui Ipsilante ~i revolu~iei lui Tudor,
din 1821. carid s'au numit noii Domni. printre primele conditii ce le-au
impus Turell, a fost isgonirea Grecilor arnestecati in zavera ~i trirniterea
peste Dunare a Bulgarilor veniti la noi cu prilejul ultirnului rasboi RusoTurc din 1806-1812.
!
La 6 August 1822 aceasta isgonire s'a si executat in Calara9i, in cat
dupa catva timp, la 11 Noembrie 1822, Tancoigne, gerantul consulatului
Francez la Bucure:;;ti, raporta sefului sau Montmorency:
...de la uenirea Domnufoi. toete populetie Csliiresului- sat mare din
f et Silistrei, ~i populetie seteloc vecine, locuite cfe Bulperi. a
fost
trimisii dincolo, peste Duniire ... 2),

LICHIRE$TIUL IN RAPORT CU ADMINISTRATIA TAREI.

Orqanlzarea slujitoreasca din secolul al XVI-lea a pus satele de
slujitori sub cornanda ceausilor sau stegarilor ; grupurile de mai multe sate
au format plas], popoare sau plaiuri, sub ordinele suta;;ilor, hotnogi.
iuzbasi sau vata li ; la randul Ior aceste grupe se integrau in palcuri, stea
guri sau cap:tanii, pe judete. comandate de capitani. ~).
Acest! capitani de slujitori stau in centrele principale ale !inuturilor
i;;i unul din ei era ~i carrnuitor al judetului, Ei lntruneau in maria ]or, nu
numai puterea militara, ci ~i pe cea adzninistrativa ~i judecatoreasca. Ca
pitani! de jude] erau totul intr' un jude],
In Iaiomita, sediul capitaniei principale, inainte de 1700, a fast in
Cetatea de Fleet sau Orasul. care era centrul eel rnai iniportant din acest
[udet, pana la Inceputul secolului al XVIII-lea. De atunci. Cetatea de
Floci incepe sa decada ~i s'a ruinat pana intr'atat. ca dupa cateva decenh,
la 1778. Bauer scria :
V. A Ureche. !st. Rom. Vol. JV, p. 571.
Hunnuzachi. Vol. XVI. doc. MMXIII. p. 1061.
~) I. C. Filiti. Vechea orqanizare admlnlstratlva a Principatelor
Extras din ..Revista de drept Public".
1)

2)

Romane.

1929.

41
In Fliimende, Oresul Vechiu si Gidilite, biseticele ruineie, esezete
una lilngii alta pe rr{alul Dunar~i, in f~fa Het sovei, sunt singurele
ram8$ife ale vechiului Cres de Floci, esezet la i:ar:sarea I elomitei,
orai vestit prin comettul sau intins : a fost distriis acum ureo 80
de ani. ').
Bauer scria cele de mai sus la l 77B ; 80 de ani mai inante de aceasta
data, corespunde cu 1698. Cam pe acea vreme deci, locui~orii Orasului de
Folci s'au imprastia

.)i

capitania judetului s'a mu tat la Llrziceni

2).

Constantin Mavrocordat, care a domnit de mai multe ori in Moldova

si In Muntenia, intre anii 1733 ;;i 1749, a cercat sa introduca o serie de
reforme. A redus numarul slujitorilor militari, a pastrat vechea orqanizare
slujitoreasca, dar a redus atrihutiile capitanului de judet. Carmuirea jude
telor a incredintat-o la doi ispravnici, cari aveau sub ei, la ses. pe zapcii
de plasi, iar la munte pe vatafii de plai. ").
Acesti ispravnici erau numiti 15i .,boeri j11decatori'' din cauza atribu
}iilor judecatoresti ce Ii s'au dat de Constantin Mavrocordat.
Capiranii de judet erau acum sub comanda marelui Spatar ; la rese
dinta carrnuirei se afla un post de slujitori, zi15i de Scaun, ~ub. comanda
unui capitan.
In 1775 Alexandru Ipsilante, pune temeliile separatiunei dintre pute
rea executiva si cea judecatoreasca. Printre alte reforme, infiinteaza
la
resedintele de judete, cate un polcovnic de judet cu slujitori zi9i poterasi,
pentru urrnarirea raifacatorilor. Tot de la Ipsilante apar 9i samesii sau
casierii judetelor,
Dupa aceasta orqanizare, juderul Ialomita avea la 1778, sapte plasi.
in frunte cu plasa Lichirestilor.
In jurul Lichirastilor erau sate, cari sunt notate in hartile de pe atunci.
In harta Stolnicului Cantacuzino din 1700, se noteaza satul Cunesti 9i
Nika, tarla sau sernn de hotar care nu mai exista azi. In harta explicativa
a rornanului .. Jeune Ansrchersis", de prin 1780, se noteazii In jurul Lichi
restilcr, care are pe aceasta harta o orientare cu totul gre9ita, cum gre9ita
e toata harta, nume de sate ca, Lipia, Mugu\eni, Caravati, Piatra. Latcu',
etc.~)).
In descrierea geografica a lui Bauer, in textul francez din 1778, sunt
1)

Bauer, I c, Carti ve chi Academ. Rem.

~) N. Iorqa spune : ..Se pare ca pradaciune"- cea mare a Ti\tarilor la caduea lui
Constantin Basarab distruse pcntru tordeauna tarqul". Isr. comert. rom. p. 241. 0 tra
ditie locals vrea sa pue aceasta Jam la 1715. C. Prcdeleanu. Notiuni istor. asupra ju
dcjulut folomi~a. 1884.
:i} I. C. Filiti, l c.
~) Coleqia cartografica de la A cad. N. Iorga. Anal. Acad. Vol. 36.

42
notate urrnatoarele sate: Calarast sau Lichiresti, sat <:::u 0 biserica 9i o ca
pitanie. Langa Calaras], spre vest, se noteaza Satu "Novi, sat mic ; acest
Sat Nou ii socotim drept asezarea Calarasilor 9tafet~ri din marginea Li
chirestilor, care a luat fiin~a dupa permisiunea ce s'a dat acestor stafetari
de a se aseza aici.
Llrmeaza Cunesti, sat cu o biserica ; Latsulei. Si:\t mic, asezat la Du
nare acolo uncle raul numit Galatu se varsa, separail_d districtul Ialomita
de Ilfov ; toate aceste sate sunt asezate in fata Silistrl!i.
In partea d.nspre rasarit se noteaza Magureni, sat mic ; Trinsani,
sat cu o biserica, ambele in fata Silistrei ; apoi Hota~u. sat cu o biserica ;
Mestitanii, sat mic; Kurabot vel (sau) Dechisenii, sat cu 0 biserica 9i o
balta ; Sacor.s. sat ; Beilic. sat care tine de precedentul, cu 0 biserica. un
paraia;- Jegalia ~i doua insule; Brinceni, sat cu o bis~rica etc.
In textul grecesc al lui Bauer, din 1789, se spun1e ca judetul Ialornita
are 7 pla9i, Lichiresti, Stelnica, Orasul, Slobozia. Garbovi, [ilava 9i Dridu.
In plasa Lichirestilor se pun satele : Cunesti. Mantul~9ti Lichiresti, Maqu
reni, Tonea, Hotarul de sus, Hotarul de jos, Dichiseni Socarici, Jegalia.
In harta austriaca din 1791, harta topoqrafica f(!tcuta cu multa ezac
iWrtt!~:,~.neie- sunr' man::a1e corect; ai;;a- cum sum ~1 azI~ ripsrno" neqresit' sa
te le cari s'au format dupa aceasta data, cum surtt Calarasii Vechi,
Ceacu, etc.
Dionisie Fotino, la 1818, spune ca judetul lalomi~a are sapte pla~i cu
127 de sate ; plasa Lichiresti are 16 sate, din cari satul Lichirestl e numit
..
Oraelul
Catarai'".
Tot Fotino spune ca judetul are 11i sapte capit~nii : a Scaunului, a
Lichirestilor, a Stelnicei. a orasului Sloboziei, a Grindu Fagara~ului. a
Fundu Dantului. !ji o Polcovnicie. 2).
Pe acele vremi nu era nicio incompatibilitate lntre slujba de zapciu
al plasei ~i cea de capitan de slujitorime. Intr'o reclan.ia~ie din 20 Februar
1795, locuitorii din Stelnica se plang Jui Veda Alexa:udru Moruzi, contra
lui Constantin Capitan Porumbaru. care era ~i capit<:tn la cap:tania Stel
nica ~i zapciu. s).
Capitanii.erau numiti de Damn, asa ca ispravnicii nu se puteau opune
a-i primi in serviciu. La 15 Ianuar 1799. paharnicul C~nstantin Balaceanu,
ispravnicul Ialomitei, n'a vrut sa primeasca in serviciu un capitan numit
de Domnitorul Hangerliu ; pentru acest fapt i se face observatii :
1

1) Vezi la urrna doc. XXIX.

2) Dionlsiu Fotlno. Istorla Daclet, trad. de Gheorqhe Sioti, Vol. III, p. 162.
3) V. A. Llreche. Ist, Rom. Vol. VI. p. 333.

).

43
Ni-am pliroforist de la ... oel Spiiter .. impotriuitor te araJi la
insesi domnestile noestre potunci, cari le vezi la mana orsnduitilot
ciipiteni, ce se ttimet de catre dumnee.ui eel Spatar ... 1).
)spravnicii aveau in searna toata adrninistratia si [udecatile dintre lo
cuitori. Dar ispravnicii erau oameni supusi greelilor, deaceea Domnitorii
nu mai contenesc cu ordinele ~i instructiunile ce dau tuttiror slujbasilor de
altfel, ,,sa paraseasca [iecere din cele tiiu obisnuite hottuiui", 2).
Principiul separatiunei puterei executive de cea iudecatoreasca, ur
marit de Ipsilante. a dus la infiintarea de judecatori distr.ctuali, cate unul
de Iiecare jude], cari aveau sa [udece pricinele obisnuite ce se iveau Intre
locuitori, Pricinele mai rnari sau apelurile, se trimiteau la Bucuresti, la
Departamentul celor opt, sau la Divanul Velitilor Boeri. In 1827, nequ
tatorii din Calara~i se planq Domnitorului contra arendasului mosiei,
cu care .
...duciindu-ne !ji pe la ispreonic, nr-am judecat si n'em ales nimic ...
si acum oeriim eici, am dat jalba M ariei Tele, cu care jalba au fost
orenduit Depettementul de opt, unde nu ni s'e [lieut nici o alegere
curetii : ne rngfim Mariei Tale ca sfi fim oranduifi la dumneelor
Boeri. 8}.

v-uu

Ce: cari veneau la Bucuresti ca sa se judece plateau o dare deosebita.

Hxata pentru Fiecare jude] In parte, numita .itrepede" ; pentru Ialomita
era Iixata suma de 15 taleri. 4).
Dar nu trebue sa credem ca judecatorul din acele vrerni avea vre-o
preqatire anume pentru aceasta chernare. [udecatorul era vreun beer tanar.
care-si incepea cariera, sau, mai dese ori un boerinas. ori un scapatat sau
saracit, care gasea o pane in aceasta slujba.
Ca sa se vada, cum se f aceau aceste numiri, cit am un caz petrecut la
1}

Idem, Vol. VII, p. 183.

Idem, p. 48 ~i urrnat. ; I. C. Filit], I. c. p. 29.
La 14 August 1821, domnitornl Grigore Ghica face noi nurniri de polcovnici ~i
capitan! ; pentru Ialornita se nurnesc : Ilie, polcovnic de [udc] ; M.halache la Lichiresti
de rnargine, iar la 23 Martie 1827, se orandusetc polcovnic Ale:x:andru Chiriac la Li
chire~ i. Dobre Porumbaru pitar, la Stelnica de rnarqine. iar la 4 Iunic 1827, s'a oran
_duit capitan la Steln.ca, Iordache Porumbaru, Ionita postelnicu la Oras de marqine,
Alexandru Poenaru la Slobozia. - Mihai postclnicu la Grindu Fiigara~ului. - Efrosin
Prosca (Rosca ?) la Fundul Danciului. Nicolz e, capitan de scaun, -- Arh. Stat. Cond.
106, fila 211, in V. A. Ureche, manuscris, mapa .,Administrative"', la Acadernie, sectia
manuscriselor.
~) Arh. Stat. [udecatorest] vechi, Dos. 1810 din 1827. Doc. <;:LXX!!:._
) V. A. Ureche. Istor. Rom.vol. XIII, p. 191.
2}

25 August 1819 ; logofatul dreptatei, face o anafora

( un raport ) catre .
domnitorul Alexandru $u~u. recomandand _pe: pokovnicul Grigore Basca .
... ce se a{la in desfi.varita scapiitaciune i saracie, nechivernisit
de multi eni si nzgficiunea este ... ca sfi se oranduiasca [udeciiior la
rzn depertement,..

iar domnitorul a aprobat sa se oranduiasca in locul altuia ce se va gasi

cu cale. 1).
In anexele acestei lucrari, intre documente, dam ~i o lista de numele
ispravnicilor ~i a judecatorilor ce am putut afla in acest [ude] pana la 1830.
De la aceasta data inainte avem stiri precise asupra celor ce au slujit aici.
~tiri ce dam In partea a doua a acestei Iucrari. 2).

~TIRI DESPRE ASPECTUL TARGULUI, INSTITUTIUNI $1

VIATA DE TOATE ZILELE IN LICHIRE$Tl - CALARA$I.
Inainte de 1700, nu cunoastem Ielul vietei oarnenilor de aici, ci numai
iI hanuim. Trebue sa fi fost viata satelor mici, cu populatia nacajita, for
rnata parte din plugari, parte din pescari. Acesti oameni erau Romani buni,
cu toate calitatile de vitejie ~i dragoste de pamantul Tarei, virtuti cari au
dus la inchegarea acestui neam ; ei raspurideau bucurosi chemarei condu
catorilor, in specie proprietarului mosiei, atunci carid Tara avea nevoe de
bratul 9i pieptul lor. Asa ii vedem in 1602, ca iau parte Ia lupta de la
Teiusani de la Gura Teleajenului, contra Tatarilor, dusi desigur de pro
prietarul mosiei, Dragu Postelnicul de la Slatioara. de care am vorbit mai
inainte.
Cand vitregia vrernilor se abatea cu vreo urgie navalitoare din partea
Turcilor, Lichirestenii plugari gaseau scapare in nesfarsitul intins al
Baraganului, plin de ierburi ocrotitoare, iar Lichirestenii pescari gaseau
adapost sigur in ascunzisurlle de nepatruns ale stufurilor din Balta.
Dupa 1700 coriditiunele de viata .incep sa se schimbe din. cauza Si
listrei, care devine un centru de mana Intai la Turci. pe de alta parte din
cauza Ru;'>ilor,cari incep lungul lant al rasboaelor contra Turciior. toate
cu episoade strans legate de parnantul acestui colt de Tara de'. la cotitura
Borcei.
Aceste imprejurjiri fac din. L:chire~ti un centru cornercial. cu schela
sau port la Borcea. care atrage o lume speciala, lumea nequtarorilor. In
documentul XXVIlI. de la I Mai 1734, Lichirestiul este aratat ca targ :
1)

Idem.. vol. XU. seria 1800-1821. p. 177.

2)

Vezt la urma ltsta rcspectiva

sub nr. XXX.

45
este un indiciu di satul luase oarecare propcrtii. ca lncepuse sa se incheqe
o viata comerciala. care indreptatea calihcativul de targ.
Cea mai de seama institutie in acea vrerne era biserica.
Tinand seama de forma de mai tarziu a tarqului, suntem Indreptatiti
a socoti ca urzirea Jui trebue sa se fi facut In jurul bisericei, care fusese
c entrul

satului.

Biserica era foarte veche, Noi credem ca insasi numirea de Lichiresti

deriva din numele sfantului Nicolae al Lichiei ; Inchinatorii din jurul aces
tei biserici ii va fi spus prin prescurtare, biserica Lichiei, iar poporanii bi
sericei Uchiei, s' au numit Lichiresteni, de uncle nume1e satului de Lichi
resti. La 1 August 1630 (doc. III), locuitorii din Lichiresti jurau pc o
evanghelie, ceeace dovedeste ca aici era o biserica in care era o Evanghelie.
In descrierea geografica a Jui Bauer, se spune ca In 1778 era o bise
rica in Calarast,
La 19 Octombre 1783, M ihai $u\u porunceste sa fie adus in Bucu
resti, Popa Radu din Lichircsti, sa fie pedepsit, penrruca a calcat legea
:;;i a stat ca martor intrun proces, fara invoire si deslegare de la episcop :
,,S'au f acut potunce la Stolnicul Dumitrache Colceag ispt
eunic din sud lelomite, sa mearga la Lichiiesti, sa indrepteze o
atexie ce au facut-o unul Popa Radn, pe care sii-l dee sii-l educii
eicee in
hietii, cu bunii paza". 1}.
Biserica era asezata pe locul uncle este \>i azi catedrala. La 1812. a
fost reparata de Rusi.
La _26 Decembre 1829, a fost un cutremur mare de pamant, cand
s'au daramat multe case In Bucurqti :;;i aiurea si au murit multi oameni ;
atunci au crapat zidurile bisericei din C'1lara~i-, ca arneninta sa se darame.
Necazurile aduse de rasboi ~i cumplita ciuma din acel an, ri'au dat posi- .
bihtate oamenilor sa repare biserica. Acest lucru s'a Iacut mai tarziu, cum
vom vedea, in 1836, cu staruinta Jui Grigore Poenaru, fost arendas al
mcsiei ~i cu bani dati de iamilia generalului Prosorowschi, lngropat la
aceasta biserica.
Slujitori hisericesti, in afara de papa Radu din 1783, mai gasim pe
Popa Bica proestos ~i Popa Ghiorghita in 1813. Pe Popa Teodor, proestos

1816.
Diferitii calatori cari au trecut pe aici, au avut todeauna impresiuni
placutc despre acest targule} ~i unii au lasat in scrierile ]or, care un cuvant
bun. despre Lichirestiul acelor timpuri,
La 20 Octombrie 1780, banul Constantin Caragea din Iasi, in drum
in

~-~-1)

V. A. Urcchc.

Ist. Rom. Vol. I,

p. 377.

46
spre Constantinopol, ajunge la Slobozia lui Enache, de uncle, la 21 Oc
tombre trecand :
....peste podul Ielomitei pe podul meniistirei, ni-em dus la Lichiresti,
sat al judefulu.i l slomiie, care se nurnesre Calara~i si am ramas ecolo,
El e locuit de colon! Bulgari pluqeti si face mult grau bun si orz,
dei nu are de loc copad, de aceia ei tae la creme tresrie (?) !ji o
usucii si este 0 intrebuinteezii si in Loe de lemne,
La 22. Trecend o limbe a Duniirei ett pod [unde Lichlrestenii pes
cuesc cu mrejii motuni. cegi, suduci, crept !ji alfi pesti minuneti) am
intret intr'un ostrov al Munteniei cu triisurile noastre; el tinee un
ceas !ji jumatate, ;;i am sosit dincolc la cetatea Silistrei, :;i ir:trand in
cocsbii din Silis tra, am ttccut in f a,ta la ecest ores, in vreme de jumii
tate de ceas. unde am si riimes", 1).
Contele Alexandru de Hauterive, care este chemat la 1785 secretar
de Alexandru Const. Mavrocordat, calatore~te de la Constantinopol spre
tara noastra, in societatea sotiei Oomnului :
,,Ajizns la Silistte trece la Caliira$i, si ootbeste de [el de fel de
lucruri pe cari le intelnesie pe drum, L' a intetesei sa vada copii ju
cendu-se cu zmeul, dee ceva care i-e fa cut mai putin placere a fast
centitetee erwm~ade puric! ceri l'e mane.at intr'o rwapte ..... an mil
lion de puces affamfrs". 2).
Un an dupa aceia, la 1786, Lady Craven, o Eng leza desi sot t:
markgrafului de Anspach. vine pe acelas drum; de la Silistra ,,trece pe
la Cali'ira!ji. care este celiiicet drept un sat [tumos", 3).
Cateva cuvinte bune are ~i Bugomos. un calator grec, care scr'e nern
tete, dintr' 0 calatorie din 1789. 4).
Casa cea mai de seama era casa Jui Scordeli Criteanu care a daru'r-o
man.3.stirei Coltea la 23 Septembre 1754 9i a servit pana la eliberarea ora
sului, la 1852. pentru administratia rnosiei :
.icere cesii este f acuta de Serderul Scordeli Critennu ... $i de buna
voe Ii-em Herosit dendu-le denie slintei miiniistici .v." ").
Departe, pe malul Dunarei, mai jos de Gura Borcei, uncle mosia Li
chire~ti se vecinea cu mosia Crancent a Radului Yoda. erau morile de
vant, cari macinau graul necesar hrenei locuitorilor.
Pe garla azi d'.sparuta, Carna, care venea dinspre Ciocane~ti ~i
se varsa in Borcea, erau doua bacuri, un Eel de barci marl. earl serveau la
transportul carelor 9i a vitelor ; bacurile erau propr:etatea mo9iei ~i pro
duceau venituri bnne arenda~ului tno!jiei.
1)

Efemeridele, scrise cu mana sa de Banul Const. Carage:a. Hurmuzachi, vol.

13, p. 99.
-

2)

N. Iorga. Ist. Rom. prin calatori, vol. 2, p. 224.

3)

Idem, p. 250.
"-) Idem, p. 275.

~l Ve1i cine XXXL

47
Schela Lichiresti era in seama stapanirei, fara vreun amestec cu mo
~ia: aid era varna domneasca pentru toate produsele cari treceau prin
schela, cat ~i pentru produsele mosiei, care se exportau. Varna dela Olte
nita, Ciocanesti si Lichiresti s'a <lat in arenda la un lac, in 1792, pentru
2650 de lei. Arendasul tuturor vamIor era ~atrarul Chiriac Arbut
Traiul era eftin. Graul era aburident. Pestele se prindea usor. La 29
Marte 1792, domnitorul Mihai .?utu atrage atentia locu.torilor Ialomiteni,
ca panea, care se vindea cu 80, 90 dramuri la 0 para, e prea scumpa fata
de abundenta graului ~i fapi de pretul din Bucurqti, uncle erau 150 de
dramuri la o para; ca nu-i numai scumpa, ci si de proasta calitate 2).
In nartul preturilor ( lista de preturi ) pe 1791, sunt trecute :
1).

Bcenee. de oi 21: bani ocaua , o gasca 1: 5 de bani ; ictele de tiuca

60 de bani ocaua ; curcanu[ mare 90 de bani; miileiul de porumb 2
bani ocaua ; leptele dulce 6 bani ocaua ; cega 40 de bani ocaua, era
pul si somnul 18 bani ocaua; sate de teci 15 bani; f esolee 3
bani
ocaua ; untul 30 de bani ocana , 2 oui 3 bani. 0 peteche cistne 4 ta
leri 60 de bani ; papucii [emee st: 72 de bani. Selehotul de lucru 40
de bani pe zi, Lemne de crang un taler cerul bine inciitcet ; 12 bani
de vadra de uin, ciiratu! de la Pitqti, etc. etc. 3).

Catre sfaq;itul secolului al XVIII-lea incep sa se faca chiar uncle

cu caractcr public. La 10 I unie 1795. dornnitorul Alexandru
Moruzi, c!a porunca cpitropului manastirei Coltea
,,sii. f acii Un hiinisor le Lichitesti, pentru coniiciree csliitotilot si e
derea si a zepciului. cu neierii riinduiti de pazii.. Produsul henulul va
f i in f olosul meniistiiei"
lmbunatatiri

4).

Cu inceputul secclului al XIX-lea, stirle se indescsc :Ji precizeaza tot

mai mult aspectul tarqului Caliira~i.
La 15 Septembre 1813, Hristca Stan Ceacaru v.nde o casa dimin<i
rului Iordachi Rasti : martori ai vanzarei sunt Popa Ghiorgh:ta, Fotache
Gramil.tic, Atanasc din Ostrov, iar actul este scris de Popa Bica, care c
~i proestos

-. La 10 Decembre: 1816, Petru

Stan Dumitrache, car! aveau o casii

in tovil.ra~ie, au varidut-o vel biv paharnicului Cilihi Andronachi ; casa
era pe ulita cea mare a tarqului, din josul tarqului .unde se pliiteste chirie
pamantului pa perele treizeci i doua" : casa Iusese cumparata in 1813 de
la Gheorghe Loqofaru !Ji Vlad Loqofatu, cari o aveau curnparata !?i ei de
1)

!}i

V. A. Ureche. Ist. Rom. vol. 4, P- 130 ~i urmat.

Arh. Stat. Cond. XX, f. 461 ; V. A. Ureche, vol. 4, p. 306 ~i 309.
"} V. A. Urechc. !st. Rom. Vol. 4, p, 230.
) Idem, p. 313, vol. 6: Arh. Stat. Cond. XXIX, f. 73.
5)
Vezt doc. XXXIT.
2)

48
la Radu Maqureanu. $i au Iacut-o han ,,fecend graid mare. pivnita de
desubi, bacanioara de esupco.' camere de iocuit ~i orzilrie. Marter al van
zarei e Popa Teodor proestos 1).
La 1 lanuar 1826, gasim 9i o cafcnea pc care Mimis Cadiu o vinde
polcovnicului M~halache ~).
La 3 Iulie 1826. Panait [abrasu cumpara o jurnat;ilte de cafenea de la
clucerul Trasnea Grece;inu, epitropul Coltei. care o avea de la postelnicul
Nicolae Papurescu ~i sotia lui Stance.. Acest act est(.. foarte important,
pentruca in el se specifica chiria locului, care se ridic'3. 30 taleri pe an, ,
cum ;>i conditiilc de care se lega un nequtator, ca ,,virl si rechiu sa nu fie
oolnic c1 oinde ", nici pane, nici came, ci numai altfel de ahsveris are voe
sa Iaca, Ca sa Iaca alta bina pe acest Joe. sau daca voia sa vanda casa,
trebuia sa aiba invoirea Epitropici "}.
Din cauza situatiei tarqului, in drurnul Sihstrei. Calara9ul era vizitat
de toate personalitatilc de seama. cari se duceau sau ve:neau din Constan
tinopol.
Contelc Auguste Lagarde, in Decernbre 1811, pleaca din Constanti
nopol spre Bucuresn. La Sihstra uncle coman da Salih-Pa~a. ii da o reco
mandatie catre ispravnicul din C.?.lara9i. Pe:ntru Lagarde. Calarasui e .iun
biet siituceen oeleh", in schirnb, tanarul ispravnic Bogdan, se arate foarte
amabil ).
La 27 Februar 1824, in urrna une:i certe dintre boe:rii moldoveni cu
dornnitorul Ionita Sturza, o deputatiune de: boeri, in frunte: cu Loqofatul
Constantin Ciuntu Bal;; ~i Aga Dumitru Roseti Rosnovanu, fiul celui mai
bogat beer din principat, tree prin Calara~i. in drum spre Silistra ~i Constantinopol ").
.
La 22 Mai 1826. cu prilcjul preschimbarei lui ba~-be~li-aga, in Mun
tenia, Ibrahim Aga. care: pleca,

la

.Domnul i-e dat un ca[ f rumos inauat, si pafli'i afarii deperte de

Ora. a fast escortat de merele Spa.tar cu toete suit a lui : un
mehmen der ( ca!i'ilrza} si un buciitbr al Domnului. l'eu iflSOtit
pana la Cala resi, pe merqinee Dunerei, in fata Silistrei '3).
In Noernbre 1826. domnitorul Grigore Ghica 1!;ii trimite baiatul.
Ghe:orghe, la Calaras], sii intampine o misiune turce:ttsca. In Decembre
1)

Vez.i doc. XXXm.

2)

Vczi doc. XXXIV.

'') Vezi doc. XXXV.

1)
N. Iorqa. Ist. Rom. prin calatori. vol. 3, p. 69.
'') Idem. Hunnuzachi, vol. 10, doc. 349, p. 269.
r.) N. Iorqa. Hurmuznchi. ,-ol. X. doc. -!19. p. 353.

. .;49

trimes

acelas an, Constantin Isac Ralet. nep0t:uL~n1n'i~~ii-l~ta fost

la

Calarasi ca mehrnendar pentru Hasan-Ber, care se ducea in Moldova;

dar Turcul o luase inainte spre Focsani, uncle il a9i:ept~ marele vist.er
Mihai Ghica, cu ispravnicu]: de Ialornita CiilinesC:u., cu numeroase provtzii
de ale mancarei, sub conducerea Iui Antonachi Borelli .sneitre d'hotel et
chef de cuisine du prince" 1).
Aga Costache Ralet reia drumul Calarasului in August 1827, ca
mehmcndar pentru Minciaki, car_e venea spre Bucuresti, 9i se dusecu me
rinde. bucatari 9i toate cele necesare, sa Iaca calatoria Rusului cat mar
placuta, sa-l d.spue cat mai mult in favoarea domnitorului 2).
Despre alte institutiuni, afara de biserica, nu poate H vorba pe acele
timpuri. Scoala nu exista in Lichiresti ; abia se pomeneste de un dascal ce
era la Urziceni in 1780. trecut in statul de Jeff. din 17 Marte, cu 5 taleri
~
~
~
pe luna l}._ .- _.:~ Mai era o scoala in Poiana, pentru invatatura copiilor, uncle, popa
Iordache si papa Mincu, cu dascalul scoale.. Durnitrache, cereau la 19
Februar 1813, anumite scutiri de dari pentru ~ervic!:i[~~fJ~s~~~-4).
Numai-;-ai tarziu. 1~-io becembrie Tfi7. Eforii scoalelor s~b-im~
pulsul Jui Gheorghe Lazar. supun dornnitorulu: Caraqea, un plan de re
or~izare a scoalelor, i1.!_Ql.~~ipt_l'.a9iInfimtarea unei scoale la Llrziceni .;).
La Calara~i 11i:i: ~;em scoala de cat rnai tarziu, in 181!. ,~
0 institutie care a fast in Calarasi, desi nu romaneasca; a fost spi
talul. Rasbcaele dintre Ru~;i 9i Turci, duse in buna parte prin aceste locuri,
au impus Ru9ilor In liintarea de spitale ostasesti. fie pentru raniti, fie pen
tru bolnavi,
Langeron, general in serviciul Rusiei. pomeneste de aceste spitale
fara sa specihce pe uncle erau,
Pe de alta parte, ciuma trebue sa fi impus infiintarea de spitale de
izolare.
In I 828, se porneneste chiar de un spital romanesc ce ar fi fost in
Ca Iarasi, in tirnpul ciumei din acel an. In socorelile cheltuelilor [udetului
pe acest an, date de Matei Colceag si loan Catuneanu, se tree la 28
Octom bre, 430 de lei .Lpec la met emetul spitalului ot Calarai" 6).
Cu prilejul rasboiului din 1828. cand sa ivit groaznica ciuma. care a

1)

Idem, doc. 472, p. 387 i doc. 477. p. 391.

Idern. doc.
p. '124.
:~) V. A. Llreche, vol. I, p. 91.
5) V. A. Llrcche. Ist. Rom. Vol. X. A. p. 917.
1)
V. A. Urechc. Ist. Rom: vol. X,_.Lp...A 14.
") Arh. Stat. Ad-trve Vt>d1i~\'8()4:Li8'3L Anul 1830, nr, l\4, b..
2)

su.

50
durat pana in 1830. in Calara4i au fost spitale cu medici Rusi ; in Sep
tembre 1828, comandantul rus, cerea cu exasperare sa i se trirnita din nou
cei trei medici. 3 infirrnieri ~i 3 barbieri, cari rnai Fusese ~i mai mainte In
Calara9,i 1 ) ..

IMPOZITELE IN NATURA ~I NECINSTEA ADMINISTRATIEI.

- DIN
Vtata

NECAZURILE

POPULATIEl.

[ocuitor ilor .era amarita din cauza impozitelor in natura, a za

harelelor, din cauza necinstei administratiei, dar mai ales din cauza ne
sfarsitelor r asboae dintre Rust si Turci, la care se adauqa totdeauna. cum
plita ciuma.
Una din pacostele cele rnai rnari care se abatcau destul de des pe ca
pul locuitorilor de aici. era stranqerea de zaharele. adica de proviziuni de
tot Felul. pentru Turci,
la cari se adauqa lacomia sau necinstea vamesilor
dornnesti, insarcinati cu stranqerea acestor zaharele.
La 25 lanuar 1775 sau 1189 an turcesc, in urma incheerei pacei din
tre Ru:;>i :;>i Turci, se da un Iirman turcesc, prin care se hotaraste ca Turcii
sa nu- mar umhle prin tara dupa zaharcle. Executarea acestui firman avea
sa se faca de un numar de paznici asczati in diferite puncte ale trei. In
Ialomira avea sa fie un Lipca Agasi, care sa aiba sub ascultarea Jui pe
Odo-basa de Oras ( Orasul era vech iu] Orasul de F!oci) ~i el sii pazeasca
marqinea pan a la Bertesti ~) ) .
Vamesii domnesti. cari lucrau pe seama Visneriei. dar lucrau si pen
tru ei irisisi, exasperau pe Iocuitori. Mijloace de control nu erau, a9a ca
in cazuri dubioase, insusi Domnii, pentru a se convinge de cinstea vame
silor dornnesti, recurgea la jurarnant.
La 19 Februar 1803, au Iacut juramant Nicolae Logofatul Enciul de
la Cioroiu ~i Nicolae Satrarul vames la Lichiresti :
.Jo Constantin Al. lpsilente, ooevod i gospodar.

Fiind-cii mei jos eriitetii, ce au [ost rsnduiti maga.::ieri la locurile

ce se arata, au tagaduit ineintea Domniei Mele la Diven, ca nici

spotul acela
cu careprin eneioce,
indetoresc
oeliti
au ere-o
fost
randui}i
socotitori
a-!dumneelor
raspunde, boerii
rw l-uu
luet;cenici
a{tfel de iconomie n'en Fiicut, si cu cuvant ca inttu toete sunt cureti,
poruncim Domnie Mea zepciule ce esti orimdnit, ca pre toti ecesti
magazieri sii-i aduci la sfanta. miiropolie, unde sa-i indetoreescii pt ee
sfinfia Sa ptirintele mitropolit, a piimi [ites-cere blestem, ca nu este
esupre lui nici un prisos, nici n'en farnt ur'1rn fel de sfeterismos, a-

Idem, Dos. 87, p. 8, scrb _pe ruse~tt..

~) V A. llrfch~'-' fat Rnm:Vol. l_ r HQ ...
1)

51
dica nici n'eu lnet bani in foe de faina sau 'de ot z, nici ca au uandut
la nimenea, nici ca au det bani ca sa iee tescherele de mei mu/ta su
ma de pat ceiace au de: in neiurh, i prinund blestem pe ecesie ponturi, pOr tiimenee in pace .i nesupiireti 1).
.
, .
.
"A.buzurile vamesiior domnesti, uneori .erau iniesnite chiar de poruncile ce Ii se da. 'A~a, la IO Mai 1793; Alexandru, ~or_!:19i porunceste va
mesului de Lichiresti, sa nu ia vama de la boerii zahergil pentru zahereaua
domneasca. ci .inumei de la elti cumparatori, ce "vor fi or! pentru a 0 educe
aid l.a Bucurqti, ori la elte tar9uri" "}. Este ne!ndoios: ca distinctiunea ce
se. fac.ea. da posfbilitat! de abuzuri.
.'' . -, ' '
, ..
Pe de iiilta par.tefjafurile ispravrucilor ~i .zapciilor nu mai cunosteau
Iimite. La 2 Februar l
ihai $utu. obliga pe Consrantin
792~~~domnitoruMl
Hrisosccleu. fost ispravnic .mavroqhenesc la Urziceni. sa rcstitue 40 de
taleri. cc jafu<se de la un Ceaus 3).
,._._
La 3 August 1803, o comisiune cerceteaza jafurile cornise de Iunc
tionari prin juderc : in Ialomita, s'a imputat pabarnicului Falcoianu o mic
4}.
de ta1eri
. .
.
.
Chiar ~i Ru:;dj, se speriasc de jafurile ce .vedeau. In timpul ocupatiei
rusesti de la 18.06 la 1812,
g~neralul Cad;enschi. a pus pe lilnga fiecarc
pe
ispravnicie cate un 9'fi~er rus .. insarcinat sa controleze ~i sa privigheze
0

ispravnicii romani. In Ialomita <1 Iost numit. in Mai 1810.

Leonov. Masura a facut pe Zilot RomanuL sa spuna :

podparucicul
.
. .

. ,Mai la urmii s'eu fast orimduifi si cate an ofifer ispreonic pe

la fiecare jude], d'impteunii cu doi isprevnici pamanter.i. caii s'an [acut
pentru rnulte jafirri. ca cu mijlocul ofitemfui, sii infraneze. dar [u mei
riiu, cad unde intai mence doi, la urmii :manca trei, fiindca ofiferul
uninduse cu. pamantenii. ispceonici! tupea cat putea si apoi merqee
treebe bine, penttu-cti era of iterul la mijloc si decii era .ofifer, om
. imparfltesc, cine putee cuieze Sa:) zica ca este necinstit ~t mJ1ncfitor
saracilor?5).
.

.
E,_ ":
.

. 1: i.: '>:

~ ,

Rl\SBOA..ELE RUSO-TURCE.
Mare ;~mar au avut de suferir Iocuitorii
boaelor dinr re Rusi 9i Turci.

acestui tarq de

Incepand din a doua jumafate a secolului al XVIII-lea,

pc

urma ras

toate'nazuin

teie R~~ilor au tins la. cuc~rirea. Silistrei, cheia .Dobrogei $i a Bakani1or.

I)

v.

A. JJreche.

Ist. Rom.

vol.

xr.

p. 143,

~) Idem, vol. 4, p. 460.

'1) Idem, p. 78.
1) Idem, P 105
') Radu Roseti.

/\nal. Acnd. Ro111.

Vol. 32. p. 246.

52
cum Ii spunea Tarul Nicolae I. Ca s:C!JU.n..ga la Silistra: toate -rasboaele
lor s'au dus pe parnantul romanesc ; totdeauna Calarasu! era ocupat de

Ru11i.

_ . _.

.r:

'.- ." _-

, )"''

_ ~,,

~i necazurile aduse de rab6aE a~ fiecare

data se
adauqa pustiireleciumei ~i foametei. Rasboiul. Ioametea ~i ciuma sunt trei

La devastanle

verigi nedespartite din lantul nesfar~it al suferintelor indurate de Romani,

de pe urma acestor rasboae.
RASBOJ UL DIN 1769.In timpul rasboiului isbucnit in 1769,
care avea sa se termine la 1774, Iaimosul rnaresal Romanzov. era in lunie I
773, in Calara~i. de uncle trece Dunarea in ~aici, ca sa cucereasca Silistra,
Dar n'a avut noroc, Intr'o corespondenta scrisa intr'un sat asezat la 8chilociet~i la nordul Dunarei, adica la Calara~i. se comunica ca Rusu au
fost ha~)JJi
~i siliti sa se inapoeze dincoace de Dunare 1 )
Lucrurile au fast reluate in toamna de catre Iastuosul Potemkin, care
se gasea in Noembre in Ca1ara~i. in asteptarea artileriei care trebuia sai
vie din Brail~. pentru a relua atacul 2).
RASBOIUL DIN 1787.~- Rasboiul isbucnit in acest an, avea sa ne
aduca in ~ara pe Ru~i !li pe Nem~i. De asra data, judetul Ialomita avea
cinstea sa fie jafuit de Nemtii generalului Orosz, trimis din Tr;msilvan!a
la armata printului Coburg. ~i care avea sa stea cu 6 batalioane fii 4 divizi
langa Urziceni 3).
RASBOIUL DIN 1806.~ Acest raspoi a adus ocupatia Calarasului
de catre Rust timp de sase ani, pana In 1812.
In iarna anului 1806. contele Camenschi ocupa Calarasul, Capitanul
Olscheschi bate pe Turci la satul Ulmu si-i gone~te de pe malul Dunarei ').
In Iunie 18~marele Viz-ir Mustafa Cilebi, hotaraste din Silistra, ca
Turcii sa treacf'bunarea ~i .,ocupand un sat in f ete Silistrei' pe malul
stanq, adica Calarasul, sa aiba drept tinta ocuparea liniei Buz aului 5).
In Iulie. vreo 30.000 de Turci au ocupat insulele Dunarei ~i Cala
rasul, sub cornanda lui Kiaia-Bei. Jenvees-Agase si Tchar Kadqi-Pasa.
lntre insule ~i malul stfmg al Dunarei se facuse un pod fix, iarspre malul
drept era un pod mobil 6).
1)

Hurmuzachi,

vol. 16. doc. 1234, p. 5-iO; idem. doc. 1244.

P- 545. Abatele Geor, gel catre d'Aiguillon.

2) Hurmuzachi, vol. 16, doc. l--260. p. 551. Rohan catre dAiquillon.

..,>-:J.I >:
3)
Idem. doc. 1453, p. 621.
4)
Idem, suplim. I. vol. 3, p. l_!l2,
.-{'T-'''
;;) Idem. vol, 2, p. 423. doe 577_ M~riage catn: Talleyrand .$i doc. 583.. p. f28.
Idem, p. 443, doc. 594, Boutin catrl'. Tallevrand.
'1\
r.,

Atunci a avutloc'Tarmoasa batalie cunoscuta cu numele de batalia de

la Calara;>L De fapt n'a Iost clecat o simpla recunoastere facuta de
Tchar Kadgi~Pa;;a.
$pr~. Qbile;>ti; surprins, Tchar Kadqi-Pasa a perdut
.~:t". - ~)
200 de oarneni =?i .un -tun. din care ca UZa S'a retras 1 } ,
Pentru cuartiruirea din iarna 1,807~-1808, Jacot. general Zass, i;;i
avea cartierul general in Calara;>i 2).
In prim. avara. la 22 Apri} 1808, Turcii tree la.
Calaras,i. dar sunt
go- niti de Cazaci ; la 16 Mai. tree din nou, dar sunt batuti la Magureni
de Iocot.vcolonelul Batvin Kin din 27 vanatori ~).
'. ~: fi\ I 809 se lncepe asediul Sihstret, La 27 Septembrc 1809. printul de
M~klemburg~Schverin, se intalneste in Calara!li cu printul Bagration. Aici
er~~. 4 batalioane cu 6 tunuri, iar in toamna, sosind din Moldova, la l
Octombre, artileria grea de asediu, a fost asezata pe malul stanq al Du
narei ~i s'a inceput bornbardamentul Silistrei ; rezultanj] bombardamentu
lui a fost dlstrugerea morilor de pe malul silistrean a) Dunarei 4).
_1, - - .

,, f

, :_.

- '

La 27-30 Octombre, printul Bagration, ndica asediul Silistrei 0).

protejat de Rusil lui Slusselburq, asezat pe malul stanq In Iata Calara
sului 6).
Pentru carnpania din 1810, ia comanda generalul Kamenski. eel care,
pentru a-si recapata Iortelc fizice slabite, Iacea bae in vin 1).
Cartierul general era in Slobozia. Elik Oglu. cornandantul Sllistrei
se preda Jui Lanqercn la 8 Iunie 1810 s).
"Luptele au incetar in aceasta parte ; rotusi, in toarnna anului 1811,
Elik Oglu prirneste ordinul sa atace Calarasul, dar Rw~ii generalului Ham
per. i-au luat-o inainte ~i au ocupat Silistra 9).
In Ianuar 1812, generalul Harting a terminat cu distrugerea Silistrei.
... iar locuitotii din CMarai au luat pana ~i 'pietrele din Silistre" 10).
f
La 28 Mai 1812. s'a sernnat pacea din Bucuresti,
Consecintele acestui lung rasboi asupra Calara~ului :;;i imprejurimilor
.I) Hurmuzachi, supli. I. vol. 2, doc. 595, p. 145.
2) Idem, vol. 3, p. 119. Raportul Jui Lanqeron.
1) Idem. p. 173.
') Idem, suphm. I, vol. 3, p. 209. Raportul lui Lange-ton.
,;) Idem, suplim. I, .vol. 2. p. 55~.
6)
Idem, supllm, I, vol. 3. p. 211. -Rap. lui Lanqeron : Radu Roseti. Anal. Acad. Rom.
vol. 31, p. 493..
i) Hurmuzachi. supl. L vol. 3, p. 319.
>I) Idem, p, 229.
9)
Hurmuzachl. suplim. l. vol. 3. p. 352. Raportul Jui
Langeron. IO) Idem. p, 380.
. ,(.

lui, au fost aratat~jn

capitolele anterioare. Satele mid au fast distruse 9i

populana ,a - fugit care inc~tro. Au fugit 9i multi din locuiteeii .(:aJa~a;;ului,
incat targul era arnenintat cu distruqerea, In 1809 a fest neiv:.qe 9a intervie
generalul Steter, vice-presedintele Divanul~i, care <}. or,dg+w.t.~}9~.~itori19r
sa se reintoarca Iiecare ~a casele lO;IJ;; i.n acelas timpa perwi~<l9rvR-,z.ia
B1Jl: garilor si Sarbilor in Calarasi si in satele de pe malul Dunarei..
Pustiirea i,;i depopularea Calarasului trebue sa fi fost a9a de. curr
plita, incat revenirea locuitorilor la caminurile parasite 9i asezarea Bulgarilor aid. a fest considerata uneori, ca adevaratul inceput al fi;nt~rei tar~
gu!ui Calarasi. Faptul ne cste confirmat In actele un ui proce~ dintre 1824
si 1827 9i intro insemnare ce am g.'lsit pe fikle unei carti ,./nvafaturi
Hristianicesti", scrise de: Raducan Ceausescu. un fruntas de mat tarziu al
Calarasului.
La 23 April 1824, slugerul Hristodor Marinuolu, arendasul mosiei
Lichircsti, s'a inteles cu nequtatorii tarqului, .sa l~ permita, a face corner]
sub anurnite conditii, dandu-le ~i zapis la mana 1). N'a trecut mult si aren
dasul nu s'a mai tinut de invoiala : atunci nequtatorii si mah~lagii tarqului.
au dat .xrechilime", adica procura, logofatului Andrei, postelnicului Gheor
ghe, lvancea sin Todoru ~i lui Gheorghe Brasoveanu. ca sa-i reprezinte
in procesul ce au facut areridasului 2).
In petitia jaluitorilor se spune :
...jaluim milostioirei Miitiei Tale, noi liicuitorii: targuhii Ca.lara$i
~

ot sud Ielomite,

; ,

ca eduniuidii-ne

>

incii din zilele R_U!jilor

.'

--.

prin 'silin{ai

de un Neculee Steter genera[ ia acest numir lac. ~i am facut si targ

dupa cum este <\CUIJ! in H:nta, .. ;i }.
Raducan Ceausescu in, insemnarea lui spune :
.
.
La Leet 1809 s'au Fa~ut Ciilarasul cu locuitotii de la Silistravenifi,
si <W stat subt clac.?($i embetic g;eii ).
. . .
' ' . . . .
N av ala Bu1garilor si Sarbilor, populatie turbulenta,
care la
ada postul protectiei
rusesti, :dupa cum am aratat
1'ntr:~n capitol
pr~c~aent. a facut multe: zile rele populatiei ba9tina$e. a fost stav!lita
de: zavera din
1821:
atunci, dupa cererea Turcilor, toti acesti straini nepoftiti $i
nedoriti, au fost goniti din Calarasi ").
REVOLUTIA DIN 1821. - In timpuJ miscare:
Calarasul a avut destule zile de sufer.nti.

1821,

Arh, Stat. [udecatoresti

vechi,

Dos;. 1810 din 1827_

' 2)

Idem. doc. CLXXIV

:i) Idem, doc. CLXXII.
4)
Cartea apartine d-Iui Colonel
5)

Gh. Ceausescu.

Hurmuzachi, vol. XVL doc. MMXIIL

p.

1061.

revolutionare din

Doc. CLXXIU.

55

Aici a fest prins de arnautii capitanului. lordache. ~d insarcinat de

Ipsilanta sa pue mana pe Tudor Vladimirescu. batranul hoer Boranescu,
Iost extractor al visteriei, care ducea scrisori de a'h:lm Tudor, Pasei din
Silistra
La 11 April 1821 . se anunta ca:
...,,150 de Turci insotiti de un muselim ( ultim grad intre quuerne
torii de prooincie}, tree la Caliirai, in [afa Silistrei si estesptii ints
tiri ca sa piitrundii in Valahia. Toti ecesti soldeti T'urc! fur.ii !fl ucid
nenotocitii locuitoii ce intelnesc. .." 2 ).
Toata lumea traia cu Irica. Vornicul Bal~ rrece prin Calara~i la Si
Iistra ~i reusesre sa obtie ducerea la Constantinopol <1 unor deputatiunt de
boeri din Moldova si din Muntenia, cari sa expue cererrle Romanilor.
Deputatnmea rnoldoveana a lasat un jurnal de cele petrecute in acest
drum:
.Luni 27 Marte, puccezend de la Bu zeu, au trecut post Calma~
tuiul, M argineanri, U rzicenii si Rogozul i au mers la setul Ciochina;
au ttecut poste Cloze, s' ept cpundu-se de Slobozie, li-eu esit inamte
o Aga ce venise en butca cu petru cai, care i-eu ptimit, triimis [iind
de ciitre Sereschieriul, pe care poftindu-i la o duqhisne, [kw det ca
fea si ciubuce ; i trecend lelomiie, evend de ceea perte gata cni de
posi, la 7 ceasun de zi au rners la Calfira'.5i, targuor in meiul Du
niu ei. unde merqend la gazda, s' au intelnit .rn Siuqerul Teodorachi
cepucheheieue Sereschietiuiui. Acolo au luat instiiniere ca a11 a mer
ge la Tarigrad. caci stiinte din les! era ca merg numni pana la Silis
tra. Acolo f acand emeelic cu cepucheheie-bei la JO ceasuri au intret
in ttei siiici meri cu tot celebeliicul ce a1Jean. !ii.sand toate triisurile
la Ca!Jrni. au trecut la Silistre... ').
Dar momentele de qroaza n'au trecut pentru Calara~eni. La 2 April
1822, vin din nou Turcii. ... ,,la Califrai in fata Silistrei, a ve_nit un corp de
600 de esietici. bag and groaza in Locuitoti" "), iar la 30 lulie ecelas an.
vin alti 2.000 de Turci, cari insa, au fest intor!?i peste Dunare la 20 Au
gust ').
Lucrurile s'au lini-';ltit tocmai spre toamna. Printre altele sa admis 9i
numirea de Domni pamanreni, Ioni~a Srurza in Moldova ~i Grigore Ghica
in Muntenia. In Iocul fanarrotilor de panii acurn. Domnii cei noi trebuiau
sa se duca Ia Silistra sa ia .xuce" de domnie :
1).

1)

Mihal Cioranu in Iorqa,

lsvonrl'le

cuntimporane asuprn

rni~carei lui Tudor

V ladimirescu_ Editia Acad_ Rom_

~) N. lorga. Hunnuzachi. vol. X, doc. 22, apendicr, P- 566.
"i Letop. de M. Cogalniceanu. Vol. 3. p. 436. Vornicul AL- Beldimart
11t'r(J<?rei Deputatilor in Tariqrnd, 1822.
1)
Hunnuzachi, voL 16, doc. !997. p. 1037.
,;) [dein. doc. 2012. p. !059 si dac. 20!5. p IL16-1.

Jurnalul

'.56 .
... ,,Jara l~: $iii$(&, dUpii savar.:;irea alaiului Domnilor, lasand a
mandoi Doninii cate 0 b~izadea ce erau hotarifi e-i ttimite.le Tari
grad, pfma s~li se faca cuuiincioesii1 gatire de drum, au si ~reeut Duniirea sos ind in setul Calarafii ... " ) .
.

... Vodii Stu;za au des~iW~at la lwnr~( iar 'boerii si beizedee Ni

colae au mers dtept la schele, unde au aflat. ceicele gata 'inciircsie ;
mai intai a11 trecut Duniu ee tuiuiile i tnetetlieneeue. La 8 ceasuri
au ttecut si Voda de cea peite, au inceliaet cu cafL au otut din boeti,
evend si toate tiiisurile gata inhiimete de meimend.ariul Moldoi:ei,
Camina rul Nicolai Constand~chi, pe langli. carelc( 1nai [asase.Ji o.
gore Voda un boetiu meimenderiu. sa poerte de grija de cele tre
buincioese intru trecetee ptin Tara Roinffheasd'i; si cu totii au ramas
0

la Cal!ira1i. targufor in melul Dunsrei"

2).

RASBOIUL DIN 1828. - Acesr rashoi a inceput in vara anului

1828 si, desi s' rerrninat in 1829, Rul?ii au conrrnuat a sta In Calara9i
pana in 1836.
Dela primele semne de rasboi. Turcii au si inceput sa prade la Ca
Iara~L
La 8 Mai 1828 .. .,,spre noepte veni stiree ca 30 de T'urci an ttecut
Duniiree de la Si!istra la CiUira!ji. au luat caii postei. oitele cor
nute si oile... " ~).
Ru~;ii la randul !or n 'au intarziat prea mult. La 16 Mai se indreapta
spre Calara11i sase mii de soldatl rusi -). iar la 19 Mai se anunta ca targul
a ~i fast ocupat de Rusi ;; ) .
La 18 I ulie I 828, Hu got. consulul Frantei, cornunica ca Pasa din
Bra.la care s'a predat Rusilor. in drum spre 'Silistra s'a oprit la Calara~i;
s'a oprit aici, de tearna sa nu-I ornoare Turcii, a9a cum omorise la Sumla
pe pasa din Isacea $i pe eel din Macin, pentru acelas cuvant, ca se pre
dase Rusilor 6),
Asediul Silistrei lncepe I" 21 Iulie 1828, sub comanda generalului
Roth, apoi .a Jui Cerbatof. care se bolnaveste si-i adus la Calara9i,
pen rruca era irnposibil sa fie transportat la Bucuresti. Asediul e
continuat de Langeron 1).
Dar sfortanle Ru9ilor nu mergeau. Achmet Pasa 'apara Silistra cu
1)

N. lorga. Hurmuzachi, vol. X, doc. 242, p. 178; Acad, Rom. Isvoarelc

asupra mtscarei lui Tudor. Cron. I. Darzeanu, p, 177.
2) Letop. l. c. p. 449. Meimendarul muntean a fost paharn. Cerchez,
3) N. Iorga. Hurmuzachi, vol. X, doc. 539, p. 446.
4)
Hurmuzachi, vol. XVII. doc. 61.
~) Idem.
doc. 77, p. 66.
6)
Idem, doc. I 22, n, 87.
7)
Idem, doc. 170, p. 115.

contimp,

57
bravura. La 29 Octornbre l828, Huqot. anunta sosirea la Calarasi a Feld
Marcsalului Wrtgenstein, care venea lnso~lt de conrele Diebici, eel care
Iuptase Ia Austerlitz ~i Dresda ~i luase parte activa la caderca Jui Napo
leon; printre insotitori era t?i Kit;seleff, ca !jef de Stat major, eel care avea
sa aiba un rol a~a de mare, peste cativa ani, in viata rornaneasca. Dupa ca
teva zile, la I 4 Noembre, .a venit in Calara~i ~i sotia Jui Kisseleff 1}.
Contele Diebici, amarit de insuccesele ruse, i~i varsa necazul pe Ro
mani, facandu~i pe ei raspunzatori de aceste insuccese : cand sa dus in
Bucuresti, In Noernbre. boerii au venir sa-i ureze un ,,bun oenit'', ctu s'au
ales cu ocari, insulte ~i amenintari, ca ztua pedepsirei va veni curand. Pe
deapsa n'a intarziat : o ciurna cumplita. adusa de Ru~i a pustiit tara 2).
In anul urrnator, Oiebici da ordin sa se prepare cartier la Calaras! si
sa fie gata pe ziua de 7 April 1829 3).
Cartierul general s'a mutat in Calarasi intre 18 si 20 April 1), iar tn
Mai, a venit aici $i Diebici, care a Iuat comanda pentru cucerirea Silis
trei ").

La 11 Mai se face un pod peste Dunare ~i al 2-lea corp de armata

rusa, trece din Calaras! in Silistra. Atacul incepe imediat. Cetatea se preda
la 29 Junie 1829.
Pacea s'a Incheiat in acelas an, pacea de la Adrianopol, totusi, Ru9ii
au tinut Silistra drept zalog pentru plata despaquhirilor de rasboi, pana
la 1836; aceasta a Iacut, ca ~i Calarasul sa fie de Iapt ocupat de Rusi
pana la aceeas data, pentruca pe aid trecea drumul militar care deservea
Silis tra ).
In timpul acestei lungi ocupatiuni, Rusii au mutat capitala [udetului
de l::t Urziceni fa Calarasi,
Mutarea capitalei judetului mercheaza mceputul celei de a doua pe
roade din istoric:ul
ce ni-am
propus sa
fcem.

CI

UM A.

Alaturi de rasboaie, ciuma ~i Ioametea au complectat lantul nenoroci

rilcr populariei romanesri.
Este neindoios ca in rnarile epidernii care au bantuit pe Romani, tre1)

Hurmuzachi, vol. 17, doc. 179,

~) Idem, doc. 183,

~l) Idem, doc. 223,
1)
Idem, doc. 234,
Idem, doc. 242, p,
Idem, doc. 412, p.

p.

118.

p. 120. Hugot catre Laferronnays.

p. H"l. Ace1a~i.
p, 152. ")
159. II)

262.

58
bue sa fi fest atins ~i Lichirestiul sau Calarasul, dar nu vom nota in cele
ce urmeaza. decat datele precise. cand se 9tie ca ciuma a patruns aici,
in Calarasi.
In timpul rasboiului Ruso-Turc, In rnarea epidemie din 1770--1771.
care a secerat Iasul $i Moldova, ciuma bantuia cumplit 9i malurile Duna
rei. la 30 Ianuar 1771, Valcroisant, un militar Irancez In slujba turceasca
in Dobroqea. comunica ca, dezastrul ciumei in arrnata Rusa si Turca, e
de o mie de ori mai mare ca dezastrul rasboiului.. .Le Rusciuc mar cete o
mie de oameni pe zi : tosie satele de la Sillstre sunt pustute de boalii", de
acest dezastru de sigur c:a Lichirestiul n'avea sa fie crutat 1).
''La 27 Noernbre 1784, tot In urma rasboiului Ruso-Tun:. isbucnind
ciuma la Silistra, domnitorul Mihai Dracu Sutu, a luat pentru prima oara
la noi, o rnasura, care se aplica de mult de popoarele [ibere. adica 'l Infiin
tat carantina Ia Lichiresti :
.-

...,,Sluga Domniei Mele, ciipitene de la capitania Lichiresti ot sud

l elomiie f iind-cii se eude de boala ciumei, de ttebuintii am socotit
Domnia Mea, ca cei ce vin din partea .Silistrei sa faca lazaret ciitevs
zile, ci dar iata cii-ti poruncim Domnie Mea, c-afara din oamenii im
piitiitesti treciitoti, i de cei ce uiri cu trebi impiitiitesti ciitre noi,
top' ceilalti nequtiitori, Turci sau Ciestini, sau ori cine ar [i, cari
Pin rn trebi ale lot, sa fie opriti a face lazaret 5 zile, penttu care.
ecest la zeret ce renduitn .sa se faca. de ori ce tcebuintii de ajutor.
vei avea povetuire de la dumneelui oel Spiiter" ').
La 9 Martie 1785, se aude de ciuma in Ialomita, la Urziceni ').
Lady Craven, o Enqleza. care trece prin Calarasi la 1786, este pusa
sa faca carantina la Vacaresti, inainte de a intra in Bucuresti, pe cuvant
ca venea de Ia Silistra, uncle era ciuma i).
La 24 lanuar 1797, castelanul de Bran, loan Gaudi, vesteste pe Bra
soveni, ca ciuma bantue in Ialomita, pana la Dichtseni pe Dunare ').
La 9 Decembre I 812, se gasea in Calarasi ~i Silistra ( ocupata de
Rusr), logofarul Dumitrache Boicescu. boerinas pus penrrn paza de ciu
ma, CU 350 de lei pe luna G),
Dupa un an, la 9 Septembre 1813, se ~i vesteste ca ciuma a isbucnit
in Ialomita, din care cauza domnitorul Caragea, da strasnice porunci pol
covnicilor 9i capitanilor sa ia masuri cuviincioase ').
') Hunnuzachi .. suplnn. L vol. J. p, ,B.f.
~) V. A. Urcchc. !st. Rom. vol. l, p. 397.
") N. lorga. Hurmuzachi, vol. !5 pt. 2, doc. 3359, p. 1771'.i.
f) N. Iorga. !st. J{orn. prin calatori. vol. 2, p. 252.
3) N. lorga.
Hurmuzachi. vol. 15 pt. 2, doc 345!, p. l8U9.
6} Arh. Stat. Cond. 74, f. 9;
V. A. Ureche. Ist. Rom. vol. X. p. 9'11~42.
7i
Idem, fila 85 verso : V .. A. Llredw, vol. X. A. p. 975.

59
La 13 Mai 1824, iarasi se aude de cuuna in Ialonuta
Intr'un

raport

ce s'a fikut

Domnitorului asupra situatiei ,.Cassei Pri

viqherei", intre cheltueli, pe 1824. se rrece si lnfiintarea unui .Lazarer". i1~.

Calara~J 2).
La 3 April 1825, insa~i domnitorul Grigore Chica, comunica Jui
H ugot, consulul Frantei, ca ciuma a isbucnit cu furie la Silistra si-i mare
remcrc

ca

va trece Dunarea ~).

Dar ciuma cea mai mare: ~i cea din urma, a fost cea din 1828~1829.
Un medic rus, D-rul Seidlitz, care a luat parte la acest rasboi ~i a deserts
aceasta boala, spune ca ciuma ~' fast adusa aici de un postalion venit din
S:listra ; in drum spre Braila, a sernanat boala. La Slobozia au murit toti
functionarii lazaretului ~i locuitorii au fu~it de ramasese pustiu tot tar
gul ).
La 24 Septembrc 1828, prapadul era asa de mare in Calaras). uncle
mureau cu sutelc pe fiecare zi. Rw;i si Romani, ca comandantul rus cerea
cu exasperare, sa i se trirneata cei trei medici, in firm'eri ~i barbieri,
cari
11ai fusese aici tot pentru ciuma :1).
Din Calaras! epidernia s'a in tins pretutindeni. La 10 Iulie 1829, un
evreu pornit din Calaras). duce boala la Iasi, de unde s' a in tins si in
Ba~ sarabia

LJ ).

In timpul epidemiilor

de ciuma,

bolnavii erau ingriji\i in spitalele

im

provizate de Ru;;i ; cam ce fel de spitale erau :;;i mai ales cam cum erau in
grijiti bolnavii, o putem ghici dintrun raport al lui Lanqeron. comandant
rus in rasboiul din l 806--1812,
cue ni spune ca :
...spitelele nu surit inqrijite, nici aprooizionete ... lmeqinetie cee
mai deptinsii cu hotie i cu jaf urile nu ponte rede ceia ce SI:' petiece
in spitelele tusesti ; condeiul r:e[uza a le descri ...
...medicii si spiierii smestecii tlirafa de lemn (cu quinqnine ) ce se
de bolneoiloc $i pe cea b(ina o uiind cu pret mare. pe sub man a... ').
In asernenea condiriuni, nu-i de mirare ca ciurna a pustiit satele roma
.t

i ~i armatele rusesti,
') N. Iorqa, Hurmuzachi. doc. 357, p. 277.
!) Arb. Stat. Cond. l [ 1, p. 622, in rnanuscrisul V. A. Ureche. mapa .. Admlntstra
:lin domnia lui Gr. Chica, la Academie.
, Nerva Hodos. Hurmuzachi, vol. 17, doc. l l. p. l J.
) Seidlitz. Beitrag zur Geschichte de~ Feidzuqes naht der turkei in der Jahren

~28~29. Hamburn 1835.

:,) Arh. Stat. Ad-:ive vechi, ZIBO. Dos. 87, p. 8 Scris rusestc.

,;) Hurmuzachi, vol. XVII. doc. 291,

'}

kkm.

Suplim.

p.

188.

L voL HL p. 186, 324 ~i \99 \n nota.

60
In 1828 a fost in Calarasi si un spiral romanesc, de care nam gasit
decat o insemnare in socotelile cheltuelilor judetului pe acest an; Matei
Colceaq si loan Catuneanu, tree suma de 430 de lei. la 28 Octombre 1828.

,.ipac la meremetul spitelului ot Calara~r 1).

Ciuma s'a stins in 1830, dar nu s'a terminat bine cu ea .7i isbucneste
holera in vara rinului 1831, Adusa tot de Rusi.
Dupe o noti\a ce am gasit scrisa pe o carte de ruqaciuni, .. lnviifaturi
hiistienicesti", in Calarasi. holera a tmut numai cate-va zile :
1831 lulie 14. Au fost holera moibus, s au ivit eici in Ca.larasi,
unde au nuuit 130 su{lete in 15 zile $i s'aiu ostiat 2).
,
Aceasta noua epidemie a Iost combatuta cu toata energia sub directs
conducere a Jui Kiselef. incat boa la a fost repede stinsa ~).

CALARA:;m IN TIMPUL OCUPATIEI RUSE$TI. 1828-1833.

Ocupatia ruseasca a tinut pana in toamna anului 1836; noi ne vom
ocupa aici de ea numai pana la data de 1833, pentruca de la aceasta data
inainte. vom descri viata Calara~ului in partea a doua a acestei Iucrari.
Calara~ul a fost ocupat de Ru~i la 16 Mai 1828. Din acest moment
pasnicul targ este transformat in !agar militar rusesc 9i pana la caderea
Silistrei nu se mai poate vorbi de o viaFi romancasca in acest coltisor
de tara.
Populana a fugit care incotro de groaza rasboiului ~i a ciumei. Sem
narea pacer ~i stingerea epiderniei aduna pe fugari si Firulactivitatei aces
tui tiitg se toarce mai departe,
Opera de refacere a inceput imediat, activata de insa9i imprejurarile
creiate de rasboi. Calarasul era atunci in comunicatie directa cu Silistra.
nu numai pe apa ci -?i pe uscat. Drumul pe uscat se Iacea dealungul rnalu
lui Borcei ; trecerea peste Carna, garla care curgea sub malul din marginea
de sud a orasului, se facea cu saica ; trecerea peste Dunare se facea pe
un pod in Fata Silistrei. 4}.
Ru!}ii au pretins proprietatei sa faca pod statator peste Carna ~i Epr
tropia Coltei n'a avut mcotro. a fac:ut podul, gata la 21 Februar I 832.
'} Arh. Stat. Ad-nve vechi, 1804. Dos. 1)4, bl1830
Cartea aparjine d-lui Col. Ceausescu C.

2)

3)
Arh. Stat., Ad-tive noi, jud. Ialomita. Dos. 970/!83l. dela pentru mortii de
boala holeret. Dos. 97611831. dela in priclna sanatatei locuitortior. Dos. 1542/1831. de!
a pentru J0.000 lei trimi~i in vrernea holerei. Dos. 899/ l83l, dela pentru boala

lipicioa~a
iVW!i.

{) Anal. Parl. VoL Vl.

pt.

I,

p.

191.

61

spre desperarea areridasului mosiei, Iorqaqibasa, care se tanguia ca, din

cauza podului imparatesc a ramas .Lstetisit" de venitul saicei Jui. ').
Aceasta cornunicatie directs cu Silistra, inlesnea schimburile comer
ciale, cum :;;i trecerea in Calara!Ji a numerosi !8cait6rfroinani 9i bulgari din
Silistra 9i imprejurimele ei, cari se ocupau cu comertul inlesnit atunci de
prezenta Rusilor. Nu lipseau nici nequtatoru stra:ini', nici nelipsitii oameni
de afaceri, profitori ;:oi rasboiului,
Suliman Turcu Rusciucliu, negustor de vite, in 1832, a trecut prin
Calara9i in Silistra. o suta de capete de vite 2).
Silistreanul Hagi T'anase Toncovici, care avea sa fie mai tarziu un
fruntas al Calarasului, era contraciul indestularei cu carne a garnizoanei
din Silistra ; numai in 1832 a platit Vistier.ei 4374 de lei. pentru trecerea
vitelor prin schela Calaras! 3).
Pe de alta parte miscarea trupelor rusesti, cu nevoile inerente ale
.ransporturilor, a Iacut sa se desvolte carausia. cu care Jocuitorii au Iacut
bune parale.
La 9 Iulie 1931, a fost trimes la Calarast Alecu Postelnicelul, ca sci
aduca niste tunuri la Bucuresti : s'au cheltuit atunci vreo 32 de lei, pentru
funiile cu car! s'au legat tunurile. 4).
La 24 Iulie 1831. pitarul M. Cutarida a fost insarcinat sa pue niste
stalpi colorati, pentru ,,granifi'iluirea Duniirei", Matei Puica a facut stalpf
si a zuqravit culorile nationale pe ei. 0}.
La 8 Septembrie 1831, Manolache Cutarida 1Ji Matache Lazarescu,
au fost oranduiti sa conduce polcul 33 ~i 34 de Egheri ( vanatori ) spre
Focsani. cu obliqatia sa vegheze la plata progonului pentru caii ce se luau
de prin satele uncle nu erau poste, "},
Armatele rusesti aveau nevoe ~i de oarecare cladiri statornice, de
.eea se fac in Calara~i doua cladiri, una mai mica ~i un grajd mare pen
~u 20 de cai, care avea sa fie mai tarztu grajdul cavaleriei. asezat pe locul
:'de-i astaz! liceul <le baeti.
Tot odata se construeste o cladire necesara cancelariei rusesti. can
elaria etapului rus. 7}.
Vezi doc. XXXVII 9i XXXVIII.
~) Anal. Par!. Vol. IX, pt. I. p. HO.
1)

3)

Idein, vol. VI. pt. I. p. 130.

Idem, vol. HI, pt. I, p. 326.
5) Idem, p. 321. Arh. Stat -~ Ad-tive noi, Jud. Ialorn. Dos. 88611831.
Dela pentru
situl stalpilor ot Calarasi,
6)
Idem, p. 31 I.
7) Arh. Stat. Ad-tivc noi , jud. Ialom. Dos, 92811831. deli! pcntru un grajd de 20
4)

6'i

La 9 Septernbre 1831. Nicolae Vladescu petrece o cornanda de ostiri

din a XVII~a divlzie de pihota ruseasca, pfma la Silistra, t).
C::omertul era in plina prosperare,

In 1832

s a impoit: pcin Calara:;;i becenie de 35.000 lei; ebegerie

de 42.000- lei : cifoa[ie de 7.000 lei: ccjocsrie de 6.000 de lei; boqe

serie de 15.000 lei; [ererie de 8.000 lei; bumbacarie de 10.000 lei:
peste rot de l 23.000 de lei.
.
far in 1833 se importat prin Caiara.;;i: boqeseri de Tvrcfo de
11:.407 lei; merchitiinerie de R.usia de 6.001 lei; cojocerie adica blii
narie din Europa .5i T urcie de 2 .723 lei ; bumbeciitie lucrete i ne
lucrata de 7660 lei; cffoafie, cuteletie $i felrltimi de 887 3 lei; feraric
lucrete si nelucrete de 7.757 lei; eriimsrie Iucratti si nelucretii de ~r
de lei; becenie si lucruri de mencete de 39.524 lei; obiecie int
manufactura ~i !dcruri de mancare 19.877 lei. Peste tot 106.912 lei.'

Aprovizionarea armatei cu cele necesare hranei o asiqura carmu.. j.

ml Iordache Arion. La 2 Noembrie 1831. Carmu.torul trirnete pe Matac.,
Lazarescu, ca unul ce cunostea drumurile .<]i satele judetului, sa indemr 1
pc Iocuitori sa aduca spre vanzare producte. in Bucuresn. La 1 5 Dccembrc
Arion prirneste 1528 lei pentru ,,47 cetferturi, 4 cetfcrtice i. patru gar,te ..
de producte cc ., teslimetisit In primirea nacealnicului etapului Cala
ras]. :;} Locuitorii erau Indeznnati sa semene cat mai mult -?i sa produca dit i
mai mult : despre raporturile dintre rusi ?i Iocuitorii Calarasulu: ne vorn '
ocupa in partea a doua a acestei Iucrari.
Dar grija cea mai mare a Rustler a fest sa impiedice revenirea ciurn.
?i a holerei ; pentru aceasta au construit in Calaras: un local imens de er
rantina 11i au dat cea mai mare atentiune masurilor sanitare. Despne aces

lucruri vom vorbi detailer la capitoiul Sanata~e:i Publice in partea a doua

aceste! lucran.

de cai la Calara~i. Dos. 931 /193J, dela pentru focerea a o mka zidire la Calara~i. Do,
961/1831.dela pentru gatirea curtei de et2.p la Calara~i.
l) Anal. Par!. Vol. III, pt. I, p. 308-9.
2)
Idem p. 153; Idem, vol. 1V. pt. L p, 2g~.
~') Idem, p. 328.

.>.<

PARTEA II-et.
A doua parte din istoria Calarasulni o socohrn de la 18 April 1833, de
cand Calarasul a devenit capitala de judet -'?i pana la 24 Septembrie 1852.
cand ..eliberei", a schimbat din nou numele in eel de Surbei,
Aceasta parte msumeaza 19 ani de viata intensa .')i de prefaceri mari.
care au dus la formarea definitiva a orasului de .'.\.stazi.
- MUT AREA CA PIT ALEI JUDETULUI.
Lumea sa deprins

sa

spuna. Iara nici o dovada.

ca

mutarca

capitalei

judetului de la Urziceni la Calarasi, sa facut in I832. Aceasta eroare.

notata ~i in Dictionarul geografic al Tarei a fost perpetuata pana astazi
in cartile de scoala. ce au servit ~i servesc .')i acurn copiilor, sa invete un
fapt gre~it.
Adevarul este ca mutarea capitalei judetului s'a Iacut in primavara
anului 1833, ezact la 18 April 1833.
Aceasta mutare nu s'a facut din vreo nevoe economica sau adminis
trativa. ci s'a facut pentruca asa au vrut Rusii. Ei ocupase Tarile Roma
nesti din Iunie 1828, ~i cu toate ca au terrninat rasbciul cu Turcii in Sep

temhre 1829, cu pacea de la Adrianopol. au continuat sa stea aici, cu

cuvant ca ne ~in zalog. cum tineau zalog ~i Silistra, in contul despaqub.
rilor de ra::;boi.

ce aveau sa ia de 1,,,._ Turci.

Linia lor principala de comunicatie cu Silistra era prin Calara~i,

de aceea Rusu aveau nevoie aici, sa fie in legatura continua cu ce bruma
rnai rarnasese din autoritatile judetene romanesti, si aceste autoritati erau
prea departe la Llrziceni. Atunci, ca unii ce aveau Iorta militara cu ei, au
mutat aceste autorirati. de la Llrziceni la Calarasi. In cat mutarea capitalei
jude tului, ne apare ca un act de autoritate militara ocupanta. Iacute de
Ru:;;i. In interesul !or.
Se poate spune chrar. ca aceasta mutare s'a Iacut
dupa marrurisirea a insusi carrnuirorului din acea vrerne.

inca . din

t 83 I.

64
/:3 Ocrombre 183l..marea vornicie din launtru. da porunca catre
toti carmuitorii de judete, siL,alcatuiascil prcecturi pentru ~ate indtepteri
,,~fJ.11 adaugiri s'er putea il}tr~buinta la indatcririle ecelei dregatorii ...", La
r
-' -.- -;_
.---
.
aeeasta porunca, carmuitorul din Ialomita, caminarul Iordache Arion, raspunde la 8 Octomb~e HU I, cu un raport care incepe cu Iraza : ,,Capitenia
,,judefll{ui [iind trasa spt'e tnsrgine eliui cap de judef ... ". Aceasta mar
gine, cap de iudet, nu putea fi de cat Caiarasul.
Formalitatea .definitiva a acesrei mutari s 'a indeplinit la 18 April
1833. La accasra data, Departamentul vorniciei din Iaunrru. porunceste
otcar muitorului [udetului :

lnalta Excelenfia Sa Domnul Plenipotentul Frezident, prin oiisul

adresat catre Sfatul Administretio subt nr. 73, hotaraste a se muta
tahtul acei ocarmuiri 'Ii a Tribunelalui [udetulu: din Llrziceni la Ca
lara~i. Potrioit dar cu coprinderee zisulut ofis, Vomicia scrie ocet
muirei ca indetii dupii primiree ecestie sa pue in lucrete inchirieree
unei case inciipiitoere Ocsrmuirei, pentru a ciirei chlrie. se va inte
leqe cu cinstita Vistierie -?i .fara zabava sa mute atiit Ocarrnurrea cat
$i Polui la Calara$i, reporttiind si ecestui Depertanient de urnwre.
Semneeze : [\,J, Cornescu.
Masa II-a Secti Ill-a. Nr. 1605. 18 April 1833.

Pe acest ordin, carmuitorul. serdarul D. Polizu. a pus urmatoare '

rezolutie :
Pe de 0 perte, sa Se orenduiescii 1!11 cinovnic dintte centeleristi. cu
poiuncii cetre subtocermuitot a ciiuta si a gasi inciipetile Ociirmui
rei, edicii o cesii cu trei odiu penttu centelerie, ori intr'o inoelitoare
sau in doue despiirtiri epropiete una de alta, pe care o va inchirin,
si o casa esemenee ier cu trei odsi .;i o cuhnie penttu f am ilia dom
nului Otcarmuitor, pe care sa o pregateasca intra toata curatenia,
iar pe de alta sii. se intoarcii Vorniciei tiispuns cii s'aa ocenduit
ineinte, a gasi case, des casele cele mai bune si oeresi-cum potrioite
de inciipeii centeleriei sunt coprinse de neceelnicul ietepului si de
comendicul militiei piunentenesti, cerend a se face o punete la cele
penttu slobozitee ace "or inciipeti, penttucb. militia, dupii !}tiinta ce
este . sunt a se trnge in lagarnl Bucurestilor, cum si nacealnicul iete
pului si-eu fa cut inciiperi osebite pentru Ru.;i in merqinee oresului
Calara!}i. 1 )
Urmeaza o perioada de mu1ta munca pentru gasirea caselor-hecesare
autoritatilor .7i case de locuit pentru .<?efii autoritatilor.
La 24 April J 833. Vornici., Tan~i Romanei,;ti scrJe Ocarmuire sa in-

---...J) Arh. ~~at. Adm-tiv~ ~aJnm.

Otci'<rmuirei la Cil1~;:!$!. Anuf l 833.

Do~. 24'1 ro~. Pentru

mutarea

tahtului

65
chiirieze incaperile necesare cu contracte in requla. cari vor servi drept
baza 121 slobozia banilor. 1).
La 26 April 1833, prezidentul Tribunalului, stolnicul Gh. Lehliu,
trimite la Calarasi pe bcerul judecator Alecu Palade, sa inchirieze local
potrivit pentru judecatorie ~i pentru locu.nta judecutorilor.
Dupa rnulta truda s'a hotarat sa se ia casa In care sta comandiruJ
strajei pamantenesti, maiorul Filipescu ; casa proprietatei in care sta aren
dasul, polcovnicul Grigore Pcenaru, care era rugat. sa se mute fn alta
parte, si casa in care era cafeneaua unuia Stefan Vasiliu.
Dar s'au ivit dificultati cu fixarea pretului chirielor. Cornescu de la
Departamentul Vorniciei din launtru, da ordin la 2 Mai 1833. sa nu se
plateasca ma i mult ca o mie de lei
...si decs proprieterii nu uot: primi, etunci dupe preoilele cfartiruirei,
sa i se ia jumatate casa cf ertit si sa aeZe cenielerie Ociirmuirei. 2).

In sfars, it, la 1
cancela-.

riilor autoritatilor

Mai

1833, se cornunica Vorniciei ca mutarea

capitalei judctului,

s'a facut cu :

3 care cu cate 4 boi pentru mobilele cenieleriei Ccerinuirei, adicii.

c11 dulapurile, mesele, sceunele i celelelte.
4 care cu cste 1 boi pentru mobilele 'Tribunelului judecatoriei.
far deperteree locului de la U rziceni si pan a eici este cinci
posti, ceti socotindu-se fiecare po!Jtii de ciite petru ceasuri. se adana
peste tot ceesuri 20. 3).
Adica. sapre care inhamare cu care patru boi, au fost suficiente. sa se
mute cancelariile autoritatilor unei capitale de judet !
S'au ivit 9i reclamatiuni cu acest prilej. $tefan Vasiliu, cafegiu, se
planqe Vorniciei, ca i s'au luat casele cu sila, pentru a se transforma In
cantelarie :
Dupa ce ma aflu supt etestul temnuei pusciitiei de eici, aptoape
tiei Zuni, f ara nici o invinovafire, dupii cum de fat a am dooezi,
apoi de odeiii ecutn mi-au cenit stire, ca Ocermuiree [udetului
Ielomite.
umblii sii-mi ia si praualia de cafenea in care mii hriinesc la
Ca.larai si in care 'mi am toatii. nedejdee uietei, cu cuuiuit sa o
faca centele
tie, Ci f iindcii inca de un an si jumiitete mi s' au mai luei de
caran
tinii in Calara.)i si o cesii cc am eout, peniru cinconicii carantine!jti,
farii. a mi se pliiti ure-o chiiie de nimeni : eu ma aflu metehitisind
neaot !ji penttu aceasra casa si pravalie pliitesc stapanirei chirie
lei
270... napastuit cu totul ma cunosc. ').
1) Idem. Adresa Nr. 1220 din 24 April 1833.
tahtului Otcarmuirei la Calara~i.
2 3 4:,.
Arh. Stnt. Aclm-tivc noi 1833. lalomit;i.

Dos.

244 ros.

P~ntru

mutarea

66
Cornescu a trimes aceasta petitie Ocarmuirei la 25 Mai 1833. ~i s'a
l:'aspuns di:

...cu greala arata jaluitornl ca, casa sa s'a luet in sslnicie. ca O~a.r
muiree, pentru centelerie au ocuperisit inciipetile pentru luctiirile
sale.

cu buna. invoir"e ...

1).

dar !ncaperilc ocupate crau strimte. Ser<larul D.

l>o1izu se plange Vorniciei -?i propune sa se Iaca cladiri anume pcntru au
toritap 9i locuinte Iunctlonanlor. cu banii ce sar socoti pe mai multi ani
<lin chirtile ce se plateau :
Mutarea

s'a Iacut,

Stramtorarea inciiperilor ecestui targ Calarai. sa simte ca educe

deosebitii stenahorie $i impedicere lucriiiilor Ociamuire).
Pentruce de s'en si ptins cesele mo9iei Calara9i a miiruistirei Col
rea. intra care eu cfartiruit Dl Meier Filipescu, de cenielerie Ocar
muuei. aet fiindca acurn. ecele case nu numai se socoresc otiuuluiie
pentru primitee D-lui Pre:zident cend vine eici, ttecend la Silistre,
der si insu-mi neeoend elte inceperi, m'em strsmtotet in douii odai
ale centeletiei, $i penitucii cu hoteriie chirie ce se dii din pettee sta
penirei pe fie~~care an cate 1000 lei. cend s 'er slobozi benii ecestia
odetii (le 5 sea 6 eni, s'er putee sa se f aca incsperi [oerte bune,
CU

toate trebuincioesele odai penttti totdeauna. Ocarmuirea cu cinste o

supune in cunostirue cinstitei Dvornicii 2).

Cum, cum. mutarea s'a facut. Din acest moment o noua viata incepe
Pentru _acest oras.

POPULATIA CALARA~ULUI :}I RAPORTURILE EI CU EPI

TROPIA SPITALULUI COLTEA. PROPRIETARA MO~IEL
J \ In acea vreme, Calara~ul era un targ Ioarte mic, Se compunea din

<loua mahalale. una ,galbena. in care stateau boerii

$i una verde. in care

statfau oamenii de mijloc.
"
. \ Dupa o statistics facuta in Septembre I 833, in mahalaua galbcna
ei.au:

Din clasa boierilor .')i a sluqilor lor : 6 boieri. 4 cucoane. 4 Feciori de

b~ieri, '2'fete de boieri, 11 sluqi, 6 slujnice, 5 tigani, 4 tigance. 6 feciori de
tifrani, 1 fete de ~igani.
Din clasa de mijloc erau : J 16 barbati. 89 de Iernei. 64 de fcciori, 82
fete, 54 slugi, 9 slujnice.
Din clasa preoteasca erau : un preot, o femce ~i trei fete.
1)

Arh, Stat. Ad-eive noi, jud. Ialom. Des. 244 ro~/i 833. Dd;~pcntru mutarea
Otcarmuirel In Clilara.5i.

t1htului

:!) Idem.

67
In mahalaua verde erau :
Din clasa boierilor, un singur boier. cu 2 Ieciori de tigani ~i o slujnica.

Din clasa de mijloc : 85 de barbati, 85 de Iemci, 84 de Ieciori, 92 de

Iete, 20 de slugi i 12 slujnice,
Din clasa preoteasca erau : un preot, 2 Iemei ~: trei fete cu o slujnica.
In total. in Septembre 1833, erau in Calarasi : 7 be.en, 1 cucoane, 1
fecior. de boieri, 2 fete de boieri, 11 slugi de bo.eri. 7 slujnice, 5 ~igani. 4
tigance, 8 Ieciori de tigani '?i 4 Fete de ~igani ; apoi, 201 barbati din clasa
de mijloc. 174 de Iernei. 148 de fcc;ori. 174 de Iete. 74 sluqi, 21 slujnice;
din clasa preoteasca crau: 2 prcoti, 3 Iernei. 2 feciori, 6 Icte si o slujnica.
In tot orasul erau 160 de case, din cari 82 in mahalaun galbena 9i 78 in
cea vcrde 1).
Rasboiul dintre

Rusi :;i Turci 91 mai ales Faptul ca Ru~ii au ramas in

Calara~i pana in 1836, a adus aici o muinrne de oarneni straim. oarneni de
afaceri, fornizori sau negutatori ocaz.onali ai rasboiului ; dar n.mcni nu
cata sa se stabileasca mtr' un tiirg pus pe o mosie particulara. far a nici o
perspectiva rle viitor.
Mutarea capitalei judetului in Calarasi deschide or.zonturi noi oa

menilor Intreprinzatori si sperante frumoase de viitor incep sa se intrevada

acestui targ. ~i atunci vcdern ca nu nurnai strainii deja existenti aici, ci r;;i
multi locuitori ai satelor vecine. capata indernn sa se stabiieasca aici.
Acum incepe invazia Calara.~mlui. Au venit Roma;1i de pretutindeni,
dar mai ales de prin satele judejului ; au venit straini ncgutatori ~i mese
riasi : au venit Romani din S'Iistra si din jurul ei , cari Iuqcau de stap.?
nirea turceasca. dar au venit, mai ales, Bulgari. Invazia Bulgarilor a ince
put din 1830 :
.. odetii cu intoarcerca ostitilot tusesti din Rwne:lia si Bu1garia ... Con
Pingandu-se de utilitetee ce ar eoee Tarn, piistrand pe cat este po
sibil pe ecesti cultivator! actioi. Guoernul prooizorin li-e oferit ut
miitoerele scutiti :
1 ) Scutire timp de trei ani de otice dare a Stetului fji
2) Rcducerea la jumiitere a derilor in cei 7 eni urmiitori 1).
La 30 Octombre 1833, Grigore Pcenaru, arendasul rnosiei ~i re
rcprezentant al proprietatei, cerc Epitropici Coltei instructiuni, cum sa
procedeze cu acesti straini ~ii se raspundc la 21 Noembre 1833:

Pentcu cei ce vor a u se da locnri de a cliidi praualii .~i case, pentrn '
a !or locuinfa i ali~weri... slobozi sunt a se a:;eza cu namestiile for
1)

Arh. Stat. Ad-tivc noi, jud. Ialom., Do~. 253/1833. Tcibl;J s~ptlsticf1 a ora~ului
Calara~i facuta in Septembrc 1833.
/
1)
Hurmuzachi, suplim. I. vol. IV, doc. CCCXIII, pa(T. -IH. Darm de :ieama <l Jui
Kisscleff. Vi Nocmb 1 Rn l~t I bm1~r 1834.

si cliidiri temeinice, veri cure va vor

~1 in orice 1oc i se va parea mai

mdcmanatec la ale sale trebuinte, din oetra tfirgului seu in dos, insii
sub aceasra urmatoate condiiie, pe care va fi eiendasui obligat ptin
mare cheziisuire. a le pazi la tocmelile ce ua savaqi cu cei ce se vor
arata cerend lac de la densul, edicii ;

1) Fiecaruia sii dee loc masnrat cu stan_ic1rnl ~i in fnng .5i in lat,

iar cu voe ca sa coprinda cat va vrea.
_
2) Toatc inooelile si tccmelile ce Pa savaqi cu intamplafii oarneru,
Sa le trimits. ecolee la Epitiopie. ca sa fie { azt1te ... ca in urma sa
Ii
.se dea ciir'(i la men a lor. prin a ciiror puterc 1'01. (ace porniree cliidi
rei nepoptit.
3) Sa facd osebirc infrc pozitie. locurilor, sa IW prefuiasdi tot de
0 pctcioii local din f Bfa
targr1foi, CU eel CC Se [JCde in fund si (Jl'C<i
la o partc.
4) Toate tocmelile ce se uot face sa se m<~rgineascil pe some de
25 de eni 1).
1

Au venit atunci :
Din Siitstre : Mitropoluu! Anchmias (?) $i nneqnostul sau Petre
Menosiu. mei tiu ziu preotul Petre; ciorbepiul Hagi Tiinescu din Si
listre impreuna cu [emili !fi qinerek: siiu Anghcl [ossncoici ( acestie
an uenit in 1836): Stan Ttifu cu fizil sifo Petricfi si femeia lui Deece:
Vasile Abeqiu : Enciu si Stoien, fii negufatorului l\/bzngi Stoian din
Silistra ; Constantin Stenci CH fratele sau Stan Stenciu.
Din Tremseni au vcnit: Log~fatul Tiinese Diunitru cu un frnte

al siiu Gheorqhe si an ctimnet !lie Popescu; logofatul Minca loan.

zis Mulge Oaie; Petrache Popicu si f ecu. socru lui lordan Oprn.11 :
Mitu Qo_iocaru si fratelc 5cJH 1Vlano!c Visan : Mita Pecee. pteotul
Stan !Yhfr:iadi.; preotul Bicii :
Enache Cojoceru.
Cincu
Dragan. Stoica [iul Zamfirichi : R.aducan Ceatzesw i fratele siiu
cii.pitan Dobriciu Sioien Panait cu f retele siiu Costee Abagiu ~).
Au uenit epoi, toti slujbaii meri ~i mici, muteti aici odetii CH Car1ntiirea i celelelte mitoritafi a.le cepitelei, def a Llczicen. Un alt gnip
tie refugiati din Silistr:a, in [runte cu Ceecu. au format sotul Ceecnl
Trei ani mat tiirziu, la 1836, odata cu evacuarea Silistrci de catrc
Rw;:i. toti acei cari aveau ~otive sa se teama de represalii din partea Tur
cilor, au cerut sa Ii se permita a:;;ezarea lor in Calara$L In accst scop au
trimes 1a 6 hmie 1836. 0 jalba lungii C(ltre Domnitor, sa ii se dea
lnvoirea ceruta ").
Domnitorul, caruia li era teama de vreo incurcatura, a cerut in a
ce;1sta pricina avizul lui Ruckman. consulul rus din Bucutel5ti :
l) Vezi la urma doc. XXXIX.
;;i) C. Predeleanu. Nopnni istorice
:!) V"zi doc. XL

;isupr<i

itid. Ialomita.

Ji\84.

69
ll sere ecrit a. Monsieur de Ruckmurm pour Lui communiquer le
contenu de cerrc petition et lui demender son aois sut la reponse quc
le gorwernement 'doit y f aire, vu la possibilite des reclamations qtff
le gouvernement Turque peut edresset a l'egard des (sic) ses (sic)
emigrations J)'
Relativ la aceasta chestiune, Sakellario, bancher si consul al Prusiei
in Bucuresti, scria la 23 Septembre 1836 :
...Evecueree Silietrei de ciitre trupele tusesti a inceput la 28 Au
gust si s' a terminet la 30 ( 12 Sept. stil nou ), lntiu ziereie de

pana

acum se detoresc hotiirsrei. ce a last un mare namer de [amilii din

Silistt, de a piece odatii or Ruii si a se aseaa in Principatc, ceeace
au i fa cut cu toete sfortarile Pesei de e-i impiedice ... 2).
La 8 Octombre 1837, Ionita Petrescu, arendasul mosiei, cornuruca
Epitropiei Colrea, ca alte 12 familii venite din Turcia, cer voia s<1 se asezc
pe mosie.

Epitropia a Ingaduit pe toti cati veneau sa se a$eze aici, pe baza con

ditiunilor ce-am aratat, numai ca la un moment dat s'a vazut ca vatra sa
tului nu mai incapea pe toti ca}i venise. La 6 Februar I 838, locuitorii ca
lara9eni, cer Epitropiei Coltea, sa li se vanda 400 de pcgoane din mosic,
ca sa aiba loc uncle sa-$i intinda gospodariile ; i pentru ca orasul sa
poata proqresa, mai cer ]i rascumpararea locurilor pe cari erau asezati,
Chestiunea a venit inaintea Comisiunei finantiale a Obstcstei Adu
nari, in 1838, care a propus :
Oraul Cali!irai. pottiuit cu cererea si ooirue oriisenilor, ~a ii se
inlestieescii voia de il se riiscumpers , caci dupii 0 asemenea miisiuii.
intocmindu-se si acolo ora cu meqhistret, este si spre obstescul [o
los 3),
Epitropia nu se invoia cu aceasta cerere, de teama ca-~: va pierde ve
nrturile embaticului si, ca" sa ccl.<jtige timp ~i sa poata amana rezolvarea
chestiunei, a raspuns la 6 Fevruar 1838, ca, mai intai trebuc sa se faca
un paln al targului, ca orasul nu se poate intinde asa fara rest ).
Invoirea larqa data de Epitropie celor ce au venit sa se stabileasca in
Calara~i. cum ~i perspectivele de viitor ce se aratau acestui targ, prin eh
berarea lui de sub Epitropia Coltel, au ii.cut ca in Ioartc scurta vreme, sa
i se schiznbe rn totu) 1echea i12fati.'fare. Dintr'un ta1:g de tarani, plugari,
cu un mic sambure comercia] in jurul portului, dintr'odata, Ca1)
2)

f:)

1-.i. lorg<>. Studii ~i Joc;ument~. VoL XI. l. H. Const;rntinescu.

N. lorga. Hurmuzachi, vol X. Doc. 558, p. 178.
Anal. Par!. Vo!. 8, pt, I, p. 168.

'') Act. Eforiei. Dos. 21/1837, adresa din 6 Pebrum 1838.

10
larasul ia aspectul unui oras negustoresc, in care se invartesc Ieldefel
de afaceri in legatura cu rasbo;ul ; porrul depe Borcea devine un centru
principal de incarcari ~i descarcari de marfuri ; multimea strainilor i;;i in
des.rea populatiei, cu multiplele ei cerinti, da nastere claset meseriasilor,
Populatia tarqului este Iormata acum din dcua categorii de locuitori,
din plugarii clacasi si tarqovetii liberi localnici sau straini,
Clacasii plugari erau supusi mdatoririlor ce aveau fata de proprietate,
dupa vechiul obiceiu ; administratia ruseasca in I 829 9i 1830, cum si Re
gulamentul Organic, dupa 1831. au statornicit fa 12 numarul zilelor de
claca, datorit proprietatei, sau un echivalent in bani, socotit la un leu 9i
36 de parale ziua, in cazul cand propr.ctarul navea nevoe de munca in
natura 1 ).
Targovetii, nequtatori ori brcslasi statorniciti aici, plateau chirie sub
numele de embatic, pentru locul pe care ii cladeau casele 1i-9i intemeiau
gospodar;ile, adica erau stapani numai pe cladirelc ce-si faceau, nu si pe
pamantul pe care erau cladirile.
Regulamentul Organic a pastrar toate privileqiile propnctanlor ; art.
146 spune:
Numei ptoptieterul are dtept de a oinde pe a sa mo!jie uin, rachiu
f indcii. eceste drep
tuti sunt eliiturete [ireste la proprietete, precum si [olosinfa de la
mori, helestee, piiduri si elte esemenee 2).
~i elte bsuturi si sii tie scaun de came ;;i ptiivelii,..

Aliniatul int.ii al ,,jumalului" Sfatului Administrativ din 29 Sep

tembre 1833, hotaraste ca, in orasele asezate pe o mosie particulara, pro
prietarul mosiei sau vechilul lui, face parte de drept din Comisia acelui
targ 3). A9a incat, in Calaras, asezat pe mcsia spitalului Coltea, Lichirestii,
arendasul mosiei, care era si reprezentantul proprietatei. facea parte de
drept din Comisia fargului. Oar, acest areridas, odata cu mosia. lua in
arenda si drepturile proprietatei, dreptul de a tine carciuma, de a sccate
pane, de a taia 9i a vinde came, cu obliqatia de a satisface toate trebu'n
tele locuitorilor ; rolul Comisiei tarqului se marqinea la fixarea pretur.lor
de vanzare , care se aprobau apoi de Vornicia din launtru si la controlul
calitati i
s~ i cantit. at'ii articolelor debitate de
arendas,.
Cand arendasul nu voia sa-~i ia aceste indatoriri, dreptunle proprie
ta\ei
se inchiriau
altar
persoane.

1)
Anal. Parl. Vol. 2, pt. I, p. 382.
~) Regul. Organic Edit. 1847, tipoqr, Karkaleki, p. 87.
3) Arh. Stat. Ad-tive noi, 1833. Jud. Ialornita, Dos. 3087, dela pentrn

gului.

venitul tar

71
Arendasul veghea la asezarile locu.torilor. Nimeni navea voe sa cla
deasca decat cu invoirea proprietatei, adica a arendasului, nici nu putea
sa--'?i instraineze cineva o cladire fara aceasta invoire.
Rezulta ca toata viata targului era la discretia proprietatei ;;i a re
prezentantului ei de aici, adica a arendasului. Din aceasta cauza s'au ivit
totdeauna nemultumiri 9i orasul a stagnat in desvoltarea Jui, pentruca
daca erau areridasi cu dragoste de acest tarq. erau si altii. cari nu se in
qrijeau decat de ei 1?i veniturile !or.
Arendash can s'au succedat In acest timp sunt :
Dela 1830 al 1833, un anume Neagu Iorqaqibasa, care tinea mosia cu
27.125 de lei pe an. Neagu a dus-o greu cu stapanirea ruseasca : el avea
un pod pe saici peste apa Carner. care ducea in Balta ;;i Ru9ii i I'au re
chizitionat ; apoi Rw~ii au cerut Epitropiei sa Iaca pod statator
peste
aceasta garla ;;i din cauza acestui pod Neagu perdea venitul podului lui,
Dupa multe planqeri, Epitropia Coltei i-a redus 12 mii de lei din
pretul arendei, pentruca n'avea Iolosinta podului
La 10 Iulie 1833 vine ca arendas polcovnicul Grigore Poenaru, dar
numai pe o parte a mosiei: pe o alta parte a venit Chiriac Serghiul 2).
Poenaru era din Poiana ; a venit in Calarasi odata cu Ru9ii. A luat
in antrepriza diferite lucrari dela Rusi. A tinut mosia in doua randuri.
dela 1833 la 1836 ;;i dela 1842 la 1844, clubland pretul arendei. In 1837
a cladit magazia de proviant a etapului din Calaras], A Iacut sccala si bi
serica din acest targ, pentru care a fost Iacut pitar in 1837. Polcovnicul
Gr. Poenaru a cladit casa Irumoasa pentru Iamilia lui "), Casatorit cu
Sita Poenareasa, a avut doua fete 9i patru baeti, Unul din acesti baeti.
Costache Poenaru, a avut un rol de seama in viata Calarasului de mai
tarziu : el e!fte acela care a daruir locul 9i parte din, fonduri ~entru scoala
de azi din strada Cantacuzino 1).
Polcovnicul Grigore Poenaru a avut un rol precumpanitor in viata
de toate zilele a inceputului acestui tarq, Iacand parte din Comisia tarqu
gului a reprezentant al proprietatei. iar in 1824, a fost ales ca cieln al
1

acestei

).

Cornisii.

Grigore Poenaru. a murit in 1844.

In 1836, mosia a fast luata de boerul lonita Petrescu, pe trei ani;
pana in 1839. cu pret de 38.005 lei pe an. Din arenda depe 1836 si 1837.
Epitropia Coltei a scazut 32.000 de lei, bani ce s'au cheltuir de arendasi
') Anal. Par!. Vol. XV, pt. I. p. 522. Doc XXXVI! si XXXVII!.
:!) Arb. Stat. Ad-tive noi, Jud. Ialom. Dos. 4160/1831. Doc. CLIX.
::) Caso in care locucsrc azi parintclc Ghcorqhr- Ionescu.
1) Scoala
primara de fete din strada M. Cantacuzino.

72
pentru Iacerea podului de peste Carna ; iar din arenda depc 1838, Epi
. tropia a iertat 16.000 de lei. deoarece arendasul nu s'a folosit de acel
pod 1 ) .
. In 1839 a venit ca areridas un anurne Constantin Ic>an, dela care n'a
ramas nicio pomenire.
ln 1842 vine din nou pitarul Gr;gore Poenaru. care urea arenda pan.a
la 50.160 de lei pe an. Din nenorocire Pcenaru moare it1 1844, totus mo
sia a continuat sa fie tinuta de sotia lui, pana in 1845.
In 1845 ia mosia Ionita Paltineanu, care era un om foarte autoritar.
Palt.neanu avea un Irate la Bucure9ti. pitarul Constantin Paltineanu, care
era avocatul Eforiei spitalelor, de care tine acum ~i Epitropia spitalului
Col tea.
lon:ta Paltineanu. stiindu-se sprijinit la Bucure9ti de: fratele lui, a fa
cut multe z.le arnare Calara~enilor. Se pare chiar, ca let un moment dat.
in 1849, planqerile cetatenilor au ajuns ~i la Eforie ~i atunci Ionita a fost
silit sa renunte la contractu1 de arenda 9i rnosia a fost luata ... de fratele
lui, de pitarul Conctantin Paltineanu, avocatul.
Schimbarea a fost nurnai de Iorma, pentruca de faj?t a ramas in Ca
laEa9i tot Ion:ta Paltineanu. care a administrat mosia pfrna la rascurnpa
rarea tarqului in t852 2).

ORGANIZAREA 9RA$ULUI IN RAPORT CU PREVEDERILE

REGULAMENTULUI ORGANIC.
Redactarea Regulamentului Organic era gata la 4 April 1830. Dupa
ce a fost revazut Ia Petersburg. a fost adus la 10 Martie 1831, inaintea
Adunarei generale extraordinare. ca sa fie revizuit ~i votat. Totul a fost
gata in primavara .
. Au fast votate cele noua capirole ale Regulamentului 9i i s 'au rnai
adauqat, in.ca patru anexe privitoare la drepturile de pensic. organizarea
comunala, organizarea actelor de stare civila si recrutarea. La I Mai 1831
Regulamentul Organic a fost pus in aplicare.
Aceasta data marcheaza inceputul orqanizarci temeinice a vietei de
stat in Tarile Romane~ti, cuprinzand toate rarnurile de activitate : adrni
nistrativa, judiciara, culturala. reliqioasa, militara, sanit<lra. etc.
Daca in alte erase ale tarei aplicarea Regu!amentului Organic s'a
Iacut asupra unor institutiuni existente, mai rnult sau mai putin intemeiate,
in Calaras totul s'a Iuat dela inceput. capitol cu capitol. autor.tate cu au1)
2)

Anal. Parl. Vol. XV, pt. l. p. 566, 564, 572 ~i Arh. Eforicl. Dos. 21.11837.
Actele Eforiei. Dos. 6/1849.

73

roritate, pcntruca aici odata cu aplicarea Regulamcntuiui. se face :;>i orqa-,

nizarea unui oras, care acum ia fiinta. odata cu fiinta acesti.li Regulamcn_L
Deaceea vom putea urmari viata acestui oras 11i fiin~area autoritatilor
capitalei de judet. urmarind capitolele Regulamentului Oqpnic, aleqerea
deputatilor. adrninistratia judetului, ,, comunei, organizarea jusqiei, scoala,
biserica, armata, posta, serviciul sanitar, cum ~i viata !ocuitorilor in ra
port cu aceste auforita~i ~i cu nevoile de toate zilele ale vie~ei unui eras.
ALEGEREA DEPUTATILOR.
Capitolul al doilea al Regulamentului Organic privqte constituirea
unei Adunari generale. compusa din 43 membri, cari erau convocati la
intaiu Decembrie al fiecarui an pentru aranjarea cheltueJ:lor statului ~i
discutarea prcectelor de legi, care treceau de limita simplelor masuri ad
ministrative.
Pentru aceasta Adunare se face aleqere .tn jude}ul [alornita, la 3
N oembre 1831, sub presedintic otcarmuitcrului Iordache Arion, asistat
-;!.~ 'i:K'>-<i~,._~( l~c.~ R\'.<i.c.'.\.'-1., h}>~'i. 12~<afao~1'1.\. "<"- ~~~'i.~\c."-~\. ) WJ"~V1u., 1.mu-L
Burdeanu 1).
A fost ales stolnicul Gheorghe Lehliu. hoer cu vaza, ;-fisurat cu o Bu
ditseanca, propietar a unei case in Bucuresti. in vapseaua g'alben.1. Lehliu
era In acelas timp ~i presedintc al Tr.bunalului din Ialomita cu resedinta
in Urziceni, pe atunci capitala [udetului. A fost nevoc negre-"?it sa se ceara
desleqare dela Sfatul Administrativ, care a raspuns prin Logofe\ia Drep
ta\ei ca .inumei din otcetrnuitori nu iertii vremee a se alege deputeti" ~),
asa ca Lehliu a fost run ales deputat si a pastrar si locui de presedinte al
tribunalului.
1

Semn5.1nra !'\olnicnlni Cheorghe Lehlin,

Accste alegeri se Iaceau din cmci In cinci ani, Dreptul de a fi ales,

ca ~i eel de a alege. era foarte restrans, ceeace facea ca warea multime,
poporul, sa fie strain de aceste alegeri. ca si de framantarile de ordin po
litic. ce agitau boerimea ; penrru acelas cuvant, opozrtia ce se ducea pc
1)

Anal. Par!. Vol. 2. pt. I. p. 11)6 i 210. Copiat in doc. XL V.

~) Anal. Par!. Vol. 2, pt. I. p. 172. Vezt ~i doc, copiar CIV.

74
atunci contra Domnitorului Alexandru Ghica, interesa numai clasele
conducatoare. nu ~i poporul.
In 1836 s'au Iacut alegeri noi si a fost ales comisul Iancu Gradisteanu.
care era ~i carmuitor al j udetului 1}. Dar, pentrue a Gradisteanu era de
partea Domnitorului, boerii aleqatori au protestat ; contestatia a Iost fa
cuta de Divictanu Barbu Catargiu. parucic Miltiade Marculescu, Iratii
Alecu si Dinca Crutescu, unii pentru cuvantul ca nau fost Iasati sa vo-teze, altii pentruca, desi boeri sau fii de boeri. n'au fost chemati la ale
gere. ~ ).
La 17 Mai 1837, Vodii invalideaza aceasta aleqere, pe motiv ca, nu
se cadea sa fie cineva ~i deputat si carmuitor. .soete [ete! C<lte se trot
..af la itisluibe au drept a se alege deputeti, afara din ocarmuitorf'
3).

Semnatura paharnicului loan Iloset

La un nou scrutin reuseste opozantul nationalist lancu Roseti 4).

In toamna anului I 841 opozitia contra Domnitorului era in toi. La 22
Noembre s'aleqe in Ialomita maiorul Nicolai Lahovari cu . .32 de
glasuri din 59 ce au fast de fata" ., } . In cele din urrna opoz.tia a reusit si
Alexan dru Ghica a Iost detronat, iar la 20/l Decembre 1842, este ales
1
Domnitor Bibescu.

Sernnatura

Maiorului

Nicolai Lahovari,

Pentru a nu mai fi nedumeriri In executarea alegenlor deputatilor,

Depart. din launtru publica in Buletinul Statului, norrnele de conducere .'ji
trimete Carmuitoruiui 15i Comisiei tarqulu: acesr Buletin. la 16 Noembre
1)

Idem,
Idem,
3)
Idem,
~) I. C.
") Anal.

2)

vol. VH, pt. I, p. 59. 65 ~i 67.

vol. 7, pt I, p. 59.
p.

67.

Filiti. Domniilc Romane sub Reg. Orq., p. 13.

Parl. Vol. XI, pt. I, p. 8~. Almanahul Statului

pc 1 S46.

75
l 842. pentru a .se lua cunostinta. Acelas lucru se repeta la 31 Ocrombre
1846 1).
La 20 Noembre 181:6, a fost ales pitarul Dimitrie Lchliu, Iratele Jui
Gheorghe Lehl.u, alesul din 1831. boier de neam, casatorit cu Maria
Arion").

Semnatura

pirarului Dirnitrie Lehliu,

Daca poporul era strain de aceste alegeri, care se Iaceau de rnulte 0rL
numai in vederea intereselor personale, in schimb il interesa foarte mult
persoana Carmuitorului, pentruca contactul cu acest dreqator era mai
direct ~i mai des.

CARMUITORII

JUDETULUI IALOMITA.

Ocarmurtorii judetelor sc alegeau dintre boeri. Sfatul Administrativ

arata Domnului cate doi candidati pentru Iiecare loc si Domnul aleqea
unul.
Carmuitorul avea o mie de lei pe luna ~i era ajutat de un secreter sau
sef al cancelariei. trei ajutori de cancelar.e, un reqistrator ~i un cinovnic
odaias. Bugetul Carmuirei de Ialornita in 1834, era de 36.360 de lei 8 ).
In 1836. secretarul avea 400 de lei leafa pe Iuna, ajutorul 250, reqistrato
rul 100, patru scriitori cu cate 100 de lei si odaiasul 40 de lei. Cheltuelile
de cancelarie I 00 de lei pe luna ').
Atributiunile carmuitorului erau foarte multiple. nu nurnai adminis
trative ci ~i judiciare :
Ocermoitorul f ieciitui judef [iind insiircinet cu privigherea asupra
pezei
bunei orendueli in tot cuptinsul
[udetulni siiu.
i
riispunziitor
pentru orice neoriiruluielii si tutburiiri.s. ua fi deter a iscodi ... toete
fsiquiuntei
eptele. .. impotriva
bunei orhndueli,
bunelor naramzri si a
obstei ... judeciind toate piicinele politienesii ... caze nu var
fi orednice
de o mai mare osendii decet o inchisoere de trei zile si 50 toiage la
spate ... ).
La 22 Septembrie 1832, a fost numit carmuitor al judetului sardaru!
1)
Arh. Prim. Dos. 2iJM2--43. Nr. 6043 din 16 Noernb. 1842: Dos. 211846, f.
118, Nr. 5982 ; doc. XL VI.
2) Anal. Parl, Vol. XIV, pt. 1. p, 58 ; 0. Lcca, Familiilc boeresti Romane, p. 318,
3) Anal. Parl. Vol. VI, pt. I, p, 456.
.
4) Idem, p. 131.
5) Anal. Par!. Vol. 2. pt. I, p, 248.

76
D. Poliau, In locul Carninarului Iordache Arion 1); Polizu a stat in acest
post pana in I 836 : sub el s'a facut mutarea capitalei judetului dela Llrzi
ceni Ia Calarasi,
La 10 Octombre 1836, vine ca ocarmuitor comisul Iancu Gradistea
7).
nu
Boler de neam, bogat 9i proprietar de casa in Bucuresti. in rnahalaua
Coltei, cum a venit in Calara9i, a cautat sa Se leqe de acest oras cat mai
temeinic. Inca pana a nu fi numit ocarrnuitor, a cerut .'}i a obtinut dela
Epitropia Coltei un Ice asezat pe rnalul Borcei, uncle si-a construit o casa
Ioarte Irumoasa .~). In toamna aceluia~ an, in N oernbre 1836 a fost ales
deputat al [alomitei, dar alegerea Jui a fost contestata 9i in celc din urma
anulata. peritruca .itoete fefele cete se oor ail in slujbe, au drept a se
,,aiege deputeti, afaza de ocermuitori" 4 ),.
' . In cele din urma a cazut in disqratie 9i [ancu Gradisteanu ~i la 12
Iulie 1837 este secs din slujba, motivat :

Va:zand r aportui acelui Depart. Nr .... prin care n~ arata nedestoi

nicia i ebateren din detoriile sluibei a Comisului lencu Graditeam1,
ociictnuitcrul Jud. lelcn: .. primim de bunii chibzuire acelui Depart.
si potuncim ca pomenitul Comis Griqore (?) Gtiidistesnu, penttu ne
destoinicie
rei

nesubordonetic sli

se

depiitteze din postul ocarmui

5).

Gradi9teanu a plecat, dar amintirea lui a ramas pan[t uzi : ulicioara

care coboara spre parcul de azi. Ulicioara Gradi9teanu. aminteste mereu
de inimosul carrnuitor, care a iub.t asa de mult acest eras.

SemniUur;i-~comisulni ianeu Grli.di~leanu

In timpul carrnuirei Jui Iancu Gradi~teanu, au Iunctionat ca secretari

ai Carmuirei, Giuloglu si mai in urrna Grigore Fanescu.
Dela 1838 Ia 1841 a Iost carmuitor clucerul Ioan Rahtivan, iar secre
tar al Carrnuirei a fast Grigore Fanescu. Ca subcarmuitori au fost : Vtstie1)
Arh. Stat. Ad-tive noi, [ud. Ialom. Dos. 1139 ~i 1832. Oranduirca Sardarului
Polizu ocarrnuitor.
2)
Bulet. Oftc., ur. 32 din 10 Oct. 1836.
3)
Act<>le Eforici, dos. 2/ l 836. Anal. P;irl. Vo\. VII, pt. I. p. 85. Casa in care lo'
cuestc azi d-I Tach,. Mateescu.
~) Anal. Parl, Vol. VII. pt. I, p, 67.
'') Bulet. Ofic. N r. 32 din l 2 l ulie \ 837, p. 135.

-Af?--rulConstantin Negrescu I-a P!~~ ~-orcca, Sluqerul J?u1fitru Fochicle fost

subcarrnuitor la plasa Campujn 1836. la plasa Balta. Polcovnicul loan
Rosca la plasa lalomi~ ~Pokovnicul loan P~enaru laplasa Campu. Toti
acesn subcarrnuirori au fost nurniti pe zrua de 24 Decernbre 1837 1).

Scmnalnra cluccrului Joau Hahllvan

In anul 1842 a venit carrnuitor }C Filipescu, din marea Iamilie a Fi

lipestilor. Om violent ~i autoritar, a fost destituit la 11 Martie 1843,
Iindca a batut niste slujbasi. Cu prilejul accstei destituiri, Domnitorul Bi
bescu aminteste Iiecaruia respectul datorit autoritatei slujbasului, oricat
de mic ar fi acest slujbas ").

Senrniitura lui 1\.. Filipe~cll

In 1843 ~i 1844, carmuitor al j udetului este maiorul Gheorghe Manu.

sau cum i se mai spunea. boierul lorgu. In timpul Jui au fost ca subcar
muitori, pitarul Alecu Crutescu la plasa Campul, Matache Pitesteanu la
pla~<i-J<!ioIDita. Dinul Doicescu la pla5aB~lti~i Gheorghe Macovei la
plasa Borcea.

----------~
~--

y~~
Semniitnrn maiorului Gheorghc Manu
1)
Idem, Nr. I, din 1837, P- 3.
~) Bulet. Ofic. Nr. 23. dccret Nr. 2()7_ Din domnia lui Blbescu. traducere
faciu Florescu,

de Boni

?8
~,cursu1 anului 18+!, lorgu Manu a plecat 9i pentru catva timp a
fost-carmuitor marele Clucer Anastase Dedulescu 1).
Dela 1845ailap:;c1848, pana la isbucnirea revolutiei, a fost carmuitor
subcarmuitori
Sardarul Manolache Gradi)teanu, avand de secretar pe Barbu Poenaru,
de
apoi pe Sardarul Griqore Ipatescu, eel care avea sa Le surghiunit In Asin
in urma revcluriei dela 181:8, !?1 pe loan Paraschivescu. In 1846, locurile

Bocce:~~:z

/7

vacante ')

:-;c1umlfnr;t seruarunu Si'. G'taa'i~fearrn

-Cand a isbucnit revolutia, in 1848, Gradisteanu a plecar ~i a fast nu

mit carmuitor fostul [udecator. capitan 0. Ciocardia De fapt, Carmuirea
a fost girata de sccretarul carrnuirei loan Paruschivescu, pentruca Ciocar
dia era Ioarte ocupar in Bucuresti, uncle iusese ilJsarcinat cu instructia
contrarevolunonanlor. Pentru Ioarre scurt timp, <:lm gasit sernnand ca
ocarrnuitor, prin August ~i Septembre 1848. pe unul Matisa.

G)-

Dupa

D~

3, ~,.JI/

Sarnniitura Ci.ipil:inulni IJ. Ciocardia

izbucnirea revolutiei au Iunctionat ca subcarmuitort, Scarlat

Petieteanu la P-~
Scarlet Doicescu la plasa Bal~i. Nicolai Bul
garu Ia plasiJ._1.itlamiti 9i pitarul Crutescu la plasa -Ca~pului. Secreter a
fest in 1848, loan Paraschivescu. ajutor pitarul Trandahr Pencscu si Ni
colae Doicescu ca reqistrator.

Sernniituru
1)
1

Almanahul Statului
Idem, pe l 816.

pe 1844.

lui M. ll<\litivan

79
Dupa potolirea revolutiei a venit carmuitor Mihai Rahtivan,
!uat parte Ia urrnarirea celor cari au fost parta$i la revolutre.

care a

In I 850 a venit boierul serdar Alexandru Emanuel Florescu, de care

Poujade, consulul Irancez din Bucwresti, scria la 6 Octombre acest an, ca
.ices nouveaux administreteuts n' ant pas d' autre merite, que leur parente
. eoec le Prince hospodei" 1}. Observaria esre nedreapta, pentruca Flo"
rescu a adus servicii marl iare:i; a fost rand pe: rand prefect al Capitalei,
membru In Divanul Ad-hoc. ministrul de control in 1862 .<,>i mai apoi mi
nistru de lucrari pub1ice. In timpul lui F1orescu au fost ca. subcarmuitori.
p;tarul Scarlat Perieteanu la plasa Borcei, pitarul Scarlet Doicescu la plasa
It..._..
..__~--Bal~i. pitarul Raducan Meteleanu la plasa Ialomita si pitarul Constantin
Perieteanu l<>. plasa Carnpul. Secretar ,,1 Ca~m~\ireai Iost Teodor Corla
tescu .<,>i Costache Ionescu ca aiutor.
7

Semnatura serdarului Alex. Florescu

In star9it, ultimul carmuitor in aceasta perioada de timp, a fost in

1851 ~i 1852. capitanul Iorgu Filip Lens, fiul Jui Filip Lens, fost mare
vistier al Valahiei, A fost ofitet in cavalerie, de uncle a demisionat pe:ntru
a fi numit carrnuitcr in Ialomita, In aceasta calitate, Iorqu Filip Lens a
prezidat eel m~i important act din viata acestui eras. eliber~rea ~W..
Ia 24 Septembre I 852. In acest tirnp au Iost subcarmuitori, pitariil $tefan
Hristodorescn la pl~~ei,
Apostolache Bolintineanu la p~al.\i.
Costache Negrescu la plasa Ialomita si Costache Pitesteanu la plasa Cam
pului. Prtarul Grigore Lerescu secreter al Carmulrei. Costache Ionescu
ajutor ~i Nae Doicescu. reqistrator.

Sernnatura capit. 1. F, Lons

1.)

H~rn111z;1chi, vol. XVIII.

Doc 212, p. 215.

80

ORGANIZAREA

COMUNEI.

COMISIILE TARGULUI.

Regulamentul Organic face deosebire intre orasele libere si cele ase

zate pe mosii particulare.
Orasele libere se putcau adrninistra sinqure ~i puteau sa aiba Un ma
gistrat, adica primar, pe cand orasele care nu erau slobode, care erau ase
zate pe o rnosie particulara, erau supuse indatorirllor recunoscute prin ac
tele de danii :l.'1U cumpfirari, ce se dovedeau din hrisoavele proprietarilor.
In aceasta din urma conditie era si Calarasul. asezat pe rnosia Lichi
resti, proprietatea Epitropiei spitalului Coltca.
Pentru conducerea acestor orase, Sfatul Administrativ Extraordinar,
inchee la 29 Septembre 1833, un ,.Jurna(', in care se fixeaza in sase .,pon
turi", norma dupa care urrneaza sa se conduca aceste erase :
[urnel.
Astazi Septembre 29 enul 1833, Sf~tul edministrstio Extreotdiner.
luiind in biigare de seemii sa poetii oresele si tiitqutile proprietiirice$ti
uncle nn s' au intocmit Sfaturi Orai'mqti din pricina neajungerei in
tiunpiniirei cheltuelilor centeletiilor cu putsntelu cenit ce au veniturile
oriisiinesti, s'eu liotiicit cele urmiitoere :
1) In 'vremea ciitoere penitu sirengeree i piistretee eceloi venituri
de la mei sus pomenitele Iocuri. sii se intocmeasca cu intradns Co
misie, eliiiuretii de proprietetul sau oechilul lui, .sterostee de paten
teri si unul seu doi din nobilii lecuitoti de ecolo, or din petenteri la
intemplare de a nu sii intsmple asemenea nobili.
2) ...membrii Comisiei ... se oot alege ... in lune lui Octombie dupii
chipul urmiitor, edicii, Ocarmuirea judetului va alcatui o lista de sase
sau doisprezece cendidati, cei mei cinstiti, dupii multimee numiitului
liicuitorilor ce va avea acel targ si supuindu-i Depertementului din
liiuntru, va intiiri oe doi din tot numiitul Ioc,
3) Acea Camisi~ alciituitii cu chipul ce s'eu zis la art. 1 si 2. oe in
cepe Iucrerile el la Noembrie 1. supt inqtijiree si ptiviqheree Ocar
. muirei [udetuliii, var ingriji a sc strange i a se piistre sume oenitu
rilor ce se uar edune pe f ies-cere an, a otiindui tot de o datii. si [olo
surile oieselot sau teraului la care s'su: putea intrebuint aceste oeni
turi i ptin Ocermuirile judetului, supuindu-le in cunostinte Deper:
tamentului din leuntru, dupii deslef!area ce i se Pa da, tot prin acetia.
sii uor aduce ~i la indevlinire.
4) Cei doi madulari ai acestei Comisii se vat schimba la sfaritul
fie-cifrui an, adica la 1 Naembre dupa oranduiala ce :;au zis mai
sus, facandu-se totdeauna alegerea lor in 1una lui Octombre.
5) Vor fi datori la sfar,~it11l anului, adicJ in luna lui Octombre, a
aterne socotealii. de taate veniturile anului trecut si cheltuelile lui
i o lista de bugetul venituriloi i cheltuelile ce au 'a urma pe anul
urmator, pe care, dupfi ce le va supune cercetiirei wzei Comisii oran-
d11ife intr',1cef judet, ce SC Pa a{cafoi de ocarn111iton1' judefufoi, pre-

81
zidentul. tribunelului :ji deputetul judefului, se ua trimite pri~ ~c~r~
muiree ,judefului cinstitei meri Doomicit din liiuntiu, spre m~~nre.
6) Aceasta orenduielii a cercetarei socotelilor de ciitte cpmzsza ce
sa zice la art. 5, se va pazi asemenea pe la [udetele in a caror o~ae
de cepitenie nu se afla meqistretiui, Tar :Ji Seiul Departament.ulm va
face cuviincioasa punere la cole, a se pune in lucrere
cotmnderea

ecestui ,,Jumal".

Semneezii- Gheocghe Filipescu. Alex. Filipescu, Alex, ~Nencm

lescu, Barbu $tirbei. Filip Lens, Manolache Biileenu. (7heorghe

Bibescu 1).
~
Desi din punctul 2 al acestui ,.jumal" sar putea inteleqe, i~a numai
Carmuitorul intocrneste lista celor 6 sau 12 candidati pentru Comisia
tarqului, de fapt Iista era aleasa de obstea locuitorilor. CJ.:;;a cum se speci
fica la punctul 4, dupa aceleasi norme ca :;;i in orasele libere.
Lista celor sase carididati cuprindea numele ceta~enilor ceJcr rnai de
seama ale tarqului. Dintre eel alesi pe lista, Carmuitorul recomanda doi
insi. pe cari ii intarea Vornicia trebilor din launtru.
De obiceiu. eel dintaiu recornandat avca rolul precumpaniror in condu
cerea trebilor tarqului 9i primea titulatura de prescdinte al Corrlisiei tar
gului ; ce!lalti membri ai Comisiei se numeau cilenii sau comisarii tarqului.
Funetiunea celor alesi era onorifica, dar cu oarecare avantilie ; daca
Iunctionau tre: ani la rand cu destoinicie, aveau drept la ,,nobilitvte"; daca
erau negutatori, in timpu] cat Iunct.onau erau scutiti de plata patentei ; iar
daca Iunctionau cu cinste trei ani la rand, erau scutiti de patenta toata
via ta.

Pentru a fi aleqator trebuia sa ai 25 de ani ~i o avere imobila dela

doua mii de lei in sus, Strainii puteau Ii aleqatori, daca plateau o chirie de
eel putin 300 de lei anual. dacri aveau domiciliu in local.tate de eel putin
doi ani ~i declarau in scris ca se supun la toate indatoririle ora9ene~ti.
Pentru a fi ales se cerea varsta de 30 de ani, sa Iii pamantean cu do
miciliu acolo uncle se alege ~i cu avere imobila dela opt mii de lei in sus.
Zece alegatori aleg un deputat al mahalalei ~i acesti deput3ti aleg pe
membrii Comisiunei. N umarul deputatilor de mahalale trebue sa fie eel
putin 15. Deputatii mahalalclor se aleg pe trei ani.
Indatoririle Comisiunii tarqului sunt relativ la venituri, cheltueli, da
rea socote1i1or, asociatiile ob~te11ti, asigurarea indestularei ora!,>ului, apa~
rarea negotului 2).
1) Arh. Stat. Ad-tive noi. Jud. faloni. Dos. 3087 din 1833. Dela pentru venitul t5.r
gului.
2)
Reg. Organ. edit. 1837, tipogr. Knrkaleki, p. 98, 109. 110. Anni. Pvt 1. Vol. III,
pt. l, p. 180 ~i urmiit.

82

Comisia targului Iunctiona un an, dar putea i realeasa.

La 11 Octornbre 1850, s' a depus un proect nou, ca aiegerile sa se faca
in Iunie, iar ale-'.'ii sa intre In Iunctiune la 1 Iulie urrnator, pe o durata de
d01. 0'.nt . 1)
Cea dintaiu Comisie a tarqului Calarasi s' a format la l Noembrie 1833,
din Raducan Ceausescu ~i logofatul Tanase Patentarul ca membri alesi.
polcovnicul Grigore Poenaru, arendasul mosiei ca reprezentant al proprie
tatei, postelnicul Chiriac Gheorghiu, starostea patentarilor - ~i doi re
prezentanti ai locuitorilor : Chir Dumitru Stoicu ~i Chir Pana Bacanu :
Ocarmuirea

Jud. leiomu.

(ciitre)

D. R.aducan Ceau~escu si logo{. Tiinese Patentarul.

Pe langa poiuncile cinst. mari Dootnicii Ne. 2316. seu primit la
Ocarmuire ,,Jumalu(' iticheiet in Adunarea cinst. Sfat Ad-tiv, in
sase ponturi, si dupe coptindeiee celui de al doilee pant, ttimitiin
du-se la cinst. Dvcrnicie listii de sese cendideti dintt'ecest targ Ca
liiresi. Dint'ecei sese au ales pe doi. Dumneooestrii, pentru strange
tee. si pastrarea sumelot ce se vor aduna din veniturile acelui targ,
si prin osebitii porunca, cu Nr . ...
tJa ~i intereste esupt e
uenitului
si cheltuelilot
ecelui targ, pentru care
Ociirmuitee
sctie
dumneuoes
trii., ca de la urmetorul 1 Noembte, sa si incepeti rn s[rangerea ve
nitului ce se oe edune, urmend intocmei coprinderei pontului din ala
turata copie de ,,Jurnal" ce se ttimite Dwoestiii. indeletniciruiu-oe
intt'eceestii Iucrere si cu osebite Comisie elcetuitii dupa coptinderee
poniului intei, ceri sunt ecestie si anume :
Polcovnicul Grigore Poenoru
Sterosten Patentarilor
Kir Dumittu Stoica
Kit Pana Becena Petenterut,
Ciircre. s'eu trimis osebitii poruncii in pricine ecestei Iucrtiti cu
alaturnta copie dupa pomeniiu [urnel, iet Di-ooestrs: de primire
si
"urmare sa trimiteti respuns 2).

0 adresa cam in aceiasi termeni se trirnite lui Grigore Poenaru i;;i

postelnicului Chiriac Ghiorghiu, starosrea patentarilor "}.
La 29 Noembrie 1833 au fast trimise cele dintaiu doua condici, in care
urmau sa fie trecute veniturile 9i cheltuielile tarqului, primele condici cu
care se incepe cancelaria si arhiva acestui targ ).
1)
2)

Anal. Parl. Vol. XVI. pt. I. p. 1711.

Arh. Stat. Ad-tive Noi, Jud. Ialom. Dos.

qului.
:I) Idem. Vezi doc. CLVI.
1)
Idem. V<>zi doc CLVH.

3088. Pentru intocmirea

cilenilor

tar

In epoca de Iormatie a acestui targ. Raducan Ceausescu este o fr

gura predominanta. Neamul Jui ar fi de prin Cosambesti.
Se pare ca Raducan s'a stabilit In Tramsani, un sat mititel adunat in
[urul unei bisericute. din care n'au mai rarnas azi decat cateva urme in
Ostrovul din fa}_~ l\~agurenilor. Aici Facea negustorie de vite !}i 1a 24 April
1824 il gasim aducand doua cirezi de vite tocmai din paritle Oltului ; cu
acest prilej a avut de sustinut un adevarat rasbo:u cu oamenii manastirei
Cascioarele de pe Arge$. In 1827 se casatoreste cu Ilinca, Iata postelnicu
lui Ene din Ghisdarestt, cu care are cinci copii: Solomon, Alexandru. Sul
tana, Catinca $i Gheorghe Ceausescu
Din I'vlagureni, Raducan Ceau
~escu s'a mutat in Calarm,ii, cand acesttargu a devenit cap.tala de [udet. S'a
apucat de plugarie $i 9i-a continuat afacerile negutatore~ti, adunand a
avere Ioarte Irumoasa. A fost eel dintaiu cilen ales al Comisiei tarqului in
1

).

1833 9i a figurat a poi ca membru al acestei Comisii pana in I 837. Iapt de

care era foarte mandru : ,, ... in curqeree a trei eni de cend ma affo miiduler
.ie! Comisiei ecestui targ Calara-?i ... am fost [erit de orice intemplere va
,,tamatoare cinstei mele" spune Ceausescu intrun raport adresat Carmin
rei in 1837, cerand satisfactie pentru o ofensa ce-i facuse unul Caracusidi,
cinovnic In port ~).
In 1835, a fost intarit ca prim cilen al Comisiei. polcovnicul Grigore
Poenaru, dar. acesta fiind si reprezentant al Epitropiei Coltea, tct Ceau
sescu a lost socotit ca prim cilen. In acelas tirnp el era 9i subocarrnuitor al
plasei Borcea. Dupa 1837 s'a tinut nurnai de negustoria Jui. A Iacut case.
pravalii. a cumparat parti din mosia Cosambesti. In 1842 marita o sora
a lui cu Gheorqhita Opran. alt Iruntas negustor al targului. In 1848, mai
entuziast ca un tanar, devine politai al orasului 9i este delegat in Comi
siunea care avea de stab.lit bunele raporturi dintre proprietari 9i clacasi ;
acest rol avea sa-i aduca, dupa potolirea revolutiei, arestarea si consecin
tele regimului de represalii. A fost inchis dela 8 Oct. 1848 pana in 9 Iu
nie 1849
... pentru pref acer ea unui a~ezamant mai [ericit, penttu [eticiree tutu
rot stiirilor societiitei locuitorilor ei T iirei Romane$ti ...

scrie el in niste note ce a lasat.

Dupa eliberare a fost dintre cei mai staruitori cetateni, cari cereau
rascumpararea Iocurilor pe cari era asezat orasul. In vara anului 1852, pen
truca Epitropia Coltei cerea un avans de 250 mii de lei, drept conditie a
eliberarei orasului, care avea sa fie liber la numararea acestor bani. Ceau1)

Vezi Doc. CLXX.

i) Arh. Prim. Doc. 4/1837. Vezi Doc. XLII.

84
sescu complecteaza cu zece mii de lei .meajunqerea sumei", bani ce-i im
prumura Fara procent pe timp de un an ; in acest chip orasul a fost de fapt
eliberat la 24 Iunie 1825, cand s'au achitat cei 250 de mii de lei '). Ceau
sescu moare prin sinucidere, in August 1852.
Dela el au ramas casele vechi pe locul carora s'a construit mai tarziu
vama de astazi ~i casele uncle se afla scoala de Sericicultura si Industrie
casnica. Un inventar oficial incheiat la 3 Sept. 1852. in~ira averea ramasa
pe urma lui Ceausescu. 1),

Semnaturu

lni W\.ducauu Ceauseunu

La 1 Noembrie 1834 s'a ales polcovnicul Grigore Poenaru ~i Dumitru

Stanciu "). La 23 Noembre se face cunoscut de rnarea Dvornicie ca : ,,s'a
mei intiitit din numiitul cendidetilot incii un luctiitor la acea Comisie ~i
,,anume Mitu Cojocetu", ").
La I Noembrie I 835 sunt intariti Ioqofatu] Minea Ioan, starostea de
patentari ~i logofatul Tanase Dumitriu.
In anul urmazor, l<'l 1 Noembrie 1836, este intarit din nou Raducan
Ceausescu, iar in 1837 logofatul Minea loan.
In 1838, lista celor sase candidati era Iormata din loqo latul Minea
loan, staroste '5i insarcinat cu tinerea de condici ; Kir Pana Moise, bacan:
Kir Dragan, curelar : Kir Tatu sin Tatu, curelar : Kir lvanciu Vasile; Kir
Mitu Tudor. cojocar. Pentru garantarea alegerei care s'a facut semneaza:
Tanase Dumitriu, Manolache Vasile, Pana Bacanu, Ivan Nicolae. State
Barbieru. Costea Ganciu, loan Vasiliu ~i Petre sin Tanase Abagiu 1). A
fost intarit logofatul Minea loan.
La 1 Nocmbrie 1839 esre intarit iarasi logofatul Minea loan. asa ca.
acest om a fost trei ani la rand presedinte al Cornisiei tarqului Calarasi.
Minea loan era tot din Trarnsani. Negustor cinstit, avea case ;'Ii pravalii
pe ulita mare, pe locul uncle este azi piata ; era asa de stirnat de nequta1)
Vezi capitolul ,.eliberard
Iunie 1852 .
. l) Vezi Doc. CLXXI.
2)

orasului". actul incheiat de Eforia

Spitalelor

la 24

Arh. Stat. Ad-tive noi. Jud. Ialom, Dos. 2166 din 1834. Dela pentru orandulrea
madularilor Cornisiei. Doc. CLVlll.
:J) Idem. Adresa Dvorniciei Nr. 9454 din 23 Noembr!e 1834.
1)
Arh. Prim. Do.~. I/1838.

tarii t~rgului,

incat, pana in 1852, a fost ales mereu ca staroste de negu~a

tori; stia sa incaseze patentele cu atara tact -'.)i tenaciate, ca lumea n pore
clise ,,Mulge Oaie ". A mai Iost ales ca presedinte al Comisiei in 1845, pana
in 1848, asa ca in totalitate a Iost in aceasta demnitate sase ani, mai mult
ca oricarc altul. Cand s'a f{icut noua aliniere a orasului, dupa planul eli
berarei din 1852, pravaliile lui Minea loan, au cazut toate in linia de taiere,
iar in iarna anului 1869, i-au ars ~i casele. Minea loan .,Mulge Coeie" a.
murit same.

Sernniitnra Iogofatului Minea loan

In Noembrie 1840, a lost ales Ghiorghi~a Opran. care a stat tot trei
ani, pana in 1843. Opran a mai fost ales membru in Comisia targului in
1849, 1850 si 1851; era om foarte autoritar 7i incapa~fmat i a dat mult de
lucru carmuitorilor ~i vistieriei. pentru a-i descurca gestiunea din timpul
administratiei lui ; la un moment dat, la 9 Iulle 1851, Cornisia tarqului co
munica Departamentului Iinantial. urrnatoarele mformatii asupra lui
Opran :
...are etestetele dumneelor [ostilor Cermuitor; dupe vremi, precunt ::ji
osebit atestat dooeditor ca in enul 181:9 au stiiruit fa repereiie incii
perilor pentru cfartiruirea ostilor otomane. lar perticolere D.iui inde
letnicice de esiezi este la prifoalia de bogaserie i alta speculii pe afara
de pesciirie 1 )
.

--

~~~

........---

La l Noembre 1843, au lost intariti loan Vasiliu si Mitu, Teodoru,

dintr'o lista in cap cu Minea Ioan, Tanase Dumitru. Mitu Teodor, Ioan
Vasiliu, Constantin Stancu ~i Ilie Popescu ; aceasta dovedeste ca, a fi in
capul listei celor sase ales: de obste, nu era o indicatie pentru Departs
ment, ca sa aleaga ~i sa intareasca ca pre~edinte al Comisiei pe eel din
capul listei.

In 1844. Comisia targ_ului este formata din Alecu Bolintineanu 9i Gheor1)

Arh. Prim. Do;;. 2 cornun cu I/1850-51.

Nt, 4615. Doc. XLVlll.

86
ghi!a Opran : printre membri sunt si loqofatul Minea loan cu loan Vasi
Hu 1).
Dela 1845 la 1848 a fost presedinte al Comisiei logofatul Minea .

loan.
In 1849 sunt intariti Hagi Tanase Toncovici si loan Vasiliu.
Hagi Tanase Toncovici este o figura caracteristica timpului de atunci.
De origina sarba. supus turc, il gasim in 1832 Iumizor al armatei rusesti,
decorat de irnparatul Rusiei. In 1836, semneaza in fruntea celor cari cereau
Domnitorului Alexandru Ghica, voia de a se ar;;ezain Tara Romaneasca:
atunci se stabileste in Calara~i cu cei cinci copii ~i ginerele Iui, Anghel
Ivanovici. Aici se apuca de arendasie. In 1841 il gas;m antreprenor de Iu
crari, cand a f.3.cut cazarma de infanterie din localitate. A luat dela Epi
tropia Coltei un loc mare, tot ]ocul care se intinde azi pe malul Borcei, de
la pescarie pana in strada Stirbei Vada, locul uncle sunt azi casele d-lor
Aurel Teodorescu, Borundel 17i Copoiu; pe acest loc face un han mare,
numit Hanul lui Tanascu, uncle este azi pravalia d-lui Penciu: iar pe ma
lul Borcei face o casa Irumoasa. care se mai vede ~i azi 2). La 17 Octom
brie ca sa-~i poata scoate niste bani ce i se mai cuverieau dela lucrarea
cazarmei de infanteriei, se da drept supus britanic ~i cere sprijinul consu-
latului englez. Aceasta nu l'a impedicat sa fie ales ca Roman, presedinte
al Comis.ei targului in 1849. Hagi Tanase a maritat o fata, pe Hagi Mi
tana, cu Petrica Stanescu. fiul lui Stan Trifu Moraru, venit tot din Si
listra, La randul lui. Petre Stanescu a devenit un iruntas al targu1ui, sta
ruitor activ la eliberarea orasului, ales si pr.mar. El a Iacut hctelul curios
cut cu numele de .Hotelul Petrice", mai apoi ,,Hotelul Netionei'
~i
azi
.Hotelul Regal".

Semnatura lui Hagi Tanase Tancovici

In Noembre 1850 sunt intariti pitarul Scarlat Perieteanu ~i Gheor

ghita Opran, cari sunt realesi in 1851 :i).
Convocarea deputatilor de mahala pentru alegerea celor sase candi
dati o facea Carmuitorul in luna Septembrie
sau Octombrie, prin
interme1)

Almanahul Sn.tului, la Biblioteca Academict.

Casa d-net Maria Petrescu, descendenta, Impreuna cu d-l advocat
lescu, din Hagiu Tanase Toncovtci,
3)
Almanahul S~atului pe anii respectivi, Bib!. Acaderrriei.
2)

Alex. Badu

87
diarul Comisiunei aflata in Iunctiune. A9a de exemplu. la 1837, Carmui
torul scria in Octombrie Comisiei targului :
...seu mai scris acei Comisii ca sa faca punete la cele i in scree de
trei zile sa trimitii la Ocermuire Lista de 8Se cendideti, cert vor fi alei
de obstee oresului, spte a se intiiri doi dintr' im!jii de catre cinst . De
pert., dupa oriinduiele ce a urmat si pana acum
1).

sau la 1838: ... se cere mai intiii Lista de sase cendidesi din cei mai
cinstiti locuitoti, potrioit cu art. 2 din [urnelul Sfatului Ad-tio, in
cheiet in 1833 2).
Din cei sase candidati alesi, Carmuitorul recomanda doi, cari erau
apoi intariti de Vornicia trebilor din launtru,
Dupa intarire, Comisiunea veche da socoteala de gestiunea sa: forma
bugetul anului urmil.tor, preda banii ce mai erau In casa si Carmuitorul
instala noua Comisiune, nu fara oarecare formule de curtoazie. Astfel, la
22 Noembre 1845. carrnuitorul Manolache Gradi9teanu scria noilor alesi,
Minea loan 9i Constantin Stanciu :
...Carmuirea cu p(iicere vii face cunosczrr eceesie ... i pune esupt s-t!
indetotiree, ca primind cantelerie Comisiei si cepitelul ce va fi {igu
rand in fiinf.'i, dupe socoteli, sa te indeletnicesti epoi cu nepreqetete i
silinfa a savaq;i indetoritee slujbei dupii toetii bune otiinduielii, la
ceisce priueste la reguletisiree dreptutilot oralineti ; iar acum sa
stiituiti impreunii cu Dniile Lor, [ostii miiduleri, a se incheis soco
telile pe anul trecut, prin piiziree formelor controloricesri !ji bugetul
pe eel urmiitot ... sa se ttimitii la Cetmuire spre reoizuir, dupii orzin
duiala ").
In acelas chip se procedeaza ~i In anii urmuto ri, 1846, l 84 7, 1818 -7i
1849

4).

Se intampla cateodata sa se intarz ie cu darea socotelilor,

devenea aspru :

si atunci

carrnuitorul

... sunt 16 zile de cend s'eu mai sctis acei Comisii ... sa se
esteernii socotelile oenitului si cheltuelile enului trecut, si buqetul pe
cez' curqii tor ... si nici pana acum nu s'eu viizut urmere ... Asemenea
zabava nu
mai poate f i suferitii. $i nu curqe decet numai din nesimtiree
intru
care se afla. precum se oede, domnii cileni din nou elesi, cari.
ne-

1)

Arh. Prim. Dos. X/1837.

Doc. XLIX .

., ) Idem. Doc. L, LI, LIL

'1) Idem. Dos. 11/1846,
f. 12, 13. Adresa 10012
1)

dos.

Arh. prim. Dos. 2/1846.

111848. f. 76: dos. 1/1849.

f. H2, adresa 5476:

Doc. LV.

din 22/Xl/!1!45.
Dos. 2/184-7, f. 96, adresa 5085:

38
pietuind credinte ce li-eu dat obstee, inttu insticcitieree puse asu
pre-le... ateapta de sili: si prin inboldite indemenere... 1 ).
sunt termenii cu cari se adreseaza Grigore Fanescu, secretarul Carmuirii,
noilor alesi, la 11 Decembre 1837.
Uneori se gasea ;;i cate un cilen mai indaratnic, cum a fast Gheor
ghita Opran In 1850, care nu voia sa dea seama de soccteli, pretinzand
ca mai are de luat el dela comuna, o suma de bani ce ar fi cheltuit in plus
pentru targ. A urmat o nesfarsita corespondenta ~i abia in August 1851.
Carmuitorul Iorgu Filip Lens, a putut descurca aceasta afacere, care ti
nea in loc rnersul trebur.lor pentru cateva sute de lei, nejustificati la vreme
de Opran. Exasperat de iridaratnicia lui Opran, insasi Departamentul Ii
nantial a cerut Comisiunei informatiuni asupra accstui om ;;i i s'au dat
stiintele notate mai sus, cand ne-am ocupat de persoana Jui Opran.
BUGETUL. VENITURILE ~I CHELTUIELILE TARGULUI
CALARA$I.
Pe atunci, anul buqetar ca si anul administrativ incepca la 1 Noembrie
;;i se termina la 31 Octombrie al anului urmator. Carre sfar~itul anului bu
getar, adica prin Septembrie sau eel mai taraiu in Octombrie, trebuia sa se
faca socotelile veniturilor, pentruca numai la sfar~itul anului bugetar se
putea sti exact cat s'a incasat in cursul acelui an si cat s'a cheltuit. Apoi se
Iorrna prcectul de buget pe anui urrnator. se preda toate aceste socoteli Co
misiunei ce urma sa vie la 1 Noembrie al anului urrnator !;>i cu aceasta se
incheia activitatca Comisiunii targului pe un an. Toatc socotelile erau
verificate de o Comisiune Iorrnata din Carmuitor, prezidentul TribunaJu ..
lui ~i dejutatul judetului, care le trimitea apoi Vorniciei treburilor din
launtru spre intarire.

Sigiliul comuuci Ciilaia~I in 1842

Cu prilejul Iormaret primei Comisiuni a targului Calilra~i la 1 Noem

brie 1833, s'a format !;>i un proect de buget pentru anul ce incepea. S'a so
cotit atunci la venituri abia doua mii de lei din .izeciulele petenterilot: pe
1)

Idem, dos. 711837, din 15/XI ~i 11/XII. Doc. Liil si LIV.

89
un an, a plugarilor, din tutun si tebec .. , iar la cheltuieli s'a trecut enorma
suma, pe atunci. de opt mil de lei. Cheltuielile priveau numai masurile de
lnfrumusetarea tarqului. adica :
2000 lei, pentru doue sate cinci zeci stenjeni ce fine ulite targului,
care face ttebuinte acum deocemdetii a se esterne nisip, a lipsi
noroeiele, !ji mai stdingandu-se oenit, a se face celderem de
piettii, fiind ulit lata de cinci stenieni domnesti.
4500 face trebuituii penttti o Coala a se cliidi pentra inuiifi'itura co
piilor, care $COallt din indetnneree si cu ajutorul cinst, Ocar
multi i a polcovnicului Gtiqote, etendesul mosiei, s'eu .c;i pus
in luctete, si mai lipseste bani ca la lei douii mii cinci sute pana
Se Va educe in siioiu site,
1500. penttii a se cheltui penttu trei sute copeci, edice plopi. duzi si

alte lemne ce pot a se prinde pentru un eleiu,

Bagare de seama :
Fiindcii la cele mai de sus inbunetetiri se cunoate cheltuiele spte
sauaqirea for mei spornica decet oenitul, se ua gasi ciz cele, ca pen
tru o iconomie, se indetoteezii din oriiseni si pluqeri, ca fiecare sa
cliideescii ( sedeescii) cate un pom pentrn ecel eleiu . ler pentru alte
inbuniitiuiri indemnent a zice, ca atat oenitul tei qului [iind nease
manat inbuniitiititilot cat si mijloacelor orssenilor inca foarte ina

poiate, s'er nadajdui etunci 0 pliicutii inburuitiuir, csnd ser mei a

dauga or' un oenit pre a mic ecestei infrumusefari din exportstiile ce
se urmeazii prin eceeste schelii, sau s'ar preface acest oras in dome
niu al statului, in care, atunci, poate a inainta ... la uneltiri neg11fa
totesti.
Semneeze , Gr. Poenaru, Tiinese Dumitriu, Steroste ....
este semnet de Raducan Ceeusescu. i9 Dec. 1833. 1).

doserul

Citirea acestui proect de buget este foarte interesanta ; ne da o ideie

de felul cum se prezenta tarqul in acea vreme, cu o uli~a principala de 250
stanjeni lungime (500 de metri), .5i cinci la~ime ( 10 metri ). p1ina de noroi
~i neumbrita : ne informeaza asupra iuceputului scoalei de aici -?i nc evi
dentiaza ca dela tot inceputul, conducatorii acestui targ. s'au gandit ~i au
cerut eliberarea tarqului de sub stapanirea Epitropiei Coltea.
Cand a fost sa se ispraveasca primul an bugetar, la 11 August 1834.
D~ Potzu, carmuitorul judetului, a cerut Comisiei targului sa-i inainteze
socotelile veniturilor ~i cheltuelilor efectuate, cu toate deslu~irile cuvenite .
.$i pentruca Comisia a intarziat cu raspunsul, carmuitorul revine dupa ca
teva zile ~i trimite ~i dorobanti cari,
...{acand eel mai stra-'?nic mumba-$irlac prin marafetul suptotcarmui
torului plii.:jei, panel in dollit :::ilc. mult trei, Sil ad11ca negre51it acea soi) Arh. Stat. Ad-tive noi. Jud. faloni. Dos. 3087 din 1833.

90
coteala elcstuitii intocniai dupe cum
tte cinst. Dvornicie

s'au

poruncit spre inaintarea

ca-.

1).

Socotellle trimise de Comisie au fast, la venituri :

653 lei, 30 par. zeciuiele,
538 ,, 20 ,, tebec.
2189
exportatii
Iar la cheltueli :
12
68
113
68

lei
,.
,.
..

pentt u doue condici snuruite,

penttu trei felinare rn stalpi,
pentt u un [eliner cu stalp vapsit in piete targului,
paguba Ia doua vaci ce s' au cutnperet si s' au tiiiet penttu
facer ea cisniului.

Pentru documentarea acestui capitol vom mai da doua bugete. eel

din 1834-35 si bugetul din 1848-49:
Cassa tiirqului Celiirasi era la 1 Noem. 1834 .
6342,11 p.
S'eu mai .adunat pana' la 1/X/11835
1715,22 ,,
Total
8057,33 .,
S'eu cheltuit in curqeree enului 1834-35
655-J,33 p.
Au ramas la l!Xl/1835.
1503,"2)
In bugetul anului 1848---49.
V enitul total .
Cheltueli . .
Rama$i in cassli .

gasim urmatoarele socoteli :

11232 lei 20 parale.
4615 " 16
6537 ,. 4

Venitul se compune din :

Capital a{lat la 1 N oembrie

4077 lei 34 p.

184:8 .

Venita[ zeciuelii petenterilot

Venitul zeciuelii birntcilot
targufoi
Venitul ecsizului de tufon si tabac .
Venitu{ exportului productelor .
Venitul enqtentului
Ptimiti de la Cermuire pen,ru combetetcn
holerel
Din vanzarea peilor cailor motti de la sacale .
Din hotiirsri [adeciitcresti
Din venitul ciirtilot de joc
Total

1)
Idem. Dos. 2168. Adresa Nr, 3337 din ll
:t) Anal. Par!. Vol. VI. pt. I. p, 704.

August

1009

"

18 "

2167

..

6 "

1571

..

8 "

JM

.,

9 "

234 .. 7 r r
1084 .. 35 .,
162 " 26.,
16

505

11232

si adr. 3415.

91
Cheltueli:
332 lei

Cumpifrarea

a doi cai pentru secele

Condicele actelor stiitei civile
Reparafii la politic
Ccndicele Comisiei pentru venituti si cheltuelt
Pentru iluminetie politiei la Sft. Nicolai .

13 .. JO

p.

216
iz

10
160
180

Cheltuelile cenceleriei Comisiei

Chiria localului Comisiei
Leafa a doi sacagii

960
100

Furajul ceilor sscslelor

90
6
10

Incelzitul locelului Comisiei .

Costul condicelor de angrant

Spoitul politiei si erestului ,

Leafa lui Chiuciuc Memet talmaciu de turceste .
Pretul uerului la politie si etest
Cumpararea unui cal de saca
Cum par area a douii brosuri .Dreptul civil Roman
l?epararea caziirmei de ceuelerie ca.re a ars
Costul a 5 btosuri .Dreptul civil R.oman'' .
Total

900

11,.10.,

135
30 "
84

50

"

15 ,,
10 ..

25

. 4695 lei 16 p,

1)

La 6 Martie, Adunarea Osteasca a votat noui taxe pe bauturi, nu

mite acsize. in folosul Cassel Sfaturilor ora~ane~ti 2).
Stranqerea banilor din zeciuiala patentarilor o Iacea logofatul Minea
loan, starostele nequtatorilor. Patenta era un venit al V'istieriei ; o pla
teau meseriasii, cei de clasa intai 70 de lei, cei de clasa a doua 50 de lei;
o plateau ~i nequtatorii cari erau imparMi in trei clase: cei de clasa I. pla
teau o patenta de 240 de lei pe an, cei de clasa doua 120 de lei, cei de clasa
treia 60 de lei; numai o zecime din acest venit intra in cassa tarqului 3).
Venitul tutunului se da in arenda prin licitatie. Cand in 1831, un
anume Ivanciu Sava a deschis tutunqerie nurnai cu invoirea arendasului,
a fost imediat somat sa piece. 4).
In 1849 se publica licitatie pentru zilele de 20, 25 ~i 31 lulie ~i cea mai
mare oferta a fost a lui Alecu Andronescu: 600 de lei pe an; licitatia n'a
fost aprobata ~i s'a tinut alta k '27 .']i 28 Octombrie. dar nu s'a mai pre
zentat nimeni. Atunci, vanzarea tutunuiui a ramas in seama Comisiei, care
avea sa <lea soccteli direct Vistieriei 5).
1)

Arh. Prim. Dos. 1/1850, fila 102.

~) Anal. Par!. Vol. XV.

3)
4)

pt.

L. p, 632.

Raportul lui Barbu Stirbei catre Kiselef. In Convorbin Literai-e, a. XXlI, p. 1029.
Arh. Stat. Ad-ttve noi. Jud. Ialom. Dos. 4106 din 1831. Dela pentru feluri de

pricini.
5)

Arh. Prim. Dos. 1/1849-50,

f. 267;

Dos. 111850, f. 381 ~i 385.

92
Dela l Noernbne 1858 pana la 31 August 1851, arenda acestui venit
a rarnas in seama lui Rafael Kaid, cu 800 de lei, cu care se si inchee con
tract in requla
Dela 1 Sept. 1851 pana la 31 August 1851. acest otcup a ramas in
seama Jui K;r Col sin Ilie. cu 1410 lei, suma cea mai mare intre cele ofe
rite de Rafael Kale. Costache Danescu, Mehmet Chioicul. Alecu Andre
nescu si Buhor Solomon. 2).
Venitul exportatiei si venitul anqrantului, adica taxa ce se platea de
toate vasele cari veneau !;ii ancorau In acest port, erau incasate de un
cinovnic al schelei. Niciun caic sau alt vas n'avea voe sa incarce sau sa
descarce fara a plati taxele cuvenite: in Braila si desigur in toate sche
Iele, aceasta tax a era de 12 lei pentru o corabie. 4 lei pentru un caic mare
.',li 60 de parale pentru un caic mic. ").
Cinovnic al exportatiei era Petre Gaisanov In 1834: Parueni Cara
cusidi in 1838 ; loan Stefan in 1844 si in 1848 : Grigore Tantalnicu in
1850 .',li loan Tohan in 1851. ).
In Martie I 837. Caracusidi n'a varsat niste bani luati de la trei car
maci .',li Ceausescu, ca cilen 211 targului, cerandu-i socoteala, a fost insultat:
1).

.'.. mem potnenit de odatii case porneste esuptii-mi cu oorbe scarnaue.

urntere cu totul impotriva bunei otiindueli si fiindcii eu nu pot t! eta
cerisit de im asemenea necunoscator...
Ceausescu a cerut satisfactie ~i un dorobant de la Carrnuire, spre a
Ii aparat. Giuloglu. secretarul Carmuirii da ordinele cuvenite cinovnicului
iar pentru dorobant raspunde :
...ca a avea dorobent riinda. cunoeste ca nu are nici un diept, i ca
cu esemeni ticiiloese pticinuiri nu se poete indrepte la nici o ebetere
din ale sale datorii "},
Venitul car}ilor de joc dateaza din 1847. Atunci, Domnitorul cu
ofisul nr. 85, a intarit legiuirea monopolului cartilor de joc. Legea se punea
in aplicare la 1 Iulie, de cand, numai cine lua dela stapanire acest drept.
avea VOe Sa Vanda Cat}i de jOC G).
Idem. Dos. 2/ I 85 l, f. 3, adresa 7732.
2) Idem. Dos. 2/1851, fila 113.
3)
Anal. Parl. Vol. III, pt. r, p, 133.
1)
Arh. Stat. Ad-tive noi. Jud. Ialorn. Dos. 4106/1834; Almanahul
respeccivi la Bibliot. .Academiei,
5 ) Arh. Prim. Dos. 4/ 1837. Doc. LVI I.
6)
Idem, Dos. 211847. L 32, adr. 833 din 20 Febr. 1847.
1)

Statului pc anii

93
Dela l Septembrie ~i pana la 31 August 1848. sau trimis de Stapa
de car~i calitatea I 9i 12 perechi calitatea a 2-a, in valoare
totala de 661 lei 9i 20 de parale. S'au vandur 470 de perechi calitatea l
9i 12 perechi calitatea a 2-a in valoare de l 724 de lei, 16 parale, asa di
ramanea un profit de 1062 de lei 9i 36 de parale, plus cartile nevandute 1).
[n 1848. sub req.mul de dreprate !Ji frarie. s'a fixat licita~ie pentru
vanzarea cartilor de [oc. la 7, 8 i;:i 9 August. dar nu s'a prezentat niciun
amator. ").
nire 516 perechi

veniturile comunii nu erau

suficiente pentru acoperirea unor

cheltuieli extraordinare. cum erau cheltuelile necesitatc de executarea unor
lucriiri mai mari, comuna se imprumuta de la alte comuni prin interme
diarul ,.Cassei Eforiei endemniziirei ~i a compensiitei scutelnicilot si a
pensiilor", cu dobanda de 6?(; atat dobanda cat si din capete, precat va
avea inlesnire pana la desavarsita desfacere a totalului, se platea anual.
La 1 Mai 1844, cilenii tarqului Minea loan si loan Vasiliu cauta sti
lichideze o astfel de datorie contractata in 1841 pentru facerea cazarmei
de pihota ( infanterie) : datoria era de cinci mii de lei, din cari 2792 catre
comuna Urziceni si 2208 catre comuna Ramnic din Sud Slam Ramnic. 3).
Sfortarile n'au reusit, pentruca datoria exista inca la 1846. 4).
Pentru o alta datorie de 3950 de lei. comuna este somata s'o achite
la 2 Dccernbrie 1849, lucru ce a ~i Iacut :
Cand

,,Pe temeiul potuncei M ariei Sale Voda, tu: 540, ca in graba sa se

inapoeze Eiotiei pensiilot, toate sumele de bani dafi de dense cu itn
prumutere pe la elte cesse publice. Departamentul sctie ecelui me
qistre: ca indetii sa trimitii aicea suma de 3950 de lei deii i lui cu
imprumutere... ")
INDESTULAREA

TAR GU LUI

Printre indatoririle principale ale Comisiei tarqului erau asiqurarea

indestularei locuitorilor cu articolele de prima necesitate pentru intretinere.
panea. carnea ~i controlul vanzarei acestor alirnente. dupa care venea lu
minatul !,'i paza de foe.
1)

Arb. Prim.
Idem. Dos.
al Doc. LX.
i) Anal. Parl.
") Arb. Prim.
2)

Dos. 3/ I 817, fila 43 si 46.

I/1848, fila 52. adresa 1335 din 5 August

1848,

doc. LVIII :,i LIX.

Vol. 14, pt. I. p. 295 i Vol. 15. pt. I, p. 130.

Dos. I/1849-50, fila 22, adresa nr. !2159. din 2 Detembrc

11'\N

94
Dosarele ce rnai sunt in arhivela primarier, din aceasta cpoca, sunt
pline de hartii cu masuri. ordine, reclamat.i 9i cercetari ce privesc acest
capitol. Vom rezuma toate framantarile oamenilor de atunci. care munceau
spre Iolosinta tuturor.
Pentru pane nu exista decat brutaria mosiei. brutaria Epitropiei
Coltea: nimeni altul n'avea voe, sa scoata pane spre vanzarc decat numai
aici. Aceasta brutarie se da in arenda de Epitropie. fie arendasului mosiei,
fie altui particular. Conditiile de vanzare erau fixate de comuna pe baza
de ,.ciniu". Ci.;miuI cons ta in a flarea unei medii de cost. pesre care se
adauqa un proceritaj de ca9tig pentru nequtator ; se aleqea o cornisiune,
care cumpara qrsu. ii rnacina. scotea pane. socotea absolut toate chel
tuelile !ji afla prerul real ;ii unei pani, la care se adauqa ~i un cat?tig potrivit.
In 1834 pretul [imblei era de zece parale ocaua si panea neagra. opt
parale : carnea costa 26 de parale ocaua 1).
In l 840 panea era 18 para le ~i jimbla 22 de par ale. 2).
La 4 Decembrie 1842. carmuitorul Const. Filipescu lix eaza pretul
[imblei la 14 parale si al panel la 8 parale ocaua, asupra arendasului mosiei
Grigore Poenaru, cu coridina sa nu vanda cu lipsa ia drarnun. ori ne
coapta b.ne 3).
In Mai 1843, Poenaru cere sa se Iaca un nou cisniu si se orandueste
o comisiune cu Gheorghita Opran. cilenul Comisiei targului. lordache
Farcasanu. pitarul loan Burdea, 9i lorgu Macovei. <).
Cisniul se repeta in Septembrie acelas an, in inteleqere cu arendasul
mosiei .ipe care se afla resedinte ociurnuirei i celelelete dregatorii a~e~
zete", 5).
Ca sa nu mai fie discutii, carrnuitorul Gradtsteanu. pe baza poruncei
Depart. trebilor din launtru, hotara~te in 1845, sa se ia ,,o probe de o
pane ~i de o jimbl.ii. pe care pecet!uindu-Ie atat Carmuiree. Comisia cat ~i
contreciul, sa stee in piistrsre la Comisie . ca sa sluieesce de model despte
celitete in care, in toata 1 -remee esie deior numitul sa indestuleze
orssul", ;).
Cu toate acestea panea a Iost tot rea si drept pedeapsa. la 8 Februar
1846. Gradi~teanu da o amenda de 50 de lei contraciului, Ionita Palti~
neanu. arendasul rnosiei. ').
1)
2)

Anal. Par!. Vo. 6. pt. I. p. 704.

Raportul Jui Mihai Ghica. Anal. Perl, Vol. 9, pt. l, p. J 158.

a) Arh. Prim. Dos. 2/1842-43, adresa nr. 6327.

4) Arh. Prim. Dos. 2/1843, adresa 2295 din 5/V/1843.
~} Idem. fila !Ol, adr. 5577.
u) Idem. Dos. 2[1846, doc. LXI, doc, LXU, ~i doc. LXIII.
7)
Idem. Dos. 2/1846. Hla 25, Ianuar 30 ~i fi!a 28, Febr. 811816.

95
La 15 Ianuar 1847 se fixeaza pretul jimblei la 16 parale ocaua ~i
panea obisnuita 10 parale ocaua. 1).
Ionita Paltineanu, arendasul mosiei, era frate cu pitarul Costache
Paltmeanu. avocat al Eforiei Inca din 181:0. 2).
A!ia ca nu prea Iua in seama reclamatiile loruitorilor, nici observatiile
carrnuitorului. pentruca se stia omul ca-i tare la centru. La 7 Marte 1847,
carmuitorul Gradisteanu vazand ca arendasul na secs pane deloc in
ziua aceea, obliqa Comisia tarqului sa cumpere grau. sa-I macine ~i sa
scoata pane pe contul comunei. Rezultatul acestei operatiuni a fost, ca
intr'o luna, pana la 11 April. Comisia a ie9it In deficit cu o suta sasezeci
~i unu de lei. cari sau imputat arendasului. 8).
Dupa noi cisniuri si socoteli, dupa o marire a pretului panei. Gradis
teanu vazand ca nu este niciun chip de inteles cu arendasul Paltineanu,
apeleaza in August la Connsia tarqului. sa se intruneasca si sa chibzuiasca
ce-i de facut. 4 ). S'a hotarat atunci 9i s'a 9i mcheiat contract la l Noembrie
1847, cu unul Dirncea Mihail, caruia Comisia i-a avansat 10.000 de lei
sub Iorma de imprumut ,.CU dobiinde preoilniceescii. ptin zalogire si che
ziisie destoinice, judecetoreesce, savaqita dupi: toete legiuitele [orme",
ca sa scoata jirnbla cu 26 parale ~i 16 parale ocaua de pane ; tot el avea
sa furnizeze ~i carnea cu 36 para le ocaua. ').
In l 849, preturile scad iara9i la ] 6 \'i la 10 parale. Furnizorul
Niculae Anghelide, nu-i rnai bun ca ceilalti, caci sub el ca ~i sub
ceilalti, panea cea de tcate zilele, .,nu e compusii de cat din singura
tarafa" ... pe langa care apoi se mai adauga ectimee, mirosul greu si
ctuzitnee, cusururi sim tite mei cu osebite acum in post, ciind sinqute
hrenii a celor mai multi, este penee", Faptul este constatat de Comisia
t.argului la l 1 Decembrle
18'19, ca un Iel de repr01;; ce se .~icea carmuitorului Alexandru Florescu,
care cu a luna inainte. Ia 1 Noembrie, personal lua masuri. chip sa indrepte
el ce nu putuse face altii, 6).
In acest timp Ionita Paltmeanu, pe motiv ca pierduse Ia mosie In anul
precedent. 1848, renunta Ia contractul de arendare pe ziua de 26 April
1849; mosia o ia fratele Jui, pitarul Constantin Paltineanu. avocatul
Eforiei, care lasa tot pe Ionita aici. Mai liber acum si la adapostul Iratelui
Jui, Ionita reuseste sa exaspereze populatia. r).
Idem. Dos. 2}1847, fila 23 din 15 Ian. 1817.
2) Arh. Eforiei Opis 1832-900. Dos. din 1840.
a) Vez:i document. LXIV, LXV. LXVI. LXVII.
1)

') Vezi doc. LXVIII ~i LXIX.

") Arh. Prim. Dos. 1/1848, fila 2, din l Noembre 1817.
") Idem, dos. 1/1849~50, fila 331 : doc. LXX ~i LXXL
7) Arh. Eforiei. Do~. 611849.

La l Pebruar 1850, Ionita Platineanu da inserts Comisiei ca va Iur

niza jimbla cu 28 parale ~i panea cu 18 parale ocaua, dar ~i una 9i alta
sunt 88 de rele~ ca contraciul este pus .. la stre]" ~i de nu se va indrepta,
carmuitoru1 da ordin ,,sa se ia mesuti politienesti contra lui", 1).
Recolta de grfm in 1850 a fost Ioarre buna .'li abundenta ; se cerea
scaderea preturilor la pane. dar Paltineanu nu voia. Atunci s'a schimbat
iar contraciul ~i a venit din nou Nicolae Anqhclide, dar panea tot rea a
fost. La 6 Mai 1850. se tine licitatie in requla In prezenta lui Gheorghit;?i
Opran, Dumitru Teodoru, Ioan Vasiliu, Ghetu. P. Stanescu ~i se aproba
pe seams lui Costache Chiralopol, cu l 8 pazale jimbla si 12 parale panea:
iar carnea se aproba pe seama Jui Paltineanu cu 28 parale ocaua de came
de Vaca ~i 26 _Cea de oaie.
Lucrurile n'au mers nici acum. Populatia reclama. reclamau si contra~
cii. Ace9tia din urrna reclamau. pentruca la Magureni venise un arendas
nou, loan Murat, care scotea pane buna ~i ieftina, taia came buna si Ca
}ara~enii alergau si curnparau de la Murat. Reclama~iile nu mai conteneau.
Exasperat, carmuitorul Capitan Iorgu F. Lens raporteaaa ~i cere Departa
mentului din launtru. sa aprobe sale lase slobod comertul cu pane ;;i carne,
eeeace se ~i a prob

a.

2).

Lens era incantat. caci gandea ca lucrurile au sa se indrepte. 3). Se

desfiinteaza contractele cu Chiralopol 9i Paltineanu, se face cisniu nou,
se face ape! la cei cari ar voi sa se ocupe cu comertul acestor articole, dar
nu se prezinra decar tot Paitineanu ~i unul Hristu Malciu. Acest Hristu
Malciu cere insa sa se Ioloseasca de brurerla Epitropiet, sau sa i se
<lea
in Iolosinta cazarma de infanterie, in care Paltineanu. cu de lR sine putere,
instalase o moara cu cai. Adie a cerea tocmai ce nu putea da Cornisia. 4).
Comisia s'a gand;t sa-] Iaca pe Murat dela Maqureni. sa Iumizeze
aceste articole. dar a sarit Paltineanu si a rcclamat Eforiei, ca i se incalca
dreptunle de proprietate. Eforia intervine 9i cere sa se dea arendasului
mcsiei dreptul de a scoare pane ~i vmde came. '].
A fost nevoita Comisia sa se Intoarca iar la Paltineanu, sa se in
toarca iat la mizeriile ce facea acest om popula~iei. Insu~i domnitorul
$tirbei, in vizita ce a facut in Iulie 1851, in Calara;;i. a avut ptilej de a
r) Arh. Prim. Dos. 1/1850, flla 123 $i 176.
~) Idem, ord. Depart. din launtru nr. 8636 din 1851.
:i) Arh. Prim. Dos. 3/1851, adr. 5247 din 3 August J 851.
J) Idem. Dos. 111851, adr. 8271 ~i8737.
'') Adr. Eforit>i 2136 din 26.!XI 11\51, semniltii de Ferichi_di, G. Ghic;;i .5i Ars<ichi,

Doc. I.XXI!.

sn
tangu1 pe oraseni t;n a-si men.testa neplacerea de a-i vedea prada unei ne
leqiuite .ispeculetii", 1).
Este ncindoios ca aceasta constatare a atarnac mult in hotararea lui
Stirbei. de a elibera acest eras de sub stapanirea Eforiei si a nu mai lasa
pe Iocurtor.i unei capitale de judet, la discretia arendasului.
In sfarsit. in ultimul an al acestei epoce, furnizarea acestor articok.
de prima necesitate a fost luatii de unul Malciu, care In lipsil de capital,
a fost ajutat de Cornisia targului, cu obliqatia ca bendiciul ce ar Ii re
zultat, sa se impart:': in doua: [umatate Comisia, jumatate Malciu. A1ja
s'a mers pana in Septernbrie 1852. ca nd s'a eliberat

orasul.

Prin aceleasi necazuri s'a trecut ~7i pentru Iumizarea carrier, asa <::a
ar fi de prises sa le in-?irilm 9i pe acesrea. Amintim nurnai cateva punch! ;
amintim ca in 1834, arendasii mosiei nu se inteleqeau asupra dreptului ce
aveau de a vinde carne, Grigore Poenaru a renuntar la acest drept 9i a Iost
insarcinat celalt arendas, Chir.ac Serghiul. 2).
In Iun:e acelas an, a 1uat in arenda acest drept Hagi Tanase Tonco
vici, cu 28 parale ocaua, iar in Octombrie s'a insarcinat Chir.ac Serqhiul.
cu acelas pre]. '1 ).
In 1837 avem contraciu al carnei pe Necu'ai Nastase. 4).
In 1841, carmuirorul Rahtivan hotarasre sa ce raie came de Comisie
9i sa se vanda in contul arendasului cu un plus de 2 parale la oca, de
oarece arendasul ca reprezentanz al proprietatei este dater sa indestuleze
tarqul cu carne, ;, } ; .
Jn general pretul carnei a variat in acest timp intre 26-28
parale
ocaua de carne de oaie 9i 32-36 parale carnea de vita.
Un alt articol de prima necesitate In grija Cornisiei targului, erau Iu
manar.le de seu pentru iluminat. Angajamentele ce se Iaceau prin Car~
muire, priveau intceg judetul.
In 1835 contraciul acestui articol era Teohari Savopol. 6).
In I836 contraciu1 acestui articol vindea .icu lipsa de dremuri si ura
ciune la center", ceeace a facet ca Departam. din launtru sa porunceasca
ca .ipentru un esemenee rau fcios ce intrebuinteezii numitul, sa se facii pe
toetii ziue, de ciitre acea Comisie, socoteelii i oenitul ecele luendu-L de
la
~) Arh. Prim. Dos. 1/1851, adr. 9574 din 19/Xll/1851.
2)
Arh. Stat. Ad-tive noi. Jud. Ialorn. Dos. 4106/1834.
cnl. Vez! ~i doc. CLIX.
3) Idem.
") Arh. Prim. Vez.i doc. LXXIIL
5)

Idem, doc. LXXIV, LXXV, LXXVL

') Ana!. P::rl.

Vol. VJJ. pt. I. p .. H4.

Dela pentru feluri de pr!-

sii-! pue in cassa Comisiei", '). Cu acest prile] se trimite un

model de contract incheiat de carmuirea de Prahova cu unul Raducan
Ghicirghiu d.n Ploesti. pe pret de 98 parale ocaua. In 1840. pretul luma
narilor este de 2,36 lei parale ocaua. 2).
ctiritraciu

In 184:5 acest pre~ se rtdicaIa 2 lei .7i 29 parale ocaua cu conditia ca

lumanarile sa fie de buna calitate, doua par~i seu de vaca i 0 parte de
capra, fe~tilele de bumbac potrivit ~i fo~rte bine in seul de capra, ca sa nu
curga, nici sa se topcasca: iar vanzarea sa se urmeze cu can tar drept, so
cotir ocaua de 400 de dramuri deplin. '~).
$J aici se f aceau nereguli.
Con traciul loan Vasile. oblil'.ra rnai ales pe ~arani sa cumpere ~i sapunul
lui. altfel nu da lumanarr. Prins asupra faptului, este amendat cu 50 de lei.
4

. In 1846, se insarcirieaza cu procurarea lumanarilor. arendasul mosiei,

lorii!a Paltineanu, pe pre! de lei 3 i'i 8 parale ocaua ~i cu obligatia de a

avea un punct de desfacere si la Llrziceni. -).
In 1847, carmuitorul Gradi~teanu a propus si Depart. din launtru a
aprobat, ca contraciul lumanarilor sa aiba ~i sarcina vanzarei sapunului,
dar fara drept de monopolizare asupra acestui articol ; propunerea a ramas
fara urmare, pentruca niciun negu~ator n'a vrut sa-i ia aceasta sarcina, 6).
Tot in acest an, aflam. in urma unei intreban facuta de Depart. d.n laun
tru, ca pentru tot juderul este nevoie de o cata~ime de 17.000 oca de seu,
pentru lumanarile necesare intr'un an 7).
In 1848, aceasra sproviaionare o ia Coszache Danescu cu 3, 18 para le
ocaua, "8) 'iar In 1849 !$i 1850 o ia Alecu Andronescu. 1') In 1851 sunt trei
concurenti : Chir Rafael Kalef Ovreiul. pentru care se da garant loan
V~sili~: presedintele Comisiei tarqului, Hristea Peiu ~i unul Mihai Teo
doru din Ploesti. Furnitura s'a dat Iui Mihai Teodoru care avea de ga~
rant. 9i reprezentant aici pe Ivan Vasile, pe pret de 3.06 parale ocaua, cu
olligatia de a avea prava'i~ de desfacere in Calara9i. Urziceni ~i Roseti.
Rezultatul licitatiei Iiind comunicat Departamentului din Iauntru, se

ra~punde:
. _ ,,Supuindu-se la cunostinta f..1ariei Sale Vada, pretul de 3 lei 6
par_ale cu care au riimes la acest iudet a se oinde lumeniitile de seu

---~--~---~ --------
.. -1) Arh. Prim. Dela in pricina lumanarilor, 8 Marte l 836.
2)
Anal. Parl, Vol. 9, pt. 1, p. 1158.
<f) Arh. Prim. Dos. 2{!845-46, fila 5 adr. 6796 din 13/XI{1845 .
. ~.) Idem. Dos. 2/1845.._46,hla 11, adr. 7124 din 26/XI/1845.
5} Idem. r:)m;. 2Jl!H6-47, fila 18, doc. LXXVII.
6)
Idem. Dos. 2/1817, fila 21. Doc. LXXVIIL
7) Arh. Prim. Dos. 2. filci 79, adr. nr. 3B23 din 24 Juli> 1847. Doc. LXXIX
B) Idem, fila 102.
'l)

Idem.

Dos.

1/1849~50,

adi. 7244 din 1849.

99
. pe .enul curgato;', a bineood. in scrls, sa puna luminete rezolutie, he
urm<Hoarea cuptinde : .ipreturi! ni se par cooersitoere. det le intii.
.xim ne evend ce face ; potuncim insa a fi ptioiqhere ~i striijuire, ca
.Iumeneree puturoesii si care sa curgiL sau sa stropeescii, sa nu se
.imei poata oedee, ci sa se coniischeze", 1).
In toamna anului 1852 nu sa mai prezentat niciun concurent la lici
tatia anuntata ~i atunci s'a lasat liber comertul lumanar.lor.
Grija Comisiunii tarqului se Intindea si asupra celorlalte articole din
comer], tare serveau la hrana. Specula asupra articolelor alimentare era
oprita, iar speculantii urmariti. In Martie 1834 se produce o reclamatie
contra politie: .
.,..car~' nu ingad~e a cum para met] a ce vine din alte pii.rfi goni;,_d
pe acei locuitori ce oin Cll miilei si alte legume ... Polifia se socoteste
inuinooiititii cari piiseste peste coptinderee art. 155 paragr. 60 din.
Regid. Or9 ... ~).
La 20 August 1842' Sfatul Administrativ ia 0 Serie intreaga de ma
suri pentru combaterea speculei in Bucuresti si trirnite si Carmuirilor copia..
acestor masuri. spre aplicare peste tot 3).
- Se hotaraste ca, precupet poate fi oricine. dar vanzarea e permisa
numai .in pravalii, Toti precupetii platesc patenta prin starostele lor ~i sunt
sub contrclul po'Itiei; N'au voe sa iasa inaintea satenilor pe la bar.ere,
pana intr'o departare de 12 ceasuri, De la satenii veniti in oras, n'au voie
sa cumpere de cat dupa ora 2 dupa pranz, din lucrurile ramase nevandute.
Precupetii trebuiesc sa poarte un semn distinctiv. Oridne are voie sa aduca.:
lucruri de vanzare, sa le vanda pe strada sau pe la casele oamenilor, dar '.
u'au voie sa stationeze pe strazi ~i n'au voie sa aduca lucruri vatamatoare
sanata}ii. Lucrrile taranilor, ramase nevandute dupa ora 2, si le pot In
toarce acasa, fara obliqat'e de a le vinde precupetilor. Mahalagiii pot
vinde produsele lor, fiira. drept de a stations cu aceste produse pe strazi. '.
La 16 Ianuar 1843, Grigore Poenaru reclama Comisiei, ca nu Se pa
zesc indestul aceste masuri ~i cere indreptare. 1).
*
Departamentul-din launtru da porunca in August 1843, ca sa se in
tocmeasca liste de preturi ~xacte sum numele de .iexemplere", care sa se
.i--.,,:

1)

Arh. Prim. Dos. 3/1851. adr. 6695; Dos. 1/1851. adr, 9353 din 11 Dec:.J851 ..
Arh. Stat. Ad-tive noi. Jud. Ial. Dos. 41.06/1834. Doc. CLXI.
_
;J) Arh. Prim. Dos. 2/1843, f. 16, nr . 5992 din. 13/XI/1842. Jurnalul Sfat. Adtiv din
;1' August 1842, sernnat de C. Sutu, Teodorache Vacarescu, Hercscu.
4)
Arh. Prim. Dos. 211843. 16/1111!43. Nr. 176. Doc. LXXX.
2)

100
afiseze

prin toate pravaliile

'1l sa se verifice

preturile

in fiecare

luna,

1}.

Aceasta porunca se repeta la 15 Iulie 1846. ~) _

La 28 August 1851. carmuitorul Lens. fixeaza urmatoarele preturi :
2(l parale ocaua de struquri. 8 parale ocaua de ceapa, 20 parale suta de
ardei, 3 lei ~i 30 parale suta de vinete, 24 parale suta de bame, 20 parale
suta de rosii, 10 parale varza mare ~i 6 para le cea mica, o para morcovul,
6 parale guli,1. 36 parale ocaua de Iasole, 20 parale ocaua de mere de
rnana intaiu. 16 parale de rnana doua. 20 parale ocaua de pere, 2 parale

out

3).

Aceste pretur; se modifica la 20 Octombrie 185 I: 24 parale ocaua

struqurii eel buni, 20 parale strugurii de mana doua. 6 paralc ocaua de
ceapa, 12 parale ocaua de cartofi, 20 parale mere bune, 36 parale ocaua
Iasole, 0 para patlageaua vanata, 25 parale suta de ardei, cinci lei mia de
nuci, 6 paralc gulia mare, unu sau doi morcovi la o para, 14 parale ocaua
de .malai de porumh. ~i opt parale ocaua de malai de mei. ').
." 'De controlul rnasurrlor de greutati ~i capacitate se ocupa insat,>i Sta
panirea, La 8 Mai 1838, Vistcria Tarei trimite .siou jumata}i de beniie
legate cu [ier si indreptate dupe modelul ce este in cinstitn Vistierie" 5 }
. La 4 Decembrie 1845; Cornisia targului constata ca banitele nequta
torilor sunt .icelpe" cu fundul mobil, in cat se putea schimba dupa im
prejurare, intrun fe! cand cumpara, altfel cand vindea. iar doaqele bani
telot erau prea groase, asa ca taranii erau inselati. S'a hotarat retragerea
treptelnica <1 acestor banite ~i sa fie inlocuite cu altele .imetcetisite cu
[undul bine pus, doepele la miisurii, cercuri de f iet bune, iar linia de
ras
benite' plinii dapa' modelul Comisiei", Fiecare b~ni\a trebuia !m:egistrata.
Contravenientii se amendau de la 50 pa~a la 150 de lei ti).
In Martie 1846 se cere Departamentului din launtru mstructiuni de
feiul cum .trebuie sa se pecetluiasca masurile de capacitate confectionate de
Evreil tinkhig1i. 7) Depart. raspunde la 15 April, trimi~and in copie ,,Re
galile'' ce se pazesc in Bucuresti in aceasta chestiune. ').
1)
Arh. Prim. Dos. 2, fila 86 nr. 6694 din 9 August; vezr ~i Doc. LXXXI.
- 2) Idem. Dos. 2/1846. fila 106: doc. LXXXII: porunca sernnata de N. Golescu ~i

N ~- Pacleaau .

. a) Idem. Do~.
4),

sl

- Idem.

8)

Arh. Prim. Dos. 2/816, fila 15 adr. 730!. din Dec. 111845:
Idem. fib 60--61, adr. 2011 din 15/IV}1846

7)

Idem.
,~i~>',
(J,-, ,

/. 4

/~"d3~

.:

1..,,

2 cornun cu J din 1850-5!. adr. 5953.

Idem.

~,,.\
(l\
,~~ ~.-;

--~

~<~. ~:.~~

Dos. If I 836.

fila

46 doc. .LXXXTJJ
.

~i

LXXXlV
.

La 22 Februar

l 847. carmuitorul

Gradi!Jteanu,

constata

.din nou ca

,,negufatorii si matrepezii" de prin sate, vand cu masuri .meaierisite" lji

cere sa se faca Ul} control riguros. toate znasurlle sa fie .. eierisite" ~i
pe
cetluite, iar contravenientii sa fie pedepsiti. Comisia primind toate pro
punerile carmuirei, hotara!}te ca puzierea pecetilor ~i conrrolul masurilor
sa se faca in schimbul unei mici taxe. de anumite persoane insarcinate cu
aceasta treaba. A~a s'a ajuns la serviciul de azi al verificarei masurilor.
Stapanirea se ingrijea ca Iocuitorii sa nu-si vanda tot produsul re
coltei, ci sa fie prevazatori, sa-~i opreasca pentru vetuirea lor ~i pentru
saman~a, sa se Iaca rezerve in magaziile satelor, iar orasele ~i tarqurile
sa-si asiqure indestularea locuitor.lcr.
In aceea~ ordine de idei, amintim ca administratia trebuia sa Iixeze
:;;i preturile pe ziua de munca, dupa cum trebuia sa se Iaca l}i stat.stica
populatiei. Dupa Regul. Organic, trebuia sa se socoteasca in fiecare an
media zilei de munca pe regiuni si pe [udete. In Ialomita media pe 1832,
pe 1833 lji 1834, a fost de doi lei 32 parale ~i jumatate, ziua de munca cu
mainile, 7 lei, 26 parale, ziua de munca cu carul cu doi boi si l I lei 38 pa
rale, cu carul cu 4 bol.
In 1848. 1849 ~1 18:::;J, ziua de munca cu mainile un leu ~i 20 parale,
cu carul cu doi boi, doi lei 10 parale si cu carul cu patru bo.. lei trei 17i 10
parale.
In 1852. doi lei ziua de mun ca cu mainile, trei lei cu carul cu doi hoi
~i patru lei cu carul cu patru boi. 2).
Tot prin ReguL Org. s'au fixat ~i magaziile de rezerva in Iiecare co
muna ; pentru aceste magazii trehuia sa se cultive cate trei pogoane de
Iiecare zece [amilii. '').
Dintr'o catagrahe facuta In 1831~32, aflam ca [udetul Ialomita
avea 4 plasi, lji anume :
1).

1) Piasa Borcei cu 36 de sate si 1512 femllii, cari au plii.tit 22095

lei in 1831 si 45360 de lei in 1832; nedajnici 401.
2) Plese Belti cu 27 de sate i 1372 de [emilii, cari au platit
20325 de lei in 1831 i 41190 in 1832; nedajnici 212.
3) Piasa lelomitei cu 47 de sate si 2004 familii. ceri au platit 29625
de lei in 1831 si 60120 in 1832; nedejnici 404.
4) Piasa Campului cu 27 de sate si 1971 de [emilii, ceri au platit
29115 de lei in 1831 si 59130 de lei in 1832; nedejnici 259.
I Vezi doc. LXXXV.
Anal-Parl-Vol. 5 pt. i, p. 180: Vol. 15, pt. I. p. 812 ~i Vol. 17. pt. l, p. 145.
~) Idem Vol. 3, pt. I, p. 446.
1

-.i}

102

.scutiti de d~ri au fost 1270 de insi. Jn aceasta socoteeis. nu intra nici

Calaraii, nici Llrzicenii. ~).
Din alta catagrafie facut~ in 1840, a flam urmatoarele date "stati;f
cu privire la judetul Ialomita :

ci

,,Totalul locuitotilor in lalomita 15202; case 10.075: tot atate'a

:' [emilii : petechi 9351: viiduui 523. oiiduve 838; flacai 219; baefi
12799; fete 12115; 309 Unguri, 140 Serbi, 75 Gteci, 11 Ovrei. BJ
Suditi : 26 boeii. 155 mezili, 245 neamuri, 34 deosebit caracrer, 759
scutiti, 7560 birnici, 199 figani ai Steiului, 1290 /igani miinestiresii,
926 figani boetesti , 527 petenteri, 38 logofeti. 1~3 dorobenti, 570
slugi, 756 me~teri, 168 preoti, 10 dieconi, 117 tarcovnici, 51 otbi. 68,
chioti, 41 stu zi, 19 muti i surzi, 154 schiopi !Ji ologi; 75 cioleci-.
ciunpi, 234 surpeti, 29 epileptic), 80 neputinciosi, 95 deosebiie va~a.;
miiti; 12061 cai, 22.307 boi, 16473 oeci, 97.275 oi, 26U5 cepre, 11487
ramatori. 615 biooli, 23 magari, 32 cetet], 15.260 stupi: 16513 pttini,
1252 duzi, 1191 pometuti ; 19197 pogoane potumb: 18258 pogoane,
grau, 20326 pogoane orz; 15427 pogoene mei, 19.634 pogoane fan,,
1090 vie. Produce 1196428 ocele [esole. 23.135 linte, 11:53 ocale bob,
3557 ocele rnazare. 53.790 samantii de in, 193.806 samanta de ca-'
nepa, 7858 ocele de tutun. 2).
'
.

, ',

Bak:iul care se 1inuse regulat de la 173 l pfma la venirea Rusilor in

1828, nu s'a mai tinut pana in 1843 ; adica a fast suspendat timp de 15
ani. In 1813, Epittopia Coltei interv.ne 9i cere lamuriri asupra acestei ;m-
prirnari paqubitcare pentru cassa Eforiei ca ~i pentru locuitori. Comlsia

raspunde in Mai 1843:

,, ...bslciul urmiind pfma la oeniree armiei tusesti intrecest ptinci
pat.. i multii creme stiauiree nenumiiretului nenorocuri ale acestui
oras, n'eu mai dat indtiiznire negutatorilor a veni cu [elutimi de mar
[uti, sfiindrz-se. Apoi vtemea irithrzierei ostirei eici [iind de la 1828
.;;i pana la. 1837 $i intr' aceasta scurgere ne mai oiind la ziua orim-,
duitii, neputetorii socotind poete ca s'e desjiin; at''...
.
S'au luat masuri de remlilntarea acestui balciu, fixandu-i-se data
dela 1 la 8 Septe:mbre, in Iocul vechei date care ~inea dela Duminica Po
gorarea Duhului Sf ant ~i pan a la Duminica Tuturor SfintiJor. 2),
Peste tot, lelomite avea in 1831-32, 137 de sate cu 6860 de fa
milii, cari au pliitit 101160 de lei in 1831 ~i 205800 de lei in 1832:
. ~- ~ -,
;-

Anal, Part Vol. It pt. I, p, ~88-491.

--~~. --------2} Idem, Vol. 9, pt. I. p. l 162. Raportui lui Mihal Chica Seful Depart. din launtru
la 6 Iun!e 1840.
.r
3)
Arh. Prim. Dos. 2/1843, adr, 2204 din 3 Mai 1843, Doe. LXXXVL
1)

105
EDlLITATR
Chestiunele de edilitate ca ; mfrumusetarea 9i aranjarea orasului, ilu
minatul, paza de foe, curatirea stradelor, au fost totdeauna obiectnl- aten
}iunei Comisiilor targului, cat i al Carmuirei. Dosarele primariei cuprind
nenumarate acte, cari dovedesc grija ce se punea in aceasta directiune,
fara lndoiala. in Iimita posibilitatilor de atunci ; vom spicui, ici colea, prin
aceste dosare, relevand hartiile. care evoca cu ma] inuWi tar;~_acest trefot
asa de uitat.
. .
.
- . !._.. . _ ..
La 1834, s'a cerut Maqistratilor sa comunice OepartaTuent.uiui din
launtru. ,,inbunatiifirile ce chibzuesc a se face SPfe
infmmusefarea
{iecarui ores". Presedintele Comisiei tafgului din Calara9i, Raducan
Ceausescu.
a cerut :
.-- ..
.

'. .. 11
sa se esteecnii 250 de stanjeni. cc tine uliu: targalui cu ui-si/i';d~o
cemdete s! mei pe urmii se ua face si caldergm in cu grea cheltnielii,
fiind ulitn de cinci stiinjeni de lar9iL. 2000 de lei.
sa se f aca o scoeli: perittu invatatura copiilot , care scoelii, cu in
demnere ::;i ejutorul ociirmuitei si a poicovnicuiui Grigore, erendes.
s'eu si pus in Iucrere, 4500 de lei.
sa se facii rm elei de 300 de cooeci, 1500 de lei.
Total 8000 de lei. 1).

Aceste cereri sunt aceleasi cu cele din prcectul de buget pe 1833.
Odata cu inmulttrea populatiei si intinderea orasului. incep sa se
Iaca 1,'i cladiri frumoase de cei cari ii legau viata si interesele de viata a
cestui oras.
Pitarul Grigore Pcenaru si-a facut case de Iocuit. Cumnatul Jui Poe
naru, boerul Ionira, a facut pravalii pe ulira mare ; aceste pravalii au fast
cuznparate mai tarziu de Costache Danescu, prefacute 9i aranjate drept
han ; Danescu le-a lasat mostenire sorei lui, Zinca, care le-a dat de zestre
fiicei sale Zoita, maritata cu Nae Manescu, Acesta a transformat hanui,''
intr'un hotel Irumos, ,,Hotelu] Unirea" de azi.
Ionita Burdeanu, secretarul Carmuirei, a facut casele, care niai'tarziu-:
au intrat in proprietatea lui Costache Maltezeanu, uncle a fost gazduit
~tirbei Voda, cand a venit intaia oara in Calaras], ?).
.
. - ,

in

o casa Irumoasa pe atunci, care se mai vede si azi Iorma ce avea

pe vremile acelea. cu cerdacuri mari spre garla, cu' grad;na ~.;~z~~are ;-
.,.

~.!::.J,.,J

Anal. Farl. Vol. -f. pt. I, p. 378. Arh. Stat. Ad-tive noi [ud. Ialom. Dos. ~2168
l 834. Pentm Infrumusefarea ora~ului. CLXII. Doc.
.
. '
i)

~) Casa d-lui Capitan Corivan in str.M. CantacutjnQ._

.:-; .:.!. ...'..

104
intindea pana in strada Stirbei Yoda de astazi, era casa lui Hagi Tanase
Toncovici; az i, casele sunt pe cale sa dispara sub povara reparatiunilor. 1).

Casa Iui Hagi Tanase Tancovici, asa cum se vede azi pe Hulevard.

Petre Stanesrn face pravalie unde-i azi ,.Hotelul Regal". Mai cons
truesc case frumoase Toma Cernovodeanu ~: Ceaus Dinu Dum.trescu.
iar la 21 Iulie 1846, comisul lancu Gradisteanu cere ~i i se da de Eforie
locul pe care a constru.t o casa Irumoasa, in care locueste azi d-I D.
Mateescu. pe ulicioara zisa si azi .. Ulicioara Gradisteanului". spre Parcul
Comunal. 2).
La 16 Seprembre 1838 cere loc !ji vo.a de a cladi srolnicul loan Rahti
van, carmuitcr : apoi, Grigore Fanescu, secretarul carrnuirei face aceeas
cerere la 8 Decembre 1838. Stolnicul Rahtivan a renuntat de a mai clad;
pe motiv ca locul ce i s'a dar era spre marqinea targului ~i ernbaticul ce i
se Iixase, 16 lei de stanjen. ii socotea prea mare 3).
Insas! cetatenii vegheau si se interesau de infrumusetarea orasului.
La 1838 intalnim o jalba a fcstului prcsedmre al Cornisrei rarqului, Radu
can Ceausescu, care reclarna .~;i protesta contra barbierului Stroe, care voia
sa-:;ii construiasca o b.na ce iesea din [inia cclorlalte case ., ) .
La Mai 1840 se aduce in discut.a Obstestei Adunari un proect pentru
reguletisiree piirtei tehtuce in ptincipet", Sectia inqinereasca avea sa aka
tuiasca un .iproect de indreptere i dreepte eliniere" a drurnur.lor. ,.Nici
1)

Azi casele d-nei Petrescu,

Cantacuzino.

Echtsciolu si d-1 Tomes cu pe Bulevard.

~) Actele Eforiei Dos. 2911835.

") Idem. Dos. 21/1837.
4)

Arh. Prim.

Ri:-glsrru de intrare P:' 1838.

J2

nr. ll

~i str. M.

105

o cladire publici: nu poete a se Luera f ifra a sc indiepte mai intsi

plenul
$i socoteele catre sectie inginereascii". Arhitectii oraselor aveau a se in
deletnici la toate cate privesc la infrumusetarea lor 1).
In raportul lui M.hai Ghica, $eful Departamentului din launtru, dela
6 Iunie 1840. se spune ca s'au cheltuit 3714 de lei pentru caldaram la cs.
U\ra9i.

2).

In afara de cladirile part.culare, sau ccnstruit in aceasta perioa da 9i

cateva cladiri publice. Localul imens al carantinei era gatJ. in 1834. Ni
colae Mavros, fost om de incredere al lui Kisseletf. ramas in serv.ciul
Tarei noastre dupa plecarea acestuia in April 1834, ca glavanoi enspector
general al carantinelor, viziteaza carantina din Calara~i in 1836; cu acest
prilej a impus arendasului mosiei, Grigore Pocnaru, sa fad in spatele
carantine , a cladire mare de zid mvelita cu olane, care sa serveasca de
marchltame, cu tot felul de marfuri. 9i sa fie 9i han. 3).
Probabil ca se va fi facut ceva provizor. dar asa de prost ca dupa
trei ani, la 16 August 1839, areudasul C. Ioan, se plange Epitropiei Coltea,
ca macelaria, marchitania ~i hanul carant.nei au nevoe de reparatii urgente
9i trimite 9i o schita de plan a cladirei, cu un deviz de lucrari de 16.000
lei. In acest plan se vad doua pravalii. bruraria 9i carciuma, la rand cu
alte patru Incaperi ,.odai de museiiti": in fund se vad atenanse e. 4).
Mai tarz.u, in 1842, Epirropia a Iacut un han cu dcua odai, marchi
tanie, macelarie si brutarie. toate dupa un plan in valoare totala de 72.500
lei. Lucrarea a luat-o unul Vasile Alexandrescu, fiind cheza~ Grigore
Poenaru, Peste planul hotarit s'au mai Iacut si alte adaosuri ; dar Poe
naru ~ care era cu banii, - - murind in I 814, au ramas socotehie in
curcate.
S'a reclamat judecatoriei 9i judecatorul capitanul D. Ciccard.a, a tri
mis reclamatia la Efor.e, la 21 Ianuar 1844. Eforia deleqa la 31 lanuar
pe arhitectul ei, Conrad Schwenck, ca impreuna cu slugerul Hristodor
Marinoglu, eel crandu.t cu stranqerea veniturilor mosie. sa vie in Ca'a
rasi, sa cerceteze daca s'au executat Iucrarile, dupa care avocatul Eforiei,
C. Palt.neanu, avea sa refere. De Iapr lucrurile nu s'au descurcat decat
tocmai in Februar 1850, in urrna cererei Sitei Poenaru, vaduva lui Grigore
Poenaru. 5).
1)

2)

l. C. Piliti. Domniile rornane sub Reg.

Aruil-Parl. Vol. 9, pt. I, p. 1150.

o-e.

87. 88.

3J
Arh. Eforiei Dos. 2/183L Raport carant. din -l Fcbr. 1836, 11r. 61.
!) Arh. Eforiei Dos. 211 !837.
~) Act. Eforiei Dos. 13(1842 $! Dos. 811850: Anal. Parl. Vol. 15, pt. I, p. 630 ~i
631

106

In 1836 se repara biserica care eru daramata in urma cutremurului din

~i se termina i;;i scoala normals.
In 1811 s'a inceput cazarma pihorei, adica a infanrerrei, construita de
Hagi Tanase Toncovici, pe locul uncle sunt azi grajdurile comunale. Ca
zarma cavaleriei, pe locul uncle este azi liceul de bae!i. Iusese construita
de Rusi, Inca de la venirea lor in 1828.
In August 1842 se primeste de la Depart. din Iauntru .Lnstructiile"
ce trebuesc pazite intru infrumuse~area orasului, 1).
La 1 Mai 1846, un picher trimis de Depart. din launtru. pentru in
dreptarea ulitelor targului constata ca

~lS29

,, .. .in uiita cea mai de ciipitenie si anume, dele henul eel mare

piina la stelp, in mijlocul targului, in lunqime ca de 60 de st[mjeni, se

afla [acute pe dineiniee [iste-csret prsotilii cste o sendreme

oremelni ceasca de sciinduri. af ara de piciiturt: stresinei, a caror
intindete in ulifa este de cate o [umeiete de stanjen.....
cere :
,,sa se desjilnteze ecele sendremele pana in stresine piciiturei.:
ca sa se intteptirize siintuletele penvru ruioiqetia epei ... ~i negutatorii
ora~eni, proptieteri de bitiele sa f aca indatti cuoiincioese urmare ...
pentru infrumuse{area oresului odetii pentru creme mei indelunqetii",
Lucrarea propusa de picher s'a savar1it. 2).

Un incident care trebue sa fi dat mult de lucru 9i mult de vorba, s'a

intamplat in vara anului 1846. Politaiul Nicolaidis in sarcina caruia cadea
supraveqherea cladirilor in constructie si in genere paza regulelor de infru
musetarea targului, raporteaza carmuirei ca Filip Bacanul recladeste o
casa ie~:ta din linia ei veche, Carmuitorul Gradi9teanu a <lat ordin
poli
~aiului, la 16 Julie, sa opreasca de a se mai construi, - Filip Bacanul era
om cu vaza i cu trecere la Comisia targului, care se pune in miscare, Se
mtervine la arendas, lonita Paltineanu, care ,./nf ati~ea;;a in asemenea
pricini petsoene proprietetii", se mascara. se chibzueste 9i se raspunde
Carmuirei ca, .. cinstita politie rau a dat psrerea ss" :ji crezandu-se ofen
sata de porunca carmuirei .,Comisia cunoscend vatamata pana la eel
din urmii punct a sa creditetle ~i eceeste numei ciici cinstite politie inire
buinteezii etbitru increderee la [otme", Comisla protests si cere sa se per
mita- continuarea cladirei. Ca sa iasa din incurcatura, Gradi:;;teanu pleaca
la Bucure:;;ti si chestia este rezolvata de pomojnicul Poenaru. Vasile Filip
a fost lasat sa~~i continue dadirea 9i se da porunca poli}aiului: c'a de adlm
inainte, impreuna cu Comisia targului .. sa chibzuiasca ~i sa inch~e jurnal

=',

1)
Arb. hi.ii. Jurnalul mesei de intrare la 11r. 399/1842.
Z) Arh. Prim. Dos. 211846. fila 73: adr. 2365. Doc. LXXXVII.

107
despre mssure ce trebue a se piui la esemenee clediri, ca sa. 'slujeesc de
temei; in viitor si dupa diinse sa se [ormeze clsdiree ot! ciirei inciiperu.din
eras. care sa se trimita apoi la carrnuire spre intiirire" 1).
In 1847 s'au luat cele mai multe masuri edilitare. La 23 Maise ho
tara9te a ,,se de neviqetie uluelor ecesiui ores", adica sa se faca 9an~urj
pe marginele ul.telor. 2).
: . .. I; .1
La. 27 Mai. in acord cu arendasul mosiei, reprezentantul propr.etatei,
se hotaraste mutarea pietei In dreptul casei lui Nicolai Barbatescu, uncle
e_~te azi palatul administrativ. 3).
.
.
,.;
;L9.26 Iunie acelas an, presedintele Comis:ei, logofatul loan Minea 9i
cilenul Stan Stanciu, fac un amanuntit raport asupra indreptarilor c.e sunt
de Iacut binalelcr din oras, ca sa se inlocuiasca invelisul de stuf al caselor
cu o1ane in termen de un an ; cosurile caselor sa se faca din caramida, iar
nu dn nuiele impletite 9i cu parnant, cum erau pana atunci : fan, paie, stuE
sa nu se mai depoziteze prin curtile caselor. 4). Cu acest prile] politaiul
Gheorghe Paculeanu, intocmesze un tablou de toate casele din oras. ").
La 23 Iulie 1847 se lmparte orasul in doua cartiere, zise vopseli, vop
seaua rosie ~i vopseaua albastra, Comisia Insarcineaza pe tinichigiul Israe:
sin Haim, sa Iaca tablite numerotate, care sa se puna la poarta Iiecarei
case 4 costul tablitei, 48 de parale, trebuia sa-l plateasca Iiecare pro-,
prietar. 11).,
Se ordona marginirea locurilor cu taru;;i batuti in pamanr, ca I'ecare.
s* t;i~l imprejmuiasca ; lucrul cerea cheltuiala si oarnenii erau recalcitranti.
la 23 .Noembrie 1847, un cilen al tarqului si pol.taiul, vrand sii insemne
locul uncle trebu.a Iacuta imprejmuirea despartitoare dintre Chir Dragan
Ghetu si Tudor Carnataru, au fost impiedicati si insultati. ').
La 13 August 1848, Paraschivescu, care tinea Joe: de carmuitor, scrie
in numele dreptatei .5i fratiei :
, .... nu se poate intelepe
ors sului, de nu Se supun
mur delscuri in [eluti de
ramiJ.tOr{i
.sa umble cerduii prin eras

~-------~1)

Arh. Prim. Dos. 2/ 1846,

temeiurile pe ceri se sprijina locuitorii

la mesurile de cura}enie ... in cat multele
obiecte lepiidete ptin OC'a, au facut ee
pe ulite ..."

fila 107. adr, 3898, fila 108.

fulie 1846.
2) Idem. Dos. 2/1847, Iila 59, doc. LXXXVIII.
3)
Idem fila 60.
1)
Idem. Dos. 2147 Doc. XC.
") Doc. LXXXIX. d'n 29 Mai 1847.
~) Arh. Prim. Dos. 2/1847, fila 78. Doc. XCI.
7) Arh. Prim. Dos. I/18. Doc. XCII.
8)

Idem, Dos. I. 1848,

8).

fila 53, adr, +Hl.

109; adr.

3993 din 19

In 1850. April. se da porunca tuturor 1:a clesfunde santurile din Iata

bmalelor ce au ~i pamantul din santuri, sa-l arunce pe ulite, ca sa se in

drepte drumurile. ~).

Tot atunci, la 11 Apr.I 1850, carmuitorul Alexan<fru Florescu da or
din politiei sa ezecute pe Iocuitori, sa-si curate curtile de gunoaie ~i rnur
da'acuri. ~).
In vederea curateruei orasului si din cauza multoj- cazuri de turbare,
se anqajeaza in 1848 si in Mai 1850, cate doi hinqherj, cu obliqatia ca in
term en de doua Iuni, sC! [tarpeasca toti canii vagabonzi. 3). In anul ur
mater, 1851 politaiul Darzali, propune numirea a doi oameni cu leafa lu
nara, pentru

starpiree

canilor,

4).

*
Cand Banul Constantin Caragea, la 21 Octombrie 1780, a trecut
prin Calarasi. a scr.s in memoriile lui, ca in Calarasi nu sunt de lac co
paci, deaceea locuitorii taie h vreme, trest.e, o usuca 1;i o intrebuinetaza
in Joe de lemne : faptul este consemnat si in actele lJrimariei. Locuitorii
Ca ara9eni adunau din vreme stuf, trestle, coceni si paie. le depozitau prin
curti, 9i iarna le ardeau in Ioc de Iemne ; dar aceste depozite erau un vesnic
pericol de incendiu. La 3 Februar 1843, Comisia tfirf1ului atrage atentia
carmuirei asupra acestei primejdii ,,ce s'au inthmplet mai ineinte": 0). In
acelas an, la 29 Iulie, se atrage atentia asupra aceleea~i primejdii rezul
tata din obiceiul ce aveau locuitorii sa depoziteze in jurul caselor fanul ~i
tot nutretul vitelor lor si propunea sa se Iaca aceasta depozitare alara, la
o margine a targului. 0).
La 2 Octombrie 184.J. politaiul K. N icolaidis, cere cu toata insistenta,
sa Se infiinteze putini CU apa, canqi, topoare ~i doi C0~<1ri publici, pen true a

.idintre toate oresele rezidente mimai ecest targ Calara.~i nu au intiirit tre
buincioesii bagare de seam a de foloasele ce se lipsesc prin eceestii lipsii" 7).
Co~arii publici cari aveau obliqatia sa curate toate cosurile caselor din
targ, ii gasim funqionand regulat In 1846; serviciul lor era obligator .o; i
erau considerati ca vinovati ~i urmarit! ca atare, cand se ivea vreun foe din
Idem. Dos. Ii 1849/50, fila 208-209. Doc. XC!!I. Jin li!SO.
2) Idem. Dos. I/1849-50, fila 206. Doc. XCIV.
'1)
Idem, Dos. I/1850, Fila 192, adr. 1670 din 29 Mai [850.
i )' dem, Dos. 2/ 1851, fila tzo.
1)

5)

Vezi doc. XCV.

") Vezi doc. XCVL

~) Arh. Prim. Dos. 21 [~43. Hla l21. adr. politiei nr 378.

109

pricina cosului necuratat. Serviciul li se da pe baza <le contract si aveau

drept Sa lncaseze 10 parale pentru cosul de soba nernteasca e: patru pa
rale pentru cosul de soba rornaneasca. 1).
Un asemenea contract se inreqistreaza la 28 N oembrie 1846 cu doi
dajnlci vata~ei, lorga Covaci 9i Dobre Munteanu, ca ,.in toata saptamana,
Sambata suntem detori a vizita requle: zisele COUl"i cu nuituretul, ca sa
nu se intemple primejdie, Fereescii Dumnezeu, din a no.Jstra pr.cine", 2).
In noaptea de 23 Martie 1847 isbucneste groaznicul incendiu, care
distruge o buna parte din Bucuresti : au ars atunci 18QO,-d~(:'~se. 1~ bise
rici 9i au murit 15 oameni. '1) Dezastrul a Iacut pc toti sa intens.Iice ma
surile de prevenire. La Calarasi sau infiintat sacale pentru apa, sa fie
la nevoe de foe, nurnai ca s'au Iacut abuzuri, La 28 August 1848, admi
nisrrarorul judetului, cum se spunea acurn carmuiroruiui revolutionar, D.
G. Matisa, scrie Comisiei tarqului, ca sacalele pentru Ioc se Intrebuin
teaza in transportul ~i caratul de apa mai la toti cra~anii de toate cla
sele, ,.ceiace sliibeste si ceii si stticii ~i secelele si se poate intiimple ca
tocmai in vreme de foe, aceste secede sa fie intrebuintete in interese pat
ticulere'", Iacandu-se ca nu stie, Matisa intreaba ca}i bani s'au strans iji
unde sunt acesti bani. ce trebuia sa se stranga din caratul apei cu saca
lele Comisiei pe Ia particulari. 4}.
S'a dat prilej la o corespondents Iormidabila pentru a se sti cine
trebuie sa tie .Lnstrumentele comen zii de foe'. politia sau Comisia
targu
lui; la urma urrnei s'a hotarit ca trebuie sa fie in seama politiei ,,caci ea la
impreiursri intsmpletoere, ia miisurile ce trebuinte reclemii", dar cand a
fost vorba sa se ia in pr.mire. sa constatat ca nu cxista decar o saca cu
tacarnurile ei ... '').
Tocmai in 1851, se primeste la 23 Iulie, porunca sa se infrmteze o
tulumba mare de un cal, o tulurnba mica de mana, trei sacale, patru do
nite, patru scar). cinci cangi, cinci topoare. patru cai, sase tulumbasi, un
vizitiu, trei sacagii si un inqrijitor. G).

AL TE INSTITUTIUNl ORA$ENE$TI. POLITIA.

In sedinta dela 27 Martie 1831. Obsteasca Adunare, dupa propune1)

Idem. Dos. 2]1846, fila 3.

Arh. Prim. Dos. 211846-17, Hla l 3, doc XCVII. scmnat
culeanu.
2)

3) I. C. Fili ti, L c. p, 304.

') Arh. Prim. Dos. I/1848 Fila 58. Doc. XCVII!.

Idem, dos. I/1849-50, f. 347. Doc. XCIX.

5l

'') Arh. Prim. Dos. 2/1851. L 95 5i 137.

de politiaiul

Pr,.

110'

relr vornicului Barbu Stirbei, aproba ca in orasul de re:;;edin!a al Iiecarui

judet. sa Se orandu.asca cate un polit-rnaistru. sub ascultarea ispravnicu
lui, cu 250 de lei pe luna. 1),
Po'itia era un organ de executie al poruncilor Ocarmuitorului: politaiul
em
cu paza
orasului,
cu inqrijirea
dinIeqiuirei
ora:;; :;iidoto
sub insarcinat
'poruncile sale
care -?ase
dorobenti,
potrivit inchisorii
cu art. 2 al
bsntilor": Mai apoi s'au mai dat si alte atributiuni in searna politaiului :
1liiminarea orasului. controlul servitorilor, etc.
Cand sa rnutat capitala iudetului in Calarasr. s'a mutat si politia
aid; insas: ordinul Vorniciei spunea ,. ...s<i mute atiit Ocsrmuiree cat si

,,are.:

pblif ie' ',

).

,- In 1834 era politai loan Logulescu, care pleaca in Octombre _ sa,-i;;i

vada de niste treburi 9i este inlocuit de Apostolache Bolintineanu. 3 ).- .. ':
In 1837 9i I 838 este politai Raducan Cojan ; la 8 Noembre 1837 .ii
moare .o fetita si la 1 Mai I 838, procurorul Barbu Slatineanu ii boteaza
un ~~Qpil. 4).
_
Llrmeaza Costache Moscu in 1842 si pitarul Nicolae Nicolaide in.
1845-46. Ghiia Paca sau Paculeanu in 1847 si 1848. pana la revolutie ~i
Radu Ceausescu in timpul rcvolutiei la 1848.
In 1849 si 1850 Iunctioneaza ca politai praporcicul Repezeanu :;;i Nicolae Popescu, iar in 1851~52, Darzali. -).
.
In t 835, in Februar, se infiinteaza ;;;i un ip.stat ale carui indatcriri sunt cuprinse in 7 ,,pontutT, :;;i care sa fie

0-~1:

z,

:; ..

_-::

Sigiliul 1-'oHtiei.
1) Anal. Parl. Vol. I, pt. I. p. 575.
Arh, Stat. Ad.-tive noi. Jud. Iaiom. Dos. 214 ro~/1833.
3)
Idem Dos. 4111, la 20 Oct. 1834 ~i Dos. 2165.la 25 Dec./1834.
4) Act. Starer civile ale Primarlet pe 18P.
~1) Diverse
acre din Arh. Prim. ~i Albanahul Statului,
2)

t 11

...nepristen utmiitot cu sttejuitee targului pe multe [epte cele ce

se urmeaza cu furti~aguri si sperqeri de case ... l).
Printre celelalte sarcini politia mai avea !7i grija iluminarei orasului,
cum si strajuirea de noapte.
Iluminarea era foarte primitive ; se Iacea cu lumanari de seu aprinse
in trei Ielinare, s'nqurele cari erau ill 1833; in bugetul acestui an se soco
tesc la cheltueli 113 lei mai mult, pentru infiintarea unui al patrulea Ie
!inar. ~)."
La 23 Iulie 1835, Ocarmuirea cere sa se mai inhinteze inca un Ieli
nar, dupe dorinta chiar a Domnitorului:
Pe temeiul potuncei M iiriei Sale pre a ineltetul nosttu Domn, ce
ptin graiu mi s' a dat la trecetee pe aici ptin Celiu esi. se sctie acei
Comisii. ca sa indetoteze pe otiisenii ecestui targ, sa mai iniiinteze
cu a lot cheltuielii inca un Feliner, aiiziindu-l la cepiitu! targului
dinspre cerentinii ... semnat D. Polizu. ~).
La 16 Mai 1843, cilenul tarqului, Gheorqhita Opran, invita politia
&a vegheze la aprinderea celor patru felinare existente in eras. Grija aces
tor felinare era in sarcina orasenilor, impartiti in patru grupe de cate 15
insi, Hecare grupa avand in sarcina intretinerea unui Ielinar. 4).
In 1848, cateva zile inainte de isbucnirea revolutei, chestiunea Ielina
relor a dat prilej in Calarasi la foarte multa vorba. Erau acum sase Ieli
nare, a carer intretinere Iusese data la 1 Noembre 1847, prin contract; in.)
sarcina politaiului Ghita Paculeanu. Suma intretinerei era de 560 de lei .
pe an ~i era achitata prin contributia locuitorilor. Politaiul ca putere exe
cutiva si-a Incasat banii, dar moare in Junie 1848, mai inainte de termina
rea anului din contract. Tarqul era arnenintat sa ramana fara lumina celor
sase felinare !7i cleveteala nu mai contenea, noroc ca isbucnirea revolutiei
a Iacut sa se uite aceasta grava chestiune. 5).
In 1849 po'itaiul Repezeanu infiinteaza 12 Ielinare, care aveau sa se
intret'e din contributia de cate doi sfanti, ce avea sa dea 112 familii ; grija
aprinderei lor s'a dat prin licitatie in regula unui contraciu, cu contract 6),
In acest timp paza targului in timpul noptei, se facea de targoveti;
politia intocmea liste de caraule compuse din locuitori in asa fel. incat fe
caruia sa-i vie randul in caraula la 19 zile odata. La 30 Iulie 1843, car1)

Arh. Stat. Ad.-tive.noi. Jud. Ialorn. Dos. 1771/1835, 5 Februar.

2)

Vezi capitolul ,,Bugetul".

Arh. Stat.. Ad-tive noi. Jud. Ialom. Dos. 1771/1835.

-1) Arh, Prim. Dos. 2/1843, adr. 23 din 16/V/1843.Doc. C
0)
Arh. Prim. Dos. I/1848. f. 35. Doc. CL
';} Idem, dos. J/1849~50, fila 23.
3)

112
muitorul Iorgu Maier Manu. cere pohra.ulu. K. Moscu. sa Iaca Iiste de
ca~aule, cu schimb la 15 zile odata 1 )
C'ne nu voia sa faca de caraula, platea un om in locul lui.
Cu anul 1850. chcstiunea iluminarei ~i a pazei tarqului, intra in alta
faza. Dela aceasta data, Depart. din launzru pretinde ca orasul sa aiba
oameni speciali de paza, strajuitori plaqi lunar, cu un epistat de control
~1 in acelas timp iluminatul orasului sa ia o cxtensiune mai mare si o mai
buna orqanizare ~).
Pe de alta parte pentruca .inu de putine ori se intiimplai ca insusi
streiu.toti! sa ia pette la sperqeti de case ~i jaf1lri" se trimite un ..Regu
lament" pentru slugi ~i paznicii de noapte.
Slugile trebuiesc chezasu te de poliue ; pcntru aceasta se infiin~eaza
un ..cantor" condus de un cm cinstit :;ii vrednic, c"re va C>Ve" un ,,Hvreson"
pentru orice sluqa, in care sa se noteze orice schirnbare de stapan. Intre
slugi nu intra ucenicii de pravalii si nici nu se atnqc de corporatii 0).
Paznicn orasuiui se :ngajcaza cu anul si sunt cheza~ui~i de pclWe.
Locul de paza se Iixeaza de deputat.i mahalalelor : paza se face in doua
schimbur., un paznic p5na la 12 noaptea 9i altul pana dimineata. Plata se
face din contr.hutia cetatenilor, dupa clasa materiala. In acest scop tre
buia sa se faca cataqrafia tuturor caselor cu fncaperile lor 9i cu specifr
care. daca scrvcau h locuit sau sunt praval.i, pentru a se stabili suma ce
urma sa plateasca Iiccare. Masura na placut. Se spunea ca unii lccuitori
de~i proprietari de case, nu pot plati, sau se spunea ca. lefurile strajuito
rilor sunt prea mari, ca nu-i nevoe de aorinzator de felinare. ca-i destul
un singur ep.stat. Apoi asezaree a inca opt Ielinare noi, a dat nastere la
nelnteleqeri intre presedintc'c Cornisiei. Gheorghita Opran 9i politaiul N.
Popescu. 4). A urmat corespondenta fara sfar9it, aprcape doi ani, intre
Carmuire -7i Comisie. in care timp strajuirea ca ~i iluminarea s'a fa.cut ca
~i mai inainte. Lurnea tarqului se impiiqisc in doua tabcre. unii vo.au Im
plinirea pcruncei Depart. din launtru. cu numirea a 12 strajar: speciali, cu
un epistat :;i un vata~el. !li alta tabara voia ca straja sa se faca de toti Io
tuitorii impar~iti In 22 de serii. adica sa vie randul f'ed1ruia la 22 de ziJe;
iar cine nu voia sa faca straja, pute2 sa plateasca om In Joe. Dupa mu]ta
discutie, la 7 Marte 1852. s'a ajuns la intelegerea ca sa se numeasca stra
juitori speciali, pentru a caror 'intre(ncre locu:torii sa se Imparta in patru

cu.

l) Arb. Prim. Dos. 2118'!3. Iultc 7, fi!a 82, Iulie 30.

") Ord. Depart. din Launtru nr. 10069din Dec. 1850.
3)
Arh. Prim. Dos. I/1850--51, fil;i 5, Ord. Depart. nr. !0060 din 27/X/1850. Doc
~) A ..h. l'l'i1:1. Dos. 311851 nr. -15.

113
categorii de contribuabili : ,.dasa I cu care 22 lei, 20 perele, clesu! al 2-lea
cate 5 sf anti, clesui al 3-lea care lei 6, $i cinci par ale i clesul al 4-lea cate
:;. lei perele Z': S'au numit atunci 12 strajuitori, cari sa pazeasca ..necon
tenit la sese punturi ale oresului, edici: 6 de cu searii pfma la miezul noptei.
~i ceilelt: de'e miezul noptei pana la ziua". S'a mai numit un cpistat .7i un
vata~el ~i s'a fixat suma de 1260 de 1ei pentru iluminarea a 24 felmare. so"
cotind de Hecate felinar cate 20 de Iumanar! pe luna, din cele cate 16 la
oca, pe pret de lei 3,20 parale, Pentru intretinerea accstor slujbasi. cum
~i a fetnarelor, era nevoe de 7505 lei pe an. La 2 Octombre 1852. dupa
c'iberarea orasului, s'a hctarit ca locuitorii sa se imparta in trei clase :
Iruntasi, rnijlocasi ~i codasi ; Iruntasii in numar de 28. aveau sa contribue
cu cate 65 de lei pe an ; mijlocasii in numar de 80. trebu.a sa dea cate 15
de lei; ~i codasii in numar de 98, cate 25 de lei pe an. In acest chip se
adunau 7870 de lei, mai mult decat prevederile necesare ; acest plus avea
sa acopere cheltuelile neprevazute,
Poli~ia avea in grija el ~i publicarea in~tiin~arilor oficiale. Aceasta se
facea cu ..toba", In acest scop, la 29 Octombre IS50 se procura o toba
ncua in valoare de cinci galbeni si jumatate l).

JUSTITIA.
Cap'to1ul al VII-lea al Regul. Organic se ocupa de organiz.area
justi tiei. pe baza principiului separarei puterei administrative de cea
[udecato reasca.
Prin Reg. Org. se i.nfiinteaza Tribunale sau judecatorii de district, la
care vin in prima instanta toate afacerile civ.le, criminale , comerciale si de
politie corectiona'a. Doua Curti judecatoresti, una in Bucuresti ~i una in
Craiova. Hecare cu cate doua sectii, una civi1a ~i alta criminala : in aceste
erase se infiinteaza ~i cate un tr.bunal comercial, o Curte de Apel 9i o
Inalta Curte de revizuire.

J udecatoriile de district (art. 24:2 din Reg.)

se impart in j
udecatorli de prima cercetare, uncle vin toate pricinele poliricesti de vini
mid ~i mari
~i de corner] din judet. -!?i judecatorii de prin sate sau de impaciuire. tntoc
mite de preo]i i trei jurati (art. 264, al Reg.). cari judeca pricinele mid,
Duminica dupa slujba bisericeasca.
J udecatorii se numesc pe trei ani si pot i numiti din nou dupa acest
termen. Numirea se face de Domn. Pentru judeditoriile de comert se nu~
mesc cei mai mari negutatorL (art. 214 din Reg.).
1)

Arh.

Prim. Dos. T/18+9--50,

fila 39!. adr, 7073. Doc. CIII.

UA
De acum. maqistratura devine o cariera.
-::~. Preaident al Tribunalului 'in 1833, ;:. fost stolnicul Gheorghe
boerul Alecu Paladi i;;i Ionita Rudeanu. judecatori.

Lehliu,

Sigiliul Judeeiitoriei.

..

Lehliu a stat c:~ presedinre pana in 1836, cand a murit ; in 1831 a Fost :
ales i deputat al [udetului pe cinci ani,
Ionita Rudeanu a fost [udecator dela .Ieet 1831 Julie 30. pana la [eat
1838 Iulie 10"; credem ca-i acelas Rudeanu, judecator in 1817, trecut in
lista judecatorilor acelui timp 1 ). Serdarul Ionita Rudeanu a dat mult de
vorba pe vremuri; era un chefliu, despre care spunea carmuitorul Polizu,
la o cercetare ceruta de procurorul Barbu Slatineanu :
...In cee met multii creme de ciind se afla oenit aici in
Ciililra1i. l-em vazut atat ineintes prsnzului si dupe priutz, cum si
seers um bland numei in [etmenee .Ji in [es, descins si cu ciubuc
sprins pan targ si pan priiviilii. de obste inttu nesimtire ce isoorsste
dintro .sse-. menes necuoiincioesii urmere ... 2).
In 1834 era presedinte Gheorghe Lehliu. judecatori lonita Rudeanu
~i N. Teodorescu ca reqis
trator, Oamenii de seama au dat atunci un certificat Foarte elocios pro
curorului Slatineanu, penrruca asa era obiceiul :
~i loan Falcoianu, procurer Barbu Slatineanu

...dintt'iinsul au isvorat bune cumpiiniri. sarguitoare de imbuniitii

[itee obstei ... descoperind dreptetee fiqtecaruia. f ata piiriinire sau
enteres ... orend sa strafoceasca dteptetee ~i edeoiuul fara contenite .... '.
sarguitor slujbei incredinteiii lu; de la inalta Stapfmire ... "}.
1)

2)
'1)

Veai lista respective, doc. XXX. Anal. Parl. Vol. XIV, pt. l. p. 251.

Din colecpa de acre a d-lui. I.

C. Filiti. .Doc. CLXnI.

Din colecda de acte a d~lui I. C. Filiti. Vez! doc. CLXIV.

115
.La. lfl I unie 1836 se numeste presedinte al tnbunalului
dache Slat.neanu. in locul raposatului Gheorghe Lehliu. 1).

Comisul

Ior

Dupa un an. in 1837. Iordache Slatineanu pleaca 9i se nurneste in lo

cu11ui, 1a 10 Iunle, loan Falcoianu ca presedinte ~i Vataiu lspas Fagara
sanu ca judecator In locul slugerului Alecu Palade. 2). Registrele Starei
Civile pe acest an, 1837, sunt sernnate ~i de un jud~cator N. G~liceanu 3).
In 1838, prezident al Tribunalului este serdarul loan Falcoianu, iar
judecatori, serdarul loan Rudeanu i Vataf lspas Fagaraanu ; procuror.
Barbu Slat.neanu, grefier Alexandro Crutescu si llie Ionescu, ca ajutor.
In August 1842 gasim ca prezident pe I. Kreteanu ; la aceasta data
cere po'i~iei sa inmaneze pitarului loan Burdeanu, hotarirea judecatoriei
.Jndetorindu-l sa isceleescii in.jocul hoiirsrei ziue si luna ptimirei" 4) )

Semniitura lui I. G'reteanu.

In 1844. tribunalul e compus din maiorul Zadariceanu ca prezident,

capitan Dim'trie Ciocardia 9i serdarul Nicolae Balacescu
judecatori,
pita rul Iancu Panaiotescu ca procurer, Gheorghe Chirculescu grefier,
Ghita Dicescu ajutor. 5).
- Este interesant de stint, ca din acest an dateaza Iairnoasa .,toba" a
mezatului. La 18 Ianuar 1844. Sfatul Ad-tiv al Tarei a prezintat proectul
pentru lnfiintarea ,,tobei". pentru striqar: la mezat :;ii pentru publicitatea
!?ti~iloi- oficiale. 6).

La 1846, tribunalul se compune din maiorul Alexandro Zadariceanu

prezident : capitan Dimitrie Ctocardia, eel care avea sa Iie carrnuitor al
[udetului in l 848 ~i judecator insarcinat cu instructia contra-revolutiona
rilor din Bucuresti, judecator irnpreuna cu serdarul Teodor Arion; pitarul
loan Panaiotescu ca procurer ; p.tarul Gheorqhe Ch{rculescu greEier .<ji Oi
mitrie Piersiceanu ajutor ; Iorgu Arion registrator 9i Ghita Iorgulescu va
taf de aprozi.
1)

Bulct. Oficial, nr. 15 din 10 Iunie l 8:36,. p, 59.

-.i) Idem, 10 Junie 1837. p. 106.
&) Arh, PrirrvActele starei civile pe 1837,
4)
Arh. Prim. Dos. 3/1842, adr. 1743. contrasernnata

doc. CV.
5)

Almanahul Statului in Biblioteca Academic],

'') An<iL Par!. VoL
pt. L p. 325.

xm

de I .Hristodorcscu.

Vezi .!ii

l 1 t,

ln l 818, inainte de rzvolutie este lordache Slatineenu ca presedinte :

serdarul Teodor Arion ~i serdarul Dimltrie Lehl.u, care avea sa fie In ace
la an 9i deputat al judetului, judecatori, Procurer este Constantin Doi
cescu. jar ceilalri Iunctionari sunt aceiasi ca In 1846.

Sernnatura

inniorului Alex. Zadariceanu.

In 1848, cu prilejul revolutiei, apare un prmcipiu nou in numirea ju

decatorilor, electivitatea lor. La 6 Sepzembre l 848. Locotenen~a Dom
neasca scria Administratorilor de judere:
a::and nemultumiree publice penttu pertea judecetoresscii, va
zimd eneoointn de a combine judeciitoriile eltiel. cum sa cotespunzii
cu dotinte atat indelunqete a popolului, vazand 9re11tatea de a im
pana pe toti petitotii de posturi... decretiim :
ca in toete oresele, dotnnii edministreioti d'impreunii cit pre~e. dintii ai M agistratului (primetii} Lor, sa cheme pe cetateni, inoiuin
du-i sa f aca sinquti liste de cendideti pentrc; prezidenti ~i judecetori
la Tribunelurile respective, insemnsnd cete doi de [iecere post. Can
didep: vor f i barbati pe cat se poate mai integti ~i cart se bucuc a de
opinia publicii. Procurcrii ~i grefierii se eor numi dupii recomendetie
d-lui Ministru al Dreptetei ... Cendidetii pot fi nu numai din ace!
district, din ori care loc. 1).
In 1850, Tribunalul este campus din comisul lordache Slatineanu pre
zident i pitarul Iorgu Alexandrescu cu pitarul Costache Prisiceanu ca ju
decator! ; Triandafil Rizescu procurer ; Ghita Negulescu grefier; Iorpu
Arion registrator ~i Anastase Zamfirescu vataE de aprozi,

... v

Semniitura comisului Iordache Sliitineanu.

In acest an, fn I 850, apar pentru prirna oara la acest tribunal, avo
capi ofidaJi. avocatii statului.
1)

Arh. Prim. Dos. Il1818, f. 72. adresa 5171.

117
Se stie ca Regulamentul Organic a Iixat prima organizare a corpului
de avocati. la 17 Iunie 1835, cand s'a hotarit . .lndetoririle eouceiiior, ho
. tarlta lor plata si ossnde petitru ebeieti" l).
In 1850, ca avocat al Tribunalului Ialomita, cu drept .. ciiute prici
nele de jucata al Mitropoliei, Eptscopiilor, manastirilor neinchinete i ale
celotlelte case publice", este serdarul Grigore Fanescu 2).
In 1851, prezident este tot comisul Iordache Slatineanu. Ca judecatori
sunt pitarul loan Papadopol si p.tar Costache Piersiceanu ; Triandafil Ri
zescu procuror : Ghita Negulescu qrefier 9i Grigore Negoescu ajutor :
Iancu Badulescu registrator si Anastase Zamfirescu vataf de aprozi. In
cursul anului a intervenit o schimbare : a plecat Piersiceanu si a venit in
locul lui medelnicerul Costache Donea. Avocat al statului era tot serda
rul Grigore Fanescu,

(~
<,

/
./

semna.tura serdarului lirigure Fanescu,

In 1852. prezideaza tot lordache Slatineanu. iar ca j udecatori Iunc

tioneaza serdarul Miha. Radulescu -"?i Joan Perieteanu . grefier Ilie Po
pescu.
Cum vedern Tribunalele de prima cercetare se cornpuncau dintr'un
prezident cu 800 de lei lunar, 2 [udecatori cu care 600 de lei, un procurer
cu 500 de lei, un logo fat de anaforale ( grefier) cu 300, un a ju tor cu 200,
un reqistrator cu 100; 3 scriitori :?i un vataf de aprozi cu care 100 de lei, 2
aprozi calari cu 60 de lei Iiecare. 2 aprozi pedestri cu 40. Cheltuieli de
can celarie 70 de lei, un portar cu 50 si pentru lurnanari I 0 lei. Bugetu]
total al unui tribunal Insuma 3830 de lei in 1836. Bugetul trihunalului
Ialomita era de 48120 de lei in 1847. 3).
Pe langa tribunal functions :?i un telal. platir cu 80 de lei lunar, insarParl. Vol. V. pt. 1. p. 505.
Almanahul Statului pe anul respectiv, la Academic.
Anal. Par!. Vol. VI. pt. l. p. 124 si Vol. XVI, pt. I. p 1735.

L) Anal.
2)
3)

118
cinat cu mezaturile, ln 1836. au rezuitat din vanzanle judecatoresti prin
telalul tr.buna.ului. suma de 103 lei i 12 parale. 1).
Prigonitorii, ad.ca cei cari se urmareau cu judecata, trebuiau sa p~a
teasca o taxa catre judecatorie. 1n 1838 sau incasat in Ialomita din prici
nele judecatoresti surna de 4284 de lei, iar dupa cativa ant. in anul 1847,
atunci cand s'au mai ridicat aceste taxe s'au incasat 6552 de lei. ~).
Activitatea Tribunalului Ialomita era destul de mare. In raportul Ma
relui Logofat al dreptatei, Barbu Stirbei. din Iunie 1840. se dau urmatoa
rele date pentru Ialomita :
Pana la I I ulie 1837 mm 977 de pticini
judeciitccesti, Pana la 1 lenuer 1840 au mai intrat
1265 de pricini. Total 2242 de pricini.
[udecete ~i impiiciuiri 1107.
.
Nejudecete din neprezenteree priqonitorilor 1057.
Totelul pricinilor savar-?ite 2164. Ramase nejudecate la 1 l anuec
1840, 78 pticini 3).
Cand era vorba de pretuiri, judecatorii se adresau Comisiunei fargu
lui sau nurneau o comisiune de nequtatori priceputi cari Iaceau pretuirea.
A~a gasim la 22 Ianuar 1846 ca prezidentul Zadariceanu insarcineaza Co
misia tarqului sa pretuiasca .Lipse zestrei M ariei. sotia raposatu:ui Ion
Predeleanu": 20 de uiee [stupi ), un cover de Tarigrad, 2 perne. 4 per
chire, 18 servete, 3 rochii, 3 Iermenele. 5 cama$i Iemeesti, 3 talere si un
ceainic de alama. Toate 1202 lei, 1).
Casa vedem cum urma uneort judecata, vorn da un exemplu din anul
I 846 : vine inaintea [udecatoriei un proces pentru o suma de 683 de lei,
datorata din 1842 ; in locul prezidentului judeca D., Ciocardia, asistat de
grefierul Chirculescu ; din ari\tarile partilor, Mitu Tanase jaluitor si Ilie
Popescu ca epitrop al parte; parate, judecatorul n'a putut trage nicio
concluzie ~tunci ..... ca sa nu nepestuiescs nicio perte nici alts. indrep
tcaza emiindouii piirtile ... in cetceteree Comisiei targului ... i pofte~te pe
Cinstita Comisie, ca impreunii cu dci nequtiitor! cinstiti si cu tiinfa de ase
menee socoteli. sa intre in limpezirea lor si de cele ce va descoperi, prin
scutnpii i nepiutinitoere cercetete. sa grabeasca a impiirtesi !ji judecatoriei
tiinfa lamurita, ca in temeiul ei, sa poata da !fi Tribunelul.
preuilniceescs hotiirere", 3).
l) Idem, vol. VIII, pt. I, p. 129.
~) Anal. Par. Vol. 9, pt. I, n. 916 ~i Vol. I 6. pt L p. 1735.
:$) Anal. Parl. Vol. 9, pt. I. p. 1128.
*) Arh. Prim. Dos. 2/1816, fila 26 .din 22 Ianuar 1816.
~) Arh. Prim. Dos. 2/!846. fila 95 adr. !857 din 17 lunie 1846.

.119
Dam o pretuire a zestrei Smarandei, sotia unuia Stefanache Dumitriu.
Iacuta de Comisia tarqului, Minea loan, Const. Stanciu, Vasile Tarpan,
Gheorghe Opran si Ilie Popescu la 13 April 1847, din ordinul [udecatoriei:
.Llne bioolitii 250 lei, 2 boi 280 lei, une vacii JOO lei, 1 celdere
36 lei, 1 ta~a 25 lei, un liqhien si un ibtic 64 lei, un tes cu cepec 25
lei, 2 tipsii 36 lei, 4 rochii - una alba, una cojdar i douii stembe.
120 lei, 3 [ermenele - une tredidesm. une pambriu, zma sentiqlo 125
lei, una saltea oerde 32 lei, 4 petne met; slbe 40 lei, 2 petne mici 12
lei, 3 peschire de casa 13 lei, 3 peschire cusute 48 lei, una pereche
cercei de argint 25 lei, una bratar ti de argint 55 lei, un giordan de
erqint 40 lei, una bivolita gonitoare 160 lei, un menzet 40 lei, una
vaca mare 125 lei, un.a casa ispravita 850 lei si une cesii neispravita
200 lei. Total 2742. 1).

Actele de ipoteca pe irnobile se intareau de judecator. La 27 April

1851, Maier Demayo imprumuta 1860 de lei dela Isac Eskenasi, nequtator
din Bucuresti, cu zaloqirea caselor ce are aici : [udecatorul cere Comisiei
targului sa cerceteze .ipe a ei riispundere decii eretetele case sunt in
dreapta stapanire a imptumutetului", 2).
Inscrisurlle de vanzarea imobilelor se certificau nu numai de jude
cator, ci si de Comisia tarqului, La 2 I Martie 1848, Frati] preotul Matache
Popescu, A. Popescu .5i Ion Popescu, obtin deia Comisie .Lntiirlree unui
zepis" de vanzare intre ei ").

!;)i carmuitorii judetelor aveau drept sa judece".

,,Pricinile de vini politienesti tnici i cele administrative, cum si
toate f eptele cate se vor iniemple in potriva bunei orsndueli, bunelot
naravuri si a siqurentei obstei prin jude] ciite nu vor fi otednice
de o mei mare ossndii decet o inchiscisre de trei zile si cinci zeci
toiage la spate". 4).
'
Aceste pricini sunt foarte numeroase ~i extrem de variate in raport
cu imprejurartle vietei de atunci, cu ciocnirile de interese, asupriri, neres
pectarea drepturilor membrilor din diferite bresle, nerespectarea invoieli
lor.
Calea ce se urma in accste judecati, era reclamatia prin jalba mdrep
tata la carmuire; carrnuitorul trimitea jalba in cercetarea Comtsiel targu
lui, cate odata - dupa cazuri - la politie. sau daca credea ca nu-i de com!J Arh. Prim. Dos. 2(Ilffl, fila 15--16. Tradtdasru este o alteratiune din Drap des
dames ; pambriu este o stofa de Jana merinos ; santiglo este o varietate de satin ; fer
mene este scurtelca.
2)

Arh. Prim. dos. J/1850--51,

fi/a 31.

'') Dos. 1/1848, fila 23.

4)

Anal.

Parl. Vol. 2 pt. I. p. 218

120
petinta lui, o trimitea judecatorului. Comisia sau poli~ia convoca negutA~
torii sau alti cetatem, dupa competinta cazului de judecat l)i faceau totul
sa Impace pe prigonitori; in caz ca nu reuseau, incheiau un .. jumat' asu
pra afacerei in priqoana ~i o inaintau carmuitorului care hotara, Nemul
tumi!ii luau calea justi~iei.
In Decembrie 1842, Tanase Hagi Toncovici. care }inea o parte din
mosia Vierosi de langa Calaras] ~i 'I'anase O;mitriu, care reprezenta pe
Spirache Cozuscu, arcndasul altei parF din mosie. se reclama reciproc
pentru o carciuma : la judecata nu s'a prezintat nici unul In terrnenul so
rocit. La 7 Decembre. Hind toti in Calarasi, carmuitorul da porunca poli
tiei ,,a nu-i slobozi sa iasa af etii, pan a la des[ acerea af ecerer". Totusi
nu
s'au judecat decat la 28 Decembrie cand Comisia targului ,.constata ca
lipsesc mijloacele a dovedi edeviaul", 1).
La 2 April 1843, un dilerend de ne:gutatori, intrc Buhor Solomon
Ovreiul .7i Macahu Mamut Turtu, a fost deslegat de presedintele Comi
siei, Gheorghiia Opran, prin desfacerea tovarasiei cc aveau ce i doi priqo
nitorL 2),
Un rneserias zidar -?l constructor, reclama la 31 Mai 1816, pe Gheor
ghita Opran. ca nu s'a [inut de invoiala ce au facut cu privire la construi
rea unei pravalii .idin coltul unde a f ost simiqeria oeche", coltul unde-i azi
brutaria din piata (casa Doiciu ). Lucrurile s'au impacat la Comisie, ~}.
La 4 Iulie 1846. mai mul~i cojocari. reclama pe jupan Mitu Cojocaru
~i Ianache Cojocaru ,,ca s'eu ebiitut din oechiul obicei ce-l aveazz in acest
ora~ brees'e noestrii cojociireescii groasa" ~i au cumparat pe seama lor
toate pieile din oras l'Ji ceilal\i '3.U ramas fara de lucru, cand dupa regula
breslei !]i dupa obiceiu. trebuia sa se lmparta pieile la toti, ca toti sa aiha de
lucru. Pricina a fast data de carmuitor, s'o desleqe Comisia targului, ca
~a. vada care sunt ..temeiurile negu{i1torilor d11p&. renduiele mestesuqu-

lUl... 4)

In acelas dosar sunt o multime de reclamani. Petre Iacob Cismarul

reclama ki 2 August 1846, pe soacra-sa Rada raposatului Pana Moise, ca
nu vrea sa-l lase sa stea in casa pe care el a reparat-o, dupa cum se in
voise.
Tudor Marin redama la 12 August pe Gheorghe Cro:toru, din cauza
unui gard facut fara invoire.
La 5 Septembre 1846. Chir Gheorghe Gherliu redama pe Chir Si~
mionache Va;;;agianoglu. pentru un transport de orz f<lcut cu o ~aica.
J.} Arh. Prlm. Dos. 2/1812~13. adr. 6355 din 7 Decembrl': 19 Dec. ~i 2ll Dec. 1842.
2)

Arn. Prim. Dos. 21184.3.

Vezi doc. CVI.
~) Idem. Dos. 2/1846, fila 96. Doc. CVlt

3)

121
La 20 Septembre l 8"16. Anaguoste Capitan, reclarnd pe loan Rusescu.
ca i-aSimionache
dat grau cu
gargarite cerealrst.
loc de 9rau
bun. la 24 Seprembre pe Gh:~a
Vasaqianoqlu
reclarna
Teodorescu din Ceacu, ca nu i-a predat niste grau arnaut.
La 22 Octombre, Comisia targului are de cercetat reclamatia lui
Avram Samoil Ovreiul, contra lui Minea loan s.n Mos Costea, din cauza
unui butoi cu vin, ce s'a spart din neqlijenta Jui Minea loan, etc.
La 25 Octombre 1846, carrnuirea cheama la ea pe Constantin Ghior
. ghiu cturar de meserie, care tocmai ciuruia graul lui Chir Costache, aren
dasul dela Tonea; luat dela treaba, omul si-a pierdut timpul si interesele.
motiv pentru care cere despaqubfri dela carmuire 1).
Costache Danescu cere la 21 lanuar 1847, sa se ia socotclile ~i sa fie
desfacut de tovarasia ce a avut cu Vistierul Stoian Iacobitu, la carciuma
~i hanul mosiei Coltei : dar boerul Stoian. care .. de unde arc sa ia - cere.
tar unde are sa dee - lase", nu se prezinta la iudecata. Tocrnai dupa un
an s'au putut socoti. la 25 August 1848 ~).
Pitareasa Si~a Poenaru, vaduva lui Grigore Poenaru. care fusese in
legaturi de afaceri cu Tanase Oimitriu, mort ~i el, cere carrnuirci la 15
Martie 1847, sa se ia in cercetare socote.ile ce au fost intre cei doi oameni
de afaceri si in acest scop propune pe Gheorghe Opran, Constantin Stan
cu ::Ji Niculai Ilie, care sa cerceteze. Carmuitorul Gradisteanu trimite cere
rea Comisiei targului, care cheama pe llie Popescu, epitropul easel lui Ta
nase Dimitnu spre a descurca chestiunea ; dar Ilie Popescu refuza sa vie,
pentruca .Loete pricinele numitului raposat .sc treteezii pi-in Tribunelul
local-~).
Polltaiul Paculeanu comunica la 18 Martie 1847. ca n'a putut face
nimic in insercinarea ce i s'a dat de a impaca pe Gheorghe Misirliu, care
a reclamat pe Niculae Anghelidi, pentru niste bani. 4 ).
La 17 Apr;I 1847, un chinas cere carmuirei, sa se faca cataqrafia imo
bilului in care sta. ca nu cumva sa i se impute: Jui stricaciunele ce are:
imo
bilul. :; ) .
Un dilerend din cauza unor bani, ivit intre Dimitrie Anghelidi .<;i
dragomanul Iui, Hristea Costea, dela Bejgani. este trimis de ciirmuitorul
Gradi~teanu, la 4 Septembre I 847, sa fie cercetat de: Comis.a targului
,,dupa requliie si obiceiurile negufatore!}ti": la infati~are Anghelide n'a

In

I J Vezi doc. cvm.

;:) Arb. Prim. Dos. 211846-47.

Hla 28 ~i 31. 27. Idem. Dos.

Dot. CIX.
3)
Arh. Prim. Dos. 2/l847.
') Arh. Prim. Dos. 2/1847, doc CK
")Idem,

fila 50, 51 ~i 53.

lil848

fib 56 ~i 61.

.t22
vehit, d numai Hristea Costea. motiv pentru care Carmuitorul hotaraste,
ca dragomanul Hristea sa fie !.~s~t nesuparat. 1).
Hagi Tanase Toncovici. venit in Calara~i la 1836, din Silistra. fost
presedinte al Comisiei targului, ca sa poata sa-~i rnceseze niste bani, 275
de lei, ce pretindea ca i se mai cuvin dela executarea cladirei cazarmei de
!'lnfanterie la 1842, se da drept supus ... britan.c ! ~i reclama Depart. din
launtru !?i ConsuJuJui Br.tanic, sa i se faca dreptate. ~).
La 10 Ianuar 1849, Dumitrache Avalopulo, contraciul carnei reclama
c:l' unii carcurnari taie came .de pare :;;i de .vaca sl-I concureaza ; a gasit
chiar a vaca intreaga la un carc.umar.. I se raspnnde, ca pentru carnea de
pore n'arc cuvant, ca contractul priveste numa! carnea de vaca, pentru
care s'au luat masurr, :3);
Sub regimul libertatei si al egalitatei din 1848. Tudoran Barbieru ~i
Costache Stanescu, reclama la 26 August chiar pe prqedintele Comisiei
<Targului, loan Minea. care .a primit cererea lor, dar spun ei nu le-a fact
dreptate .ise vede ca hertie s'e pus in dele ( doserul} celor ceri nu voeste
Dvlui a le cauta dteptete": Loctiitorul carmuitorului, Paraschivescu, scrie
drept rezclutie ,, ...eceeste mz dooedeste deciit putine patrundere ce Domnii
comiseti au incel indetotirile Tr-lor ..." ~).
La 25 Septembre 1851 avem reclamatia barbierului Alecu ; o calla a
Jui, Tudorache. a Iuat toti banii, adica o suta de sfanti ce a platit camina
rul Mosh ( $tefan Hagi Mosco proprietarul. dela Cocargea) pentru cinci
.luni de barbiereala, apoi s'a dus la cafeneaua din fat.a uncle trage clientf
lui Alecu si-i barbiereste in ... cafenea 5}:. .

Condamnatii la inchisoare; corrdamnati fie de judecatori, fie de car

muire erau tinuti in arestul politiei. Criminalii Ispaseau vinovatia la ocna.
Arestul politiei era In cateva chilii, din chiliile ce inconjurau ~i apar
tineau bisericei ; se platea chirie, 250 de lei pe 6 ]uni, dela Sft. Dumitru
1842 pana la Sft. Gheorghe 1843; dar chiliile nu erau in buna stare, pen
truca la aceasta data vedem ca se cere de carmuire lista dela politie, pen
tru meremetul trebuinctos. . 1
Hrana ~i intretinerea arestantilor era o problema. care facea multe
incurcatun Comisiei tarqului, pentruca nu erau parale ; din aceasta cauza
1)

Doc. CXI. Arh. Prim. Dos. 2/1847.

Arh. Prim. Dos. 2/1847, [ila 98, 99, 100; la 17 Oct. 18:'17 ..
3) Idem. Dos. 2/1848.
J) Arb. Prim. Dos. lj 1818, fila 57.
S) Idem. Dos. 2/comun cu 1/1850-51.

2)

123
se Iaceau contuni de intretinere. cari se trimiteau Departamentului
dip.
launtru spre achitare. La 13 Noembrie 1842 se primeste porunca ~anumai
arestaW de judecatorie sau dregatorii administrative, ,sa fi~, hrani~i din
cassa orasancscului Srat : toti arestatii sa lucreze la particulari in oras,
sub paza, ca sa economiseasca cheltuiala cu hrana !Ji prisosul platei sa se
dea cassei magistratului ; politia trebuia sa instiinteze Magistratul ( pri
marul) de cati oameni da la lucru si cu ce plat a: ~i in sfar~it, o masu,ra
care iese din ordinea celor obisnuite este ca, in ,,hotatirea judeciitoriloi sa
se treac~ si despiigubitee in bani a Magistratului, penirti intre(nerea 'ares~
tentilor, aceasra, in urma intelegerei cu Departamentul Dreptiuei' 1).
La 4 Ianuar 1843, ocarmu.torul face cunoscut, ca pcrunca de 1:rlai sus
desfiin~eaza, ramanand ca hrana arestatilor sa fie ca !ji Inainte in grija
politiei si In socoteala cassei orasului, care avea sa fie despaqubita de Ld
gofeiia Dreptatei.
In 1836 s'au cheltuit pentru arestatii politiei 454 lei 51 bani. In 1837
s'au cheltuit pentru arestatii politiei 370 lei 48 bani. In 1838 s'au chekutt
610 lei, 48 bani. In 1842 s'au cheltuit 1251 lei pentru 1913 zile dearest.
lnl843 s'au cheltuit 1196 lei pentru 6096 aile dearest. plus 216 le., 18
para.le pentru luminat ~i spalat 2).
Se

b~l~4lr-~ . -

" ~'!lil

PO~TA.

Pesta cuprindea transportul persoanelor si a corespondentei, FacE'la

parte din orqanizatia Tarei si se da in intreprindere celui care oferea mai
mult.
In 1830 a fost antreprenor baronul Hristofor Sachelarie ; prin con
tractul inche.at se stabilesc toate conditiile Iunctionarei acestui serviciu,
Expedit.a ,,ciirfilor" adica corespondenta oficiala se Eacea de doua ori pe
saptamana, cea particuiara plates cate doi bani Ia gram de scrisoare, pen
tru f.iecare po~ta ( 20 kilometri ). ~i se putea da sub Juan: de adeverinta,
daca se platea indoit aceasta taxa, Taxa pentru calatori era de 12 parale
de cal ~i de ceas. socotindu-se posta de 4 ceasuri, ").
.. .. La licitatia din I 835, postele au fost arendate pe portiuni de drumuri.
Linia Bucure~ti-Calara..,i, pe ,,Drumul Sarei" .'ji pe la SarulE-.~ti-Barza,cale

Arb. Prim. Dos.

6503 semnat de Teodor
2) Anal. Par!. Vol.
Vol. !4, p. 387.
~) Const. Mlnescu.
1)

r-~=-=~

2/1842----13, adr, 5996. Vezi doc. CXH. Ord. Depart, din l!'iuntru
Vacarescu ~i Steriadis. Coplat de Scarlzt Doicescu,
8 pt. I, p, 162: Vol. 9, pt. L p. 123 ~i 887: Vol. 13. p. 121:
Ist, postelor romanc, 1916. p. 144.

12-i
de 6 poste, a fest luata de paharnicul loan Roser. Era obligat sa tie 114
de cai, cu pret de 460 de lei calul.
Linia Buzau-Calarasi, care avea printre alte popasuri, unul la Zlota
{zis uneori ~i Zlama) l), intre Slobozra !}i Calarasi, a fost luata de Hiliel
sarafbasa. Era obtgat sa aiba 60 de cai cu pret de 415 lei calul 2).
Contractul s'a reinoit in 1841 cu mici rmbunatatiri : s'au lnfiintat tra
suri brasovenesti. cu leaqan ~i coviltir, in care incapeau 6 persoane : ga
zetele rrebuiau duse cu posta ; s'au creiat \>i stafetari speciali pentru tnstiin
tarile grabnice, fie ale Stapanirei, fie ale particularilor.
Printrun nou contract din 1846, taxele de transport sau ridicat la 25
parale de cal si de ora, socotindu-se posta de 4 ceasuri, facea pentru o
distanta de 20 kilometri. 100 parale. Taxele pentru corespondenta sunt 4
bani de dram de posta.
In 1848, linia Calarasi o ia in antrepriza paharnicul Nicolai Alexan. drescu, cu 274 lei de cal.
:
Drumul spse Bucuresri se face.a prjn Coadele. Meara Saraca, Ciera
~lu, Oltenita, Negoesti !ji Oresti ; drumul spre Braila se Iacea prin Soca
frici. Ludesti. Facaeni. Gura Ialornitei. Bertesti. Rama. Frumusica 9i
3).

~la

Seful unei linii de posta se numea capitan de posta, In 1837, in Ca

lara-?i era capitan de po9ta postelnicul loan Radache, care a 9i znurit aici
la 2 April ace'as an , ) . Expeditor in 1838 era unul Barbatescu >). In 1834
era capitan de posta unul Matache Stoicescu 9i Profir Grigore postas. 5).
Calara~enilor le venea mai user sa se serveasca de surugii sau carau~i
localnici ; se asociau mai multi la o caruta cu coviltir, inh amata cu trei sau
patru cai 9i porneau impreuna inccrro aveau treaba. Dar nu putea pleca
nimeni fara ravas sau .. porcine", eliberata de politie : ravasul se elibera
pe chezasia a eel putin 2 persoane cunoscute si cuprindea numele persoa
nelor, Ielul vehiculului, numarul si sernnalmentele cailor ~i era valabil pr
un numar fix de zile.
Se Iacea un control sever tuturor calatorilor. Cand in Martie 1843,
Kir Dumitrache Calfoglu cu sotia. au plecat pentru totdeauna d.n satul
-~c.
1)

Anal. Parl. Vol. 3 pt. I. p, 562.

Anal. Parl. Vol. G. pt. I. p. 37. 101 st ll3.
'1 )
Almanahul Statului.
1) Arh. Prim. Actele Star~i Civile pe 11137.
~) Almanahul Statului pe 1838.
l) A:h. Prim. Registru pentru trecerea rav.aselor de drum pl' ]813, la nr. 636.
2)

125
... a strigat pristeuul in tot cuprtnsul ocesului, rrer, patm zlle de
rand, pentruca sa se arate la politie, de nu cumva avea a [ua cineoesi,
bani, de la pomeniiul si nesretendu-se nimeni, i s' a dat rava~ farij
chezes, eiliuidu-se om strain 1) _

Cu ravas ~i pe chezasie pieaca chiar si persoanele oficia!e. Pe cheza

sie pleaca Hagi Tanase Toncovici In Ianuar 1843 ; tot pe chezasie pleaca
la Bucuresti in Mai ~i In Septembrie 1843. Napoleon Tavernier .. dohiorui
[udetului", impreuna cu Marghioala, cucoana Jui. cu patru copii, Idalina,
Chiriachita, Anica !ji Alexandru, cu doua slujnice, Dobra ~i Iana ~).
Pe chezasie pleaca i fostul politai Costache Moscu. cu tot calaba
lacul Jui la Bucuresti. cad porunca era pentru toti fati} oscbire. 3).

BI SERI CA.
La inceputul epocei de care ne ocupam. 1833-1852, biserica din Ca-.
lara:;;i era aproape complect daramata in urma cutremurului dela 26 De
cembre 1829. Din aceasta cauza. in aceasta vreme de rasboi ~i ciuma,
populatia era tare necajita.
Cand in April 1835. a venit in local.tate Alexandru Ghica Vada. pol
covnicul Grigore Poenaru,
...n'a lipsit. a-i cere luminetele ajutoare. $i atunci luminatul nositu
protector nepieqetend si nelssend macar un minut sa rreaca, au mets
cu toata suite Mariei Sale la biseticii .. 'L indata au i descopetit
prin mile piotecsiei Sale ruble $a.se mii in asignatie, ce au fost difruiti
spte inlrumuseteree ecestei bisetici. de... muma raposatului general
Prosorowschi, ce este ingropat la aceasza sfanta bisericii ... -i) _
Domnitorul a prornis tot sprijinul, a~a cum se i cuvenea, dar vremea
trecea, ara sa se Iaca ceva. La 16 Ianuar 1836, Poenaru face un raport
catre Epitropia spitalului Coltea, cerand cu insistenta sa se inceapa cdata
repararea bisericei. Eprrropta spitalului Coltea trimite acest report la Efo
ria Spitalelor, care, la randul ei. il inainteaza la Loqofetia trebilor biseri
cesti, de uncle se raspunde la 4 Martie 1836 :
... la 1833, Exe. Sa D. General Dimittie ... a edreset o sctisoece cii
tre Dom nui logof at Barbu Stirbei, ce se afla atunci ministrti al rre
bilot biseiicesti. prirt care zice, ca vara-.sa ptiniese Prosorowschi, sora
raposatului general Prosorowschi Ce esie inqtopet la biserice din Ca~
i) Idem, la nr. 422.
Arh. Prim. Registrul Ravaselor

2)

:J)

de drum pe ll\43, la Nr. 573.

Idem, la Nr. 646.

~) Act. Eforiei. Dos. 2/1831. 16/Il 1836, f. 124. Vezi .5i doc. CXIII.

12b
.:~ ~-'lifrai, i-eu scris Exe; Sele; ca doieste a ajutora din perte-i la clsdi
( .:_-.: rea din nou a ecesiii bisetici cu 6.000 deiruble, daca vor ooi enotiesii
f, .. sii se indeletniceescii cu aceastii lucrere:
Conditiunea era pusa de prisos. pentruca locurtorii Calarasului fusese
intreba!i inca din Septembre trecut, 1835, daca sunt dispusi sa refaca bise
rica i toti au raspuns afirrnativ. Carmuitorul Polizu scri~ la 22 Septembrie
1835 ~
..
..
Comisie a f acut pohtire ecestor locuitori si au dat toti tiispuns ca
ei sunt dotitori penttu cliid'ree sf intei bisetici a da ejutot cu ceie ce
'puteree ii va ajuta, la care Comisia are si a doue niidejde, dupii sora
riiposetului general Prosorowschi si la un polcounic Grigore si la alt;
vreo doi piimenteni tot de eici, ca se vor sili intru savaritea sf an
tului loces 1).

Incat nirnic nu se opunea la aceasta reparare. Stirbei o aproba, dar se

~i mira ca Poenaru 11tfa de existenta celor sase mii de ruble 2)
. r Bisenca s' a facut dupa un de viz de 41489 de lei ~).
" ' In acea vreme, actele de stare civila erau tinute de protopop, parin
tele Andrei: lui s'au .trimes la 24 Septernbre 1834, sase condici pentru
~inerea acestor acte 4).
-Din 1844 ~i pana la 1852 au fost doi protopopi in acest judet, parin
tele Zamfir Mirodot la plasa Balti 9i Borcea, ~i parintele Mirea Hartofi
lache, la plasa Ialomita si Campul 3). --

~! p6pu!a~la evreiasca, care era destul de numeroasa aici. avea 0 casa

de. rugac;i.uii. cu un .slujitor ambulant, Mendel, care venea cand ~i~ che
~t. sau cand era nevoe ).
$COALA.
_(,~!!";'

~._

I~ cuvantarea rostrta In 1833 de Dvornicul $tirlf.ei, membru al Eforiei

:,fa~
.. ' .
9~oalei, se. spune :
, ':..
. intr'aceast'a creme seu esezet scoele incepiitoere mai pe ta toat~
:: judefele, ~i astaz; numai patru judete sant la cari nu s'au a!Jezat. inca
scoele, edicii Slam-Ramnic. Damboui(a._ le'omite si Teleotmen. ... 7 ) ..

'L

'

:~11) \~rll: Stat.,

brserki.'-

,~

"'''

'--~ ' 0 .

J 780/1_~35. Oefa _-pentru cladirea sfintei

., 2) Arh: Eforiei Dos 211831. raportul Nr. 574.

3) Idem, dos. 11/1836.
4)
Arh. Stat., Ad-tive noi. Jud. laJom. Dos. 2161/1834.
9 Octombre 1834.
5)
Alrnanahul Statulul la BibliOteca Academiei.
ti) Arh. Prim .. Registru de revase pe 1813.
7\ B\1klirml Ofidal din l1 F~bnmr I S33. p. 62.

'

~ ., >\:6.
/
Se raspunde de prirnire la

127

0 asemenea hpsa ttebuia numai aecat rmpunna ; c\.e ~ceea in -ptimul

proiect de buget pe 1833, se trece suma de 4500 de lei, sii se Iaca
o Coala penttu invafiitura copiilor, care Coalii., ca indemnete i,
eiutotul Otcermuirei i a polcoonicului Griqore, erendes. s'eu si.pus,
in luctete ... 1).

Meritul acestei initiative 11 are polcovnicu] Grigore Poenaru. El, ca

arendas ~i reprezentant aid al Epitropiei Coltea a cerut ~i a obtinut dela
Epitropie locul gratuit. locul pe care seafla ~i azi scoala nr. 2 de baeti. T6~
tusi [ucrurile mergeau greu pentruca riu erau bani;. tocmar' fll primavara
anului 1835 s'a lnceput cladirea, .
...din zid, ca sa fie temeinicii, pentrUt6td~ar.ma, si ca sfi se poetii
intiunpine cheltuelile unei asemenea ziditi, cinstita Dootnicie,
osabi{ de lei 6330 ce au slobozit din oeniturile terqului, eduneti pe
enii tre ctui, va mei s!obozi incii pe trei ani toete ace/e oenituri ale
targului,;. de aceia, Comisia .... sii. gaseasca pe cine vor socoti a sa
insiircine cu
aceasra inqrijire i ecele.cheltuind, sa rfi.mae e-si ptimi benii din V~:- -,
nitul targ11lui pe ttei eni.: ~).
. ''
Aceasta insarcinare si-a Iuat-o Grigore Poenaru.
. -;., :,
.J

J.

.,
-~

: ?,.:'
.'i'
:

-:

.
.

"

-.

Semnatura polcovnicului Grlgore Poenaru

La 26 August 1835, pentru complectarea banilor neccsari," s'a facut

.in imprumut de 2189 lei, dela Sfatul Orasanescdin Bucuresti. 3).
La 28 Octombrie 1835, Comisia tarqului comunica carmuitorului P~ ..,
.izu, ca scoala costa 16300 de iei/b; sa!a de cinci stanjeniIunqime ~i trei ~i
umatate largime .iprecum in plan se coprinde": ridicata de doua<palfue
.iela pam~nt, invalita cu olane ~i cu' do!'.la odai pentru profesor. 1). - '.;
Cu tot zorul ce da Ocarmuitorul Polizu, polcovnicului (?rigore Poe aru, scoala nu era gata in 1836. 5).
,;;, .. ,
~~ 1v
In .raportul mareiui vornic din launrru, Mihail Ghica, catre Obsteasca
Adunare din 1836, spune ca:
... numai la targul Califrai. care:.f#nJj

Jll1,rP~'Mmic i

haladuitorii

Anal. Part. Vol: JV, pt. I, P 378.

- .~
~) Arh. Stat., Ad-rive noi. Jud. Ialom. Dos. ~775/1835. Rii<;rea <:oatei ~;;itiottale.
Vezi doc. CLXV.
.,
if
3) Idem. Dos. 1777/1835. Pentru ;lnt~rirea cilenilor.>.
4) Arh. Stat. Ad-rive noi. Jud. Ialornita.. Dos. 1?;7911-8,~5.:
_i_'.- ..-,,_
l
") Idem, 1;, 24 Octornbrc l835.
:-~ , ... :. : ... : ;F
o{T
1)

r ,

neputend fi in stare ca sa contribuiescii o suma mei insemnatoare

pentru ciiiditee unei aserneuea zidiri de !jcoaliL.
a autorizat sa se cheltuiasca veniturile targului pe tnca trei ani, ca sa se
poata face scoala. l ).
Dupa atatea sfor~ari, scoala a Iost gata in 1837. Orasanii i-au facut
!?i imprejmuire cu toate protestarile~Cl0i1i~a
Petrescu. pentru
un Ioc ramas fara rost intre scoala lii casa lui Ceaus Dinu Clacas ~}.
Primul profesor a fost Ioan Gherasim Gorjanul, platit cu 250 de lei
pe lunfi, locuinta 11i 350 lei pentru incalzitul scoalei. Gorjan venea din Va
lenii de Munte, uncle Iusese dascal in 1836. dar s'a certat acolo cu medel
nicerul Marza. care nu pretuia pe dascali ~i l'a injurat in Iata sluqilor si
era sa-l si bat a. A venit in Calara~i in August 1837. platindu-i-se din bu
getul scoalelor 72 de lei pentru drum. 3).
Toata lumea se interesa de scoala, In l 838, Clucerul Ion Rahtivan,
carmuitor, indaroreaza cilenii targului ,,sii mearga a face chibzuire de me
temet [reperetii] la scoelii", 1 }.
:;ii pentruca scoala era acum neincapatoare pentru toti elevii s'a in
tervenit la Centru 9i Vornicia da porunca, .,Sa se sloboedii din oenii Co
misiei lei 3181 penttu liirgirea scoele!" ") iar la 16 Noembrie 1840,.i. ..carmuitorul da ordin sa se pardoseasca scoala cu scanduri. G).
.:~
Gorjan a stat in Calaras; pana in Septembre 1842, cand a fost mutat
la Ploesti, iar in locul Jui a venit Grigore Constantinescu din Ru~ii de
Vede. '). In actele Primariei, se gase~te o adresa a carmuitorului K. Fi
Iipescu, din 13 Noembrie 1842. in care se vorbe9te de plecarea la Ploesti
a profesorului scoalei, Paligoria ; ar rezulta, sau ca Grigore Constanti
nescu nu s'a prezintat imediat la catedra lui din Calara~i ~i a fost suplinit
catva t.mp de acest Paligoria. sau ca Gorjan era poreclit de Calara9ani
,.Paligoria". ').
Grigore Constantinescu era un om instruit ~i entuziast.
La urcarea pe tron a Jui Bibescu Yoda. ales la 1 Ianuar 1843, a tinu!
un discurs inflacarat ;

... un soaee strelucit si plin de mangaere de atatea veacuri dorit Ro

miin!lor, luminii in sfar~it ziue de estiizi. ca sa fie acum si inceputul
') Anal. Par!. Vol. VI, pt. I, p. 700.
~) Actele Efortei. Dos. 21/1837.
;J) Anal. Parl. Vol. IX. pt. I, p. 316. r. C. Filiti, l. c. p. 229.
~) Arh. Prim. Dela 8/1838, inreq. la nr. 22.
~} Arh. Prim. Dela 8/1838 inreg. la nr, 39.
i;} Idem, Reg. de intrare ,'Ii e$ire din 1840-f I, la ur. 3.
1) AJ1al. Parl. Vol. 13, pt. I, p. 213, ord, 802.

~) Arh. Prim. Dos. 211842-43, nr. 6496 rlin 12 Dec. !842.

unei noi epoce de [ericiie pentru Tata RomaneasciI... azi se sue ca

sa nu mei scoboere, pe tronul ecestui principal. Alesul Stapimitc>r de
Romani ... " l).

~~J'~~

c1

Grigore Conetautineseu

De scoala se interesa nu numai Eforia scoalelor, ci ~i Departam. (fin

launtru. care trimitea pentru .Bibliotece" scoalei. toate scrierile literare
ce apareau in Bucuresti, originaie ori traduceri.
La 21 Septembre 1845 Departam, din launtru scrie Comisiei targului.
sa alcatuiasca 0 condica in care sa se inscrie titlurile cartilor ~i numarul
vo'umelor, care se var pastra de profesor. Cand profesorul se va schimba,
sa predea biblioteca dupa con die a. 2).
Cu acest prilej, profesorul Grigore Constantinescu intocmeste inven
tarul bibliotecei, scriind foarte frumos. in majoritate cu litere latine, la 28
Martie 1846, 3).
In acest timp cladirea sccalei incepuse sa se strice .iin cat este de
neaparata trebuintii a se metemetisi, ca sa se poatii urma ~i decum ineinte
requlet cursul invafaturilor intc' ansa". Comisia targului se duce la scoala
si intocmeste lista de cele strict necesare si la 24 August 1847, itic Apfel
baum Ovreiul. se insarcineaza cu executarea - reparar.ilor .7i procurarea
obiectelor necesare. Printre aceste obiecte Iiqureaaa 9i ,, opt biinci noi
lu crate templiiteste cu te'egraf ..." ); acestea erau banci obicinuite, care
a~ veau in fata lor un jghiab de tabla ori de lemn, care se ump'ea cu nisip
~i
pe cari cop.ii invatau sa scrie 9i sa socoteasca Ioarte repede, telegrafic.
Cu mceperea anului scolar 1847, se adauqa un al doilea profesor 5).
In anul revolutiei I848, a flam la 8 Marti~ un lucru nou. Aflam ca in
~ acest targ abia in formatie. existase pana la inceputul anului 1848, un
profesor Bonesu, ,,dascal frantozesc $i alte limbi", La aceasta data, Maria,
sotia lui Bonesu, ramasa vaduva cu patru copii, cere un ajutor de la Co
misia targuiui 6),
1)

Acad. Rom. Mr.nuscrlsul 3133

fila 14. Biblioteca Iui Dionisle Romano, episcopul

Buzaului, Vol. 5 din 1819~1859. Doc. CLI.

2) Vezi doc. CXIV.
3) Arb. Prim. Dos. 2/1843 ftla 103 ~i fila 57.
4)
Idem, Dos. 2/1847, doc. CXV si raqistru de intrare 1846-47.
0) Anal. Parl. Vol. 16 pt. I. p. 374 ~i Vol. 17, pt I, ~ 326.
6)
Arb. Prim Anul 1848, Marte. Doc. CXVI.

130
Mai dam de un profesor Dorde sau Oorode, c.;tre moare in Calarast
in timpul revolutiei, dar nu stim de va fi Iostprofesor in Calarast sau van
tul revo'utiei fl va fi adus intamplator pe aici 1}.
Isbucnirea revolutiei urmata de ocupatia straina rusa 9i rurca, a avut
de rezultat inchiderea scoalei timp de trel ani, pana 1.:i 1 lanuar 1851.
Localul scoalei a servit de cvartir soldatilor m.;tiorului Scordeli, cari
au daramat localul si au imprastiat obiectele scoalei ")
In Februar 1850 se intervine pe langa comandirul maier Scordeli sa
libereze scoala "), dar in toarnna, la 27 Septembrie l 850, Comisia targului
comunica carmuirei ca ,..~coalaeste inti' o stare de Jarapanare, cii nu va
te'zistenta iernei de nu se ua meremetisi. ~i nici alt local de ~coala nu se ea
putee gasi'' ~).
Surprins 9i suparat de aceasra veste, carmuirorul Florescu, la 11 Oc
tombrie, face raspunzatori pe cilenii targului de derapanarea scoalei si im
prastierea obicctelor ei, obliqandu-i sa pue totul In fegula, pentruca Gu
vernul a dat ordin sa se deschida nurnai decat scoala la 1 lanuar 1851.
S'au fa.cut devize 9i reparatii, sau fac:ut cercetari si sa gasit biblio
teca, s'a mai gasit un dulap al scoalei la politic : s'ct mai dat porunci ca
.Loete mobilele sau verice alt obiect: ptoprietete a ~coalei. insusite de: eltii,
sa se strangii. oti de unde ar ff'. si incet, incet, lucn.trile s'au readunat l?i
scoala a fost deschisa la l Ianuar 1851 ;, ) .
Scoala are acum patru clase cu doi profesori, Raducan Mitran Ia
clasa intai 9i a doua 9i M. Petrescu la a 3-a 9i a 4-c'.l:. Tot in acest tirnp, in
1851 se deschide in Bucuresti scoala de Arte si Mcserii. Departamentul din
launtru cere sa se trimita la Bucuresti doi elevi bursieri. sa invete mes-
tesuquri. Pe baza acestui ordin politaiul Darzall cere Comisiei tarqului,

sa

se caute doi tineri pana la 14 ani. c:u 9tiinta de putina carte, cari sa piece
la Bucureso pe cinci ani, avand imbracaminte 9i hrana dela Stapanire ~).
La 20 Decembrie 1851, Comisiunea tarqulu! recomanda pe Niculae
Costescu si Costache Predeleanu. le-a dat inscrisuri la rnana si i-a pornit
la Bucuresti. Ceva mai tarziu, la 17 Ianuar 1852, s'a facut ~i o reclamatie
din partea lui Ivanciu Croitoru, care protesta ca nu i s 'a trimis cop:lul
lut <).
t) Arh. Prim. Dos. 1/48, doc. CXVII.
;~.) Idem, Dos. 111850, fila 23.
:l)
-1)

5}

II.

5)
7)

Idem, fila 164.

Idem. Dos. 1/1848/50, fila 353.
Idem. Hla 367; do.~. !/1850. fila 393, 394, 395:
Arh. Prim. Dos. 311852. Fila 11
Icfom, 17 Ghenar 1S52.

~i

ti

dos. 1/t850/5L

fila 23. doc. CXV!

131
Din cei doi bursieri, Constantin Predeleanu, a ajuns mai tarziu pie
tor lji a scris ~i o brosurica, cu date foarte interesante asupra acestui oras
9i judet, tipJ_rita in 1884, p.e care am citat-o de mai 'E~.-Interesul pentru scoala din Calarasi incepe sa se manifeste si pe cale
practica. Marele Ceaus Ionita Petrescu, darueste pentru scoala un fond,
d.n care sa se ajute copii saraci 9i silitori. loan Vasillu, presedintele Co
misiei targului, distnbue haine, ~apci si pantoft, In valoare totala de 265
de lei, din acest fond, elevilor : Hristea Stan, Radulescu Alexandru, Teo
dor Gheorghe, Mitrea Stan, Pavelescu Zamfir !ji Ion.ca Matei
La 31 August 1851. Calarasul este vizitat de mitropolitul Tarei ; ca
o urmare a acestei vizite se da ordin sa se pue icoana Maicei Domnului
Isus Hristos in scoala, pentruca .,instructia reliqioesii [iind unul din ele
mentele cele mei importente ale instiuctiei primete, adaug!i poftire a .se
face cele de cnoiintii intt' eceeste" 2).
In vara anului 1851 se fac reparatiuni importante scoalei, de mesterii
Niculae Dulgheru, Valcu Dulgheru, Ionita Dulgheru i H. Petre, zidar 3 ).
Jn acelas an profesorul Petrescu face un nou inventar al bibliotecei 4) _
Era nevoe de: acest inventar, pentruca se imprumutau cartile bibltotecei
celor ce voiau sa le cerceteze 1}i atunci, ca 9i acum. multi nu mai inapoiau
cartile imprumutate. A~a s'a intamplat cu niste car~i date lui Costache
Maitezeanu, care s'a mutat la Bucuresti, fara sa inapoeze cartile Impru
mutate ; a fost nevoe sa se intervie pr.n carmuire in aceasta imprejurare 5).
Cu inceputul noului rasboi ruso-turc. ris Rasboiul Crimeei, al carui
prolog a inceput aici in Calarasi, scoala a suferit o nous eclipse. pe care
o vom descri cu alt prilej.
1

).

ARMATA.
Regimul fanariot a distrus aproape complect armata nationala, asa
ca pana la 1830 nu se mai poate vorbi de armata romaneasca. Odata cu in
fiintarea carant.nelor in 1830, s'a infiintat si un corp de: paznici ai caran
tinelor, orqanizati mihtareste : acestia sunt primul sambure de refacere a
armatei pamanene, a militiei act.ve de dupa 1830.
Capitolul al IX-lea din Regul. Organic. se ocupa cu organizarea aces
tci militii nationale, care avea sa indeplmeasca serviciul pazei grani\elor,
1)

2)
3)
4)

5}

Arh. Prim. Dos. 2/1852-53, fila 109.

Arh-, Prim Dos. 2/1852--53, Illa 310.
Idem, Dos. 2]1851, fila 82.
Arh. Prim. Dos. 211851. fila 91.
Idem. Dos. 3/1852, Hla 57, Doc. CXIX.

132

cordonul sanitar al carantinelor ~ serviciul Bucurestiului $i al Craiovei.

In locul celor zece mii de slujitori ( 10072). intrebuintap pana atunci
la paza grani~elor. la ducerea t?i executarea poruncilor autoritatilor, s'a
creiat corpul dorohantilor j1'a inceput acest corp avea numai 660 de oameni
pentru tot Principatul, mili apoi 4650, din cari numai o treime era in acti
vitate, cu schimb la Fiecare zece zile 1).
Dupa votarea legei recrutarei, in Ialomita, unde se socoteau 4842 de
Iamilii, care trebuiau sa <lea pentru militia activa 9~e recruti, au dat in
1835 numai 45 de recruti. In 1836 au dat 46 de recruti. in 1837 au dat 60
.tie recruti
").
'
.
,
'
Prezenta Ru.~ilor in Calarasi pana in 1836, cand au evacuat Silistra,
a creiat o situatie exceptionala aici ; rasboiul inceput in 1828 ~i faptul ca
stabul principal al trupe'or rusesri a fost in Calarasi, foe sa presupuneni,
(ca aici trebue s<l fi fost cazarme provizorii tji instalatii accesorii unei ar
mate in rasboi. Lucrare mai mare, stabila, facuta de Rusi, a fast cazarma
de cavalerie. care a tinut multa vrerne. cladita_ pe locul uncle este astazi Iiceul de baeti 8).
--.__
Dintr'o descriere de mai tarziu, din 22 Octombrie 1851. aflam ca a
ceasta cazarma se compunea din ; .a ) o casa de gard, tencu.ta cu pamant,
lnvalita cu olane .'li pardosita cu scanduri ; b) o cazarma de- gard lipita cu
pamant, invehra cu stuf ; c ) o magazie de gard lipita cu pamant si invelita
cu stuf ; d) !Ji un grajd de gard invelit cu stuf 1}.
Probabil ca in aceasta cazarma s' au instalat prime le unitati stabile
ale armatei nationale. dupa plecarea Rustler.
Mobilitatea Iormatiunelor militate, mai ales atunci, in perioada de
creiare a armatei romane, ne impiedica sa putem identifica exact unitatile
rnilitare care au trecut prin Calara~i in ace! timp, Vom reda numai stirile
pozitive ce avem asupra acestui capitol, in ordinea lor cronoloqica,
Este sigur ca, imediat dupe infontarea carantinelor, in Calara.~i erau
paznicii romani orqanizati militare~te, cari fikeau controlul malului Du
narei.
In 1833, cand sa mutat capitala judetului aici, gasim in Calarasi casa
.ineceelnicului ietepului" rusesc, ~i casa .icomendirului miiiiiei pamante~
nesti": in aceasta din urma casa a ,,cfartiruit dotnnul rnaior Pilipescu",
~-~ove~~~te ca in 1833 erau .imilitieni pamentenesti' in Calarai ").
;J

''" ,L

) Raportul lui Stirbei catre Kiselef. in Convorbiri Liter. Anul XXH, p: 1038~39.
) Anal. ParL Vol. IX. pt. I, p. 290.
-) Arh. Stat. Ad-tive noi, iud. lalom. Dos. 928/1831. Dela pentru un grajd de 20
cai la Calara~i.

4)
A.rh. Prim. Dos. 2 comun cu l, din 1850---51, <1dres<1 7454":
') V<>zi capitolul .. Mutatea taPitalel".

135
La 9 Martie 1834, vaduva Kalita, sotia raposatului biv Ceaus Gheor
ghe. de aici, saraca, avand 9i 0 fata mare. se plange Ocarmuirei, ca Bl'.t:
in cvartir doi ofiteri .slin ostitee. pamanteana", pentru care cere sa i se
plateasca o chirie 1).
Tot in acea vreme, la 11 Martie 1834. Ocarmuirea cere sa se cerce
deze de catre politie ,,daca s'ea pliitit indestulerea oriisenilor de cstre D ...
Bratianu !}i Niculescu", pentru hrana soldatilor, de: cand 9i pana cand ... a).
La 3 Decembrie 1834, era in CaJarai polcul L Comandirul roatei a
patra a acestui pole, parucicul Alexandrescu, scria cinstitei politii a orasu
iui Calara~i :
Primindu-se otno:jeniu Cinst. Polifii de supt nr. 203, in prictne
mutiirei spitelului, eceestii politie, dupi'i potunce otciirmuitorului au
gasit douii case ale lui Ceeus Trandafir si a Lui llie Armeanu.
Pentru care se tiispunde ca acesre inciiperi nu sunt destoinice a fi
pentru lezetet 3).
Este o dovada ca acum s'a asezar-in C~lara9i o unitate militara sta
bila, care avea nevoie si de spital,
In primavara anului 1835. in April, Calarasul a Iost vizitat de domni
torul Alexandru Chica ; onorurile militare au Iost date de un pole. care
era acum sub comanda capitanului Budisteanu.
In toamna aceluias an, la 4 Noembrie 1835, Budisteanu este in cau
tarea altar case pentru spital ; in acest scop se adreseaza Carmuitorului
Polizu. care scrie Comisiei targului:
Fiindcs D. Capitan Budisteene prin edresul cu tu. 388, cere a se
gasi alta inciipete pentru spitalul rotii, inctedintiindu-mii ca cea intei
giisita din intemplete s'au oprit, Se scrie Comisiei ca prin inteleqere
cu politie oresului, sa se gaseasca alta asemenea casa tot cu tocmeelii
de galbeni impiirate:;ti 20 pe a,n.
. .
La care Comisia raspunde: .Jn targul CitMra.~i nu sunt alte incii
peri peniru spitelul militiei deciit cesele D. Slager Htistodor, unde 9i
pana acum. au fast spital", - der ceri au neuoe de metemet ... 4).
ceeace dovedeste ca soldatii erau dati in: cvartir pe la locuitori, si coman
dantii respectivi plateau cetatenilor Intretinerea acestor soldati,
Ce se va fi facut in aceasta chestiune. nu stim, dar in veniturile casei
i) Arh. Stat. Ad-tive not. jud. Ialom. Dos. -i lUUb/ 1834. Peluti de pricini, la 9
\farte l 834.
2) Idem, 11 Marte 1834.
J) Arh. Stat. Adtlve noi, [ud, lalom. Dos. -ii 13/1834.
'I Idem, Dos. 1782/1835.

134
militiei pe 1835, gasim trecute printre alte sume si ,,630 lei, opriti din leafa
ciipitenului Budisteenu, chirie lezeietului dela Calara~i" 1).
Spre toamna anului 1836,' Rusii incep sa evacueze Silistra si deci i;;i
Calarasul ; pentru productele i;;i lucrurile ce le mai ramasese prin magazii
~i de care nu aveau nevoie, se ~ine mezat intre 21-25 si 28-30 August 2).
La 27 lanuar 1837 se face mare valva in Calarasi, pentruca se anunta
sosirea in acest oras, ca sa ia resedinta aici, prima unitate de cavalerie:
venea din Ploesti un escadron sub comanda cap.tanului Fil.pescu 3).
Carmuitorul I. M. Gradisteanu, da ordin e sa se repare nurnai decat
ceeace rnai ramasese din cazarma de cavalerie, care Iusese sub Ru~L Se
fac devize, se cauta mesteri si cu bunavointa se pune totul in requla, chel
ruindu-se 773 de lei ~i 10 parale. 4).
Immu'tirea trupelor in aceasta garnizoana, immulteste i;;i numarul bol
navi1or. In acest an se plateste 2143 de Jei ~i 21 bani pentru medicamen
tele date de spiteria ,, Trei trendeiiti", din . . ? , pentru medicarnentele
ce
s'au fumizat timp de opt luni, de. la 1 Ianuar pana la 1 Septembre 1837. 5).
In acelas an, in 1837, polcovnicul Grigore Poenaru, ca contrac.u, a
Iuat sa Iucreze cladirea unei mari magazii de proviant a etapului din Ca
larasi. Magazia a fost invelita cu olane ~i a costat 23,500 de lei. 6).
Cu prilejul venirei in Calarasi, in acest an, 1837, a Domntorilor
Alex. Ghica si Mihai Sturza, ca sa salute pe Sultanul ce venea la Silistra,
convoiul i;;i parada militara a fast condusa de polcovnicul Obodescu, aju
torul sefului ostirilor. S'au dat atunci polcului al doilea :
,.sloboziti pceporcicului Piteteanu 364 lei si cetueletiei
ceoeleriei: "slobozifi polcoonicului Odobescu, penttu oinul si
gratificatia c.nuri lor de jos din qernizoetie Calara!ji. la aflarea
lnaltirnei Sale, 362 lei.
Peste tot. 726 lei. 7),
S'au mai dat apoi 465 lei polcovnicului Od_obescu, pentru lemnele
nee are cinuri1or de jos ale escadronului al treilea de pedestrime 1}1 muzt-

'i Anal. Parl. Vol. VII, pt. I, p, 196: ,.ce au fost sloboziti pentru inchirierea laza
retului dela punctul Calara.~i. fiindca nu s'au platit de D. Capitan Budisteanu i s au
poprit din leafa sa",
"2) Buletinul Ofic. Nr. 25 din 8 A~gu~t 1836, p. 101.
3) Vezi doc. CXX.
4)
Arh. Prim. Dos. 8/1837, nr. 140 ~i 1148 din 4 Martie 1837.
5}
Anal. Par!. Vol. IX. pt. I. p. 25i.
6) Anal. Parl. Vol. VII, pt. I. p. 348. Arb. Prim. Dos. 2 comun cu I din I 850--18'il.
adresa 7454.
7) Anal. Parl. vol. H, pt. I, p. 235.

cantilor stabului ostirei,

ce s'au

fast trimis la Calaras!

pentru

asteptarea

Marie] Sale Sultanului ").

In anul urmator, 1838, se face din ordinul Departamentului din laun
tru o cazarma de zid, invelita cu olane ~i pardosita cu scanduri. care a
costar 16.000 lei, din cari, Comisia targului a dat 5500 lei ~i restul s\1
adunat d.n conrributia locuitorilor. Lucrarea a fost executata
de Hagi
Tanase Toncovici. ~).
In I 838, spitalul ostasesc era instalat In casele slugerului Marin. pen
tru care se platea chine pe un an. pana la 1 Octombrie 18.38, 600 de lei;
spitalul avea I 0 paturi. "l
Din insemnarea lernnelor ;;i lumanarilor necesare ostirei aflarn nu
marul soldatilor cari erau in 1838 in Calaraf?i :
.,pentru o roata de in{anterie la 120 oameni ~i doue escedroenc de
ceveletie la 280 oemeni, peste tot la 400, se cuvine pentru fiert ~i
penttu incelzii - in care intra si ceteule de lfmga carantina si can
teleii ofiferului putictului, 140 stanjeni a 60 de lei, 8466.
de lumiuuir! a 220 ocaua. 4).

~i 375 oca

In 1839, pentru spitalul ostasesc s'au cheltuit 1013 lei pentru doctorii,
iar pentru niste reparatii ce s'au Iacut spitalului, s'au cheltuit 172 lei 5).
La 27 Mai 1841, comandirul Ierpostului carantinei. care avea paza
granitei, ln$tiinteaza carmuirea, ca are sa vie In localitate 94 cinuri de jos,
cari trebuesc dan In cvartir pe la locuitori ; aceasta cvartiruire trebuia so
Faca politia Intrucat targul nu avea magistrat, adica primar, care in con
formitate cu indatoririle Sfatului orasenesc (art. J 2), era obligat sa faca
aceste cvartiruiri. Intretinerea soldatilor dati in cvartir. cadea in sarcina
Iocuitorilor, cari erau despaqubiti de comandantul soldatilor. ").
Procedarea nu era practica ~i da loc la abuzuri i;;i reclamatiuni. Asa
gasim Ia 30 lunie 1841. o reclamatie semnata de mai multi locuitori, cari
jeluesc ca sunt soldati bolnavi prin cva:r:tiruri si cer carrnuirei
..
scoaterea
soldetilo

ca sa se dea la spiiel", ').

Atunci s'a hotarat cladirea unei cazarme noi pentru pihota, adica
pentru infanterie.
Cladirea s'a inceput in l 841 subt supravegherea maiorului Bureli;
Anal. Parl. Vol. 9, pt. I, p, 2!7 ~i 221.
Arh. Prim. Dos. 2 cornun cu I din ]850-1851. adr. 7454.
;i) Anal. Parl, Vol. 9. pt. I, p. 1092 ~i 1094.
4)
Idem, Vol. 8, pt. I. p. 306.
") Idem. Vol. 11, pt. I, p, 696.
u) Arh. Prim. Dos. 4141. Doc. CXXI. CXXIl. din 27 Mai ~i 4 lullieA:~41..
1)

2)

7)

Cond. de esire a Prim. pe 1841. la nr. 59 din 30 Iunie.

a fest?. fi:uta de Hagi Tanase Toncovtci ;;i terminata.la 2$ Noembrie, pe

locul uncle sunt azi grajdurile comunale. uncle se mai pastreaza ;;i azi zi
dtiri de cararoida de aproape un metru grosime. 1).
La inceputul anului 1843 se vesteste, ca. s' a destinat pentru Calara~i
doua escadroane de cavalerie ;>i o roata de pihota: cinstita dejurtfie [co
mandamentul militar) se intereseaza de starea localurilor 1]i i se comunica,
ca sunt in stare proasta. 2).
Trupele au venit ;;i s'au instalat cum au putut in cazarma noua i la
cavalerie, avand de comandant pe comandirul Lazureanu, ~).
In Octombr.e 1844, s'acorda o pensie de 50 de lei pe luna unterofite
rului nobil loan Balota, betejit din cauza unui mal cazut peste et pe carid
era tr.mis in vizitatia picheturilor punctului Calarasi, 4).
In 1847, spitalu1 ostasesc din Ca1ara~i avea un felcer cu 630 de lei
pe cate patru [uni, Pentru acest spital se fac o suma de mici cheltueli intre
cari 1093 lei lui Vintelholder, pentru instrumente : in total s'au cheltuit
in, acest an 8119 lei, 23 parale.
Felcerul spitalului, care: indeplinea serviciul de doctor, era chemat ;;i
la Cocarqea de comandirul punctului de acolo. ").
La 6 Februar 1848, gasim o planqere semnata de multi locuitori, earl
protesteaza contra masurei ce se luase de a se cvartirui soldatii prin case'e
locu.torilor, cu cuvant ca se Fae reparatii la cazarma, cata vreme ei stiu
bine, di aceste cazarme sunt in perfecta stare. S'ci raspuns atunci locuito
rilor ca aceasta cvartiruire este de scurta durata. 6).
Spitalul ostasesc a Iunctionat si in 1848 cu un Ielcer platit cu 630 lei
~e cate patru luni. 7).
In 1848, la 27 Junie. in timpul revolutiei, trupele care erau aici au fost
ridicate, urmand ca :
.,,Polifia. i subedministretorul pla~ei . Boccee, sa hotikafi nu111.ti.rul
de qoerdii ruuionele ce urmeaza a tinee paza cerentinei i a vamei de
aici, otemelniceste, pana la intoercetee ostirei" 8).
In aceasta vreme. la 1818, s'au fixat culorile steagului Tarei. Stu
dentn Romani aflati la Paris, ca sa se prezinte uniti. sub acelas steaQ, au
1)

Idem. Dos. 2/1842-43, adr. 6253. si doc. CXXIII.

2) Idem Dos. 2(1843, 18 Febr. copie scrlsa de N. Doicescu,

8) Idem, fila 100, 18 Aug, 18'13, adr, 5501, fila 121 din 12 Oct. 1843 doc. CXX(V.

) nal, Par!. vol. 14, pt. 1. p. 235.

fl) Anal. Par/. Vol. 16, pt. I, p. 581, 585, 595.
6)
Arh. Prim. Dos. I/1848, Fila 15; 6/II/48. Doc. CXXV
7)
Anal. ParL Vol. 16, pt J, p. \ 12'1.
11) Arh. Prim. Dos. l/Nf.f8; fi}a. 40, adr. 1599.

137
combinat culonle dm steaqul Moldovei, can erau albastru 9i res ~i d.n
steagul Munteniei, care era albastru !Ii ga1ben, ~i au facut un s-ingur steag.
Tricolorul Roman. La 21 Julie l 848, pe baza decretu]ui nr. 252, se face
cunoscut Comisiei targului Calarasi ca:
.. 1) Stinderdele CJOr {i tricolore. 2) Culorile suttt : elbestru inchis,
qalben deschis $i ros carmaz. 3) Langii lemn vine elbesttu, apoi gal
ben si apoi ro~ f alf aind 1).
In toamna anului 1848 revoluria a fost infranta ?i a dat prilci Turci~
'or si Ru9ilor sa ocupe Tarile Romanesti. La 15 Decembrie 1849 intorcan
du-se in Calara9i capitanul Burileanu, comandirul diviz.onului al 2-lea,
~ase9te cazarmele ruinate 9i in casele oamenilor erau cvartiruit, Cazacii
rusi, de nu mai avea uncle sa se aseze 9i el 2).
Printr etrupele care au venit In Calara~i dupa revolutie, a fest divi
zionul 1 dela Zimnicea, Spitalul ostasesc d n acest an avea un felcer pla
rit cu 4 galbeni pe luna, 3).
In timpul ocupanei straine de dupa revoiune, s'a mai facut un grajd
mare, zis grajdul dela carantina. asezat pe locu1 viran de azl dintre peni
tenciar ~i ?caala de meserii, Era facut pentru trebuintele armatei straine.
din gard invalit cu stul. cu material din ostroavele statului ~i lucrat de
muncitorii sateni 4).
~i pe cand cornandirul Burileanu se planqea. ca n'are undc-si pune
soldatii, arendasul mosiei, lonita Paltineanu, care reprezenta pe adevara
tul arendas, Iratele lui _:_ Constantin Paltineanu, cu dela sine putere a
transformat cazarrna pihotei in rnoara de cai ~i maqazie pentru cerealele
mo~iei. Intreaba Cavalerul Jacob, inspectorul granitelor, intreaba carmtJi.,.
rea, intreaba top cu a cui voie s'a Iacut aceasta transformare, dar nu ~tie,
aimeni nimic 5).
La 8 August 1850, gasim in loca'itate un capitan Locusteanu ").
La 26 April 1851 se vesteste, ca divizionul de cavalerie din Calara;;i
este mutat la Bucuresti, 7 ). iar in cazarma cavaleriei, praporgicul Buri
leanu. instaleaza rernontul adus din Rusia ').

1)

Idem, fila 17, Ord. Depart. din Jauntru

111.

1258, adr. 4{)15 din 21 Iulic ll.H8.

Arh, Prim. Do$. 1/1849-50, fila 50.

3) Anal. Par!. Vo[. 17. p. 738 ~i 763.
4)
Arh. Prim. Dos. 2 comun cu f{l850---5l. adr, 7-Vi4.
li) Idem, Dos. 1/50-51, doc. CXXVI.
6)
Idem. Dos. I. 1850, Iila 294.
7)
Idem. Dos. 1/1850- 1851, fila 165.
3) Arh. Prim. Dos, 2 comun cu 1!1850-51. Adresa 4812.
2)

.1:S8
Ceeace mai ramasese din cavalerie, cu. praporqicul
Mavrocordat,
pleaca la Bucuresu. la 12 Septembrie 1851 1).
Aceasta este ultirna stire ce avem d.n aceasta epoca, cu privire la ar
mata din

Calara~i.
CARANTINA.

SAN AT ATEA

PUBUCA.

Prapadul ciumei din 1828--29 ~i holera din 1831, au Iacut pe Rusi

'
prudenti. Pentru a preintarnpina patrunderea ciurnei. care bantuia Turcia,
. Rusii au trecut intre cond !iile pacei dela Adrianopol. infiintarea unui cor
don sanitar in lungul Dunarei. cu anumitc puncte de observatie, numite
Regu!amentu! Organic, In cap. VI, a fixat cu un
arant.ne.
~.
regulament special, modul de Iunctionare al acestor carantine, .requlament
care consti- tue primul inceput de organizare sanitaza la noi.
Paza carantinelor o facea un numar de paznici orqanizati mihtareste,
cari au constituit primul sambure de refacere a armatei nationale roma
I

nesti,

Toate masurile carantinesti erau gata la 1831 2).

Totul a fost pus sub .,priuigherea a trei generali, prtn ofiJet'i militeti,
fucfionari de cerentinii si medici, cu ajutorul boeiilor si clerului chemeti
.i.n ecest scop" :i ) .
ln Calara~i s'a lnfiintat carantina chiar din 1828, odata cu .venirea
Ru~ilor. Nimeni nu putea trece, fara a sta cateva zile In observatie. dupa
care i se da bilet adeverit de ,,Oficiul cecentinei': cu care putea pleca mai
depar.te. La 6 Septembre 1831, clucerul Grigore Calinescu, a putut sa do
vedeasca t.mpul cat a shit in calitate de capuchehaie la Tariqrad. cu bile
tul de iesire si de intrare prin carantina din Calarasi, dela 1 Mai J 828.
pana la 15 August 1830 4).
In 1832 carantina din Calarasi a fost trecuta in randurlle celor de
.,clasul" intai, si s'a hotarat Facerea unei cladiri speciale, care ,,va
sluji pe oiitotime de isood penttu esemeni cliiditi" r,).
Planurile inqineresti sunt alcatuite de maiorul Armudinschi ~i lucra
rea este luata in antrepriza de pitarul Ionita. Cladirea s'a savar~it cu suma
de 350.000 de lei .,ce s'eu cheltuit din econorniile [acute chier din buqetui
cecentinelor, Jara sa se fi pticinuit vre-o osebitii cheltuiala" 0).
Idem, adresu 6327 din 12 Septcmbrie 1851.
~) Barbu Stirbei catre Kiselef. Raport in Convorbiri Literarc Anul XXII, p. 847.
:l) Hurmuzachi, suplim. I. vol. IV, p. 434. Doc. 313.
4)
And. Parl. Vol. III, pt. I, p. 339.
'') Din discursul lui Klselef la deschiderea celei de a treia sesiuni a Obstestei Adu
nari, Anal. Parl, Vol. IV, pt. I, p, 53.
6)
Anal. Parl. Ve! JV, pt. I. p. 190 ~l 53; idem, vol. VJ, pt. I, p. ,357 .~i 507.
1}

139
Aceasta declaratie a lui Kiselef facuta in Obsteasca Adunare, na fost
exacta, pentruca bani n'au fost in casa carantinelor, ci s'au irnprumutat
cu dobanda dela spatareasa Elena Erachi ( Gheraki ) 2550 galbeni, suma
care a apasat a poi multi ani asupra Vistieriei
Cladirea s'a facut pe tot careul ocupat azi de pornpierie, pana in gar
dul din Iata spitalului si pana in mijlocul curtei scoalei de meserii de astazi.
De Iorrna patrata. era inch.sa de jur imprejur cu imprejmuire de zld, cu
o intrare in fata. uncle este intrarea pompieriei de astazi, si o e.;;ire in par
tea opusa, La intrare era un portal mare cu dcua gherete laterale. Pe l<;i
tura de sud. exact uncle este azi strada spitalului. erau doua randuri de
cladiri cu un mare numar de carnere. pentru diferite intrebuintari ale ca
rant.nei, Mai departe, pe malul Borcei, s'a construit o cladire pentru perso
nalul carantinei ; aceasta cladire a servit mai tarziu, dupe 1852, drept spi
1).

tal. iar azi serveste drept Inchisoare.

Din Iericire, imensa cladire a carantinei, facuta in vederea molimelor

de ciuma. n'a mai avut prilej sa serveasca in acest scop, pentruca ciuma
n'a mai patruns la noi dela 1830 incoace. In schimb a servit pentru izola
rea celor cari veneau de peste Dunare. uncle a bantuit ciuma cu rnulta furie
pana la 1845. Insasi Domnitorii romani. Ghica ~i cu Sturza, au fost gaz
duiti, ad.ca izolati aici, In 1837. carid au fost in Silistra intru Intampinarea
Sultanului venit acolo,
Intretinerea celor izolati in carantina costa cate 20 de parale pe zi,
in contul Comisiei targului. In Ianuar 1838 au fost tinuti in carantina 5
Lipoveni: in Februar acelas an, a fost un anume M.hai Petrovlci, trimis
in carantina, in stare de arest .ide ciitre Maria Sa Paa Silistrei"; iar in .
Mai 1838, au Iost doi insi, Stoian si Ghita ,,in prepunere ca ar f i dint re
telherii, celciitotii casei lui Dobtice Ceeusescu" 2).
0 anexa importanta a carantinei, unde se Iacea desinfectarea marfu
rilor era perigavorul. Pe atunci nu exista parcul de azi. In locul parcului
era o imprejmuire pe maI, nurnita paiangan, imprejmuiro mobila dupe cum
erau ape'e mari sau mici, In interiorul palanganului era perigavorul, adica
un 9ir de magazii pentru cereale, d.spuse asa fel. ca prinrrun jghiab, ce
realele puteau Ii incarcate direct din maqazii In vasele de pe Borcea. Mai
erau magaziile destinate diferitelor marfuri pentru export $i pentru mar
furile sosite, care urrnau sa fie dezinfectate. In curtea perigavorului se de
pozitau marfurile care nu se stricau de intemperii.
Alaturi de perigavor, unde-i pichetul de: graniceri CJZi, era Ferpostul.
in care stau paznkii perigavorului ~i carantinei.
1)

2)

Amoti. Par!. Vol. Vlll, pt. I, p. 96.

Vezi doc. XLI, XLII, XLUI.

140
Importanta acestei schele crescand, la 12 April 1851. s' a cerut infiin
tai:ea unui nou perigavor in Calarasi ~i unul in Fata Silistre] ,,pentru incar
earea si desciitceree ceicelot ce vor veni la aceste doua punturi' 1).
S'au Iacut de catre loctiitorul carrnuitorului. Corlatescu, devize ~i s'a
b.otarat i locul uncle urma sa se faca aceste noi periqavoare, cu opt stan
jeni mai la vale .. de somuiocul" ferpostului i sa fie de 40 de stanjeni lun
gime ~i sase larqime. Materialul avea sa Coste 3641 de lei 15i 20 parale in
eras i ]515 pentru perigavorul din Iata Silistrei 2).
Intretinerea perigavoru1ui, a palanganului, adica a imprejmuirel ~i a
ierpcstului, cadea in sarcina nequtatorilor. can aveau afaceri in schela.
,
Pnrnul Iunctionar roman la caranrma din Calara~i a fost Costache
Dimanqea, in Iulie 1831, secondat de o moasa 3).
Pentru meremetul, adica pentru reparatiunile necesare acestei ca
rant.ne, Vrstieria trimitea la 18 Octombrie 1831. caminarului Iordache
Arion. carmuitorul judetului, suma de 5593 de lei, iar postelnicelul Ma
nolache Ciocardia a fost oranduit .. la meremetul belenqeneloc dele Cala
resi", adica la Imprejmuirea ce trebuia facuta in port ).
La ordinul Vorniciei trebilor din launtru, din 3 Octombrie 1831.
pentru indreptarile ce erau de Iacut pe la dregatorii, Com.tetul carantinelor
propune la 28 Octombrie, sa se mai adauge un cinovnic la carantina din
Ca arai. cu titlul de subdirector. a carui insarcinare ,,sii fie a sta na
pristsn la [erpost, penttu prirniree peseqerilor si a marfurilor" cu 0 suta
cincizeci de lei pe luna 3).
Cererea a fost imptnita ~i a fost numit Costache Nrcolaidis 0).
.
In afara de slujhasii Iixati de regulamentul Carantmelor, in Calara~i
mai Iunctionat un cinovnic rus, Salaharof, Insarcinat cu primirea postei
rusesti: a Iunctionat dela 16 lunie 1831. pana la 1 Septembrie 1836, cand
s'a desfiintat postul lui in urma plecarei Rusilor 7).
Un alt cinovnic rus, N. Ivanov, era la pichetul din Iata Silistrei, des
Hintat pe ziua de 1 Ianuar 1837. ~i un c.novnic la Ierpostul din Calara~i.
care a Iunctionat pana la 20 Februar 1838 a).

In acea vreme asistenta bolnavilor era nula sau aproape nula,

1)

Arh. Prim. Dos. 1/1850-51, fila 157.

2)

Idem, f. 169, 170, 164, doc. XLIV.

Anal. Part. VoL VI, pt. I, p. 514.
Idem, vol. III. pt. I, p. 297, 299 si 301S .
Idem, vol. II, pt. I, p. 114.
Anal. Parl, Vol. VI, pt, I. p. 514.
Idem, vol. IX, p. 143.
Idem. p. 168.

3)
4)

:l)

H)
7)
~)

{41

...serecal lipsit in caz de boele de ajutorul doctocului, spiferiile la

sate pe plecul lor, nici un mijloc de a se esipure de celitetea ~i de
ptepeieree doctoriilor, dar inca de capacitatea celot ce le olndeeu !... 1).

Inainte chiar de a se vota Regulamentul Organic, la 5 Martie I 830,

se numeste o comisiune compusa din vornicul Alexandru Fil.pescu, logo
Iatul Barbu Stirbei, logofatul Constantin Cantacuz.no ~i colonelul de ge
niu Bauner; apoi Estioti ~i Grunau, ca doctori in medicina. Kartel i Ott
ca inqineri, comisiune care avea sa reqlementeze chestiunile de ed.litate,
salubritate si serviciu sanitar. Jar la 13 Decembrie 1830, se numeste o alta
comisiune compusa din Consilierul de stat Mavru.
spatarul A1exandru
Ghica, loqofatul Stefan Balaceanu. logofatul Barbu $tirbei i postelnicul
Gheorghe Bibescu, care avea sa reglementeze chestiunile de asistenta pu
b!ica, casele de bmefacere. ajutoare, orfani, etc. 2).
Binefacerile acestor orqanizatiuni n'aveau sa se arate decat mult mai
tarziu in orasele mai mici, cum era ~i Calarasul, in primnl rand din cauza
lipsei personalului medical.
Nu cunoastern numelc primilor medici cari vor Ii fost aid.
Ce! dintaiu pe care-I gasim este doctorul Lambru, apoi doctorul Zie
gler si moasa Iuleasca in 1837.
Tocmai venise 1a Silisrra Su1tanul. dupa plecarea Ru9ilor; Domnitor1i
romani trebuiau sa vie sa-l salute aici. A venit ~i Sturza din Moldova lJi
Chica din Bucuresti ~i au fost gazdui~i in Calarasi, in carantina. Fune
;ionarii carantinei s'au purtat frumos in aceasta imprejurare ~l Domnitorul
:-a gratificat cu diferite sume de bani.
Cu acest prilej allam numele celor cari alcatuiau persona'ul acestei
carantini, in care intra .7i personalul medical :
Dimitrie Mala, director al Cersntinei : doctor Ziegler, medic al
cerentinei : stolnicul Iencu Pangal, subdirector ; Costeche Sejende
che, secreterul carentinei : Nicolee Ioeno], cinounic la pichetul din
f ete Silisttei ; Anastase Gherqhiceenu cinoonic la [erpost : Cost ache
Lscasteenu, scriitoc: Dumitreche Boicescu : Maria Iuleesca moesii:
lonita Pendoeescu, de [utnoi ~i 15 slugi 3).
In 1838 sunt aceiasi slujbasi, nurnai ca in locul Jui Boicescu vine ca
scri.tor, Oumitru Voicuiescu si se inmultesc ~i numarul slugilor. patru afu
matori si 12 slugi 4),
~i !.!) Barbu Stirbei catre Klsclef. Convoro. Liter. An. XXlI p 849.
3) Buletinul Oficial nr. 27, p 115, din 2 l Iunit> 1837. Doc. CLXVt.
1)
AlinonaJ1ul Sratulut pr. 1838. la Academie.

2)

142
In 1844, personalul carantinei

Calara~i

se compune

din ;

Pitrfful Ghi,ta lsootenu director; luliu Varava~, doctor; pitarul

Costeche Selendeche, sectetet : Dimitcie Voiculescu sctiitor : conii
pist {otgr..l V{ern~e.amt, comtsat la fe.q:iQSt ~ con.~ipistAnastase Gbex
ghiceimii. cinoonic la Vad11l Silistrei ; loan Petrescu dejurna ; lu
lesses M erqhioele moaii ; 2 afumatori si 4 slugi.
In t84o:
Pmirul Ghi,ta lsoorenu director: Hirutp Georgie Megi, doctoc :
pitarnl Costache Sejendeche, secreter : loan Cetnovodeenu sctiitor:
contipist Radu comiser la ferpost; Nicolee Triha cinovnic la Vadul
Silisttei : [encii Petresw dejurna; Maria luleasca moaa; 2 afuma
tori si 4 slugi.
In Hl48:
Maior Bureli, director .: Aloisie Dreci, doctor; pitetul Costache
Sefendc:chc, secretet : contipist Rf.:du. comisat la [erpost : loan Ghi
nescu, cinoonic fa Vedul Silistrei, Costeche [iitienu, sctiitor : Ghifii.
Pe11ci11lescu,dejurne ; Maria luleasca moaa ; 6 slugi.
In 1850:
-. Sardar Nicolee Iliad, director; Fran} Steienov, doctor: piietul
Costache Sejendeche, secretei : contipist Radu, comiser la [etpost :
loan Ghinescu, -iinounic la Vadul Silistrei : Iordeche $tefu. dejurna;
$tefart Stiinescu, scri.tot : Maria Iuleesce, moaa; 7 slugi.
In 1851 :
Serdar loan Kinocse, director; Deniil Hamor, doctor; ceilelii slu]besi neschimbafi din 1850 ').

In afara de acesti doctori. adica. Lambru, Iuliu Varavas in 1844, Hi

rurg Georgie Megi in 1846, Fran] Stefanov in 1850. ~i Daniel Hornor in
1851. au mai Iunctionat ca med.ci de judet :
Doctorul Napoleon Tavernier, care a fost primul medic de judet in
Ialomita; in 184)".locuia in Calarasl, era casatorit cu cucoana Marghioala
9i avea patru copii. Nu stim ce legatura va fi fost intre el 9i D-ml Ta
vernier, caruia Vist.eria ii da in 1833 suma de 2205 lei, prin colonelul rus
Ponton, drept despaqubire ca a Iost calcat de niste hoti ; dupa cum nu
stim ce legatura va fi avut cu Iairnosul doctor Tavernier, .ieoenturierul",
care 9~-a pierdut nevasta 9i fata, strivite in Bucure9ti, de un zid, in timpul
cutremurului dela 26 Decembre 1829, cand s'a daramat .~i biserica din Ca
lara~i 2).
In 1845 era medic de judet Paul Vilhelm Ziegler 3).
1)

Almanahul Statului pe anii respectivi la Academie.

~) Arh. Prim. Registru! ravaelor de drum pe 1843. la. nr. 268, 573. Anal. Par],
Vol. IV, pt. I. p. 254. L C. Filiti. Domniilc requlamentare, p. 54.
~) G. Z. Petrescu. Slfilisul in Romania. .P 52.

143
ln 1846 era Iaimosul doctor Drasch, eel care a trecut in lumea leqen
delor populare cu vmdecarile Jui miraculoase, obtmute pe cale de suqestie
$i psihoterapie, intr'o vreme cand acesti termeni nici nu erau bine cunos
cuti, Drasch a fast in ace! timp ~i medicul carantinei.
Ar fi nsscut intr'un ora-$el din Stitia. A oenit in Bucuresti pe la
1850, i a mutit in 1894. Aloysia Drasch a studiet medicine la Viena
si si-e publicet teza in 1843, despre ,,Cogitationes circa ophthelmiem
glaucomatosam". Despre el sau publicet csteoe brosuri poptilere :
,.Minunele doctorului Drascli, in 1885 si in celes an, ,,Adevi:iratele
minuni ale merelui Dr. Dresch" 1).

'
In 1847 a fast ca medic al judetu'ui Born Stepanow. de care nu stim
daca nu-i unul !;li acelas cu Fran] ~tefonov. medic al carantinei de aid In:
1850

2).

In 1851 vine ca medic al judetului d-rul Josef Brust, care a luat parte
activa la in liintarea spitalului in 1852.
Cu toate acestea, nu se gaseau totdeauna medici in Calaras], Oamenii
ilerqau dupa leacuri ~i vraci ori unde aparea care un empiric cu faima de
mester bun. In Martie 1843, fata lui Gheorghe Stan din Vara~ti .ise duce
in Turcie ca sa-!}i caure tamaduirea unei boele ce piitimeste", Tot atunci
f upaneasa Tudonta, sotia Jui Dragan Ghetu, nequstor Iruntas al C~lara
sului, se duce cu o fata ~i o slujnica, Nita, la satul Artarf, uncle era un
mester mare pentru tot felul de boli 3).
Intre cheltuielile extraordinare Iacute in 1834 de Vlst'erie, se prevede
~i suma de 300 de lei pentru .idohtotul oiterinet"', pentru [udetul Ramnic,
Braila si Ialomita 4).
In Martie 1834, nacealnicul etapului de aici. vesteste populatia sa ia
masuri de paza, caci trei din vltele Iurnizate pentru garnizoana din Si
listra, au murit : decl. ,,orii$anii sa nu-si amestece oitele cu cele ale pome
nitu'ui" furnizor 5).
Despre Iarmacisti se pomeneste de unul Johan Gret, care practica
arta spirareasca in Urziceni in I 832 ; fa 30 Noembrie redama pe un lo
gofat Alecu Botea pentru niste .imsumezie ~i vitriol" ce i-ar fi dat acestui
logofat 6).
In Calara-?i prirnul spiter a Iost Frederic Gaudi. A fost numit ca sub1}

G. Cralniceanu. Literat. medic. Rom.

~) G. Z. Petrescu, I. c. p. 55.
3)

Arh, Prim. Reg. ravaselor

p.

2J

.5i 340.

de drum pc 1843, nr. f.16 ~i 146.

Anal. Parl, Vol. VI, pt. I, p. 548.

J) Arh. Arh Stat. Ad-ttve noi. Jud. lalom. Dos. '106/1834.Dela pentru feluri de
-1)

;>ticini. Doc. CLXVII.

0)
Idem, dos. 1001/1832. Delh penn-u Johan spiternL

144

hirurg al spitalului 1a 1 Mai 1852, ca a jutor al doctorului Brust. Semna cu

particula .xie", de Gaudi, ~i era de meserie farmacist; pentruca In CaJa ..
r~~i nu exista farmacie ~i Gaudi era sarac. Comisia targului l'a ajutat cu
suma de 1575 de lei, dati odata pentru totcleauna. ca sa deschida o far
macie 1). Spitena a deschis-o intr 'un local de pe uli~a mare, mare ~i azi,
in localul uncle se afla astaz i branzaria Jui Jani, pe strada Stirbei Veda.
Dadi Calara~ul n'a avut Iarmacie inainte de 1852, nu inseamna ca
oamenii n'aveau nevoie de medicamente, d.mpotrlva: dar aceste medica
mente se vindeau pc la pravalii ~i se gaseau ~i la medicii carantinelor. sau
la cei ai judetului. Comitetul carantinelor se inqrijea de populatie ~i tri
mitea sfaturi, care trebuiau vulgarizate de carmuire, ca locu.torii sa stran
ga din vreme buruienile, Irunzele ~i florile:, care erau bune de leac. La 2
Mai 1834. carmuitorul Pol.zu, scria politaiului orasului :
Pe temeiul adresului cinst. Comitet de supt nr, 493, sa scrie acei
Politii, sii indetoreze pc toii locuitorii dintr'ecel ores, ca in viitoeree
fonii a lui Mai, sa-.;;i edune f iecere trebuincioesele etburi ajutatt>are
bolilot ce se va intiimple intre norod, ceti erburi se aratii mai fas :
musetel, floare de soc, [loere de nelbii, pir, siimantii de in, on.
ql to{i sa aibli din eceste erburi. ca la oremee trebuin{ei de ele; sa
se giiseascii in locuinte fi!jte-ciiruia ) .
In acela!ii timp, la 10 Mai 1834, se iau masurt prin Polit:e,
...ca sii se opteescii oiuizere etburilor !ji a lucturilor ottiioitoere dupe
la nequtiitori si ovreice, farii. ruunei mesteri
dohtoti de ocruq, spte
a~i lue cele mai de eptoepe miisuri ... 3},
0 deosebita atentiune se da masurilor de curatenie. La 2 Mai 1834.
carmuttcru) Polizu ~a ordin ca Politia .
... sii indetcteze

pe toti locuitorii

de u-si curiifi curt.le, ulitele

si mei

denurile de tot [elul de murdalecuri. a f i curate, f iira sa mei

indriiz
neascii nimeni a mai artznca esemeni murdelecnri si moctiiciunele,
cnri pe oremee ciildutilor nu pufinii uatiimare se ad~ce la siiniitete
Iocuitorilot si acele murdelecuri scotimdu-le, sii le ducii la locuri de
pertete si deosebite. far morteclunele sii le ingroape adanc $i sii nu
tnai indriizneescii nimeni pe viitorime a arunca acest fel de focruri pe
dnmmti, f :ind 1:Jtama{oare
[a saniitatea
Ob$tei, av and ingrifte
ca
totdeauna sii se pazeascii

$Ului 1).

aceasta

orJnduiala pentrn curafenia ora

La 22 Octombrie acela$ an, carmuitorul atragea bagarea de seama a

Politaiului, ca
1)

Arh. Prim. Dos. 2/1852-53, L 11:\1-187. Socoteala Comisiei

Arh. Stat. Ad-tive noL Jud. lahn
Dos. 4106/1834.
13) Idem, ve?i doc:. CLXVIII.
4)
Idem, dos. 4 l 06 .11 1134, D? Iii pm trii fo hrri de pri.c:in i.
2)

i1e

1852.

145
...intt: ace st ores se af la cei

elte dobitoace pteumblendu-se

ihttu

piisune... si murdsliicul... vatamii siinatatea locuitotilor ...

1).

Ca nu cumva sa mai fie surprinsi de ivirea vreunui caz de ciuma sau

alta epidemie, ori de cate ori murea cineva, fara sa i se poata stabili cauza
rnortei, trebuia sa vie medicul carantinei, sa verifice decesul ~i sa dea au
torizatia de inmormantare.
La 24 Octombrie 1834, carmuitorul Polizu scria politaiului :
Pe temeiul otncseniei d, dohtotului cereniinei Ciilatasi cu nr. 52,
sii sctie acei PolitiL ca sii dee slobozenie mortului macel~r al polcoo
nicului Chiriec, sa se inqtoepe, caci D. Dohtotul incredinteezii cii nu
s'au giisit nici un semn de banuialii esuptii-i 2).
In afara de ciuma ~i holera. o alta boala contaqioasa, variola. facea
ravagii spaimantatoare. Vaccinarea antivariolica fusese introdusa la noi
inca prin 1799-800 de doctorii Silvestru Filiti si Constantin Darvari. la
un an dela anuntarea descoperirei lui Ienner, Apoi a fast generalizata de
d-rul Constantin Caracas 3). Totusi aceasta practica patrundea greu de
tot in marea rnassa a multimei,
Intr o statistica din 1834. se spune ca s' au Iacut 18332 de vaccinari in
toata Muntenia. din care numai sase din Lelomite 4).
La 10 Decembrie 1834, Comitetul Carantinelor face cunoscut
... cii au ajuns la euzul Matiei Sale lui Vada, cum ca, la unele judete

se urmeezii epidemic oiirsetulu; si a pojarului, se scrie ecei Politii ca

dupii pocuncile ce s'eu dat intra eceeste, in vreme-a oiitoete, de orice

boa/a se va intemple, sa tepottuiescii Ociumuirei f arii zabava.

Jar
acum in grab sa instiinteze de ce epidemie se aflii mai mult intr'ecest
ores, spre a da in cunostinpi cinstit, Comitet. Semneezii Polizu. cer
muitor 5),
Iar la 30 Decembrie 1834, se da ordin sa se ra porteze in fiecare sap
ramana asupra starei sanatatei locuitorilor, iar cand s'ar ivi vreun caz sus
pect de moarte, sa se raporteze direct Departamentului din Iauntru 6).
Asistenta spitaliceasca nu era neqlijata.
In Calara~i aflam de exis
renta spitalului Inca din 1828 ; am aratat in alta parte, cum in acest an se
tree in cheltuielile judetului suma de 430 de lei ,,ipac la meremetul spite1)
2)

Idem, dos. 4111} 1834.

Arh. Stat. Ad-rive noi. Jud. lalom. Dos. 4111/1834.

;~) Const. Caracasi, Topografia Valahiei. Manuscrisul traducerei Iacuta de Gh.

Sion, se afla la Acaderniel sub nr. 4794. I. C. Filiti. 0 pagina din istoria medicinei in
Muntenia, 1929. Ionescu Gian. Revista 'Noua, anul III, nr. 8, p. 285.

Buletinul 0 Hcial pe 1834. p. 34.

") Arh. Stat. Ad-tive noi. Jud. Ialom. Dos. 4111[1834.
6) Idem, vezi doc. CLXIX.

4)

146
lului ot Califrai". Pe de alta parte, este neindoelnic ca Rusii au avut aici
Spitale, atat pentru nevoile ranitilor de rasboi, cat mai ales in timpul groaz
nicei epidemil de ciuma.
Cand unitati din armata nationala romaneasca au luat resedinta defi
nitiva In Calarast, a fost nevoe ~i de spital ostasesc, Acest spital s'a ;;i in
Iiintat in 1833 1).
In Marte 1833, Comitetul Doctoricesc ttimete cu edrese nr, 22 la
Dejarstoe {Comendementul] Mili{iei Tarei Romaneti an ,,katalog
de medicementuri' ce s'eu dat in timp de cinci Zuni bolnevilor militeri
din spitelul carantinei Caliirai. Socoteeie coprinde un total de 389
de reiete clasate dupe categorii pe [elul boalei. Pentru sifilis oedem
trecute 123 de reiete, mai multe decsi peniiu oticete alta boelii. Ele
coniin ,,Sublimatum cor ... Unguentum napolitanum", dei i .ispecies
lign. ~i Belsemum copeioee" ... 2}

In 1834 spitalul ostasesc era instalat in casele lui Ceaus Trandafir :

in 1835. in casele slugerului Hristodor ; in 1838, In casele slugerului Ma
rin 3). In 1839, medicamentele spitalului ostasesc au costat 1013 lei, iar
reparatiile 82 de lei 4).
Medicul carantinei era obligat sa vada ~i de bolnavii spitalului osta
sesc din Calarasi 5).
In 1843 a mai Iunctionat pe langa spitalul ostasesc si un spital civil
numit ,,Spitalul Veneric". Acest spital a fast creiat pe baza jurnalului Sia
tului Administrativ al Tarei din 21 August 1843 ; Marele Vornk Barbu
Stirbei a propus sa se combata boalele venerice, cari se latise foarte mult
prin tara, prin infiintarea de spitale venerice, ori unde era nevoe :
Asemenea rsnduialii despre toate cete SUS s'eu lnsemnat se oe piizi
In celelelte erase de ciipitenie ale [udetelor i unde nu sunt intocmite
spiteluti se va inchirie o casa, care nu poete cooiirsi lei una mie pe
an, se oot mei cheltui odetii penttu totdeauna elti lei 900 pentru cum
paratura a 15 petuii cu ale lot: esternuturi, iar drept cheltueli ordi
nare se uor socoti cate un leu pe zi de [iecere bolneo, al carer numiir
urmeezii ca dupa 3 sea 4 Zuni, sa riimiie pe jumatate sea si mai putin:
pentru ecopetitee cheltuelei ecestot uremelnice spiteluri ce se intoc
mesc numai spre desriidiicinetee boelei venerice, se va face subscrip
tie in tot Prinfipatul ... iar ceiace dupii incheieiee acesrei subscriptii

1)

Arb. Stat. Ad-tlve noi. Jud. Ialom. Dos. 2!6/1833.

G. Z. Petrescu, 1. c., p. 34.
3) Vezi capitolul ,,Armata".
4) Idem.
Ii} Almanahul Statufoi pe 1838. Spitaiul avea atunci 10 paturi.
2)

147
va lipsi, spte ecopetitee a toatei acei cheltueli se va iiispunde din
casa maghistratului tespectiv 1).
Spitalul veneric a Iunctionat in Calara~i din 184:3 pana la 16 August
1845, cand a fast lnchis in urma raportului medicului judetului, Paul Vil
helm Ziegler, in care se spune ca cei sase bolnavi ce s'au aflat in .vara, aceasta, s'au vindecat ~i trime~ acasa 2).
, 1
In 1846, spitalul veneric s'a redeschis In casele Catind'ii Llrzrceanca,
o casa cu pamant pe jos ~i vatra cu horn de nuele a).
In 1847, medicul judetului Born Stepanow, raporteaza ca in Calarasi
boalele venerice s'au incuibat in slujnice ~i o mica parte in damele publice:
...radacinele celor tnai multe boele venerice isi piistreazii inoeninetul
locuit
ecest mai cu seam a in pa rte a f emeiescii, care le figureazii in
ora parte in slujnice si o mica parte in dame publice ... pentru intem
pinetee ciituie... n'er fi riiu dacii stiipiutire er pune indetorire rnoa
ei cerentinei acestei schele, ca dupe ce se oot strange de mine prin
ejutorul edministrtuiei din sapti:imanii in saptii.mani:i treptelniceste,
toate
ecestele femei
biinuite
de bolneoe, sa le caute ea cu deemiinuntul
si pe care
va gasi
siituitoese
sa mi le incunostiirueze spte a le de
slobozenie, ier pe cele bolneve sa le popresc in curnrisire spte a-i
dobarrdi' intreqimee 4 f.
Intr'un raport din 4 Septembrie 1847, Born comunica ca a .xlescoperd
la satul Setitest: din plese Ciunpul, latita ca mare epidemic, sifiliticaua" 5).
Pentruca spitalul veneric din 1ocalitate nu era trecut In bugetu1 Co
mitetului Carantinelor, intretinerea lui se Iacea din ccntributii si mici ex
pediente. Astfel, la 15 Martie 1847, se trimite prin Ocarmuire, 165 de lei
..pentru cheltuiala urmetii cu patimaii oenetiei din plasa Botcei",
La 21 Marte 1847, se achita 27 lei cheltuiti cu patimasul veneric, Tu
dor Gheorghe. din Slobozia.
La 22 Mai acelas an, se achita 4 7 de lei ~i 34 para le. pentru cauta
rea a sase raiosi 6 )
T oate acestea dovedesc ca in spital se primeau ~i bolnavii cari ve
neau de prin satele apropiate ~i chiar din cele mai rndepaetate, cum era

Slobozia, 9i ca, pentru intrepnerea acestui spital contribuia Iiecare sat, cu

cota cuvenita. dupa numarul bolnavilor ce au fast in cautarea spitalului,

1)
2)
3)

4)
5)
6)

G. Z. Petrescu. Sifilisul in Romania, 1910. p. 42-43.

Idem, p. 58.
Arh. Prim. Dos. 2/1846, fila 71. Doc. CXXIX.
G. Z. Petrescu, l .c, p. 55. Raport din 31 Octombre 1847.
G. Z. Petrescu, I. c. p. 59.
Arh. Prim. jurnalul hartiilor intrate, 1846-47, la nr. 44, 48, 72, 96, 106, 130.

148
Pentru aceasta intretinere contribuia 9i Ocarmuirea si chiar si Depar
tamentul din launtru. Astfel gasim ca, la 21 lunie 1847, Carmuirea de la

lomit~ trimite I 0 lei, proveniri din vanzarea unor .Lipitori controbond",

Deoartamentul din Iauntru trimite la 28 Septembrie 1847, zece galbeni
provcniti din ..pretul unei catafimi de lipitori prinse conirobond de cetre
slujitorii cerentinei Btiiile" 1).
In 1848, la 30 Ianuar, gasim un certificat curios, un fel de diploma de
Ielcer. pe care 11 elibereaza cetatenii, unui cunoscut al lor :
Suptiscalitii roaga pe cinstite Comisie, ca sa bineooiescii a intiiri
etestetul [elcerului acestui judet, spre e-si avea temei, pe care il dam
supt ale noestre isciilituti.
Semneezii ciiti-ve cetiiteni fruntai ai
targului.

~i Cornisia tarqului a intarit certificatul cerut

2).

, , ,In primavara anului 1848 se anunta ivirea holerei, holera din 1848.
Comitetul sanitar al carantinelor, trimite instructiuni de paza, coprinse in
18 ponturi, privitoare la
Curiitirea ceselor

zeoeturilor statute,

si cuttilor, oprirea

vanzarei saraturilor i a zet

opriree eduniirilor de oemeni, inchiderea ciu

ciu melor, infiinfarea unui spital oremelnic pentru

aceasta boelii,
infiinfa tee carutelor necesare trensporttilui
bolnecilor si a mortilor,
inf iinte. tee cioclilor cu un $e{ conduciitor, Total e pus sub privigherea. unei
comisii elciituiti: din deputetii [udetului, boeti si medical [udetului.
Boele este declerebilii in mod obliqeior. Fondurile de combetere se
ieu din Casa tezeroei Stetului 3).
.,\ Din fericire epidemia nu s'a Intins.

La 2 Sept. 1848, Comitetul Carantinelor intreaba Comisia targului.

daca are fonduri pentru plata lefei unei moase ,,dintr' ecele cu diploma si
cu o mai bunii tiirzfa...", Invazia straina, care a pus capat revolutiei, a
impiadicat sa dea vreo urmare acestei cereri ).
In 1849 vin Rusii. La 13 Noembrie 1849, se da porunca Comisiei tar
gului, sii aranjeze cat mai in graba spital .Ineinte de sositee domnului pol
covnic Pesneschi''. Ordinul, neqresit ca trebuia executar si s'a ~i mfiintat
On spiral pentru Rusi, ,,in cazarma de sus de csrentinii", adica in cazarma
ii1fanteriei 5).
Cu venirea Jui Stirbei pe tronul tarei, incepe sa se agite din nou idf".ia

1) Arh. Prim. Jurnalul de intrare 1846-47. N~. 44, 48,

2) Idem. Dos. 1/1848. Doc. CXXX.
3) Idem. Dos. 6/1854, fila 112-117.
4) Idem. Dos. 1/1848.
Doc. CXXXI.
'~)'Arb. Prim. Dos. l/1849, f. 18, 20.Do~. CXXXiI. .

72, 96; 106 si 130. ~.:

149
infiintarei spitalelor venerice, ca desigur, se va fi vazut latirea acestor
bcli, inlesnita de Iramantarile revolutiei ~i de ocupatiile straine.
Chiar din primele luni ale anului 1851, la 24 Februar, se da ordine
sa se cerceteze, ce anume obiecte spitalicesti au mai ramas dela vechile
spitale venerice 1).
La 14 Iunie 1851, se da porunca Comisiei targului, sa raspunza pana
In opt zrle, ,,cu cati bani" s'ar putea infiin!a cele necesare unui spita1 vene
ric, vrernelnic, cu 15-20 de paturi, dupa un inventar ce se fixeaza prin
acel ordin 2).
Comisia comunica ca dela spitalul vechiu au mai ramas 7 paturi, uri
cazan, o bae ;ii un hardau : iar pentru cele ce ar trebui sa infunteze, dupa
inventarul <lat, ar fi nevoe de 1856 lei.
La 22 Decembrie 1851, Sfatu! Administrativ al Tarei, incheie un ,,fllr
nel", ca sa se infiinteze Spitale venerice in toata tar a, prin capitalele de
iudete. Ofisul domnesc intaritor al acestui ,,Jumal", se da la 11 Ianuar
1852. Numai decat Departamentul din Launtru, da poruncile necesare, In
8 Februar. iar la 19 Februar 1852, carmuitorul lorgu Filip Lens, intruneste
o comisiune cu medicul judetului, d-rul Brust ~i cu Comisia targului i ho
tarasc infiintarea acestui spital, cu 15 paturi 3).
Dumitru Teodoru, cilen al Comisiei targului este deleqat, sa procure
roate cele necesare spitalului. S'e hotarat ca deocamdatii spitalul sa func
rioneze In localul fostei cazarme a cavaleriei,
In April totul era gata, lipseau numai doctoriile, Se propune ca aceste
doctorii sa se ia dela farmacia lui Frederic Gaudi, care deschisese in lo
calitate o farmacie cu sprijinul Cornisiei tarqului. Frederic Gaudi era si
subhirurg al spitalului, pus sub conducerea medicului de judet, losef Brust.
La 18 April 1852, Comitetul Carantinelor trimite .Lnstructii" cuprinse
in 13 ponturi de felul cum trebuie sa se conduca spitalul, cum sa se tie
bolnavii, cum sa se dea medicamentele ~;i cum sa Se fie socotelile. Comitettil
local ia cunostinta de aceste instructii, iar medicul carantinei. un oarecare
Hornor, subhirurg care tinea locul lui Brust, medicul judetului, semneaza:
.icetind'o, am irueles" 4).
La 29 April 1852, se anqajeaza primii oameni de serviciu, sotiiIoan
sin Stanciu ~i Maria sin Stanciu, prirnul ca randas, Maria ca infirmie~~:
.
;
.
.
'enqera i bucatareasa, cu cate 40 de lei pe luna fiecare 5 }.
---~ --

.;r.

l) Idem, dos. 2/1851, doc. CXXXIV.

2) Idem, fila 78.
3)
Idem, dos. Spitalul veneric. Dos. 211851, f. 3. Doc. CXXXV.
1)
Arh. Prim. Dosarul Spit. veneric, Ord. Comit. Carant. nr. 1211;
\)2.5)

Idem, dos. 5/1852,

fila 25.

L~~F-~!.-;:dd'-1:,

,_. !l'l

din 18. April

;.i '.' :.

Politaiul orasului era obligat sa raportuiasca in fkcarea saptamana

numarul bolnavilor ce gasea prin eras 9i sa trimita in spiral pe cei vene
rici. Cei dintai bolnavi cari s' au primit in acest spital in I unie 1852, sunt :

Un dotobent de boelii oenerice : loan Dinn bnitaru de boelii ve

neticii : llie lo~ifa Tiganu, idem; Dumitteche Nedelee. de argintu
viu, cu sotie. Lui, Ufa, si o fat a a lot, Stence, cu ~;:incar in gat; $te
lana sotie Jui Vasile Ciureru. de boa/a oenerics t Sanda sotie lui
Stan, cu duteie de trup ; loan Suruqiu, de of tica.
Comitetul carantinelor nu mai contenea cu ordinele ce da, ca sa se
Iaca economie. La 11 Iunie scria:
...dicohturile sa fie mei simple si fara siropuri, alcfituindu-se din bei
dene, dulcemere, seseires, iuniperon, licuititie, ceri [ormeezii un di
coht pree bun la asemenea imptejurere, ptee potrivit cu tiebuinte.
mecer ca lipseste selseperinec:
Semneazii Protici si Gusi 1).
Subcarmuitorii plasilor au primit ordine strasnice sa cerceteze cazu
rile de boala de prin sate :;;i sa trimitii pe patimasi! venerici la spital. La 2 I
Iunie, subcarmuitorul plasei Campul. comunica ca din lista bolnavilor ce
apm:ase sa \Iimita }ni:.a thn 1tina N'k'ftte tie1::ut, un'ii s' a'& 'viwkc.at, \lr.tU a
murit, unu s'a dus la schitul Cernica, iar
...Stance, sotie lui Petre din Llrziceni, ne mai Nnd rue: o putintii
dohtoticeescii de a mei fi In stare de ejutor, din pticina ingrozitoere
lot tiini ce i-e miincet tot ttupul, nasal, gura, urechile. oiitiimendu-i si
ochii, aflandu-se acum cu putin suflet, f ara a mai putea umbla .;;i
pe
piciosre miicer, nu e ttimisii, facandu-se cunoscut cezui ei.
Pentruca pe atunci, lasarea de sanqe era un mijloc terapeutic intre
buintat aproape in toate cazurile, Comitetul Carantinelor, atrage din vre
me atentia Comitetului spitalului din Calarasi, sa se apro'. izioneze cu o mie
de lipitori, ,,ca sa nu se intiimple doctotului la asemenea intiunplere de ire
buintii, oreo lipsii" 2). Apoi, la 30 August, trimite ,,dolla clistiruri. spre a
se intrebuititn. unul la tretementul sexulul biirbiitesc, ~i celalt la eel [e
meesc" 3 ).
De multe ori bolnavii erau recalcitrant; si nu se supuneau u9or reqi
mului si tratarnentului ce Ii se impunea. La 2 Septembre, medicul judetului
~i al spitalului, Brust, Iiind plecat in jude], i-a tinut locul $tefan Hornor,
subhirurgul carantinei, car~ facea 9i pe doctorul. 0 bolnava nefiind su
pusa, Hornor redama la Ocarmuire:
1

1)
2)
3)

Arh. Prim. Dos. veneric. Ord. Comitet. Carant. 1791, 11 Junie.

Idem, ord. Comit. Carant. nr. 2605 din 28 Iulie 1852.
Idem, Ord. nr. 3254 din 30 August 1852.

151
0 [emee anume Maria lui Mihai Hristee, ce a intret intt'ecest spi
tel, inca dele August_ in 2, cu boele ...... la care dupii oriinduiala se
dau dohtotii in toate zilele etet pe diniiuntru. est si pe dinafara, ~i
numite nu urmeezii a lue, nici nu ores sa urmeze a se primeni rana
precuni ttebuinie cere, ceitendu-se atat en [elcerul, ca -?i cu subiscs
litul, ziciind ca s' o sloboedii af ara din spitel, caci nu vede: nici un
fo los, si una ca aceasra neotsnd a urma luetee dohiotiilor, ptecuni
si nesupuindu-se la primenirea renei, degeaba este
cauzarea
spiieli
ceescii ...
La care Cermuitotul raspunde:
Dl Dohtot ii va da spre osanda foarte ptuin nutriment 1).
Lumea fugea de spital. In lulie n'a Iost decat un singur bolnav. S'au
dat ordine strasnice subcarmuitorilor si politaiului sa adune bolnavii, cari
erau trimisi la spital cu dorobanti. Fugea lumea ~i din cauza titulaturei de
spiral veneric, care punea o pecetie defaimatoare celor cari intrau In spital.
S'a intervenit 9i la 8 Septembre 1852, s'a hotarat ca sa se primeasca
si altfel de boli nu numai cele venerice.
...eviuid in vedete ca in ecel ora-? nu se afla alt spital ca sa poetii
a da ajutor eel pufin macar locuitotilor acelora ce se intemplii fara
veste a ciidee ca ptimejdioesii boelii, au socotit de netagaduita a sa
detotie
pentru
de omenire,
sa locuitor
po{teaseaore-un
pe acest
cinst, Co
misie, casi csnd
se iubire
va intetnple
la ot'un
esemenee
cez
ptimejdios i va avea tiebuintii de ejutor hiturqicel, un ecest [el de
patima sa fie ptlmii in spitelul veneric spre ciiutere. Cu aceasra
bii
gare de sesmii insii, ca cinst, Comisie sa fie cu eteniie, ca nu sub
asemenea pretext. sa se bage in spitei i patimai de alte boule cto
nice, [iind ecestee cu totul optit 2).
Trimiterea bolnavilor in spital prin interventia Politiei, era uneori pri
le] de incidente scandaloase. La 20 Septembre 1852, ipistatul Iacov Po
pescu se duce la casa preotesei Debrita, ca sa-i ridice o Iata Gherghina
.ice se cunoeste une dintr'ecele femei publice ... ". Aici il intampina Alexan
dru Popescu .itelel la Tribunal si dintre cei cu cerscter", care a luat la
cearta pe ipistat, amernntand ,,sii fie cane, decii ducsndu-se dorobentul sii.
ridice pe acea Gherghina, care ii este varii., 1zu-i va sparge capul cu pa
ra!...''. Dupa cerceti:i:ri i inte:rventii, rezultatul a fost ca, ipistatul a fost dat
afara din se:rl'idu 3).
Dela ace:asta data inainte intram intr'o noua perioada de timp. in
afara de cadruI subiectului nostru. Negreit ca spitalul a continuat sa evo1)
2)
3)

Arb. Prim. Dosarul Spita!ului veneric .

Idem. Ord. Comit. Carant. nr. 3385 din 8 Septembre 1852. Doc. CXXXIV.
Arb. Prim. Dos. veneric. 20 Sept. 1852.

 152
lueze fara Incetare 9i, sub conducerea norocoasa a unor medici distinsi,
cari s'au succedat la conducerea Jui, a ajuns la Iorma de astazi.
REVOLUTIA DIN 1848 IN CALARA$1.
Revolutia din 1848, n' a fost rezultatul unei miscar! spontane, ea a
Iost preqatita de mult, de qeneratia de tineri entuziasti, de un Ion Ghica,
.A, Golescu si D. Bratianu, cari infiinrau la 20 August l 839 la Paris ,,So
cietatea penttu invtitiiture popctului Roman", iar mai tarziu, la 25 Iulie
1846, ,,Societatea studentilor Romani" sub patronajul Jui Lamartine, con
dusa de Ion Ghica, Scarlat Varnav ~i C. A. Roseti.
Tinerii entuziasti incalzit] de vorba unui Michelet sau a unui Quinet,
tand a isbucnit revolutia la Paris, la 23 Februar 1848, au format un grup
aparte, grupul rornanesc cu un steag tricolor, steagul Romanilor, pentru a
ovationa Franta; ajutorul primarului Parisului le spunea ,,Europa liberetii,
ca o singurii nafie ... va ptioi Oriental i va sciip ~i pe [ra,tii sai ... '',
Revolutia trece repede In I talia, Germania, Ungaria {li la noi. La 9
Iunie 1848. Popa Radu Sapca dela Celei, citeste la Islaz Iaimoasa ruga
ciune, prin care cere ajutorul ceresc pentru reusita revoluriei, in timp ce re
volutionarii citesc proclamatia, care incepea cu ,,respect carre proptietete,
respect ciitte petsoenii",
Noua Constitutie e primita de domnitorul Bibescu 9i la 11 Iunie se
Iormeaza Guvernul provizor, care trimite in toate [udetele i trimite i la
Calara9i .Proclemetiunee" guvernului, cu adresa nr. 2997, care termina cu
,, ...dumnete der, domnule cermuitor, atat ca Roman, cat si ca sluj
ba$, coniotmiindu-te cu noua stare a lucturilor de care vei lue infe
leqere din proclemetie ce vi se eletur, uei publtce aceasta proclsme
fie In toete cuptinderee [udetului, ce-ti este incredintet : oei celebre
cu solemnitete aceasra [tumoese. zi cu prilejul cei d' intei siicbetori,
oei intinde duhul de {rafie, de unire si de supunete la legi, care che. ziisuesc [ericiree obsteascii $i oei stetui cu stetornicie si cu ctedintii
in inpliniree datoriilor dumitele" 1).
Se dau ordine, sa dispara din adresele oficiale vechile titulaturi ~i sa
se inlocuiasca cu formula democratica de ,,Domnule". Se desfiinteaza toate
rangurile civile, .pentruca .isinpure deosebire ce va existe intre Romani, va
fi aceia ~ oirtutllor si a slujbelor catre petrie" 2). Se desfiinteaza pedeapsa
umilitoare a bataiei corporale. Se !nfiinteaza garda narionaia in care rre'1) Anul 1848, vol. I. p. 512.
2) Anul 1848, Vol. I. p. 567.

153
bue sa intre toti Romanii intre 18 :;;i 50 de ani ; cei ce se inscriu in garda
cap a ta dreptul de a leg ator si dreptul de a i ales 1).
In acest timp carmuitorul j udetului Manolache Gradi~teanu, a ple
cat din Calarasi : in locul lui a ramas subadministratorul judetului, Pa
raschivescu, Politaiul Paculeanu murise cu cateva zile inainte ~i in locul
Jui vine inimosul Radu Cea11sescu..Porunca~~fa~
f~st executata. Duminica 20 lunie s'a sarba
torit intronarea Iibertatei si eqalitatei ; faptul se comunica Departamentu
lui trebilor din nauntru :
.Dreptete, frafie. D. Ministru al trebilor din nar.mtru.
la 20 ale cutentei Zuni, ziue Duminicei, a fost vestitii tututot
prin sunetul clopotelor sf intei bisetici din ace st ores Ca
liiresi, dupii savan;irea sfintei Leturqhii, ce s'e citii cu cea mai mare
eoleoie de ciitte Sf uuie sa piirintele protopopul Zamf ir impteunii i
cu ceilelti pteoti ai sfintei bisetici, in auzul unei numetoese multimi
de cetafeni, atiit din liiunttu cat si dupii din a[ srii, in fiinfa i a ca
pilot ostesilor de aici. Apoi cu totii adunendu-se la inceperile edmi
nistretiei judetului impteurui cu steagul tricolor, s'au viizut cele mai
meti misciiri de bucurie, de frJ.fie si dreqoste, ciind s'e si turnet Ca
reua toesturi in sanatatea libertetei, a pettiei, a fii1or sai tubttori
de
bine si in siintitetee guvernului prooizot . Aceasta zi, Domnul Meu, a
fost pree mare pentru Iocuitotii Romani si bucutie tuturor este ne
Astazi
oraanilor

graitii.

Selutere, f riifie.
p. Administrator al jud. lalom. Secret. Paraschivescu

2).

A doua zi, 1a 21 Iunie. este numit ca administrator al judetului, D.

Ciocardia

3).

La 23 Iunie se primeste ordinul :

,,ca nici o modiiicstie sa nu se {a.ca din pertee cliicssiloc, la ecele
proprietiiti, ci sa urmeze a indeplini lucriirile. proprietarii, dupii cele
in fiinfa Ieqiuiri, spre a nu suferi recolta vreo viit8mare" 4).
La 25 Iunie, Paraschivescu, cere Cornisiei tarqului sa-i trimita lista
celor inscrisi In randul ,,gvardiilor netionele", ca sa se poata aranja stra
juirea carantinei si a vamei 5).
Administratorul judetului, Paraschivescu, hotarasre Comisiei tarqului,
ca toate ordinele :;;i ,,Monitoarele" din expeditia statului, sa fie citite in tot
cuprinsul tarqului 6).
1)

Idem, p. 666.
Anul 1848, vol. I, p. 689.
::) Idem. Ord. 3345. Anul 1848, Vol. 2, p. 11 ~i 39.
4)
Arh. Prim. Dos. l/48, doc. CXXXVII.
5)
Idem, Dos. 1/1848, fila 38, adr. 3565 doc. CXXXVIII.
HJ Idem, fila 39, adr. 3597. doc. CXXXIX.
2)

154
In aceeas zi, la 27 Junie, comandirul punctului Calarasi comunica car
muirei ca trebue sa plece de aici, din ordinui ministrului de rasboi. Car
muirea cere Comisiei ca in unire cu politia ~i subcarmuitorul plasei Bor
cea, sa aranjeze ,,gvar:dii netionale" pentru paza carantinei f?i a vamei, fii
cand cunoscut cetatenilor ,,ca eceestii masura este vrednicii si inchipuitii
pentru linistite pettecete a tuturot" 1).
La 6 Iulie, Perie Riiaat Pasa din Silistra, ca sa asigure carmuirea ca
nimeni de peste Dunare nu va trece aici, ca sa Iaca turhurari, scrie :
,, ...nici odatii, mai oiut.os in aceasze epocii ctiticii, nu se iarta a se da
cea mai mica pticinii de tutburere a linistei supusilor prea puternicei
impiiriitii. .. de eceie, dscs ure-unul ve cuteze a trece in Valahia si a
face n;cuviinfe, neqresit; unul ca acela douedindu-se, va lue o aspra
pedeepsti' 2).
Cu decretul nr, 207 din 9 Iulie se intareste ca ad.tor al judetului Di
mitrie Ciocardia. Tot atunci se invita administratiile judetene, sa depue
juramantul pe Constirutie. dupa formula juramantului facut in Bucuresn
la 15 lunie 1n campul Libertatei dela Filaret 3).
In interesul propagandei .5i a luminarei poporului, se numise in Hecare
[udet Comisari de propaganda. Comisarul Ialomitei, din plasile Borc:ea 9i
Balta. cu nurne indescifrabil, trirnite urmatorul raport la I 7 Iulie:
Dreptete, Ftiuie. Domnului Ministru al ttebilot din niiunttu.
Conform instxuctiilor date, la orenduire-mi Comisar in acest judet.
preumblendu-mii prin setele Borcee si Balta numei ( ciici in
celelelte
dous, nu malt dupii otiinduice-mi, am uazut cm a.ltul cu eceestii in
siircinere], am f acut pe locuitoci sa inteleaga ce viitot de [eticire
li s' a deschis lor cu ptileiul reoolutiei deie 9 .5i 11 Junie. i-am f lieut
sii simiii ca ecum facfindu~se si ei proprieteri .de o potriva cu cei
oechl, trebue a se uni prin dragoste si a!ja Patria oa fi puternicii.
Dupii tet
minarea sfe{ftaniei ce am fiicut in [iecere sat, citind ecele 21 de pun
tuii jurate de popolul din Bucuresti pe Cempul Liberteiei. am pus
pe toti locuitorii de au savar~it juramfmtul ca oot fi credinciosl Pa
ttiei, am {ii.cut esetnenee pe proptieteci oti erendesi seii rngrijitorii
lor sa inteleaga, ca Constitutie e in folosul tuturor si in peoube ni
mului, am infiinfat peniru paza [initei. gvardia nafionala, am ars in
ziua serbarei toate exemplarele ce am gasit impiirtite de fostul gu
vem si in locul acela chiar am fniiltat stindardnl tricolor. lata, dom
nule, 'efectul vi-[ impat:tiiesc ~i ac~m cu prilejul depiirtarei mele din
aceasta insarcinare, ca i la 29. prin oficiala-mi de sub nr. 12. lnsa
caldura patriotismului ce am aratat, dreptatea n'ar fi suferit a fi tre1) Idem, fila 40, doc. CXL.
Anul 1848. Vol. 2, p. 318.
3) Idem, p. 358.

2)

155

cutii cu oedetee, si decii nu intr'elt chip viizutii, eel puiin in rendal.

Comisarilor randui{i sii fi fast $i eti unul in plese Balfi, unde imi am
si locuint a, nu pentru vre-un [olos, ce-i depert de cuqetere-mi. ci
penttu a goni ciiinfa ce mi-a tiimes in inimii, ca poete nedestoinicie
mea a fa.cut sii fiu departat fara nici o pricinii binecuuentetii. Selu
tare, friifie 1).
In lista Comisarilor de propaganda pentru Ialomita fiqureaza : ~tef~m
Ialomiteanu, loan Catina. Simien Mihailescu, Mihalache Bratu 2).
La 21 Iunie Paraschivescu, trirnite Comisiei tarqului, deslusiri de
cum trebue sa fie stindardele nationale, despre care am vorbit la capitolul
,. A rmat a .. 3)
.
Dimitrie Ciocardia desi adm.tor de judet, de Iapt na stat aici : car
muirea a fast condusa de I. Paraschivescu ; drept multumita pentru buna
Jui suplinire, ii face la 2 August un raport Ioarte elogios, poate chiar in
vedere de a-l recomanda ca succesor la carmuire :

,,Pre cat este deter un adm.tor a privighea penttu bunele purtiiri

ale sluibesilor sei, cu etiit mei oiirtos si de a le dooedi, recomendiind
pe cei ce-si indeplinesc detoriile postuiilot lor cu cetute ectivitete si
crediruii. Din cei mai orednici slujbesi {iind si unul D. Paraschiuescu
loan, secieterul edm-tiei acestui district, Domtude Ministru, ma gra
besc a ui-l face cunoscut, ca numitul tanar Paraschiuescu, atilt in
vremea ttecutului guvern, cat si acum in lipsa subscrisului, siivar.:;;ind
in iude; stiituitoere si orednice de cinste lucriiri. am uiizut din pette-i
cele mai f'eoorsbile rezultete spte binele slujbei si [olosul public; re
cunoscut de toatii obstee judetenilor, a cetore dragoste si stimii a
stiut D.lui a trage esuprii-si ptin acele eminence luctiiri. ier mei var
tos in cauza sacra ! Pentru care subinsemnetul, recunoscendu-i des
toinicie, ossrdie cu bunii credints in ale slujbei si in edeoiir otednicii
de laudii a Domniei sale conduitii ciitre toti cetiitenii, am onoete a
ui-l recomanda, rugandu-va, ca dupa cum ~-ti det dooezi publicului
pentru rasplatirea meritului slujbesilor Tarei, sa nu treceti cu oederee
$i diepturile cele cuoioese ale ecestui tanar, spre emuleiie si altar
asemenea lmpieqeti.
Salutare .:;;i fra.fie 4),
Pe mosia Manuc, uncle era proprietar colonelu1 Kuneschi, erau adusi
cativa oameni din Rusia ~i tinuti ca sclavi, Paraschivescu intreaba la 4
August pe ministrul trebilor din nauntru .icum trebue sa soccreasca ecesti

oemeni, ca el cunoeste ca tot omul aflat intr'eceestii Tara Romana este li

ber", Pe raportul Jui s' a pus rezolu~ia : ,,sa se intrebc Locotenenta" 5),
1)

Anul

1B4S.

Vol. 2, p. 561.

Idem, vol. 3. p. 115.

3) Arb. Prim. Dos. 1/1848, fila 47. Doc. CXLI.
4) ,,Anul 1848'' Vol. 3, p. 165.
2)

5)

Idem, p. 231.

1.56
La 14 August, polcovnicul Kuneschi, raspunde adm.torului de jude],
el a adus din Rusia 13 oameni de pe rnosia lui din Rusia 9i nu-i poate
lasa liberi ,,fiind raspunzator atat pentt u fiinfa lot, cat si pentrti requlet
tiispundere a detotiilor lot ciitre Statul Rus" 1).
Paraschivescu trimite acest raspuns la ministerul trebilor din nauntru
9i se pune rezolutia : ,,Nu ne putetn amesteca cu oamenii ce nu sunt Ro
mani"; semneaza Roseti.

ca

Ministerul trebilor de afara, Voinescu, raspunde altfel : ,,Cand stii

panul lot se va cetce sa exerse dreptul proprieteiului de iobi, etunci ua
interveni i edministretie", Raspuns sibilic, ca doar asta-i treaba diplo
matiei 2).
Negre9it ca libertatea era lucru bun, dar nu toti proprietarf erau bu
curosi, ca li se luau robii; daca In teorie subscriau prmcipiile liberale, in
fapt le venea greu sa le aplice. De aceea vede:m la 4 August, ca ministe
rul trebilor din launtru da ordin adm-torului din Ialomita, sa trimita la
Bucure~ti pe Vanghele Zappa, reclamat de Lazar sin Marin desrobirul,
care a fost maltratat 9i lovit de fostul lui stapan, ca i-a luat biletul de ell
berare
si i l-a rupt. Mai era rec:lamat 9i de Docea sin loan, ca-i tine
niste rude in silnicie, leqati in lanturi. Mai tarziu la 16 Aug. s'a dovedit
ca re clamana nu era interneiata '").
La 6 August se primesc ordine ca adm,torul sa faca znereu propaqan
da prin sate pentru revolutie, subadministratorii sa fie oameni bine ,,fa
meti", revolutionari. Buletinul sa se citeasca pretutindeni : sa se explice
ce este gvardia nationala ,,f iiciindu~i sa inteleaga ca panii nu o avea
un
.iom o puscii. nu va fi siqut cii mane nu vor oeni vriimaii lui Dumne
.szeti sii-i robeescii iari'i.$i; sii se simta demnitetee de om; dotobentii sii
.mu mai fie intrebuinieti ca slugi de nici un fzrncfionar i prin urmare nici
.ide domnia ta" ).
Pentru a se putea pune de acord proprietarri ~i satenii, s'a instituit o
comisiune zisa ,,Comisiunea proptietiiiei" cu deputati satern :;;i deputati
proprietari, Din Ialomita, ca delegat al proprietarilor a fast ales Radu
Ceausescu, iar deleqat _al satenilor Vasile sin Radu.
In sedinta a patra, dela 13 August, in .urrna discutiei pentru sfintcnia
proprietatei, intrun moment de elan, Ceausescu, care era, chip, reprezentan~ 21 proprietatei, rnarrunsesre ;
/
l) Idem, p. 437.
2)

,,Anul 1848". Vol. 3, p. 451

3)

Idem, p. 234 ~i 481.

Idem, p. 251-252.

4)

~i

463.

f retilor, v-am biitut, v-am desb't-acat; de 36 de

eni de csnd ma blestemeti ! etteti-mii I ma r:og, frafilor seteni ! Lua
ti-va inepoi ceie ce v-am tiipit, I etii-rrui vii. deu inapoi particica de
pamant !
Numerosul public ce umpluse toetii sele, in ciit ac:um numai inca
pea, incepu o detunere de epleuze, de sttigiiti de uz-a ; iet deputa(
siiteni, in exaltapa lor, care de ca:e .striga '.
_ _.
'
Dumnezeu sa te erte frate ! sa [im [ret! ! sa trazm in pace,eat..VJ- .
(J<J: a! J/
vivat ! sa treiescii Constitutie" 1).
,, ... :;i eu v-am robit,

Iar in sedinta dela 14 August spunea ca va da peticul de pamant fi~.\lf'.(

caruia pentru casa ~i pentru hrana vitelor : intrebat daca pretinde sau n~
plata pentru cele ce va da. a raspuns :
~-..;;

}J

..,>.

}Y \~J

,, .. .Dau si cu despiiqubire si f ara despiiqubire, leu, d.e-mi vor

: dar o dau indiiiiit, peniru-cii am f acut f apte rele
in ~iafa mea ; si ciind se var tidice ei de pe mosie, ducii-se ! sii-si
vanza n1-
mestiile; or oeni altii in locu-le ... " 2)

da.lc':i de pomenii

In acest timp in August. adm.trator al judetului este unul Matisa.

Sub regimul libertatei, samavolniciile nu lipseau ; Costea Dulghe
reclarna la politie, la 21 August, ca are de primit 9 lei dela Iancu D. Stoicrhanls, penrru o iucrare: . .lbiltfa er rrrlms urr abn.fildlr( ::rd' execute pe Star'.
chiadis, care protesta. N'a putut plati pentruca era bolna., si cere 0 pa,,
suire ,,iar nu sa mi se mei {aca asemenea supiirere in niste 2:ile in cari dom
neste dteptutee" 3).

Asa s'a petrecut revolutia in Calarasi, vazuta in lurnina actelor ~atunci..

./

Mai tarziu, in brosura lui Predeleanu publicata la l 881, ac\;ista revolutie este descrisa In chipul urrnator :
\ :'.}.
.Ln anul 1848 in timpul reoclutiunei se distinse ititre persoenele
din locelitete, pentiu eliberere : Radu Ceeusescu et1 tudele sale,
Gheorqhitii Opran si cei do; frafi Jordan si Gheor~he, iar ca car
muitot al libertiitei fu edus Dim. Ciociirdie in local liu I, Gtiidisteenu
care fugi cu evenimentele. Acesta a fost transportat in ores in trii
sure trasa de bretele scelore ce erau pentru libertete v., Proc,lamatiunea lui Heliede se ceti in fata poporului de tenetu! Costache Po~ nerti
In acest timp ca setnes se gasea mul! regretat.JJl..S1rigoreJ.pa- tescu
tati!it generalului Grigq_r:ifiL.lpates.cti.fo toarnna anului 1848
. cu
inabu:;irea revolutiunei fu :;i acesta exilat cu cei[alti b~rb"i.ti; irr
t
Asia Minor. la Brusa, unde muri...
.
'
' Ir> _.>
~
1)

,,Anni 1848". Vol. 3,

2)

Idem, p. 391.

p.

438.

:: ) Arh. Prim. Dos. 1/1848, fila 55.

158
Iara Vasilache Dichisescu era ajutorul carmuirei de Ielomue. cu
Alecu Paciulescu i cu elti tineri, cari toti in ecest timp aduse codicele
R.egulamentului Organic pe pat [uneret in curtea bisericei Sf. Ni
culee, purtat de jidanii Modehai .!ji Heim, in oederee lui C. Ciocer~' die si Gh, lpate_sca;-Acolo Vesileche Dichisescu citi discursul [une
/ 'Dru al c~egulamentului
-$i jidanii cu ciubucele ii detetii [um,
in semn de tamae $i In cele din urmii ii puserii foe... 1).
Dupa episodul sanqeros petrecut in dealul Spirei din Bucuresti, la 13
.<;ii 14 Septembre 1848, revolutia a fost stinsa. Se formeaza o Caimacamie,
iar Tarile Romane~ti sunt invadate de Turci si de Rusi.
In Calaras: a fost destinat sa ierneze un hatalicn lntreg de Turci ; la
3 Octombrie Caimacamia intreaba pe Omer Pasa, comandantul armatei
turcesti, de cate producte are nevoie, pentru soldatii din Calara9i.
La 4 Octombrie. comandirul ostirei, pokovnicul Garbaschi, da porunca
comandirului rotei a treia din Calara~i. sa predea capitanului Burileanu.
toate posturile ~i picheturile 9i sa piece la Braila, 9i de va intampina .xlin
Otirile imparateti tusesti seti otomsniceeti i aratandu~le potutice ce a1Je/i
i nu va voi a va ingadui, sa nu aratati nici 0 inpottioire, urmiind aceia ce
va va porunci si sa repottuiti Dejurtfei" 2).
La 6 Octombrie carmuirea pune In vedere comandirului local, ca va
veni un batalion turcesc de infanterie, sa ierneze aid, deci sa goleasca ca
3).
zarma infanteriei si toate edificiile publice proprii a fi ocupate de ostiri
Dupa revolutie urmeaza episodul urit al rasbunarilor. al urrnarirei ~i
pedepsirea revolutionartlor. La 8 Octomhrie, noul carmuiror Mihai Rahn
an, in conformitate cu porunca Departamentului, aresteaza pe Radu
usescu. fost politai 9J deputat--tn Comlsia pi:opi:ieta~~
dorobanti la Bucuresti. Raportul Departamentului catre Cairnacamle
spune:
,, ...Din numtirul ecelore ce au luet o insemniitoere peite la trecu
tele eoenimente ale reuolutiei si au si:foarit multe neoriindueli prin
afatarea duhurilor cu poviituiri atat grainice cat :;i inscrise, spre sii
var:;iri nettebnice, este ji unul Raducanu Ceausescu, din [udetul la
lotnitei eel ce a fost renduit de Guuernul reuolutioner, polite! la tar
gul Calara$i ... La indreptsr la erestul politiei' 4).
Arestatii politici au fast tinuti la Vacarestt, uncle a isbucnit scorbutul,
la 17 Noembrie; cei bolnavi au fost dusi la spitalul Col!ei, uncle s' au
a~
1)

C. Predefoanu, l. c.

ll) ,,Anul 1848". Vol. 5, p. 3.

3) Idem, p. 35.
4)
Idem, p. 65 ~i 126.

159
ranjat camere cu gratii pela ferestre. Multi din cei detinuti au murit, unii
au fost exilati In Asia Mica, altii au fast eliberati.
Vina lui Ceausescu a cazut in categoria celor ce ,,in vremea teoolu
riei s'ea preumblet in ceiitete de ptopeqsndisti in judetul Ielomqe", ~j a
fost pus in libertate 1).
Turcii au -iernat in Calara9i ocupand cazarmele si mu1te din casele
particulate. Printre altele au ocupat si casa lui Iancu vradi9teanu ; la o
intrebare a Depart. din launtru, carmuitorul Rahtivan raspunde ca, pen
rru aceasra casa. chiria este de 900 de Jei pe 6 Iuni. asa cum fusese inchi
riata 9i de paharnicul Manolache Gradisteanu, Iostei carmuiri a jude
2).

tului

In primavara anului 1849 au plecat Turcii si au venit Rusu. Toti pe

socoteala bietilor Romani. Comisia targului trebuia sa aiba grija de toate
cele necesare armatelor de ccupatie: de cheltuieli se fac:eau conturi, care
se inaintau Departamentului din launtru 3). Aceste conturi trebuiau sa
contie chitante semnate de 9efii militari, cari primeau ]ucrurile de cari a
veau nevoie 4 t.
Pentru inlesnirea ,,cumpariiturilor productelor pe s~ama ostitilot tu
SE'~'i', L>epartamen'tUl Olil laun'tru a 'trunis carmli1toru~U1,Wdth 'iJ:i~
de lei i alta data 117.631 de lei ").
Un cont aparte, de patru galbeni 9i un sfant, s'a f&icut pentru chiria
incaperei In care au fast depuse armele adunate din jude! dela Iostii revo
lutionari 0).
Tocmai in primavara anului 1851, prin April. strainii evacuiaza Ta~
rile Rornanesn, Ordin grabnic se primeste 1a carmuire la 20 April, pentru
trupele turcesti care din Bucuresti au sa treaca pe aici spre Silistra. Co
misia targului trebuia sa inqrijeasca de cvartiruirea lui Xahim Pasa, de
.r ana trupelor 9i de ingrijirea soldatilor bolnavi 7).
Cand in Iunie, acelas an, se cerceteaza sa se afle ce a ramas depe
8).
urma armatelor de ocupatie, se constata ca a ramas ,,nimic"
$i totusi
-' rarnas ceva : a ramas de plata 900 de lei, leafa t.aimaciului turcesc,
Chiuciuc Mehmet 9).
1)

Idem, p. 359 ~i 112.

,.Anul 1848", vol. 5. p. 600.

3}
Arh. Prim. Dos. 1/1850, fila 191, adr. 1363.
4)
Idem. Dos. 1/1850-51, fila 2 ~i 55.
6)
Anal. Parl. Vol. 16, p. 2121 si 2275.
6)
Arh. Prim. Dos. 1/1850, Illa
7)
Idem. Dos. l /1850-51, fila 71. adr. 2736 ~i fila 83, adr. 2711.
8)
Arh. Prim. Dos. 2 comun cu 1/1850-51, adresa 1016.
'') Idem, Dos. 2/1851. fila 113.
2)

9i.

160
A~a s' a terminat, in Calarasi, revolutia din 1818 ; urmarile acestei
revolutii, aici, au fost importante, pentruca ideile de Iibertate semanate de
revolutie, au dus la eliberarea orasului.
VIATA CALARA$ULUI

~I SPIRITUL PUBLIC
INTRE 1833 $1 1852

Pana la 1833, Calarasul fusese un sat mic ~i obscur, cu o viata co

merciala lirnitata la schela de pe malul Borcei.
Locuitorii rn marea !or majoritate, erau plugari, clacasi pe mosia Li
chiresti, proprietatea Eprtropiei spitalului Coltea ; ei duceau viata de
munca 9i liniste a satului.
Asa a fast gasit de rasboiul ruso-turc. isbucnit in vara anu1ui 1828
1]i terminat i.n Septembrie 1829, cu pacea dela Adrianopol. Dupa rasboi,
Ru9ii au rarnas in Tari!e Romane:;;ti 9i din Calara9i n'su iesit decat dupa
evacuarea Silistrei in Septembrie 1836.
In acest timp Caiarasul a avut de indurat necazurile rasboiuiui, cum
plita epidemie de ciuma din 1828-30, holera din 183 l , si rigorile ocupa
t~ei rusesti,
Dosarele acelor vremi sunt pline de reclamattile Iocuitorilor, ramase
mai totdeauna fara desleqarea cea dreapta, si stau si azi ca o marturie a
suferintelor acelor oameni 1),
Rus.ii erau invinqatori. Et nu respectau nimic aici, Casa particularu
lui ca si casa Carmuirei erau tot una pentru ei,
La 12 Martie 1834, un locuitor, Panait Carutas.u. pen true a IS,i apara
cinstea casei, a fast fugarit de Ru~i, ca sa-l bata, pana in casa secretaru
lui Carmuirei :
... eri la Ocsrmuice. s'a pomenit cu unul Panait de eici. sciipet
din midnele unor soldet; ce-l goneau sii-l prinzii si sii-l betii ... l-eti
gonit pana in casa secretetului
Octitmuirei ... s'a dooedit ca un
ofifer ce-i este la densul in gazda cugetii. ... spre a lui femee ... 2).
La 4 Mai acelas an, Uta carciumareasa
de la Vadul
Cailor.
reclama, fara rezultat ca i s'au furat banii S,i lucrurile ... ~).
Din vartejul atator suferinti, Calarasul a esit mare, a ajuns
capitala de judet. Rasboiizl a creet ectuelul Calara$i.
Vechea populatie de clacasi s' a ame:ste:cat s.i a fost covarsita de
1}

Arh. Stat. Ad-tive noi, jud. lalom.

Dos. 4113/1834.

Pcntru trecerea ostirei.

'

osar
D

rusesc cu cfartlruirlle.
2}

Arh. Stat. Ad-tive noi Jud. Ialom, Dos. 4106/1834.

3) Idem.

Dela p. Feluri de pricini.

161
populatiunea noua venita de pretutindeni. Prezenta Rusilor ocupanti ~i
kgatura directii cu Silistra, ofereau posibilitati de afaceri, care ispireau
pe oamenii itHreprinzatori.
Transformarea s' a fS:cut Ioarte repede. Vechiul sat de clacasi a ajuns
ora~ de nequtatori, in care apar cetele breslasilor, nascute din nevoile vie
tei de toate zilele ~i deasupra tuturor, viata intelectuala reprezintata prin
lumea slujbasilor.
In valtoarza afacerilor de rasboiu t?i in epoca de refacere intalmm nume
de negu~atori de toate neamurile, cu anumite preferintr de negustorie, pen
tru Iiecare neam in parte. Buna parte din acestia, acei cari au reusit sa se
chiverniseasca ~i sa prinda radacini mai temeinice aici, au [ucat un rol mai
mic sau mai mare, in viata de mai tarziu a Calarasului.
0 negustorie care a inflorit mult, a fost carciuma. Rusii erau lacomi,
consumau mult t?i beau si mai mult : de aceea bacaniile ~i carciumele sau
immulrit. Chir Pana Moise i?i Cana, au fost prinrre primii cari au deschis
bacanii. Vasile Bacanu, Cara Ivan lji Hristache, State Bacanu, Nicolae
Antonescu, Zamfirache Bacanu. Marin Bacanu, Costache dela bacania
cea mare, Chir Hristu Vasiliu, Manole ~i Radu Bacanu, bateau mereu
drumul spre Bucure9ti ca sa~~i aprovizioneze pravaliile. Altii, ca Ilie Popes
cu, Hristache Negulescu, Ion sin Vasile, mai priceputi 9i mai practici in
exercitarea meseriei, se duceau Ia origine, la Braila. unde gaseau marfur:
rnai ieftine, direct de la importarori.
Dintre ei, Ilie Popescu a reusit a domina pc top ; era fiu de preot,
venit din satul Scutelnici de langa Roseti, cumnat cu Ioqofatul Tanase
Dumitriu, care era om bogat in locuri ~i pravalii in ora!} ; cand a murit
acest Dumitriu, Ilie Popescu i-a epitropisit averea. Popescu a deschis ba
canie pe ulita mare, pretuita la patru mii de lei. Muncitor si stranqator,
in l 866 a facut o pravalie mare ,,M agazin General" pe care a lasat-o fiu
lui sau Dumitru Ilic Popescu, cunoscut sub ~umele de Dumitrache Iliescu,
tatal Iratilor Iliesti de azi. Casele cxista ~i azi, pe strada Stirbei-Voda.
uncle este ,,Federala Borcee",
Carciuma Epitropiei o tinea Fostul epistat al mosiei, vistiernicul Stoian
Iacobitu in tovarasie cu Costache Danescu ; tovarasia dintre un boier ~i
un negustor a ajuns sa fie desfacuta prin iudecata, ca zicea Danescu
.. boerul Stoien, de unde are sa ie - cere : ier unde are sa dee - lesii",
Costache Danescu a fast carciurnar cu vaza .\'i cu parale ; el a cum~
parat casele hoerului loni}a ( Petrescu ? ) , cumnatul lui Grigore Poenaru,
ce erau pe uli!a mare ~i le~a transformat in han, Hanul eel Mare al tar~
;iului. N'a avut mo~tenitori ~i la moartea lui, hanul a ramas sorei lui,
Zinca, care avea o fata Zoita. Aceasta s'a maritat cu Nae Manescu, care

162
a transformat hanul, l-a infrumusetat ~i a devenit .Hotelul Llnicee" de azi.
Carciuma mosiei n'ajungea pentru toate nevoile 9i atunci Epitropia ~
dat voie sa se deschida 9i alte carciumi, neqresit in conditiuni produca
toare de venit pentru Epitropie. Se deschide carciuma lui Pavel Vasile
vici, tovaras cu Chir Radu sin Dumrtru. carciuma 1ui Neagu de la ,, Vadul
Ceder" zis acum s,i ,, Vadul meilor", care Is, i aducea
vinul din
Buzau, carciuma lui Voicu si Nedelea Carciumaru.
Viata era ieftina 9i usoara, Vlnul costa 20 de parale ocaua mare. lu
mea petrecea ~i lautarii aveau catare. Poponea Lautaru. Parvu ;>i Puiu
Cobzaru, Gheorghe Lautaru, Dumitrache Muscalagiu, erau vestiti 9i erau
chemati la nunti 9i mese, chiar ~i in Oltenita.
loan Codru Draqusan sau ,,perigrinul trensiloen", care a ratacit 9i
prin Calara9i, descrie o nunta la Tcnea, in 1835. Drumul de la Calarat;;ii
vechi, uncle se afla Draqusan si pana la Tonea, l'a fa.cut cu .iperepi mccii
nesti", dand .xle intrequl pesie camp, ciici eici nu se fin oemenii de drum,
ca nu e", La nunta erau 9i cativa negustori din orasul vecin, Calarasii, cu
cocoanele lot. Dupa cununie ,,cojanii si cojenele tineri imbrticeti dupe
mode turceascii, dar in piinure oinete, iar fete{e striilucind de matase, selbe
si paftale de metal fin, intinserii hara, imprejurul mesei ... ma mirai de Leu
terii figani cu cat tact si cu cata exptesie trag din liiuta, ~i ce duios canta
din gura:
Mult is pedepsit de dor
Nici noeptee nu pot sa dorm;
Cend cuget sa dorm mai bine
Fuge sotnnul de la mine.
Csnd cuget sa dorm mai dulce
Somnul fuge si se duce. 1).
Cand se facea vreo nunta mai mare, nunta boiereasca, veneau lautari
din Ploesti, Gheorghe sin Niculai, Nica 9i Dinu Zamfir, Gheorghe Mus
calagiu 9i Dragan sin Vasile, cari traqeau din Iauta pana se desfaceau baie
rile pungilor :;;i boierii umpleau cobzele ~iganilor cu ruble muscalesti.
Saptamani la rand aveau ce vorbi nuntasii si norodul de cum au pe
trecut 9i ce-au vazur. Comenrariile se fac:eau in cafeneaua Jui Chir Ivanciu,
in cafeneaua Jui Stefanescu, ori a lui Gheorghe Cafegiu. Cu filigeanul de
cafea aromata, In jurul meselor de lemn, discutau 9i pretuiau zestrea mi
resei, ori calitatile mirelui, pana uitau 9i de asta in valtoarea afacerilor.
Via~a de cafenea a fost totdeauna caracteristic:a ora9elelor de pe
1)
Codru Dragu~an. Calatoriile unui roman ardelean
1835-1844. Public. Casei $coalelor.

in tara ~i in strainatate, din

161
Veneau apoi negustorii ambulant] ca Grigore sin Jacob, Gherasim
malul Dunarei. 1n Calarasi casi aiurea, In cafenea, in fundul tutunului
cumparat de la Cristea Tutungiu, ori de \a armeanu\ Kircor Tutungiu,
care aducea specialita~i dela Galati, dela Alecu Andronescu, Rafael Kalel
Ovreiul, ori dela Turcul Mehemet Chioicul, intre doua tigari 9i o cafea,
se incheiau alacert de mii si mii de lei, sau se Iacea numai risipa de vorba.
In cafenele se adunau marii negustori, Hagi Tanase Tcncovici. fra1ii
Dumitrache :;i Niculachi Anghelidi, I~ic Apfelbaum, Buhor Solomon
Ovreiul. Hairn Catalin. Tanese Dumitriu, Raducan Ceausescu. loan Va
siliu :]i Mitrani, ~i .irupeeu" preturile cerealelor cu Simion ache Vasaia
noglu, Gheorghe Misirliu, Manolache loan, Iani Cocopol, capitanii de
caice Anagnoste 9i Apostol Gheorghiadis 9i alti nequtatori cari veneau din
Braila ori din alte parti, sa incarce cereale de aici.
Cateodata. lucruri de nimic puneau in miscare toata aceasta lume ne
gustoreasca a cafenelelor. Aeya, o chzstiune. care era vesnic in discutiune,
era aceea a Intretinerei paianganeior perigavorului, adica a maqaznior
portului, cum am zice noi azr,
Tot comertu] de cereale ca~i marfurile ce veneau sau se expediau de
aici, trebuia sa treaca prin perigavorul carantinei, adica prin magaziile din
port. Acest perigavor era inconjurat de o imprejmuire numita palangan,
care trebuia intretinut ~i reparat. Negu(atorii se anqajase verbal fata de
inspectorul general al carantinelor, Mavros, ~i ramasese bine hotarit ca
ei sa aiba grija intretinerei i eventualelor reparatiuni de care ar i avut
nevoie aceasta imprejmuire ; dar cand era vorba la treaba, fiecare se da
la o parte si spunea sii faca altul. Intro vreme, facandu-se de Constantin
Stanciu niste reparatii care trebuiau platite, poli~ia a pus o ccntributie de
cate cinci lei de negustor. S'a facut atunci zarva mare, pentruca negustorli
cereau sa plateasca fiecare in raport cu afacerile ce fac. In cele din urma
carmuitorul Florescu hotara~te ca patru din negustorii cei mai mari,
Constantin Stanciu. Mitrani, Itic si Buhor sa dea cate 20 de lei, iar alti 16
negustori mai mici, sa dea Intre 2 i 3 lei, ca sa se poata aduna un total
de... 114 lei 1}.
Lucrurile nu s'au impacat nici asa. Nequstorii trimit la carrnuire o
petitie :

,.Nu stim ce leqiuiie! nu stim ce pravilii. ! ni-ec putea indetore

ca noi sii inf iinfiim periqeuorul cerentinei de la schela de aici dir1
Cii:larai, in vreme ce de la aceasta schela se folosesc i strainii i
toti oriiifoii... Ar trebui ca tofi f ara osebire, cari se folosesc de
acest per:igauor, sa contribuiasdi. de 0 potrivfi., iar nu unii sa-l
infiinfeze i
1

Arh. Prim. Dos. l / l 849-50,

fila 14

$i

79.

164

eltii sa se foloseasca ... Semneezii . :)tefan Dragwjescu, [lie Popescu,

Jordan Oprsn, [uenciu V esiliu, M enole Becsnu, Petre Stimescu,
Petre Tiinese Boiengiu, Nicolee lvanciu, Mitu Loenciu, etc. 1).
Ca sa se 1ini9teasca lucrurile, a fost nevoie sa se adune Comisia tar
gului 9i impreuna cu carmuitorul judetului, au incheiat un [utnel", hotarind
sa se puna taxe pentru repararea 9i Intretinerea ferpostuiui : zece para1e la
chila de grau. cinci parale Ia chila de orz , sapte la cea de porumb, 9i zece la
diverse marfuri. Numai asa s'a putut face pace 2).
Balciul Calarasulu: era vestit pretutindeni : veneau taranii Ia acest
balciu de prin toate satele, veneau Bulgarii 9i Turcii de peste Dunare. sa se
aprovizioneze cu haine, cojoace, caciuli ~i toate marfurile de cavafie,
Carutasii Filip, Dinu, Grigore. lorgu, Matei, Neagu, Stoian si altii
nu mai ajungeau la caratul marfurilor negustorilor Bucuresteni, Ploesteni
i Buzoeni ; cunosteau drurnurile si manau asa de bine. ca locuitorii Cala
rasului, boieri 9i nequtatori Ii preferau postei.
Balciul era plin de marfun de blanarie, lucrate de Ianache 9i Dobre
Cojocaru, Gheorghe Brasoveanu, Mitu Teodor, si Iordan Oprea Bra90veanu, Nastase Nicolae, Dumitru, Stoian, Tudor si Hristea, toti cojocari
stransi in grup ; toate peile de miel care se stranqeau in oras, se adunau
b un loc si se Imparteau intre toti, dupa puterea de munca a Iiecaruia.
Am vazut In alta parte ca doi din ei au calcat aceasta regula, 9i atunci au
protestat toti ceilalti.
Chir Dumitru sin Iacov, Velicu sin Niculai, Constantin si Stan Cavafu,
Chit Petre Dimo, Radu Cavafu, Mitu Cavafu, Stancu 9i
Constantin
Cavafu, erau negustori cavafi vestiti.
Veneau cure1arii, Dragan Ghita, Tatu sin Tatu, !:Ji cismarii de searna
ca Dobre si Tanase Cismaru, cari i9i aduceau marfa de lucru din Bucu
Petre Iacov 9i Pana Cismaru.
Abagiii Mitu si Radu, Petre Abagiu, Costea 9i Ionita Abagiu, croi
torii Gheorghe Croitoru, Ovanez ;;i Aron Ovreiul, Trandafir Croitorul.
~oise Haimovici, Vasile Predulac, Marcu sin Solomon, Radu 9i Stan
Croitorul. toti meseriasi buni, cari umpleau tarqul si balciul cu marfu
rile for.
Multi plecau cu marfuri prin jude]. A9a Intalnirn pe Gheorghe Bra
soveanu si Dobre, cojocari, pe Chir Petre Dimo cavaf, cari se due cu mar
furi prin sate, pana la Gura Ialomitei : dupa cum intalnim pe Neagu Ca
rutasu cu peste la Ploesti, pe Stancu Pescaru, Panait Pescaru 9i Minea
loan Cos tea, cari faceau comer~ In tins cu pqte. pan a la Bucure9ti.

re~ti,

1)

Idem, fila 228~229.

2} Id em, fila 286.

165

Rabotcu :}i un oarecare Pavel, care, ca negustor ambulant si mai ales cine
tit ce era, I~i schimba mereu numele, cand Pavel Racowschi, cand Rade
vici, cand Rabovici. Toti cutreerau satele ~i inselau fetele i nevestele cu
cercei, inele i paftale false.
Balciurile din judet erau un prilej minunat pentru desfacerea marfu
rilor ata tor nequtatori ~i meseriasi din Calarasl 1). Cand era liniste in tara
?i vremea prielnica, treburile mergeau si negu~atorii erau multumiti : cand
treburile nu mergeau, cei necaji!i I~i gaseau manqaierea in cantec si vese
lie, ca asa-i firea Romanului, sa petreaca si'n necaz ; si atunci [autarii le
canta :
N egustori, nequstoresi,
Hai la targ la Caliirai.
l fi catiga, nu-ti cestiqe,
Oi oinde ea cobze tnee,
Sa vii pliitesc paguba ... 2)
Mai sunt o multime de alti meseriasi ca Alecu Barbieru, Tudoran !,li
State Barbieru, cari pe langa manuirea briciului 9i a foarfecei, erau mesteri
in scosu] maselelor, i de rnulte ori Iaceau si pe medicul, iscusiti In pusul
lipitorilor, a paharelor, neintrecuti in lasarea de sange, uncle trebuia ~;;i mai
ales uncle nu trebuia,
Negustori mai mid, antreprenori de ocazie, Greci, Bulgarl, Armeni
~i mai ales Evrei, formau popuiatia flotanta a targului, pretutindeni, ves
nic in cautarea unui ca9tig.
Toti acestia, mari 9i mici, la un Joe cu clacasii bastinasi reprezinta
viata Calarasului In cursul celor 19 ani, dela 1833 la 1852. Unii din ei,
cei putini, au reusit In afacerile lor 9i au ramas ; numele lor se pomenesc
9i azi In mfaptuirile sau In descendentii Ior, De cei mai multi, nu se mai
stie nimic ; pornenirea lor aid apare ca o curioasa insirare de nume, care
fara voie, te face sa gande9ti : care sa fi trait toti acesria ?
Trebue de remarcat ca In tot acest timp, presedintii Comisiunei tar"
gului 9i cilenii respectivi, erau alesi numai dintre negustori, dovedind odata
mai mult aspectul nequtatoresc ce avea tarqul in acea vreme. Raducan
Ceausescu. Petre Stanescu, Const. Danescu, logofatu] Minea loan, Hagi
Tanase Toncovici, Ioan Vasiliu, tori cunoscuti noua din paginele de mai
inainte, toti au fost negustori. Alegerile Comisiei magistrate dadeau prile]
1)
Pe atunci erau balciuri in: satul [ilava in Duminica Mare ; in satul Luciu i
Salciile. in ziua de Sftu Constantin ~i Elena ; idem in ziua de Sftu Petru ; idem i in sa
tul Jilava, in ziua de Sftu Ilie ; tot in satul Luciu, in ziua Schimbarei la Fata ; idem in
ziua de Sfta Maria Mare ; 'in satul Ciochina in ziua de Ffta Maria Mica ; in Slobozia
in Vinerea Mare. (Almanahul Statului, la Academie).
2) Versuri comunicate de d-1 Consilier E. Pioneanu, prim preed. al Trib. Gorj.

166
~i interesau pe toti locuitorii, insa niciodata nau dat prilej de
certuri sau contesta!iuni. In Iiecare toamna, cand se Iaceau alegerile, ne
de vorba

gustorii indicati a pastori pe ceilalti, erau alesi fara discutiune, ca o ne

cesitate ce impunea meritele si cinstea celor alesi.
Alaturi de viata comerciala cu variatiile ei de bogatie ori de saracie,
se depana viata administrativa, viata autoritatilor care, pe zi ce trecea, se
organizau tot mai strans, consoiidand Statu1 subordonator al activitatei
fiecaruia in interesul comun.
Carmuitorii erau sefii iudetului. Boieri de neam, de cele mai multe
ori oameni boqati, cu tot vantul democratiei, care sufla din toate partile,
nu erau bucurosi sa renunte la prerogativele dominatiei.
Raporturrle dintre carmuitori ~i celelalte autoritati erau dela sef la
subordonat ~i tonul corespondentei era totdeauna poruncitor.
Desi Comisia targului era aleasa de 1ocuitori, presedinrele ei era ales
de carmuitor. care il recomanda Stapanirei pentru intarire. De aici rezul
tau leqatur! de obligativitate, de care de multe ori se resimtea intreaqa ad
ministratie cornunala. La o observatie scrisa ce-i face carmuitorul Lens, la
3 lanuar 1850, Comisia raspunde umilit ,.ca gata este Comisis e-si inde
plini o asemenea datorie intotdeeune" 1).
Micii Iunctionari din diferitele administratii erau numiti de carmuire.
Cand administratiile
respective recomanda pe cineva, recomandatul tre
buia rntarit de carmuire. Acest sistem ducea 1a terorizarea micilor Iunc
tionari.
Vai de scriitorul ai carui ochi n'ar fi placut, sau al carui spate nu s'ar
fi indoit indestul inaintea carmuitoruluil In vara anului 1851, carmuitorul
lorgu Filip Lens, reclama Departamentului din launtru si cere pedepsirea
serdarului Costache Pitesteanu, subcarmuitorul plasei Carnpul, ca nu-i
destul de respectuos. Steriadr, pentru ~eful Departamentului, face serda
rului un ordin observator, foarte politicos, amintindu-i ,.ca in orice remurii
existii o erethie, adicii eel mei mic este supus celui mai mere ... ". Desi
or dinul era personal, Lens cu o satisfactie rau ascunsa, comunica in
scris tuturor autoritatilor acest ordin 2).
Carmuitorul Costache Filipeecu a batut chiar niste slujbasi : este
drept, ca Bibescu-Voda l-a destituit la 11 Martie 1843, din aceasta pri
cina, iar prin decretuI respectiv aminteste fiecaruia respectul datorit auto
ritatei,

Pentru un post vacant de scriitor, sau cand se creia vreun post nou,
Arb. Prim, Dos. I. 1849-50, Fila 87.
~) Arh. Prim. Dos. 2 comun cu 1[1850-51, nr. 19 din H Iunie 1851, doc. CXLVI.

l)

167
se dadeau Iupte. care faceau luni de zile subiectul discutiunilor din cafe
nele, La 29 Mai 1851, Lens comunica Camisiunei targului ca a numit un
scrutor la Comisie. pe Costache Agalopol. ~i porunceste sa i se dea leafa
cuvenita, Procedarea 9i tonul Intrebuintac de Lens exaspereaza Comisia.
care raspunde foarte hotarat ca vrea sa numeasca pe Stoichiadi .icere a
mai fast in eceeste lucrere": Carmuitorul nici nu vrea sa auda de o ase
menea opunere. Comisia nu cedeaza ~i rasboiul era gata. Spiritele erau
agitate t]i toata lumea discuta acest nemaipomenit conflict. A fost nevoe
de un subterfugiu strategic; carmuitorul Len9 a plecat la Bucuresti 9i lee
!iitoru1 Jui, Corlatescu, a aprobat nurnirea lui Stoichiadi, Pacea s'a facut,
dar cat trebue sa Se fi vorbir de ea J 1)
Este drept ca erau uneori, ca totdeauna, 9i slujbasi necinstiti. A9a
s'a intarnplat in Septembrie 1851; dupa vizita Jui Snrbei s'a Iacut so
coteala cheltuelilor cu primirea lui Yoda.
Contul facut de delegatul Comisiei targului a fost verificat de politaiu,
din ordinul carmuitorului ~i s'a gasit incarcat, 92 oca de seu In loc de 50.
cat se cumparase in realitate. Corlatescu, care tinea locul carmuitorului,
scria :
,,, .. toate ecestee dovedesc o res precuqetere de sbu zioii intteprin
dete ; Cermuiree pot unceste Comisiei ca indstii sa reporteze de ca~
tre cine din siuuil ei, s'e urmet aceasra ru~inoasa fapta de ebuz mi
zerebil, cu a tat mei malt ca este de nimic" 2).
Tiranizarea subalrernilor se facea de catre toti 9efii de serviciu, chiar
;;i de parintele protopop. In 1835, un tanar invatat din scoalele Ardealului,
loan Dragu~an, impins de dorul de a-si cunoaste Tara, nimereste ca .sliec"
la parintele Andrei, protopopul din Calara~i; traiul prost ce i s'a impus
9i umilintele ce a indurat, a exasperat omul, care cerea vietei altceva decat
robie. Acest traiu il descrie In memoriile lui :
Targul Calara~i August 1835 .
., V anitas veniietum, et omnia venites"
( Eclesia.stul)
,,Auzii, [rate, de mic copil, ca bietul Avram din Topile, Tigar;
de la tioi, dupa ce se ptinse in ciitane si se duse la tegimentul W a
quant, in {undul Galifiei, la catva timp se apropie de sei qentul-mejor
al compeniei, fiindca pe ecele timpuri altul nu -?tia carte, i-l ruga'
sii-i scrie o carte la parinfi acasa. Dupa multe reiuzeri si emtineri. in
sf ar$it, [iind sergentul-major odata in toate bane, se indupledi la !'U
gairea lui Avram, i luand hartie i condei, pofti pe Tigan sa~i dicteze
ce voiete sa scrie parinfilor.
1)
2)

Arh. Prim. Dos. 2 comun cu 1/1850~51 nt. 7 i urrnat.

Idem. Dos. 2 din 1851. Hla 121 : 16 Sept. 1851 adr. 6157.

168

Tiqenul of ta odets, cu smer, si dicta :

- Serie odets, D'Ie serqent-mejor ( strsjemester}: r r Vai i"
- Am scris.
~Mai pune odetii . r r Vai 1.
-- Este.
- $i inca odetii ...
-Bine.
- Dae a e de ttei oti ,,vai I", ajunge ; pecetlueste-mi certee-mi !jl
de-mi-o, so due la patii, ca var oedee perintii treiul rriieu dintr'Iinsa,
Aa-mi umbla !ji mie, {rate, - de si nu-s Legat, ca bietul Avram.
de regimentul Neemtului,
Am ascultat barf elile tuturot mincinosilor, ceri-mi lfmdara ,, Tara",
si am oenit: Acum caracterul ma {ace sii gust pehetul amaracitmei
pe deplin, - i uoi ri'imanea tot in soerte smerii.
Tooetiisii de mult s'tu: inters ecesii. M'em tetres la Celiiresi cepi
tele jud. lelomite, Ji am ejuns subt etipele perintelui protopop An
dteiu. in demnitetee eclesietice de tsrcoonic.
Cum imi merge, cum traesc, oei uedee din alaw.ratele vers11ri,
...caci nenorociren face pe om poet :
Doamne [ereste !
Poem ii

Din Parnas, neltu-ti lacai,

Coboetii la Csliiresi !
Te invoc o dulce Mu;ii,
Cu ruqare mea supusii :
lnspit' utt adept pios
Sa , ntoane centu-i duios :
Cant din Tara Romaneasca
Viapa Jarcovniceasca.

E ziu'eben Feb rasare,

E aqifa, zaduf mare,
Pare ca te Ji topesti,
N'ei unde sa te scutesti :
Case,

bordeie, oboare,

Scunde, meschine,
usoece, Nu dau nici un
adiipost ;
Umbra, erbori nu-s. n' au fast.
Duci dot: si de apii rece,
Caci nu e ; sudori te trece
S' educi dill lezer, mei fiarta,
C'un strat oerde si ~nciumata.
Mancare n'ei cere, ;arii:

Pane, fie de secara,

Dar, vai, tot la mamaliga,

Ca si ieti. de meiu, te strigii ;
lncei de-er fi ebundentii,
Dae a poti sa f aci bombentii :

Este insa cumpiiteiii,

Ca sa nu te - . ngrai deodetii.
Fietturi, ecri,
nu poti
certi,
Tot cestreueti
[ierti, te
Si in Duminici seremurii,
ca' un rasfat pentru gura.
Poate crezi ca va. fi treebii,
Sii-t; stoet cii puieree slebii
Din buruieni inacrite
Cu mirodenii esptite.
Ai cugetat, lucru mare,
Nu stei din miini din picioare:
Pana 'n ziuii mai neinte,

sa

Maturi

~i ~tergi cele sfinte,

Apoi, des de diminiafii,

De clopote mi te agaf a.
Cetesti la pselmi. la canoane,
Inchinii-te la icoane
Sfarii ceesuri, obednite
Ad' apa, iee cobilite 1
.Dute 'n staul la oizitei I",
lmi striga prota Andrei.
far rnaica

Chiriachi:

Llnqurene esti eci ?

Ajuta buciitiireese J
lute, sprinien, pune masa,
Apoi serve~te Joane,

169
Reverendele persoane.
$i nocoiul se desjundii :
Ciind mai meti-s ospiiteti,
Ca un sluet lipicios,
Tii cestreuetii obliqeti.
Cum piisesti, te trage jos.
Dupti priinz sunt trebi o mie,
Cend incepe a bate oiintul,
Las' ca 'noet! si pseltichie !
Pare ca piere pementul :
Vine seere, tot necezul
Suil vara Tremontanul
Llitii-! si cata repeosul :
Sa riistosrne Baraganul.
Un patul e preparat,
Ca elte tele, mai crude,
De pintari inconjurat:
Sunt miesmele oelude !
Rapa Dunarei inireeqii
Ceccet snd din an, in an,
Piaimeste de-estii plaga.
Cu friguri bietul Cojan ...
De otei sa repeuzezi
Asa-i Tara, ese-i treiul !
Cu beleqi: tamaezi,
V ezi cu~ seamina cu Raiu[ ?
Caci te piscii cu cruzime :
A cum vaz cum au barf it
Te cocosi de tistutime !
Cafi mi-a au peneqirit,
Apoi, vai, ciind plouii mult,
Deci: de Tara-Romaneascii,
De pie niciunde nu-i scut,
De treeptii tarcovniceasca,
Case, bordee s'inundii
Dumnezeu sa te fereasca ! 1)
Carmuitorii Iiind oameni boqati, cand veneau din Bucuresti cdata cu
prestiqrul auroritate: lor, aduceau cu ei nota fastu]ui !?i a luxului.
Comisul Iancu Gradisteanu. vrand sa se lege de acest oras si-a facut
J casa, care !?i azi dupa o suta de ani: e tot Irumoasa.
Carmuitorul Costache Filipescu ~i sotia lui Cocoana Catinca, au ve
nit din Bucuresti cu bucatareasa speciala, Safta, si cu un randas tot din
Bucure~ti, Tudor sin Vasile Coada ; cand aveau musafiri si-aduceau din
capitala tarquelile pentru masa,
La fel carrnuitorul Iorgu Manu, a venit cu caleasca, vizitiu si cu [cita
.uizitceice", cu randas si bucatareasa din Bucuresti. Carrnuitorul Emanoil
Florescu, rudenie cu domnitorul, ri'avea sa ramana mai pe jos ; tot a9a car
muitorul capiran Iorgu Filip Len9.
Cand veneau acesti carmuitori in oras, cu drosca cu sase ori opt cai,
cu surugii calari, cari trasneau din bice, rasuna tot tarqul, de le iesea toata
'umea in cale.
Alegerile pentru obsteasca Adunare, care se Iaceau din cinci in cinci
ani, nu interesau poporul, pentruca coiegiuJ aleqarorilor era restrans Ia
un numar de cateva zeci de boieri ; in schimb aceste alegeri dadeau prilej
sa se adune in Calara9i toti boierii alegatori. Atunci sa fi vazut intrecere de
cai de lux, de trasuri frumoase, de surugii abili in pocnitul biciului.: rasu
nau hanurile de veselie .)i curgea vinul din bel9ug, de ajungea faima pentru
cinci ani la rand, pana venea alta alegere.
Luxul era pretutindeni, pentruca fiecare cata sa-9i intreaca vecinul ;
:L) Ion Codru Dragu~an ,.Pregrinul Transilvan", I. c.

170
daca maiorul Bureli avea cai Irurnosi, cu cari se falea l}i la Bucuresti. Cio
cardia nu Se putea lasa mai pe jos, pentruca desi nu era de cat capitan, dar

oricum. era presedmtele '1'ribuna1uh1i; daca ptaporcicul lon Man~sc.u, 1'lti

negustorul Petrache Radulescu, tovaras la nequstorie cu Costache Da
nescu, i~i perrniteau luxul sa aiba cate o sluqa, Doctorul Tavernier, trebuia sa aiba doua, ca doar era medic peste tot judetul.
.
Care de care se intrecea sa boteze, sa cunune, sa faca cati mai multi
fini, ca finii maquleau vanitatea boqatilor. sau celor cari voiau sa treaca
de oarneni ,.filotimi", Toate curnetriile erau prilej de petreceri, la care se
adunau cimoscu}ii .~;i dau drumul veseliei, La 22 Mai 1837, Iordache Sla
tineanu, presedintele Tribunalului, boteaza lui Grigore Poenaru. serdarul
Rudeanu e cumatru la 21 Octornbrie 1837, loqofatul Tanase Dumitriu bo
teaza lui Ghiorghi}a Cojocaru ~i Hagi Tanase boteaza un copil la 13 De
cembrie I 837. Dimitrie Mala, directorul carantinei In 1838, boteaza un alt
copil al lui Grigore Poenaru la 3 April I 838. .Prohorotul" Barbu Slati
neanu. boteaza la 1 Mai 1838, un copil al lui Raducan Cojan, poiitaiul tar
gului. Judecatorul loan Falcoianu 9i logo{atul Dinu Periejeanu nu se lasa
mai pe jcs 9i Iiecare 1a rand sunt cumetri 9i-9i impodohesc gatul cu care un
.,pe-$chir" ~esut in ,,alesuri" de borangic, daruite de parintii copulor bo
tezati.
Petrecere mare trebue sa fi fost cand si-a insurat baiatul starostele
negustorilor. 1ogofatul Minea loan ; lua de nora, la l 0 Februar 1838,
pe fata lui Ivanciu Abrasu. Teodora.
State Barbierul, breslas fruntas al targului, se msoara la 30 Ianuar
1838 cu Frusina Iui Stanciul Sarbul ?i-i cununa carciumarul Nicula, cu ne
vasta lui Niculina: cununie negustoreasca. care tines saptamana intreaqa
numai in [ocuri. bautura si mancare.
Parucicul Grigore Marghiloman 9i sotia lui Maria, cununa intr'o sin
gura zi doua perechi, la 10 Februar 1838, pe ;ltdan Argintaru si Niculai
Protopopescu, cununie Irumoasa. servita de trei preoti, Popa Niculai, Popa
Petre 9i Popa Stan.
Nuntile erau bogate; lumea se impodobea cu ce avea mai bun 9i mai
frumos. Luxul nu lipsea. Foile de zestre din acel timp cuprind covoare de
Tariqrad, cercei ;;i bratari, rochii si rufarie boqata. La o nunta in Tonea
descrisa de Draqusan .. fetele si femeile sttiiluceeu de matase, .selbe si
paf tale de metal fin".
Dar Iuxul 9i viata u;;oara presupune o viata morala indoielnica. Faptul
ca fn acele timpuri se simtea mereu nevoia unui spital veneric, presupune
intinderea acestor boli ; negre~it ca lucrul se explicii ca o consecintii fi
reasca a riisboiului i}i a lungei ocupatiuni ruse~ti, dar ;;i c:a o consecintii a

171

, ietei imorale. Povestea Gherghinei, Iata preotesei Debrita ,,ce se cunoeste

una dintre ecele [emei publice .." , cum si raportul doctorului Stefanov cu
privire la .idemele publice' sunt exemple care dovedesc ca .iceletnicele"
sernanatoare de boll, se recrutau ~i din clasele, chip alese, ale targului.
Luxul mai era stimulat !Ji de fastul vizitelor domnesti. In 19 ani, dela
1833 la 1852, au fost patru vizite dornnesti in Calarasi.
In April 1835, domnitorul Alexandru Ghica, ca sa se convinqa singur
de starea lucrurilor din tara, viziteaza unele [udete, printre care si judetul
Ialomita. venind pana la Calara~i. Cu acest prilej polcovnicul Grigore Poe~
naru, arendasul mosiei, cere lui Voda, sprijinul de a face o scoala ~i a se
repara biserica orasului, daramata In urrna cutremurului dela 26 Decern
brie 1829.
Scoala s'a pus in Iucrare, dar pentru biserica a fost nevoie sa se in
tervie din nou in 1836 9i Poenaru nu s'a lasat ~i in cele din urma a reusit
sa Iaca ~i biserica.
In anul urmator, la 1837, dupa evacuarea Silistrei de Rusi, Sultanul
Abdul Medjid a tinut sa viziteze Silistra, vechea cetate, care era fala ~i
scutul Constantinopolului. Domnii roman] erau obligap sa se duca sa sa
lute pe Sultan.
.L 21 April (2 Mai) 1837, Voda plecii intra intiimpiruu ee. suce
renului insotit de Neofit, Iordeche Filipescu, Griidisteenu, Cornescu,
Spatarul C. Ghice, Heriiscu, Manos, Aiisterhi. Bleremberg, Bibice
R.oseti. sectetetul de qteceste al domnului, ciipitenul ediutent Dimi
trie M anescu-Filiti, Popescu otnul de inctedete al lui Vada si do]to
tul Mayer. Mihe: Sturza (din Moldova) ajunsese la Ci!ili!ira!ji de la
20 Aprilie. Amiindoi Domnii intrerii cu Sultenul in Silistre !Ji rama~
sere acolo trei zile, dupii ce Ghica isi secriiic f aooritii, iar
Sturze
batbe. Domnii !ji ptincipelele persoene din alaiul lot: intrerii la Sul
tan cu pantofi tutcesti si cu {es in cap .iet le teste du costume", sctie
un mertor ocular .ime donne l'eir de Gil Blas deoenu musulmen",
Acei din suita cari nu intrara in coitul impiiriitesc, a!}teptara a{ara,
culceti ,,a plat uentre": Bibicii lqina de emotie. Sultenul, esezet pe
canapea, primi pe Domni imbrecst intro ,,veste rouge de husserd a
brendeboiuqs d' or" si penteloni galonnes de casimir blanc". Scopul
oizitei impiitiitesti ar fi fast ciiuteree sanatafei Sultenului, inspecte
tee [otturilor duniirene ~i doiinte de a ca~tiga pe raiale ... Sultanul
pleca cu vaporul .spre Rusciuc !ji Vidin, iar Ghica se inapoia la Cii
lara:;i unde face 11 zile carantina. Mihai Sturza a stat numai 8
zile 1 ).
1)

Ioan C. Filiti, l. c. p. 47 ; Hurmuzachi, Vol. X, doc. 592, p. 480 ; idem, supl.

I. vol. 5, doc. 280-281, p. 599~603, Mihai Sturza catre Nesselrode, cu descrierea vi

:itei Sultanului, Investirea Domnilor,
'al. 17, p. 663.

cadourile,

etc.; Idem, supl. I, vol. 6, p. 625 ~i

172
Cu acest prilej, Calarasul a avut de vazut iluminatii, mese si alaiuri
domnesti, dar 9i cheltuieli ~i lux ne mai pomenit. Carrnuitorul Gradi~teanu
si Ioqofatul Minea loan, delegatul Comisiei Tarqului pentru aceasta im
prejurare, erau la dispozitia Jui Blare:mberg, care venise aici Inca dela 8
April. sa aranjeze primirea Domnilor si iluminatia Silistrei 1).
Mmisterul de inteme a cheltuit 15.000 de lei cu aceste serbari ").
Aceasta suma trebue sa fi fost mult mai mare ; in socotelile carantinei pe
1837 se vad cheltuiti pentru luminatie 9i .ipenttti mobilerisire a acei
caran
tini la mergerea Domnului i a boerilor inaintea SuJtanului, 127 33 lei, (j,
bani" 3).
S'au facut apoi multime de daruri, 9130 de lei dati cinovnicilor 9i slu
gilor carantinei din Calara9i, 650 lei capitanului Antipa 9i la trei vaslasi ai
sai cari au trecut pe Yoda la Silistra, 100 de lei lui Gheorghe feciorul
.ice a stiituit la. aflarea M iitie! Sale in cutiuiree carantinei Celiiresi" ).
S'au mai dat 726 lei praporcicului Pitesteanu dela polcul Z 9i polcov
nicului Odobescu din cavalerie .ipentru vinul si gratificafia cinurilot de jos
din qernizoene Csleresi", cum si 465 de lei pentru lernnele necesare ,,cinu
tiler de jos ale escedtonului al 3.lea de pedestrime si muzicentilor stebului
ostirei ce s'eii trimis la Califrai penttu estepteree Mariei Sale Sultenul Ul.. 5}
Cu ofisul nr. 271 s'a dat Jui Dimitrie Mata. directorul carantinei, leafa
pe sase luni, doctorului Ziegler, leafa pe doua luni si Mariei Iuleasca,
moasa, leafa pe trei luni, de sigur drept multamita pentru serviciile facute
ca Iunctionari ai carantinei, pe timpul cat Domnitorul a stat izolat in ca
rantina la Calara:;;i a).
Dimitrie Mala, directorul carantinei, sfeterisise 6696 lei, dela caran
tina din Braila uncle Iunctionase In 1836 9i drept pedeapsa Iusese adus aici
la Calaras]. Cu prilejul venirei Domnului, episcopul Ramnlcului, care era
.)i presedintele Obstestei Adunari, -'?i boierii cari insoteau pe Domn, sau
rugat sa-I erte pe Mala si Yoda l' a ertat, ba i-a mai dat ~i gratificatia ce
am vazut mai sus 7).
Dupa ce s'au terminat serbarile si alaiul domnesc a plecat, s'a tinut
licitatie la 5 August, pentru lucrurile ramase ~i s'au vandut, 800 de Funii
Vezi doc. CXLVII.
I. C. Filiti, 1. c. ( probabil este vorba de galbeni).
a) Anal, Parl. Vol. 9, pt. I. p. 155.
1

2)

1)

Idem, p. 151 i 153.

217 i 224.
Buletinul Oficial nr. 27, p. 115, din 21 Iunie 1877. Doc. CLXV!.
Anal. Parl. Vol. 8, pt. I, p. 113 9i vol. 9, p. 553.

5) Idern., p.
6)
7)

173
tei Iui Apostolache Bolintineanu cu 51 de lei, 13 capriori lui Marqhilo
cran cu 6 lei, 30 de pitoane 9i o bute plina cu pacura paharnicului Roset,
00 de cue lui Cana Raducan, niste transparenturi 9i o bute goala lui Bu
~dil) .
Si sarbatorile nationale dadeau prilej de serbari populare si Iuminatii.
La 23 April 1843. carmuitorul maior Gheorghe Manu. da ordin sa
-e Iaca iluminatii, iar orasenii sa-si .iimpodobeescii cesele cu oerdetuti. cu
t smuti, selcie. plopi si tei", cu prilejul onomasticei Domnitorului 2).
::<:

Cu prilejul incoronarei domnitorului Barbu Stirbei, se da porunca la

: Decembrie 1849, ca sa se Iorrneze o comisie din carmuitorul judetului,
prezidentul Tribunalului 9i un madular al magistratului (al primariei}, care
,a dea din cassa magistratului suma de 700 de lei, cu care sa se plateasca
datoriile celor inchisi pentru mici sume de bani ,,a u~ura miicet in perte
mferintele celor ce pentru neputiniii de a pliiti. detotii mici, sunt inchisi
in erestuti" 3). Cilenul tarquhn, pitarul Scarlat Perleteanu, a dat imediat

anii

4).

La 3 Decembrie 1850. Grigore Lerescu, care tinea locul carmuitorului.

.ornunica Comisiei tarqului, ca ziua de 4 Decembrie ,,fiind zitte numelui
.Prea Inii.lfatufoi nostru Damn, !}i a inttoniitei in Sceutiui Tifrei, tnetiteezii
.cu aceeste miireapi zi, sa fie celebretii de tot Romanul si sii se oeselesscii .
. Se va face Tedeum ... si dupii savarirea ceremonielului de rugaciune, sa
3).
.. poftiti la locesul suptiscelituiui, unde esie a primi felicitatiile"
Au urmat si alte vizite In acest eras.
La 26 April 1851 a venit In Calara~i Xahim Pasa, care a fost gazduit
la Hagt T'anase Tcncovici ").
La 29 lulie 1851 se anunta vizita domnitorului ~tirbei.
Din potutice cinst . Departament din liiuntrti cu nr, 7501, ce cu
grabnica tafeta se ptimit, a luat Cstmuiree stiintii ca Maria Sa
pree lneltetul nostru Damn, la 31 ale curqiitoerei Zuni, porneste dele
Cimipine. prin oresul Buzau, unde petrecend douii zile, la 2 sau 3 ale
oiitotului August, vine pe la Brosteni si Slobozia aici in Calara9i.
0 esemenee oestire dar grabe.'jte si Carmuirea a o comunice Co
misiei, tot intr' o vreme o indetoreezii cu sttiisnicie, ca eoend in
rze dere pomp a si cinstea
cu care urmeaza a f i intiimpinet
Stepenitorul Tarei, sa faca cele ucmiitosrele :
1) Arh. Prim. Dos. 10/1837.
2) Idem, dos. 2}1843, adresa 1892.
;:) Arh. Prim. Dos. 1/1850~51. fila 38.
4) Idem, fi]a 58.
5) Idem, dos. 2/1851. fila 16, adresa 8002.
0)
Vezi doc. CXLIX.

174

1) Domnii Miiduleri ai Comisiei pregatifi in haine de inf iifiare

oot fi aceia ceri var reprezinte Miiriei Sale la antreul oresului, pa
nea, sarea, graul i oinul, esezete pe o tavii bine regulatii.
2) Va pregati pentru ilumineree ot ssului, trebuincioesele ulceluse,
ier rnei cu osebite pe la dreqetotiile publice.
3) La cepul oresului. intre griidina raposatului pitar Griqore Poe
naru si tabia de faniirie a cevelerie, pe drurnn] Sloboziei. de unde
adica'se nadajdu~te venirea Miiriei Sale, va fi campus cu iscusinie
un arc de triumf slcetuit de spice, f loti si verdeturi de taatii feluri
mea.
4) Domnii Comiseri va vesti pe toti oraiinii, ca cu totii sii mearga
i in haine curate sii intsmpine sub arcul de triumf pe Maria Sa, de
unde impteunii il var insoti pana la casa darnnului Cecmuitor, utide
s'e pregatit locuinie lniiltimei Sale, si
5) prin intelegere cu D. Politei al oresului, va ingriji a se gasi alte
pettu-cinci odiii bune si curate penttu suite M iiriei Sale.
Aa dar Comisis, piitrunsii bine de termenu ecestie, va griibi a se
con{ otme cu urmare intocmei, ca sii nu intampine Maria Sa, cea
mai mica nemultumire, pe oremee cat: va fi sa petreece in cetcul
ecestui targ.
Penfru toete cnel'tuet'de ce se va infrdndtifa in expusele de mai
sus sfaritar, Comisie va fine ezactii listii neinqiiduitoere de ebuz, i
in urmii elciituitii cu taatii deslusiree, pe langa report, sa 0 supue
csrmuirei ca sa i se dee deslegare e-i ttece i11 condica de cheltueli a
acei bani, dupii orenduiel 1).
La programul de mai sus. Comisia tarqului adauqa :
Sa se intocmeescii un elei de siilcii oetzi, incepiind de langa arcul
de trium] ce s'a pus in lucrsre a se face pe dtumul Sloboziei i intre
uiile oriisenilor i fan aria ceoeleriei si pftna la cettitul unde are a fi
prim it I niiltimee Sa 2),
Domnitorul a venit si a fost gazduit in casele lui Costache Malte
zeanu, cari sunt 9i azi pe strada Mihal Cantacu:z;ino 3). Cu acest prilej
Veda s'a convins de mizeriile ce indurau locuitorii din cauza situatiei ora
sului pe 0 mosie particulara, care inteleqea sa-9i exploateze targul cat mai
mult, pentru a-si crea cat mai multe venituri. Convins de viitorul ce ar pu
tea avea orasul, daca ar Ii liber, inca dela aceasta vizita s'a hotarat elibe
rarea orasului,
Cand In Septembrie 1852, Oomnitorul Barbu Stirbei vine inca odata
In Calara9i, a facut-o ca sa aduca cu el 9i sa citeasca singur, ofisul cu a
ceasta eliberare.
1) Arh. Prim. Dos. 2/1851, fila 97,
2) Vezi doc CXL VIII.
a) Casele d-lui capitan Corivan.

175

Despre o viata intelectuala proprie Calaraului nu se poate vorbi, To

tu! venea din Bucuresti,
Intelectualitatea era reprezintata de sefii autoritatilor, de cativa ce
tateni, cari aveau leqaturi cu Bucurestiul 9i de multimea micilor functionari
stiutori de carte, dar robi ai condeiului,
Prin prisma priceperei acestor oameni se resfranqea in Calaras! sbu
ciumul marilor Iramanter: ale capitalei.
Un Grigore Poenaru a fost initiatorul 9i realizatorul scoalei. Tot Jui
se datoreste refacerea bisericei. 9i azi se mai gasesc in biserica catedrala
un foarte frumos potir de argint gravat cu numele pitarului Grigore ;ii a
fiului Iui, Costache Poenaru, alaturi de alte podoabe, un potir, un disc, o
linqura. ;;i coroane pentru cununii, de metal fin aurit, daruite de familia ge
neralului Prosorowschi.
Profesorii scoalei, loan Gherasim Gorjanul, Grigore Constanti
nescu
Raducan Mitran ;;i M. Petrescu, tineau in biblioteca scoalei, care
era 9i biblioteca publica a orasului, toate scrierile, carti, ziare, calendare,
9i tot ce se trimitea din Bucuresti 2).
La 28 Martie 1846, gasim in aceasta biblioteca :
1),

lstoria de Petru Maior. lstcrie univeicsalii. de Egumenul Grigore.

Hronicul Moldooei de Centemir. Teetru politic. lstoria oechiului si
noului Testament. Fabulele lui Tichindel. Datoriile omului crestin,
Meditafii reliqioese. Geometrie. Curierul de embe sexe. ldee repede
de istorie Romfmilor. Curs de retoricii de Mercooici. Friqul. Nopsile
lui Junie. lnceputul i sciideree idoletriei. Aritmetica lui Premcor (?).
Gtedinetul orb. Marino Foligro. Sgarcitul. Anuelo. Don Qui!jot. Er
mione, Sicilieenu. [unete lui Carol. Maria Tudor, Amfitrion, Badii.
ranul boerit: Biitbetul eel bun. Pur:soniac (?). Saul. Antoni. Gilblas.
Dracul schlep, Omer, repsodie 1, 2, 3 !ji 4. Cuointe bisericesti. Vicle
niile lui Scapin. Eliezer si Naftali. Virginia. 9eografie scurtii. Edu
cetie copiilot . Alzira. Seimeni din Gherqeni. Triumful amorului.
Doua bilete. Preiicesele. Cateva cuvinte a lui !lie Miniad. Almanah
literal pe 1839. Buchetul. Pavel si Virginia, pe grecete. Gramatica
vornicului I. Folescu. Condica comercielii. Desciil penttu Zimba [ren
cezii. Halima. Scolerul satean. Caligrafie. Gramatica elineescii. Poe
ziile lui Cezar Boliec. Smetometru (?). Dieloqurile lui Foghion. Eli
sebete, Priruiput; de agricultura. Educetie memelor. Llrmere lui Isus
Hristos, Paralelism intte Alexandra eel mare si Mihei Viteazu, Be
lizarie. Manual tres din sfanta Scripture. Dial;g Greco-Roman. Ma
tee esire a lui Satana. T'ereze. Rudiment agricol. Mizantropia. Stu
dentul. Printese de Clermont. Poeziile lui Katina. Calii.toriile lui Gu1)

2)

Vezi doc. CLI.

Vezi doc. CLII si CLIIL

176
liver. Dacia Magazin istotic. Minunile neturei. Dteptul comerciel.
Filip si Orest. M ecebei. lstorie antica. Prietenul tinetimei. Manual
de catehism mic, Suveniti si impresii. Doctoral de cese. Manual de
sft. Scripture. Maria. Meropa. lnviiJiitorul primer, Secretarul intim.
V aduva oicleenii. Gremetice I telienii.
Dou a ttupuri complecte
de
Dteptul civil. Leoni de Leone. Suliotul. Scoele Femeilor, Lucriitiie
Obstestei Aduniiri, 1832. luliu Cezar. Din Cociccoln, Zoe ..
Ecoul revolutiei franceze. libertate, legalitate, fraternitate, razbesc pre
tutindeni. Calara~;ul avea entuziastii sai, in frunte cu D. Ciocardia, prese
dintele Tribunalului, Ipatescu si Radu Ceausescu, toti oameni hotariti,
crescuti la scoala entuziasta a generatiei care a Iacut revolutia dela 1848.
Revolutia din 1848, daca a urmat ritmului general din toata tara, in
Calara!']i a avut si un caracter oarecum local.
In Calarasi, notiunea de libertate 9i desrobirea taranilor, s'a impletit
cu dorul fiecarui locuitor de a se elibera de sub stapanirea Eforiei, de a se
desrobi orasul.
Cand principiile mari in numele carora s'a pornit revolutia, au fost
nabusite de armatele ocupante turcesti ~i rusesti, in Calara9i a ramas ne
potolita ideia desrobirei orasului,
Desrobire, este termenul revolutionar care a prins aici, In toate cere
rile locuitorilor, ce au facut Eforiei, ca 9i in toate lucrarile preliminare ras
cumpararei orasului, termenul de desrobire revine necontenit, ca un ecou
al Iramantarilor dela I 848.
Calarasul nu era un oras slobod. Era asezat pe o mosie particulara,
mosia Lichiresti, proprietatea Epitropiei spitalului Coltea.
Locuitorii erau simpli chiriasi ai Iocurilor pe c:ari stau si pe cari i~i
cladeau casele si intemeiau qospodariile, adica erau proprietarii imobilului
cladit, dar nu ~i al locului.
Articolul 146 din Regulamentul Organic consfintea vechile privilegii
ale proprietarului :
,,Numai proprieterul are drept de a vinde pe a, sa mo-tie uin, re
chiu, si alte beuturi i sii fie scaun de came i pravalii, f iindcii aceste
dtepturi sunt eliiturete [ireste la proptietete,1). precum si [olosinie de
la mori, helestee, piiduri si elte esemenee"
Cand in 1847 s'a facut legea ,,Pentru marginirea prescriptiei
suriirei piimeniului", nimeni din haladuitoru Calarasulu; nu s'a
macar, ca ar putea cere dreptul de proprietate a loculu] pe care
peste 30 de ani, maximum fixat de leqe, ca cineva sa devie stapan
1)

ReguL Orq. 1847,

p. 87. Tipoqr.

Karkalekl.

impre
gandit
sta de
pe un

177
lee. pentruca nirneni nu se considers altfel decat chirias al locului pe care
sta

1).

Orice cerere individuala sau in grup, cum a fost cererca Silistrenilor

in 1836, de a se stabili pe aceasra mosie, trebuia sa fie consimrita de Bpi~
tropia Coltei, $i nici un drept nu ~i-1 apara Epitropia cu mai mulra tarie,
ca dreptul de proprietate, Ori de cate ori se ivea vreo reclarnatie. vreo van
zare de casa si in orice chestiune care privea proprietatea, trebuia sa fie
intrebat. trebuia sa aibii cuvant si reprezentantul Epitropiei, arendasul sau
vreun epistat al ei,
La 20 Februar 1846. Ion Popa cumpara un loc pe care il masoara re
prezintantul

Epitrop.ei

2).

La 22 Iulie I 846, Gheorghe Croitoru redamii cii-i Impiedicat sa-.)i

ingradeasdi .Local pentru care eu pliitesc cu mare striidanie embetic, de
sunt sni la mijloc ...". Carmuitorul da porunca sa se cerceteze 9i se incheie
,,j11rnal" in presusvia politiei .in fiinfa d.lui loan Paltineanu, eiende
sul.:" a).
La 10 l anuar 1847, Tudor Carnataru. cazut in patima betiei, si-a
vandut casa cu loc cu tot, lui Gh,eorghita Opran, fara stirea Epitropiei,
Nevasta [ui Tudor se planqe reprezentantului Epitropiei. lui Paltlneanu, ~i
restitue banii vanzarei. Opran nu vrea sa primeasca hanii, considerand
vanzarea ca huna. Afacerea ajunge Ia Comisia tarqului, uncle Pa1tineanu
deciara ca ,,nu sunt slobozi tiimeni din embeticeii a face vanz<iri de binalc
si locuri, fara stiree si slobozenie Epitropiei". Carznuitorul i,5i decline com
petinta si indreapta afacerea la judecatorie, unde ,,daca DJ erendes al a
cesrei mosii are o asemenea indeiocire din pertee Epitropiei, sa cuume a
o imparta1i localnicei [udeciitorii. ca sa stebileescii f otmeluicee unot ase
menea zepise de vfmzare ... " 4),
Insasi Curtea de Casatie a avut sa se pronunte in aceasta chestiune.
in procesul lui Stoichiadi, stabilind ca. pana la 24 Septembrie 1852, data
ernanciparei orasului. locuitorii Calarasului au fast simpli chiriasi ai Iocului
pe care stau !?H~i aveau casele.
Pe vremuri acest proces a fost celebru. A durat 27 de ani, In 1.'366
Primaria darama niste uluce 9i atenanse de la o casa a lui loan Stoichiadi,
situata pe locul destinat prin p1anu] desrobirei orasului, sa fie piata pu
blica, piata de azi. Stoichiadi s'a crezut turburat in posesiunea bunului sau
1)

Lcqea

2)

Arh. Prim. Dos. 2/1846, fila 30, 31.

Arh. Prim. Dos. 2, Hla 210 nr. 180.
Idem, Dos. 211847, fila 54,

3)

4)

intarita

cu ofisul 195 din 8 Marte 1847.

178
9i face proces Primariei, considerandu-se ca proprietar 9i al locului pe
care era binaua lui 9i pe care-I stapanea cu mult inainte de 1852.
Procesul merqea incet. Dupa trei ani, in noaptea de 8 spre 9 Ianuarie
1869 arde 9i binaua. Stoichiadi cere Primarie! ,.biletul" de permisie sa-si
reconstruiasca casa. Primaria Ji refuza acest bilet pe motiv ca locul pe care
era binaua nu mai apartine lui Stoichiadi ci-i loc public, destinat prin pla
nul de desrobire, sa fie pia~a publics.
Se incepe alt proces pentru obtinerea permisiei de recladire. Tribu
nalul, sub presidentia lui S. Gr. Ulescu, asistat de D. Teodorescu 9i gre
Iier N. Georgescu, obliga Primarle, la 22 Martie 1873, sa permits lui
Stoichiadi sa-si refaca casa. Aceasta sentinta a fost exploatata de Stoi
chiadi ca o dovada juridica, ca i se recunoastc prin ea 9i dreptul de pro
prietar al locului pe care i9i avea bmaua.
Pe de a1ta parte Primaria nu numai ca nu i-a dat voie sa faca repa
ra~ia ceruta, dar In urma avizului unei comisiuni Iormata din inginerul
M. lrimia, D-ru1 Bali, medicul orasului, primaru1 Ghi~a Dumitrescu :;i
politaiul Crisenghi, 1a 7 Septembrie 1890, hotaraste dararnarea unor bi
nale cu nr, 75 ~i 77, intre strada Stirbei-Voda si strada Dobrogei, tot ale
lui Stoichiadi, fiind un percol 9i pentru frecatori ~i pentru cei ce le Iocuiesc,
Dupa mai multe peripetii pela Tribunal, procesul a ajuns la Curtea de
Apel. Avocatul Primariei, Procop Demetrescu, in concluzia scrisa, sta
bileste ca
.Ln anul 1852 oresul Ciiliira:ji nu era Iibet i locuitorii nu erau pro
prieteri pe locurile ce ocupeu, ci ereu supusi indetoririlor propriete
iesti ... Prin hrisovul lui Stitbei s'e aprobat un plan, prin care se ho
tiitlite o piafa, piste liter a A, pe care teren se afla msi multe case
intre care i a epeientului i conform leqei ... locuitorii nu erau pro
prieteri pe locurile ce ocupeu ... titlul lui Stoichiede era precer ineinte
l dupa hrisou, :;;i nu putea sa schitnbe posesiunea [n posesiune en
titlul de proprietor ...
Apelul ca ~i recursul Iui Stoichtadr, in Casatie a fast respins, 1}. In
aceasta situatie, nimeni din Jocuitorii Calara~eni nu erau bucurosi sa cons
truiasca sau sa investeasca capitaluri pe parnantul altuia, Orasul, desi
ajuns capitala de jude~, era destinat sa lancezeasca, iar locuitorii sa fie
supu:;;i ve~nic vexatfunilor arenda~ului sau epistalului proprieta~ei.
DESROBIREA SAU ELIBERAREA

ORA:;JULUL

Dela tot inceputul, decand Calara~;ul a devenit

capitala judetului,

1)
Sentinta Curtei de ape] nr. l I 1892, dos. 1016/886; sentinta Casa~iei nr. 108 din
12. 3. 1893. Sectia I. prq. P. Orbescu.

179
Iruntasii tarqului au cerut eliberarea orasului. In primul att oficial in
cheiat de prima Comisie a targului in frunte cu Raducan Ceaw,;escu. la 1
Noernbr.e I 833, cand au fa.cut proectul de buget, au cerut aceasta eliberare
ca o conditiune indispensabila progresului acestui oras 1).
In 1838, s'a cerut din nou de catre cetatenii tarqului C\ceasta elibe
rare. Chestiunea a ajuns inaintea Comisiunei Finantiale a Ob:,;tqtei Adu
nari, compusa din Constantin G. Ghica, Manuil Baieanu. I. Campineanu,
Ioan C. Roser si C. Faca, care propune :

Oresul Calarai, potiivit cu cererea i vointn oraetiilor, sa Ii se

inlesneescii voia de a se rii.scumpara; ciici, dupii 0 asenienea miisurii
intocmindu-se si acolo ores cu maghistrat,
este si spt:e [olosul
obstesc 2).

Dar nu s'a facut nimic.

La 9 Mai 1842, vine in discutia Obstestei Adunari a 'rarei conditiunile eliberarei locuitorilor depe mosia Cioroiu a lui Roseli. Era o eliberare care in realitate
constituia o aservire .;ii mai mare. Roseti ca sa
atraqa cati mai multi locuitori pe aceasta mosie, le da stapiiuirea paman
tului pe care sta. dar le punea atatea conditii de munca pe m.o9ia proprie
,

.)

'

cJ. cvaJ.b.18~ec? c.&"'estcJ5 m.1\'SY'J.; .lkec.? ~;

.m~'..\.4- ~cat
~~1 ac Ii
p28tit embatic, sau chirie pe locul ce li se da. Contra acestui soi d~
t&{a.:,

emancipare
a taranilor, Obsteasca Adunare a luat masuri de inqradire ~).
Totusi, eliberarea Cioroienilor cari nu erau decat la cativa chilometri
de Calarasi, indiferent de conditiunele sub cari s'a fa.cut aceasta eliberare,
da un nou avant cererilor Calarasenilor. cari nu mai conterteau cu peti
tiile ce tot trimiteau Eforiei si Stapanirei, ca sa li se Inlesne<:isca ~i elibe
rarea lor.
Revolutia din 1848 a trezit mai mult ca orice dorinta loet1itorilor de a
se elibera de sub stapanirea Eforiei. La cererea locuitorilor, Eforii, vor
nicul Mihail Racovita, logofatul Constantin Herascu, logofi\.tul beizadea
Scarlat Ghica ~i Dvrul Arsachi. fac un raporr catre Domnitc>r, la 27 Au
gust 1849. prin care arata ca daca ,,sar folosi cu o sumii de bani", cu care
sa cumpere un imobil producator
de venit egal cu venitul ce are depe
locurile tarqului Calarai, se invoiesc la desrobirea si slobozirna dteptutilot

proptietiiresti",
,.Prea Iniiltete Doamne.
,.Este de obste cunoscut cata inlesnir si inf lotire se Isoete da unui
ores cu desrobitee si sloboziree drepturilor proprietaret;ti. La aceia ...
1)

Vezi capitolul ,.Bugetu]".

Anal. Par!. Vol. VIII, pt. I, p. 168.
~) Anal. Par!. Vol. 11, pt. I, p. 407.

2)

180
esteptiind locuitotii dupe moia Califrai a spitalului Cohee, unde se
afla i schelii, s'eu etiite: ptin mai multe recletneiii carre Stiipsnite,
cecend ca ori prin schitnb, seu prin cumpiiiiitoeie de stenjeni oedt eti,
sa li se dea o vatra miit qiniti: din acea mosie, la a carcra cerere, din
impceiuiiiri inca panii a.cum nu s'eu dat nici un rezultei, Eforia insa,
fiind inctedintetii ca cu un asemenea prile], dupii ce s'er [olosi cu o
sumii de bani cu cari prin cumpiiriitoete de un alt eceret, s'er spori
oenital enuel, epoi nici al prezisei mosii n' et eoee nici an sceze
miint, ciici toate celelelte trebuinte ale ecestoc locuitori nu li-ec pierde,
indeplinindu-si-le tot pe ptoprietetee eceie. De sceie E{oria supuind
plecet aceasta imprejut ere la lnalta cunotinta a M. Voastre, se
roaga ca sa bineooui a da luminete poruncs de urmere. 1).
La acest raport al Eforiei, Domnitoru! Barbu Stirber, raspunde tocmai
in Noembrie 1849:
,,Pretuim Dcmnia N oaszra, cuqettil Eforiei Spitelelor, exptimet in
repottul cu N r. 184:6, cum si obseroetule ecelui Deperiement, etin
gii.toare de cererea f acuta de locuitotii din oresul Ca1arai,
prcprie
tate a spitelului Coltee, de a li se da o oetrii marginita, ptin schimb
sau ptin riiscumpiirere.
Cunoestem ca ecest eras. de se va face slobod, va in{lori cu a
tat mei mult si mai iute, cu cat ace o pozitie [oerte f auorabtla
penttu comert,
De aceie poruncim a se trimite indete la fa/a locului un ingin er,
care sa tidice cu cea mai mare ezectitete plenul oresului Cii.larai,
impreunii cu un reion miicginit, pentru pii$unea vitelor oriisenilor,
sii impettii oresul in stanjeni cuedreii i in sf arit sii. ia tiinta liimu
rite de oenitul ce educe estiizi ecest ora$, cum $i de acela ce et putea
sii. dee reionul hotiitsi de islaz.
In urme ecestor deslusiri, vom sues: si Domnie Noestrii, osebitii
multiimit:e a chibzui si a' da desleqere, ~ombinand indestularee do
rintei oresenilor cu eel dupe legiuit folos al spitelului, a ciicui [ilen
trope destinetie, nu iarta cea mei mica jertfa din peite-i.
Pe acest raspuns, Veda adauqa cu mana Iui proprie : .urmeeze in a
se afla in fiinfa plenul total al mosiei", 2).
Ofisul domnesc este comunicat de Eforie catre Carmuire, la 25
Noembrie 1849 ~i totodata face cunoscut ca s' a numit Scarlat Popovici.
hotarnic-inginer, pentru ridicarea p1anului.
In primavara anului 1850, inginerul Popovici intocme~te planu1 tar
gului ~i la 16 Mai 1850, Eforii se intrunesc ~i inchee ,,Jurnalul'' de mai
jos, pe care il trimite Departam. Credintei Impreuna cu planul lntocmit.
1) Actele Eforiei. Dela pentru deslegarea ce cere Eforia pentru vanzarea
targului
Calara~i. 1849. Rap. nr. 1846, trimis Depart. credintei cu rap. nr. 1845.
2) Idem. Barbu Stirbei catre Dep. Credin!ei, nr. 499 din 10 Noembrie
1849.

181

,,Jurnal.
,,Astiizi la 16 Mai 1850, edunendu-ne M adularele Eforiei spite
lelor la a 15, a secpe. $i luend in biigare de seama planu{ ridicet de
ciitre inqiner, pentru intocmiree oresului dupe mosie Ciiliirai. ca sa
se poetii educe la indeplinire ineltul ofis al Mariei Sale, ce prioeste
la imburuitiitiree oresului fara pagubii cesei spitelului, s'ea chibzuit
cele utmiitoere :
l) lntinderee ecestui ores va {i de 541 locuri de case, [iecere loc
va avea zece stanjeni fata si douiizeci lungime, adicii stimjeni cua
dreii 200, si ceti se var impiirii in ttei clese,
2) Se va hotiiri osebit reion penttu islez, cate un pogon de [iecere
cesii, care islaz de 541 de poqoene pentru vite, dupii numiirul de 541
de case, atunci se va deosebi si se va da in folosul meqistretuiui cend
se va cumpara eel putin 200 de locuri, i in care islez nu va f i ertat
a pauna alte vite de cat ale acestot oriiani.
3) Din sceste locuri cete oor f i locuite, etunci numai se pot vinde
la elti doritori, cend cei de acum locuitori nu vor a le cumpiire,
4) La imprejurarea de a voi oreunul din cafi au estiizi case cliidite.
a face vreo reperetie, etunci numai va fi primitii, ciind cliidiree va fi
in linie cetutii.
5) Oricare va voi sii cumpete locuri ecolo, sau oti care din cei de
ecum hiilii.duitori va voi sa i le fie, sa fie indatorat e-si pune in lu
crare f acerea ecelei cliiditi in soroc de ttei ani.
6) Fiindcii cu sceestii operetie, venitul ecestei proprietiiti o sa
incerce tin sciizamant enuel pana la 1000 de galbeni eel putin, din
pcicinii ca folosul cerciumelor cari estiizi se erenduesc, panii la lei
25.000 ce pierde, precum si [olosul a urtui namer de cliicasi ce prin
tr' ace as ta pot deoeni proptieteti, i f olosul a 728 pogoane ce se
dau
penttu acest sfaqit, i ceri se deosebesc in cee mai bunii perte a
mosiei. Eforia a chibzuit, spre despiiqubiri, sa se pliiteescii de fie
care stanjen petret, clasa I ce are 180 de locuri. ce elciituesc sten
jeni coedreti 37600, ciite lei 6 de fiecare stsnjen, Clasa 2. a ce are
locuri 185, stiinieni coedceii 37.000 cide lei 5 de fiecare stiinjen,
Clese treie ce are 168 de locuti, stenieni coedreii 33.000, cate lei 4.
Care insumii peste tot lei 545.000, i cu eceestii sumii sa Se cumpere
o altii proprietate ce ar da un venit, in cat sa mi simtii pagiiba spi
tafol. Acest jurnal impreuna i cu planul se va supime la lnalta chib
zuire i aprobafiei Mariei Sale. 1 ).
Pe acest ..Jurnal" Domnitorul pune urmatoarea rezolutie, comunicata
de Secretarul Statului catre Depart. Credintej Ia 12 lulle 1850, rn nr 2839:
,,Cand face cineva nn ora!j slobod. ii creiaza i viitorime, iar
nu-! marginete In 541 de case. Prin nrmare, trebuind a se osebi eel
pufin 1200 de pogoane, $i ca $i ota!jul slobod sa se intocmeascii i
spitalul Colfei sii se folose~sca, Eforia va lua Statutele Alexandriei,
1}

Actele Eforiei, I. c. 22 Mai 1850. Semneaza toti Eforii.

182
unul din miidulerele er m vremea oecentei va merge a studie acel
nou ores, ca sa edoptiim. orice ser potrici mai bine, spre dobendiree
scopului nostru 1).
La 17 Octombrie 1850, domnitorul cere numaidecat sa vada jalba
Calara~eni'or,
i lucrarile incep sa fie puse pe calea realizarilor.
Planu1 orasului este trirnis carmuirei cu invitatia de a se face inscrie
rea celor ce vor sa cumpere locuri, ca sa se stie, daca sunt suficienti dori
tori de locuri. La 7 Decembrie 1850 Carmu.rea invita Comisia targului sa
paseasca la .eceeste meniuitoete i frumoasa punere la cele ... indemniind
pe locuitori a se eriite docitori la cumpiuiitoeree locurilor, .. spte a scsp
odetii de cliicuite, bncuriindu-se de dteptui unu1 proprietor i a se inf lori
'ot esul....". 3).
.
Patru zile in urma, la 11 Decembrie, Comisia se grabe~te sa raspunda
,,numai in soroc de douii zile s'eu ptesctis 240 de locuri'": apoi pro
pune sa se instiinteze si subcarmuitorii, ,,di sunt multi doiitori ceri nu
pot a se inlesni sa vie pe o vreme periculoese" sa se inscrie pentru locuri.
Planul viitorului eras fixa trei despartitun sau vapsele, dupa culorile
tricolorului. ros, galben si albastru. In vapseaua rosie s'au despartit 188
de [ocuri, in vapseaua albastra 185 ~i in cea galbena 480 de locuri, Iiecare
de cate 200 de stanjeni patrati.
Pentru Inlesnirea parcelarci locurilor pe teren, la 2 Mai 1851, vine
din nou in localitate inginerul Scarlat Popovici, si cere Comisiei targului
sa-i pue la dispozitie materialul necesar jalonarflor, opt oameni de ajutor
si un scriitor : carmuitorul lorgu Filip Lens intervine In acest scop la sub
carmuitorul Hristodorescu, sa dea oamenii necesari 4).
Toata Iucrarea avea sa se execute dupa o anumita norrna, cuprinsa
in .Lnsiructiile" date de Eforie la 7 Mai 1851. De executarea Intocmai a
acestor instructiuni, Eforia conditiona insasi eliberarea orasului.
2)

f.a

1) dori
Comisie
va ingriji
ca sa desluseescii
pe cumpiitiito
de locul
ce ,,va
a cumpers,
eriitendu-il
atilt pe plenul
ce i s'e trimis.
cat
!ji pe f afa pamantului ce este deosebit de inginer, precum ~i de pre
tutile, pozitiile ce sa hotarasc pe !jase lei stiuijenul cvedrei, eel pe
cinci lei si eel pe patni lei, ca dupa aceia ori care va urea sa cum
pere, sa stie din oreme ce are a plati, dupa numiirul de stenieni ce
va ooi sii. ia ~i dupii pozifia unde-l va alege.
2) Vanzarea locurilor, darea zapiselor, se va face de di.tre Comi1)

Act. Eforiei. 12 Julie 1850.

Idem. 17 Oct. Jalba Caliira~enilor inregistr. la nr. 5476 de Depart. Credintei
de Secret. Stat la nr. 4196 din 6 Oct. 1850.
8)
Arh. Prim. Dos. I/!850~5!, fi!a IL Idem, fila 17 ~i doc. CLIV.
4} Arh. Prim. Dos. 1/1850~51, fila 47, 48 i 81 adr. 2943.
2)

~i

185
sie si la sfaqitul [iecsrei siiptiimeni, Comisia va trimite liimuriiii
~tiinta Eforiei, de lucreree sa f acuta in tot cursul ecelet sii.ptiimci.rzi,
tcimitiind asemenea prin Cinstite Cermuite i benii ce se vor adune
cu lista de numiitul locutilor i numele persoenelor ce au cumpiirei,
3) Otice zepis de vanzare de Zoe va
iscslit de inqiner, care ua
i merge sii masoare locul, a-i pune semne si e-l trece in zepis, des
ctiindu-le cu liimurire ca ocolnite, cu eriiteree tresutilor pe toete la
turile !ji va lue cate perele cinci de stenjenul qoedret pentru acope
rirea cheltuelilot:
4) Nu~iai, care din locutile ce stitit pe plan, vor fi locuite, atunci
se pot oinde la elti doritoti, ciind cei de scum locuitori, nu oor voi

a le cumpiire:
cumpete locuri, sau ori care din cei de acum
5) Ori care va ooi
hiileduitori, va ooi sa si le fie, sa fie indsioret e-si pune in lucrete
face rea ecei cliidiri in so roe de trei eni de la sloboziree orasului,
6) Se va vinde lccuiile fara exceptie la oricare dotitor se va are.ta.
7) Atunct oresul se va socoti inf iintet slob ad i prin urmare curn

sa

piiriitorii au sa se bucure de dreptul slobozeniei pe locurile ce au

cumparat, ciind se va edune un capital de lei doua sute cinci zeci de
mii, potrunt ineltei dispozituuii l).

Intr'un alt dosar, la punctul 7, dupa ultirnul cuvant se adauqa : ,,ra~

pe plan, ceti pana etunci nu se vat
uinde, totdeeune pe seme spitelului, a le oinde treptet la. doritorii ce se
vor erete dup. creme" 2).
S'a format o comisiune zisa ,,Comisiunea rascumpararei" formata din
Ionita Paltineanu. Toan Vasrliu ~i Constantin Stanciu sub presidentia car
muitorului Iorgu Filip Lens, care trebuia sa conduca 9i sa supraveqheze
executarea .Anstcuctidot", Sediul comisiei era in casa lui Petre Ceausescu,
pentru care se platea o chirie de 300 de lei 3).
Aceasta comisie constata 1a 9 Mai 1851, ca conditnmea de 1a nr. 7
din .Lnstiuctii", adica depunerea unei sume de 250.000 lei, este o condi
~lune Ioarte grea pentru acele timpuri ~i atunci intervine la Eforie
,, ...pentnica cei mai multi negutatori haladuitoti aici mai tofi se
gasesc cu capitalurifo imprii:;tiate in mar[ uri i negofuri,
nu s'ar putea aduna suma ceruta ~i cere un soroc pana la Sf. Dumitru.
Totodata cere c<'- Eforia
meniind celelelte locuri insemnate

,,sa faca publicatii pentru liberarea ora~tdui in tot Prinfipatu, fiind

sigur ca se pot gasi mu:;;terii ca sii cumpere locuri 9i prin alte judefe,
ajunge numai a :;;ti cii s' au pus In lucrare vanzarea locurilot" 4).
1)

Idem. Dos. I/l 851, fila i ~i 2.

2)

Arh. Prim. Dos. 6/1851. Supliment la procesele cu Stoic:hiadi.

Idem. Dos. 2!1852-53, fila 202.

3)

") Idem, Dos. 1/1851, fila 34.

184
La aceeas data, la 9 Mai 1851. Comisia rascumpararei comunzca
Eloriei ca sunt unii locuitori Ioarte nevoiasi, cari ocupa locuri bune, cu
case ce de abia se tin, altii
,.Cari nici in douii sute de ani nu credem ca vot veni in stare a
cliuli", pe unii ca acetia ,,socote!jte de cuoiintii Comisia a esi din
ecele locuri, ca s8. li dee musteriilor de celitetee cetutii, in cere ate
Comisie incredete ca oot cladi si vor infrumusefa locul" 1).
Poate ca propunerea era sincera. dar poate ca ascundea si posibilitati
de abuzuri. Eforia raspunde la 28 Mai ca :
'
,,fiecate din acei locuitoti, are drept esupt n locului, pe care se afla
locaind csnd insii oe de incredintere destoinics Comisiei, ca la trei
eni va cliidi case. potrivit f ormei 'cernte acelei uepseli, iar2). la dinpo
triva isi va alege loc dupa puterea se, la alta despiirtire"
Cumparatorilor de locuri li se elibera un bilet tiparit in Iorma ur
matoare :

Comisia libererei oresului Ciilifrasi.

tiispuns la aceasra Comisie lei
pretul a . . stsnjeni petreti, ce ooeste a cum- para oheonic: in oiipseeue. tosie ( seu
eltii oiipsee}, unde ptetul stiin [enului patrat este de lei 6, pernle 5, i care Zoe se
gasete pe plan
ttecut la despiirtiree
a ciicuie lunqime este de
stftnjeni,
in f afa, si in dos de
ier lafimea in fata de
, oecin pe laturn din dreepte cu local ru:
, pe cea din stifoga cu tit: , ., pe
cea din fa/a cu ulite, $i pe cea din dos cu ulite, . ., ( zicem vecim
cu nr. necunoscsndu-se numele proprietetilor, a locuri Inca necum
piirate) 3).
Lucrarile Comisiei mergeau cu destula greutate din lipsa de perso
nal. La 4 Junie 1851, Comisia cere Eforiei sa-i dea un scriitor 9i doi aler
gatori, dar li se raspunde ca
,, .. aceasta ramane in sarcina
Comisiei, mei vartos ca inrre
miidule tele ei se a{la i Joan Paltineanu, a ciitui destoinicie si
inctedere trage toatii. niidejdee Eforiei, ca insusi le poete desJ.var:fi''

, haladuitor' in oreeul C~lli.ra!ji, a

4).

~i, ca totdeauna, rnicile afaceri nepermise n'au lipsit, Gutu Logofatul

reclarna ~i aduce si dovada scrisa dela Gheorghe Bibilica, ca voind sa ia

loc alaturi de d. Tiatu, inginerul i-a cerut o Iilodorma de 100 de lei ,,pe
cari i-em i numiiret", apoi i-a mai cerut trei galbeni ~i iar .,i-a da(',
dar
locul cerut nu 1-a capatat. ,,:ji acum am ramas precum vaz f aca Zoe i f ara
bani". 5).
1)

Idem, fila 5.
Arh. Prim. Dos. l/1851, fila 25.
3) Idem; Dosar cu bilete de cumparare.
"') Idem. Dos. 1/1851. fila 6 ~l 27.
5) Idem, fi!a 13, 14 din 11 Mai 1851.

2)

185
Afacerea aceasta trebue sa Ii Iacut zgomot, asa ca Comisia invitand
atrage atentia .ice inqinetul sa
f aca numai masuriitoarea, ier ptimiree benilor si vanzarea are a o face
numei Comisie", 1),
Primii cuznpararori au fast Dumitru Ene, Ilie Ionita, Iordan Ene,
Marin Voicu, toti din Calarasii Vechi ; preotul Nicolae de la Rasa, Ivan
Bratianu din Ceacu si Marcu Hristodondi.
La 12 Mai 1851. Comisia rascumpararii roaga Eforia sa aprobe sa
Se mareasca iocul destinat pentru piata, in centrul vapselei rosului, fond
locul uncle dau toate drumurile, Mai cere deslusiri
,,asupra imptejuriitei deschiderei uliielor, regularei cliiditilor si a
tiietei a celor cateva pravalii i case, ce cad in pieta despiitiirei l", 2)
Era nevoe de aceste deslusiri, penrruca planul intocmit creia strazi
drepte, paralele, intretaiate de altele, a~a ca se delimitau dreptunghiuri
rnari, parcelate in loturi de cate 200 de stanjeni patrati. Nu tinea seama
de cladirile existente si creia patru piete ~i un bulevard in lungul Borcei.
Un earlier nou se: cre:ia In susul carantinei, cartierul Volnasiior. adica
a acelora cari se asezau aici de-a dreptul ca proprietari spre deosebire de
cei din cartierul vechiu, cari erau clacasi, ce se desrobeau acum.
La aceeas data Cornisia rascumpararii se adreseaza ,,Cinstitei Comisii
Magistrati!t", titulatura noua dar reqularnentara intru cat acum orasul fond
liber, avea drept sa aibii maqistrat, adica primar, ca sa anunte pe cumpa
rarori. sa vie sa-~i ia locurile, cad dupa artic, 4 din ,,instrucfii" se pot
vinde la al~i doritori .xhier acele locuri ce stint locuite estiizi, cand ecestie
nu vot voi a le cumpiire", 3).
Se mai atrage atentia asupra rolului inginerului, cum ~i asupra Iaptu
lui ca nimeni nu poate insernna un !oc pe plan sau pe reren, ,,panii mei
intai doritotul nu se va etiiie la Comisie" ).
Pentru locurile pe care cadeau cladiri de ale mmorilor erau indatorati
epitropii rninorilor sa plateasca costul locurilor, spre a nu fi vandute altor
.doritori. A~a a fost cu proprietatile destul de multe ale Jui Tanase Dumi
triu ; Comisia sorneaza la 28 Mai 1851 pe epitropul Gheorghi~a Opran,
sa achite valoarea acestor locuri 5).
Marea multime a locuitorilor, dupa ce s' au inscris pentru locuri, nu
se prea grabea sale achite; Comisia facea apeluri tot mai staruitoare pen~
pe inginer, la 11 Mai, sii masoare Iocurile,

1)

Arb. Prim. Dos. 1/1851, fila 15.

2) Idem, fi!a 16 ~i 17.
3)

Idem. Hla 18.

4) Arh. Prim. Dos. I/1851, fila 24.
5) Idem, fila 26.

186

tru a putea aduna cei 250.000 de lei, cari trebuiau adunati cat mai repede,
pentru a se ob~ine eliberarea orasuiur : poli~aiuI Darzali comunica la 17
Iunie ca,
.....a facut poftire cuvenita in cunostitun proprieterilor de locuri,
prin glasul derebenului, a veni sii~i pliiteesci: detorte, iar daca i
dupa aceaste se oor arata unii indiiriitnici, unii ca eceie se uot eriite
ptiti listii."... 1 }
Zelul Comisiei era asa de mare ~i membrii ei erau asa de mi'indri de
rolul ce indeplineau. ca nu sufereau nici cea mai mica atingere, ori ba
nuiala ca n' ar fi destul de activi.
Carmuitorul Iorgu F. Len11 voind sii se documenteze de stadiul in
care se gasesc lucrarile, cere la 17 Iunie 1851, sa i se dea de Comisie
des
lu~iri1e necesare, oferindu-se sa dea ~i el ajutorul putiincios.
Comisia se crede ofensata de aceasta Interventie ~i-i raspunde foarte
scurt, ca ea i~i face datcria in conformitate cu instructiile Eforiei, sinqura
care poate ~i are dreptul de control. Pe de alta parte raporteaza 9i Eforiei
intrucat

,... a tiimes in nedumerire dadi este ertet Cinst, Ciirmairi a

face nist asemenea bagari de seama potuncitoeie ... 9i decii
dignitatea Comisiei se cu vine a le suf eri si a primi si altadata
asemenea potunci,
i cum ar trebui si ea a se adresa Cinst. Carmuiri, ciuid ar nrma nea
parcite imprejuriui a cere inlesniti de la dense in inlesniree lucriitilcc
sale" 2}.
Raspunsul Eforiei casi al Carmuirei nu l'am mai gasit, dar e user de
ghicit, daca tmem searna ca dela aceasta data nurnarul membrilor corni
siunei eliberarii este mult mai mare, iar carmuitorul ia presidentia ei in
mod efectiv ..
Printre cumparatorii de locuri a Iost i inginerul Scarlat Popovici,
care din cauza ca nu tiree st.a.tea prin CaJara!Ji. sa-[ji vada de treaba cu care
se insarcinase, e chemat de Cornisie ,,sa vie aici in luccecee se", la 20.
lunie 1851 3).
La aceeas data se intervine Ia Eforie sa se permita cumparatorilor de
locuri, sa-9i faca Imprejmuiri 9i adaposturi vremelnice pentru adunarea
marerialelor de constructii ~).

1)
2)
3)
4)

Idem, fila 30.

Arh. Prim, Dos, 1/1851, fila 28.
Idern, fila 36,
Idem, fila 37.

187
La 27 Iunie. Eforia cere sa i Se trimitii saptamanal, liste de
locurile vandute ~i numele persoanelor care au cumparat 1).
In aceasta Imprejurare, rauvoitcrii ~i barfitorii nu lipseau. La 4 Iulie
1851, Comisia reclama pe Niculai Anghelidi
,, ...care barfind ~i educsnd vorbe ocsretoere esupt s Comisiei si
chisr esupre chipului punerei in lucrere a elibererei otesului, tragand
pe langa sinesi i pe alti indaratnici si de o condiiie cu numitui la
herecter, cu cuvinte ca lucrarea toata ce se face intr' ace as ta pricitui
este O iriseliitorie, i ca sa nu se creaza ca Va Capata oreodete libere
rea oi esului" ... 2).
Unul care a staruit mult nu numai cu vorba, ci ~i cu Iapta, la elibe
rarea acestui oras, a Iost loqofatul beizadea Scarlat Gr. Ghica, eforul
spitalelor civile. Ca sa dea un imbold mai mare Calarasenilor si sa con
vinga ~i pe cei mai increduli de buna intentiune a Eforiei, vine el sinqur
in Ca'ara-'.'i, la 5 Iulie 1851. Renun~a la c1auza ohligatorie a cdor 250.000
de lei ce trebuiau varsa~i la termen fix si se mulrumesre sa prirneasca suma
ce s'a adunat panii atunci, vreo 50.000 de lei, abia a cmcea parte din
suma fixata. Cu acest prilej se lanseaza un calduros apel pentru plata
locurilor, semnat de Dragan Ghetu, Stefan Draqulinescu, Stoian Radu,
Stan Stanescu, Radu Ceausescu, Ilie Popescu, Petrache Popescu, Hristea
Nequlescu. Enache Marin, Stanciu sin Stanciu, Tanase Georgescu, Mitu
Panait, Dumitru Teodoru, Iordan Opran 9i altii, si se inainteaza 9i lista
cumparatorilor de locuri pana la 5 Iulie s).
Pentruca planul orasului a fost fa.cut asa, ca nu tinea seama de cla
dirile ce se gaseau in fiixita, erau multi napastuiti carora li se taiau casele,
ori curtile, in timp ce altii erau Iavorizati, pentruca li se intampla sa le vie
casele tocmai pe locurile cele mai bine situate. Reclamatiile curgeau atat
la Eforie cat si la Domnitor. Printre napastuiti era ~i batranul
staroste loan Minea, caruia i se taiau dintr'odata trei pravalii si Zamfira
Vaduva,
:areia i se ta.au tot trei pravalii, In interesul alinierei ulitei principale; In
urma interventiei Domnitorulu s'a hotarat ca restul de pamanr ce-i mai
ramanea Jui Minea loan, dupa daramarea pravaliilor, sa-i ramae proprie
tate fara a1ta plata, iar Zarnfirei Vaduva, sa i se <lea un loc fara plats,
in alta vapsea 4 J.
La 18 Iulie 1851, Comisia targului trimite poli~iei, o lista cu numeie
1)

Idem, fila
2) Idem, fila
3) Arh, PrL
4)
Idem fila

38.
47.
Dos. 1/1851,
54.

fila 50.

188
celor inscrisi
aduca banii.

pentru

locuri 9i cari nu li-a achitat

inca. pentru

a-i sili

sa

1).

La 29 Iuiie 1851 vine in Ciilara9i, fnsusi Domnitorul $tirbei, sii se

convinqa de mersul lucrarilor. neajunsurile populat.ei si imposibilitatea ori
carei desvo'tari a orasului, in viitor, de nu va f eliberat cat mai repede.
Pe de altii parte aceasta vizita a fast un indenm hotaritor pentru toata
populatia, sa-!?i achite datoriile, ca orasul sii poata deveni liber.
Planul fixat nu cruta nici cladirile publice. Locurile pe care erau aceste
cliidiri au fast vandure dontorilor de a le cumpara, iar materia!ul cladiri
lor a fast seas in vanzare la mezat in zilele de 12, 20 9i 29 Decembrie 1851.
A9a s'a vandut grajdul dela caratinii, casele in care sezuse ciipitanul
Burileanu cu locu! lor cu tot !ogofatu!ui Ilie ; cazarma s'a vandut Jui Ivan
Bratincu; de asemenea s'a seas in vanzare cazarma pihotei, uncle Palti
neanu Iacuse moara cu cai 9i magazia carantinei, 2).
In !ocul acestor cazarme 9i cu parte din materialul lor, carmuirorul
Lens, hotaraste infiintarea altei cazarme noi. 3).
Tot capitanul lorgu Lens, carmuitor, cumpara 9i darueste comunei
locutile necesare pentru cladirea unui spital 9i a unei biseiici, care s'a 9i
construit mai tarziu, biserica de azi din Volna ~i spitalul de azi.
Pentruca lucrarile sa mearqa si mai repede, locuitorii cari aveau deja
namestii, adica cladirr, pe Iocurile lor, cer sa fie imprumutati cu banii ne
cesari achitarei acestor locuri 9i drept garaniie a acestor imprumuturi pun
zalog casele lor. In acest scop se si face o lista a celor ce cereau asemenea
imprumuturi }.
Raducan Ceausescu, eel care a fost primul ales in Comisia targului,
in 1833. da suma de zece mii de lei Comitetului rascumpararei, sub formii
de imprumut fara dobanda pe timp de un an, ca sa se poata strange mai
repede suma cerutii de Eforie :
Leat 1852. Julie 5. Am numarat lei zece mii la neajungerea de
250.000 lei, ce priri Ofisul Domnesc s'eu hotarat libereree orasului
Calarai, fara dobende tin an i s'eu lnsumst lei 250.000 lei i s'eu
ttimes suma de sus la Bucuresti la stiipiinul mosiei, dupa Ofisul
Domnesc Barbu Stirbei Voevod, Domnu Tiire: Rumsmesti si s'eu
liberet oresul la I~zlie 3 Leet 1852 5).
'
'
'
1) Arh. Prim. Dos. 1}1851, fila 56, 57, 58.
Idem. Dos. 3/1852, Iila 8, adr. 9295.
3) Idem, fila 25.
4) Vezi lista respectlva, doc. CL V.
5) Luatii de pe insemnarrle fiicute de Ceausescu
tinand acum d-lul Col. Gh. Ceauescu.
2)

pe marginea unei ,.Psaltiri",

apar

189
In vara s'a complectat suma de 250.000 de lei ceruta
atunci Eforii incheie urmatorul act la 24 Iunie 1852:

ca avans, si

ACT.
Multi dintte locuitorii dupii mosi Calarai a spitelului Coltee.
precum ::;i din alte parfi ale Printipetului. eriitendu-si ciitre Cinst.
Ef otie a spitelelot cat si de a dteptul ciitre Maria Sa Prea Inalta
tul nostru Domn, dotinte de a intocmi un Ora slobod pe o perte ce
s'ar osebi din aceasta moie si pentru care, cassa spitalului sa se
despiiqubeesci: din vfmzarea locurilor, pottioit cu micsoteree venitu
lui ce et crea spitalului; i aceasza dorin,ta a lor primindu-se de catre
Iniiltimes. Sa, dupa luminetele desleqiir: ce s'ei: dat Eforiei, mei intiii
s'es: osebit prin inpinerul Scarlat Popovici, ttimis intr'edins in

fafa

tuie suprafata cupritule peste tot stanjeni coedreti douii milioene

locului, cu movili si semne din trupul mosiei Csliiresi, un ocol, a ca

douii sute douii zeci si una mii, nouii sute cinci zeci si cinci nr
.
2221955, seii pogoane una mie septe suze petra sprezece si jumiitete,
nr. 1714 1)2, dupii cum se cede mai pe larg la ceitee de alegere si la
plenul ocolului ce au f acut numitul inqiner : dupii aceasta s'eu hotii
rat si preturile locutilor impiirtite in trei clese, potriuit cu pozitie lor
i anume:
Cl. I lei 6 stenjenul cvedret,
Cl. II lei 5 sttinjenul coedret,
Cl. III lei 4 stimjenul coedt at,
Randuindu-se din locuitorii targului o comisie insiircinetii cu van

zerea

locurilor si cu implinirea benilor

dupii. eceestii

oiinzere,

pana

csnd sa se implineescii 0 sumii eel puiin. de lei 250.000, dupii care,

nutnei, pottioit rezoltuiei lniiltimei Sale, date la reportuiile Eforiei i
incunostiiniete acqtia ptin otnoseniile cinstitului Depertement al
Ctedintei cu nr. 11:26 si 3387 din enul trecut, acest ores sa eibii a se
cunoasre slobod, iar spitelul sa ramae si dupe aceasta ~tapan pe lo
cutile neuendute, ca, din vanzarea Zar sa se despiiqubeescii treptel
niceste, pe deplin penttu partea de mosie ce lasa pe seama noului
ora scum aceastli Comisie inf afiand dovedii ca au nnmarat pe
seama sa spitalului Coltee la Casa Centrelii sume de lei 250.000,
Eforia declerii, 1) ace[ ocol de foe de pogoane 1714 1/2, ce s'au ose
bit din tmpul mo$iei CalaraL dupa mm mai sus s'au zis, precum i
oraul dupft dansul de arnm inainte sunt slobozi, bucurandu-se acest
din urmli de toate drepturile ce au i cele!alte ora9e slobode din Prin
/ipat; 2) Lornrile ce sunt inca nevandute se vor vinde pe seama spi
talu!ui, tot cu prefurile hotarate. Doua copii adeverite cu pecetia $i
iscalitura Eforiei, atat ale carfei de alegere cfit $i a planului acestui
ocol, se POr depune, unul la canfileria ,,Sf atufoi'' noului ora$ i alta la
Arhiva Statului, potrivit cu rezofrtfia Mariei Sale, pomenita In otno
enia cinst. Departament al Credinfei cu nr. 3387 din anul trecut.

190

Eforia va roaga plecat pc lnalfimea Sa, ca sa bine uoiasca a in

tiiri ecest act cu luminet hcisoo Domnesc, spre VCl7.ica lui stetornicie
si tiirie.
, Semneti . Herescu, beizndee. S. Ghice, Arsachi,
,
Anul 1852 luna Junie 24, Ctesu! Bucuresti. 1).
Pentru 1 Septembrie 1852, se hotarise venirea in localitate a dornni
torului Stirbei, ca sa citeasca singur hrisovul pentru eiiberarea orasului.
Dar 1ocuitorii dintr'un sentiment de rccunostinta
aceasta eliberare, din pornire spontana au decis
sului, in eel de orasul Strrbei.

pentru

sa

eel ce-i ajutase

la

schim.be si numele ora

Pentru implinirea actelor necesare, dornnitorul $tirbei amana venirea

pa:t:la Ia 21 Septembrie. cand da citire urmatorului Hrisav :
N oi Barbu Dimitrie Stirbei, cu mile lui Dumnezeu, Domn stiipa
nitor a toata Tara Ron{aneascii. - N!'. 9.
T argul Ciil~rai, a ciiruie vatrii facea perte din mosie spitelului
Coltee, fiind de demult cunoscut, ca cu a sa importantii pozitie pen
tru comer], et: putes deoeni un ores in[loritor, decs s'er libere de
piediceie ce-i educ ta a sa desooitere, indatorin'?e ptoptieuiresti a(e
piimentului sau, in multe rendtui s'eu fiicut cereri de a se emencipn
acest targ ~i totdeeune obleduirile dupe oremi, au Jnanifestat doririt <!
de a indeplini aceasta trebuintii.
Avand det Noi in vedere i doiind cu osebite a f avora cat prin
putints esemenee mijloc de desoolteree oreselor mei ales a celot ce
prin. a lot poziiie promit inaintare. Am chemat buneoointe Eforiei
spitelelor si am avut multumiree a oedee sprijinitii a Noestrii doiiruii.
prin zelul si petrundetee cu care zisa Eforie a imbriitise scopul cc
ni-am propus penttti imbunetiitiree ecestiii oras.
Spre ecest sfar1it Iuiind Noi in bagare de seama reportiuile De
pertementului Credintei dela 2 Septembre enul 18'!:9 i de la 2 lunie
enul 1850, insotite de ale Eforiei spitelelot cu data de la 27 August
anul 1849 si de la 22 Mai 1850. prin care ni se aratii miiloecele
chibzuite peniru emanciparea oresului Ciilarai si tientni despagubi~
tee proptietetei spitelicesti ; osebindu-se edicii un ocol din trupul
mosiei spitelicesti, din care ocol o peite sii se destine pentru reionul
otesului. sazz islazul sau, ier alta pette sa se hotarasca peniru oetre
oresului, care vatra impiiriindu-se in ttei clase de deosebite preturi,
sa se v{rndii cu stanjenul. i cu banii ce se var str:ange din aceasta
vanzare sa se cumpere vr' un acaret pe seama spitalelor spre a lor des
pagubire. Am cerut sa se deosebeascii din tnipul mo$iei Ca.larai,
pentra noul oraf, an ocol ca destalii intindere -?i Cl( hotare bine
pre
cizate in cat sa nu se aducii nici o pedica la desvoltarea acestui ora9.
$i dupa ce prin raporturile Departamentului Credinfei de la 26 Fe1}

Actele Efor. Dela pentru

Cafara~i.

deslegarea

ce cere Efor.

pentru

vanzarea

targului

191
bruer ji 30 Mai 1851, insotite de ale Eforiei spiteleloc de! a 24 Fe
bruer i 20 Mai din aceles an, ni s a supus plan ari'itator de intocmi
tee noului ores, precum i chibzuiree ca emenciperes. lui sa se .soco
teesce savim;ita, dupii Ce Se Va edune din viinzaree locurilor 0 suttui
de 250.000 lei. Am eprobet ptin tezolutie Noasfra de la 15 April
J 851, atat plenul de intocmire a noului ores, cat i chibzuirea ce ni
s'a supus pentrii a lui emancipare si am potuncit a precede in van
zeree Locutilot .
In sfarit acurn, dupii ce prin cepottul Depeitementului Credintei
de la 25 [tuiie, insotit de al Ejotiei spitelelot de la 21 lunie a enului
curqidor, ~Ni
se supune in cunostintii ca s'e adunat in cese Efo~
riei spitelelot prefixate sumi'i de 250.000 lei i ca prin urmete ere
dirue emancipiirei oresului se af la indeplinite.
Noi, vazand actul de liberere ce slobode Eforia spitelelor, cu data
dela 29 Iunie al enului curgator, sub isciiliture membtilor ei, dum
neelot: Vomicul Constantin H erescu, logo{ atul beizedee Scarlat Gr.
Chica, i d-rul Apostol Arsechi. ineintet Noud pe langa sus citatele
reportnri, ale Depertementului Credintei de la 25 si al Eforiei spi
telelor dele 29 Junie enul curent,
V azand edeoeritee c:e da Depectementui Dreptiiiei, in urma cet
cetarei lor si constatiirei ce au facut despre validitatea titlurilor de
stiipenu:e a mosiei Celiiresi, ce-i zice i Lichitesii, ca este adic:a
dreaptii proprietate a spitelulni Coltee.
Decladim printt'ecest Domnesc al Nostru Htisoo, err desavaqil'e
emencipet noul ores ce se intocmeste in locul targului Ca!lira!ji,
avand
a f i acesta totdeauna iesedintii de ciurnuite a [udetului [elomite si
a
se bucur de toete drepturile ce au si celelalte erase slobode ale prin
cipetului,
Totdeodete luencl in bagare de searne voia ce Ni s' cerut prin
pt ezisele rnporturi de a se da noului ota!j numele Stirbei, al f
emiliei
Noestre : primim cu atat mei multii pliicere sa poerte ecest ores nu
mele Nostru cu cat Ne bucutiini e-l oedea ca ie in zilele Domniei
Noestie o nouii conditie de prosperitete. far intinderee ocolului si
conditiile intocmirei noului ores, sunt cele urmeioere.
Intinderea Ocolului General al Orasului Stirbei.
Pentra ecest ocol s'e tidicet plan intr'edins prin care se aratii ca
toetii intiiuleree otaului $tirbei, este de una mie ~apte sute patru
sprezece pogoane, nr. J7 J4, l periferia Sa Se hotarate, despre ra
sarit i apus, prin liniile de hotar ale marginei mo!jiei A. B. in intin
dere de 1770 de stanjeni, /ii C. D. in intindere 1530; Despre miazazi
prin linia A. D. a malulai pe care se afla azi' otaUl, in intindere
1560 ~i despre miaziinoapte prin linia B. C. de 1320, care trece prin
movila E. din drumul viilor, numita a lui State :;ii prin movila F. din
drumul po/itei, numita a lui Ceairizlui, $i care amandonii aceste mo~
vile se vad in planul mo'jiei din anul 1842, insemnate cu nr. 9 i 25.

192

CONDITIILE

INTOCMIREI ACESTUI ORA~.

Pentiu vatra ocesului Stirbe, s'e osebit de ocsmdatii din sus ara
tetul ecol, o intindere de 229392 stiinjeni coedreti, cari fac 177 po
goane, si elciituindu-se osebit plan de regularea ecestui ores, s'e ales
penttti locuri de vanzare stenjeni cvedreti 157,781, af ar:a de uliti,
pieti ji locuri tezeroete pentrii cliiditi publu:e, cari cuptind 71,608
sthnjeni coedreti.
Acqti J 57,7 84 stenjeni cvedreti s'au impiir:fit in trei clase si
etiume :
Cl. I, care pe plan s' insetnnet cu oiipsee rosie, cuprinde stiitijen]
patrati 36664.
Cl. II insemnete pe plan cu oiipsee elbastrii, stimjen! coedreti
53.200.

Cl. JII insemnetii cu uiipsee galbenii, stenieni coedreti 67.920.

Hotiirendu-se si pteturile lor, cate 6 lei stenienul cvadrat de cl.
I, 5 lei de clese II si 1 lei de clese Ill.
Jar pogoane J 537 raman pentru reionul oresului, ecend a sluji de
islez al comunitafei sale, cum si de a se da cu vreme mei multii in
tindere oettei otesului, dupe cum trebuinta va cere, fara a fi nimeni
volnic a face vreo alt a ititrebuintete ecestui Zoe in nici un
chip.

Cu vanzarea locutilor ce au ramas neusndute din oetre oresului

$tirbei si sunt pe seeme Eforiei spitelelor, insarcinam pe meqistretul
acestui ores, ca dinpreunii cu Epitropul oriinduit din pertee sus zisei
Eforii, sa inprijeescii a se osebi. ptin inginerul ot esului. locurile
pe
f et piuniintului cu toetii precizia cerutii, intocmei precum in plan
se
cuprinde : a pune petre la coliurile fiecarui Zoe, ca sa nu mijloceascii
in nici o oreme vreo nedumerire seu valmflea!a despre hotere si a
se da la mana [iecsrui cumpetiitot ectul vanzarei cu cuptinderee de
descrieree locului prin mastzratoarea laturilor lui i prin insemnarea
directiei aceszora spre cele patru puncte cvardinale.
Magistratul impreunii cu imputernicitul Eforiei spitelelor, riimim
indetoreti ca la [iecere 8Se Zuni, sa tiimitii acelei Eforii, listii de
lo cutile oimdute, precum si banii adunati din ecee vanzare, avand
a urma cu ecest chip pana 'za desf acerea desavaqita a locutilcr ce
elcii tuesc vatra ecestui ores.
Pe eceste temeuui, spre paza si oesnice statornicire cele pteurmete
si esezete, No! dam oresului. Stirbei ecest Hrisoo, intiitit cu a Noes
tra bomneasca iscalitur~ $i pecetie si urendu-i inmuliire si inflorire
inttti toate, poruncim ca pe langii acest hrisou alaturandu-se sus
zisul act al Eforiei spitalelor, sa se dea in original in pastrarea J\.ia
gistratului 1Cestui orafj, impreunli i cu cele doua planuri, adic{t : eel
general al ocoluhii i eel particular al vetrei Otaului $tirbei, iar copii
dupe acestea adeverite de Departamentul Dreptafei, sa se depue la
Arhiva Statului.
Dat la anul de la Crist. 1852 Septembre 24, iar al Domniei Noas
tre al patrzzlea in Capitala Bucurqti a Principatului Romanesc.
Semnat B. D. $tirbei.

193

Cu acest prilej seu f.3cut serbari mari. S'a construit un pavilion afara
din eras, la bariera, cu 88 de semicercuri mfrunzite, care impodobeau dru
mu1 ~i un arc de trium], Casele au fost impodobite 9i iluminate. La poarta
Carrnuitorului era o Stea mare cu lumini, o semi stea la politie si diferite
figuri in cruce ori tr.unphiuri luminate. Lnminatia s'a Iacut cu 3000 de
ulcele umplute cu seu i Iestile care ardeau. opt somuioace de panza groasa
immuiate in doua vedre cupacura. 11 masalale de fer. Totul era in sarcina
politaiului C. Ionescu, 1).
S'au mai facut cheltuieli cu impodobirea institutiilor ce avea sa viziteze
Domnitorul ; 64 de lei s' au cheltuit la arestul politiei, 157 lei la cazarma
dorobantilor, 155 lei la spitalul veneric. 2).
.
In total s'au cheltuit .Ln solemniteti si cerernonii, a celebtiirei liberiirei
acestui OT:a!j Stubei. cu ptilejul af larei si petreceiei M ariei Sale Lui Vodii,
pe eici", suma de 3715 lei ~i o para. Hrisovul singur a costat 161 de lei
si 10 parale, 3).
Dupa eliberarea ()ra9ului inginerul Scarlat Popovici a plecat 9i in locul
Jui a venit loan Siminogeanu.
Din nenorocire lucrarile aveau sa -se opreasca repede din cauza is
bucnirei rasboiului ruso-turc, zis ~i rasboiul Crimeei. La 31 Octombrie
1853 Magistratul Ioai, Vasiliu, cu cilenii Constantin Stanciu si Hagi Ta
nase Toncovici, fac cunoscut inginerului Siminogeanu. ca din cauza im
prejurarilor, vanzarea Iocurilor a incetat si nu mai este nevoie de el.
Carmuitorul Len:;; intervine pentru inginer si Comisia i-acorda un
terrnen de 32 de zile spre a depune Iucrarile facute cu parcelarea Iocurilor:
dat termenul a trecut :;;i la 4 Decembrie, lucrarile tnca n'au fost depuse.
Abia in Ianuar 1854 a reusit Comisia sa scape de Siminoqeanu, care era
protejat de carmuitor 4).
La 11 Noernbrie 1853, Eforia cere deslusiri de cate 1ocuri s'au mai
vandut, deslusiri ce u~rna sa le dea pitarul Dragan Ghetu, care se insarci
nase cu continuarea acestor vanzari 9i care incasase si banii respectivi 5 ~.
Vartejul rasboiuln] a oprit totul pe lac. Dupa rasboi, opera de re la
cere na putut reinceps- decar numai dupa plecarea definitiva a strainilor,
dupa 1856. S'au Hicttt toate socotelile ~i a ramas ca toate locurile, care
n'au fast Inca vandute, sa fie in stapanirea Eforiei.
Numai ca, Eforiti. inteleqea sa fie stapana :;;i pe malul Borcei si al
i) Arh. Pri. Dos. 3/1852, fila 61, 62.
2)

Idem, Dos. 2/1853, fila 51, 22 Ianuar 1853.

;:) Idem, fila 68 la 9 Februar 1853 ~i fila 160, la 12 Iunie 1853, adr, 3933.
4)
Arh. Prim. Dos. /1852-53, fila 295, 349, 354.
") Idem, fila 312.

194

Ezerului, adica pe malul inundabil, sustinand ca limita de sud a orasului

trebue sa fie creasta malului, pe sub care a curs csndva garla Carna, Co
muna nu voia sa primeasca aceasta interpretare, asa ca s'a ajuns la ju
decata.
La 8 April 1861 municipalitatea orasului !;)tirb~i intenteaza proces
Eloriei, spre a fr lasata in deplina proprietate a malului Borcei, a lesei si
gatului Ezerului; procesul era motivat di, orasul nu putea fi lipsit de apa,
Se cerea ca vadul de pod de peste Jirlau, capul lesei si colibele cherhane
lelor ce avea Eforia aici, sa fie lasate orasului, Iiind aseaate pe parnantul
proprietate

a orasului.

Trfbunalul, sub presidentia lui Sc. Gr. Ulescu, Dimitrie Becarian ca

membru 9i D. Teodorescu, suplininte, iar ca procurer Dimitrie Anagnoste,
da dreptate Primariei si-i da ~i despaqubiri de 550 galbeni pe an, cu in
cepere de la 1861 ').
Contra acestei sentinte Eforia a facut apel, La infatisare Eforia a
fost reprezentata de avocatu1 Meitani, iar Primaria de Poenaru-Bordea.
Curtea de apel, sectia I respinge apebl Eforiei Ja 11 Septembrie 1872. 2).
Eforia Iace recurs si Curtea de casatie caseaza sentinta Curtei de
apel la 12 Octombrie 1873. 3).
Procesul trebuia
paciuire,

luat dela capat. Atunci

au inceput tratative de im

Consiliul comunal in sedinta dela 29 Ianuar 1874, pune urrnatoarele

conditiuni :
,,1) Sa se recunoasca dteptul de a posede piimentul totdeauna
panli in apa Ezerului, gatul Eeerului :;i reu! Borcea, socotind ca ho
tare nestriimutete miitcile ecestot ape, chiet cimd ele var fi seci,
neavdnd alt diept Eforia, decet a-si leqe de piimiintu! otesului Capul
Iesei, ier celelt teren sii. ramanii. liber, in absolute posesie a ocesului.
2) Pentru incetarea ptetentiunelor ocesulu! penttu timpul ttecut,
pentru care s' a urmet [udecete, Eforia sa dee numerar Comunei
suma de lei noi 10.000, in ceti vom ptimi ca bani si valoarea locuri
lor ce .se uot constata incfi neoiindute, si ceri nll uor fi ocupete de
edificiurile publice.
3) Pe cat timp Cepul lesei va fi legat de piimimtu! Comunei,
Eforia
sa respunde
enuel,saincepiind
1 lanuar
1875, csredeleipes
noi
douii tnii,
euend dreptul
eseze ca dela
si pana
aci cherhenele
ciitie pe piimiintu! Comunei.
1)

Actel EforieL Procesul

Eforici

995/1869, 23 SE:pt. 1871.

2)

Sen. de \a 11 Sept. 1872.

:i) Sent. de]a 12 Oct. 1873.

cu Primaria

Calarai. Sentinta

Trib, Dos.

195

1:) Leqsaure podului de tetenul Comunei se lasa gratuita in pro

[itui Onor .Eforii, f ifra nici o decsebitii pletii ciitte Comunii.
5) Sa se cedeze Comunei Stirbei de cetre Onor. Eforie, dreptul
de a posede in deplinii si perpetuii proprietete, henul tuinet ce are
in ecest ores cu toetii dependintele lui ~i cu teienul actual .de sub
densele, situ at pe ulit principal a, f ara nici 0 despequbire.
Semneezii: Primer N. Marinescu, Ccnsilieti i Al. Badulescu, N.
Antonescu, Nitfi Mueiitescu, N. S. Maltezeami, R. Opien : notabili
ai oresului : P. Stiinescu, I. Constentinescu, Gh. Opran, llie Popescu,
Gh. Gheorqhescu. Stan Radu, I. Dimittescu. P. Bordee, Petrache
Constantin, N, Miinuceetiu.
Procesul verbal cu coriditiunile de mai sus avea sa fie prezintat
Eforiei de catre Poenaru-Bordea si numai daca Eforia adera la aceste
conditiuni, trebuia sa se supue autorizarei Comitetului permanent local,
ca sa devie ezecutiv,
In urma tratativelor urmate, la 26 Februar 1874 se intruneste din
nou Consiliul comunal spre a lua cuncstinta de raspunsul Eforiei si proec
tul de transactie ce oferea.
Dupa discutiuni 9i noi tratative s'a ajuns la urmatoarea inteleqere :
,,1) E[oria tecunoeste Comunei ;;ltirbei dteptul de proptietete
asupra piimentului in prigoana socotindu-se ca hotere nestriimutete
a ieionului oresului despre misziizi miitcile riuuilor Borcee i a ga
tului Ezeruiui. chier cand ele ec f i seci $i in toete largimea cepului
reionnlui in acea perte.
Ca :;i in ttecut dteptul esclusiu de pescuite, se rezerva Eforiei ca
proprieierii a mosiei Lichiresti, cu dteptul e-si Zega de pementul ore
sului, cepul lesei, iar celelt teten ramiine fiber in absolute posesiune
a oresului.
2) Pentru incetetee a orice pretentiuni ale oresului pentru timpul
trecut in eceeste priqonire, Eforia renuntii la orice cresntii mei are
esupre oresului pentru locutile cedete, cend s' a fondat oresul $tirbei,
:;i ceti sunt determinate ptin hoterere definitioa nr. 64 din enul
1869, si ast[el se stinqe otice pretentiuni ar putea avea Eforia atat
pentru trecut cat :;i peniru oiitor, pentru locuiile vendute si cele ne
vandute in ecee Comunii.
3) Comuna Stitbe; tecunoeste dreptul Ef otiei ca sii aseze ca si
pan a acum chethenele de pesciitie pe piimentul Comunei. f arii.
nici
veri oo plata din partea Eforiei .;;i f ara a putea in urma sa impue
taxa pentrn aceste cherhanele, antreprenorului pescuitului.
4) Legatura podului pe terenul Comunei se lasa gratuit in folosul
Eforiei f ara nici o deosebita plat a catre Comuna,
5) Eforia cedeaza Comunei $tirbei fara nici o despagubire dreptul
de a poseda in deplina i perpetna proprietate, hanul ruinat ce-l are

196
in acest oras, cu tot tetenul si dependintele lui, si care este situet in
uliis. ptincipelii,
Insfarsit transactia s'a aprobat 9i a fost intarrta 9i prin decretul re
gal dat in urrna votarei de parlament a acestei intelegeri, in sedinta dela
5 Februar 1875.
De atunci orasul a devenit absolut liber.

P Al~TEA III=a
DOCUMENTE

DIN TRECUTUL CALARA~ILOR

I

]upanesi Despini ce au fast a Vladului Logof atul Rudeanu. ca sa

fie oolnicii, cu eceestii carte a Domniei Mele. de sa tie tot satul Li
chiresti ot sudstoo lalomita, cu toti rumsnii si cu tot oenitul ce se va
eleq, pentrucii [umiiteie de sat din Lichireeti [ost-eu al [upenesi
Despini logofeteasa, de zestre dat de piirinfii ei : isr alta [umiitete
de sat au fast pre mana [retilor ei Paraschiva Vornicu, i Constantin
Comisu, i Dragul Arma!jul i a curnnaru-sau Murai, de ciind au
fast in zilele lui Alexandru Voevod [lies: isr Vladu Logof a.tu, el a
cumpiiret i acea iumiitete de sat din Lichiiest), impreunii cu jupanea~
se Despina logofeteese, de la frafii ei, ce scriu mei sus, drept unqhi ...
gata; iar cend au fast la moertee Vledulu! Logof at, ier el au lasat
tot satu{ Lichiresti, [upenesei lui Despinei, cu tot! tumenii i cu tot
venitul, ca sa o hriineescii : si am oiizut Domnia Mea $i zepis de la
mana Vladului Logo{ atu, la [upsneese lui Despina logofeteasa,
ca sa fie oolnicii sa tie setul Lichiresti cu tot hoterul si cu toti
rumenii si cu tot uenitul, cum scrie mei sus. ca sii-i fie mosie sii o
hreneescii.
~um l-eu dat si l-eu lasat si berbetul ei, Vlad L~gofatul. $i de ni
menl opreslti sa n'eibii, peste aceasta carte a Domniei Mele.
ss, Leon Vada (olografa)
Marte 2 leat 7139 (1631)
Actele Efociei. Dosetul mosiei Lichiresti.

II
Zed boldrio tocmeeni ai [upen Vlad vel logof at i a lui Ivesco
Drocnesnu ot Biileni, ..ot Bleqodest; lano postelnic, ot Perieti (?)
Voe a, ot Doice:;ti Radu Pcstelnic, ot U seati Denciul Logof atul, ot
Fierii.!jti Radu N astw:el postelnic, ot Corniiteni Socol pehernic, de
sa caute si sa edeoereze petitru cumenii Dreqului Postelnicu, cerl au
fast din Lichiresti si iid acum in Craceani, ceri rumimi va fi sezut
in Creceani din legatma lui Mihai Vada lncolo, aceia sa fie rumsnii
lui [uescu Vornicu; ier ceri rumiini vot fi sezut In Criinceni de in
legatura lui Mihai Voda incoe, eceie sa fie rumiinii jupanufoi Vlad
oel logofat; ins a cum oor afla acei boeti cu suf letele lor si zic.
Leon Voevod.
7138 Juli 25. (1630)
Actele Eforiei. Dossrul mosiei Lichiresti,

198

m
Scisem noi 6 boeri anume I anu postelnic ot Blagodqti, V
oinea pahar:nic din Perieti .(?), Radu postelnicu N iisturel din H etiisti,
Radu postelnicti din Doicesti, Danciu logofatu din Llsceii, Socol
ciipitenul din Corneteni, ce am [ost lueti din naintea Domnului nostru
lo Leon
Voevod, pre riivese domneti de [upenul Vlad oel logo[ at si de
[upiinul JvaCU oel ootnic, ca sa ceutiim sii-i judeciim pentru rumenii
Dreqalui postelnicu, ce au fost din Lichiiesti, ceri tutneni cor fi
epuceti
de leqiitura
lui vel
Mihai
V oeood
in satrumeni
la Lichiresti,
sa fie le
pe
seeme [upenului
Vlad
logofat,
ier ceri
vor fi apucat
giitura lui Mihai Voef!od in sat in Creceeni. e sii fie pe seeme jupa
nului loesci: Vomicu; intt'eceie noi am mets ecesti 6 boeri, in sat in
Liehiresti dinpreunii cu Andrei Spataru, [eciotiii Rc:dului' oel Logo
f at si cu Gheorqhe Spiiteti: [eciotu lui Ioesco Vornicu, de am ciiutet
si am srrans oetneni buni meqiesi, de pre imprejurul locului si de sus
si. de jos, i am edevet et din gm:a lot i i-em si jw:at pre sf anta
Evanghelie, cum sa spue cu dteptul,
Deci aa au miiriurisii, cum rumenii Dreqului Postelnicu iau epu
cat legatura lui Mihai Voevod in satu lui la Lichiresti si au f ost tot
tumenii in Lichiiesti pana in zilele lui ~erban Voevod, pre vremea
cend s'eii biitut cu henul, in qur Teleajenului, atunci se riisipit
de au mets in sat la Ciiiceeni ; deci sa se stie i tumeni anume i-em
dat
sa fie pre
rumiini
Vladsi Dobrin,
vel Logofat,
parteasi lui
Ioesco
V orrncu,
numeJupan
: Marin
i RadudinMarin
ier Dobrin
Kostende. i Muat Cercane;cu, i Mihai Lungu, i Neecsu, i
Mw;at Osiescu i ier Mihai, si din periee lui [upen. . , , Stoien, i
Dusmen. i Tudor, i Stan, i Florea. i Muzee. i Tuicelii : i iar am
dat [upiuiu lui l oescu Vornicu, tumeni enume : Musat Brat Kosti,
i Gredea, i Komo ~a si am det Muzii rumiini enume Radul si am det
rnsruistirei
Vierosul un rumen enume Piitru: ier Zmiul feciorul Tzugulii si
Costea Rabal, noi am edeoiiret cum nu ieu fast epucet legatur:a lui
Mihai Voevod, nici in Lichiresti nici la Craceani, ci au fast robiti,
ci am dat :;i noi sa aiba aceti oameni, pace de mmani~, de cat~e
ace:;ti boeri. Drept aceia am facut i noi aceasta carte a noastra, ca
sa fie de credinfa.
Ve!eat 7138 August I (163V) SS. lano Postelnicu, Voea ot
Perieti Radu NastureL Radu Postelnicu, Danciu Logofatu, Saco{
Capita nu.

IV
lo Radul Leon Voevod,
Boiarului Domniei Mele, Radu Paharnicu Rndeanu, i Vladu
frate-sifo, ca sa fie volnic cu aceasta carte a Domniei Mele de sa~~i
ia dijma de fa satul Lichiteti. ot sud lalomifa, din pane, din malai,
din orz, din Jan, din stupi, din oi. din ramatori, din balta de la io
pe!jti un pete, sau din io bani un ban, ~i din toate bucatele cate sunt

199

pre mosie lor, insa mm var lu si elti boiari din prejurul locului, cum
au [est legea si obiceiul, si de ciitre nimenee opreala sa n'aiba naintee
certei mele, ca apoi mare cectete va avea de ciitte Domnia Mea.
SS. lo R.adu Leon Voevod.
7171August3. {1666)
Act. Ef. dos. Lichiresti.

v.
Adie a eu V elcu V otnicu, din preuna cu f iii meu V iilcu Pcstelrucu.
sctiem i miictutisim cu acest al nostrti zepis, ca sa hie de bunii ere
dintii la mana lui Kostandin Pceotescu, ieciorul Redulu: Postelnicu
Rudeanu. ca sa sa stie cend au fost ecum in zilele Miiriei sale Domrui
nostru lo Serban Voevod, iam oiindu: toetii pnrtea mee de mosie,
dela sntul Lichireti, de preste tot hotarul si CH tat oeniiul, or cat
se va alege ; insii jumatate de ocina, care o am fost cumpiirat de la
unchiuso Dumitiescu Clucetu Rudeanu, ier ceieleltii [umiitete de
sat care au fost ziilogit tata siui Rada Postelnicu la noi, dirept o
sa mii dea la zi, sii-i mai deu ce i-nr fi cu dreptul. Deci acum am
seemii de bani, insa ze unqhi ioo, Zicend cum cend nu ar eoee benii
sa mii dee la zi, se-! mai deu ce i-er [i cu dreptul. Deci am
luet si acei unghii JOO, de la Kostendin Preotesrn, care fac impreunii
unqhi 300. $i am luet ecesti bani. toti gata, In miinile noastre i sii
eib ai decee !ji zapisul eel de cumpiitiitoere si ziiloageala la mana
lui, fiind multi boieri miittutie, ceri vor iscii.(i mai jos, si peniru ere
dinte am iscslit si noi ca sii. se cteezii.
$i am scris Goran Logofatu.
SS. Valcu biv Vornic. ~ Valcu Postelnicu.
Noembrie 12, 7185 (1677)
Act. Eforiei Dos. Lichiresti.

et;

VI.
Adie eu Costantin Postelnicu Preotescu datam zepisul mieu. sa
fie de bunii credin{ii.la miine dumneelui Mihai Soetera. cum sa se
stie
penttu
Lichirestilor,
care Mariei
0 am cumpiirat ea de la
alcu
Vornicu.
ciind mosia
au [ost
ecum. in zilele
sale lo Serban Voevod,
leat 7189, ne ma(putandu o finea, pentrucii luend ~i eu bani de la
eltii. Acum nepuiiind pliiti, o am vendut dutnisele lui Mihai Spataru,
ciiziindu i se dumisele a o lue, insii pettee unchiumio lui Dumitrescu
Clucetu Rudeatm toatii. si din pertee tiitanimio Radul Postelnicu
Rudeanu jumatate, care au fost pzzsa zalog la V alcu Vornicu, ~aceia
o am vandut dumisale. Insa pre cat au finut ~i dumnealui, Valcu
Vornicu, s' aceia o am tJ8.ndi1t dumisale. lnsii pte cat au tinut si
dumnealui: Valcu Vornicu, 7000 unghi pa cat- am fost d~t i e'u
dumisale V alcului Vomicu. far cat tJenit ar hi dupre mo:;ie, sa avem
a ni-l luarea noi panii acum. $i o am uandut de a mea buna voe, ~i
pentru mai adevarata credinfa, am iscalit mai jos, ca sa se crcaza,

ca

200
i-em dat si zepisul care: mi-eu f acut dumneelui Valca Vornicu
multi boieri merturie, cari oot isciili mei jos.
.
Leet 7189 Marte 13. (1681)
SS. Constantin Postelnicu Preotescu..
v alcu bi Pel Speier miittutie.
Dumitrnscn bio vel Pehernic merturie,
Act. Eforiei Dos. Lichiresti.
i

!jl

VII.
Adie-a eu lordache Parcalabu din Bale!jti sin Gavrilcea Capitanu,
impreunii cu [iul meu Mihul i cu nepotu meu Gaorilcee, scriem !ji
miirturisim cu ecest edeueret zepis al nositu, ca sa fie de bnnii ere
dint la cinstita mana Dumneaei [upenesi Pauni Spiitiueese, pre
cum sa sa stie ca iam obndut cinci pogoane de uie Dumneeei, vii pa
reqine, care vii sunt eliituiee pre langa alte vii ale Dumneaei, :;;i in
cepul oiilo pre mel un pogon de Zoe steep felina, si in cepul oiilo:
din jos o jumiitate de pogon ier felina, care vii sunt pe malul Mihnei,
pre tnosui Popii Colfii, insii in cepul viilor Dumneeei pre din sus, si
ii-em vandut de a ncestiii bunii voe, drept bani gata talere I 5. Aceste
cinci pogoane en ecel lac steep care scriem mai sus, Asisderee ier
iem tnei vandut Dumneeei trei poqoette de lac steep feline iar eletu
tee cu aceste 5 poqoene de ciitte drum, cere scrin mai sus drept bani
gata poqonul po lei l . ci lei 3. Pentru ca sa fie Dumneeei mosie
oharmica in veci si coconilor Dumneeei si noi ince am luet toti
.benii
depliti, in menile 'noastre, telere 15 peste tot ~i iem dat Dmn~eaei si
zepisul de cumparatoare si zepisul eel de curnperetul acestor trei po
goane de ielinii, cerele au fast cumpiiret tetiimio Gavrilcea Cepitsnu,
.)i cend am vimdu: aceste vii si am f acut ace st zapis la mana
Dutn
neeei, au fost multi boieti tniirtutie, cari vor isciili mei jos !:fi noi van
ziitori penitu edeoiireiii credintii, pusuneem mai jos numele si deoe
tele in lac de pecete ca sa se creezii. $i am sects eu Dragul sin Ion
Logo{atu cu invatatrrra oenziitorilcr.
Febtuer 23 leet 7199
(1699)
SS. Eu lordache Parcalabu oiin ziitor
Eu Miht.tl sin lordeche
Eu Georilcee sin lordache
Eu Radu sin Rocai ot Magureni martor
Eu Ghecrqhe Dovlescu ot Ghimpeni tnertot
Eu Toader Parcalabu ot Obedeni tnertor
Eu M eiei sin N edelcu
Eu Ghecrqhe Marin Brat Dragulin Logofatu.
Act. Efor. Do.s. Lichir. Nr. 12.

VIII.
Noice am fost orandui(i din luminata porunca a Mliriei sale prea
0~~::::t=a:::tu~-"'al}atulDuiamn, Io $tef an Mihai Racovita Voevod, ca sa
tg
me:r1
tf ,').?
sa alegem !ji sa hotaram mO:jia in Lichire-'iti a sfintei !ji dum(.:; ~
~~(A

'O/t'c.

~ ..:t>/
..i..
"\llto J

201
nezeestei M iiniistiri Col}ea, ot sud lelomiie ; unde {iind oreruluit dele
prea putetnice imparii!ie i Dumnealui pres. cinstitul
T'urneqibese
JY.limis Aga cu prea ineltul hetiseti], pentru indrepierea i hotiiriiree
hotarelor terei Romanesti, i a tnosiilor de catre Dunere. A1:iitam dar:
ce semne 'are aceasra rr:osie si cu, ce mosie sii hotaraste.

La cepul mosiei de sus, spre camp sa' loceste cu mosiile lelomitei,

apoi apucii de se injuga cu mosis Celdiauseni, ia dtumul olacului eel

oechiti in lung si tee Ezetul Lichirestiloi in cuirnezis si vine pe langa
cepul Ostrooului celai mare ce este langa Silistrs, Apoi ia pe malul
Duniirei i merge pana ce trece gura apei Borcea i de eicee merge
de da in mosie a maniistirei Radu~ Vada i a l:i~erilor: M iigureni i
epucii pe Batta si dii pe la Slavul si pe la $arogH{,~ de la $arogul
epucii la deal pe din josul.Lichiretilor. Apoi pe drutnul eel nou al
Sloboziei pre camp panii. ier dii in mosie Lslomitei.
Care aceasta
hotiiiiue a fii.rei, i a mosiilor de ciitte Duniite seu. mei ciiutet si s'eu
mai fost fiicut incii in douii rimduri. la leet 1667 i la leet 1717, dupii
cum ne a edeoeret i dintru iniiltntu! hatierifnl prea puteinicei im
piireiii, inttu care arata ca i sctis s' au gasit {a Chiutucul Driistoru

lui drepte hoterele farei si ale mosiilor la eceste oelesturi numite,

pana in melul Duniitei : fiindca :;i pe ecele oremi s'eu {ost tisuprit,
cum si acum de ciitte Dun are si de ciitre

N eziitu! Drastorului. care

si ecutn dupii cerceteree si !wta;iirea ce am f acut, forai esuprite li-em

gasit, cum si aceasta tnosie, tot de ciitte Doniire si de ciitre numitul
Nazar. Dar acum dupii potunce ptee puternicli impiitiiiii si a M ariei
sale lui Voda, merqem noi impreunii cu dumneelni
prea cinstitul
Tutneqlbese la hotarele ace:;tii mosii, am dooedit ciH este stiipani
res cu balta i pana in malul
Dunerel : i a:;a dupe bunele do
vezi si oeche stapanire. am det-o i noi sub stapanirea sf intei ma
niistiri Coltee, ca pani!i in Dunere Sa 0 stapaneascii i cu balta ce
are. care la aceasta hoti!irare ce acum s'au facut, au dat adeverinta
i

Dumnealui

de la Gilttgiu,

Turnagibaa

hoget de la Dumnealui

Kadi E{endi

Drept aceia i noi inca am dat aceasta carte a noastra sfintei i

dumnezeetei Manastiri Colfi, i dumnealui
Chir Sterie epitropul
mfmastirei, cu care sa aJba a finea i a stfipani aceasta moie pfma
in Dunare $i cu balta ce are, cu buna pace, dupa c:um s' a dovedit
i~au fast vechea stapanire i mai nainte vreme. Aceasta scriem.

ca

Nicolae Obedeanu serdar.

Mihalache

August 6 1761.

Kftori Portar.
Actele Ef oriei, dos. Lichireti

nr.

56 din opis.

IX.
Aceasta hotarare i alegere, ce s'au facut acqtii moii Lichirqti
sud !alomita. a sfintei si dumnezeestii manastiri Coltea, de ciitre
Dunare, di~ prea. nalta pornnca pre~ puternicii irnpar~tii, s' au {iicut
inca $i cu Mizmbair Dumneafoi prea cinstit Turnagibaa cu prea
inalt hati~erif, i din partea tarei randuit Dumnealui Nicolae Obe-

...

202
deenu bio uel seeder, i Mihalache Ftori Porte, care la cercetarea si
hotiictu
pan.a ee ce au f awt, au ho tarat ca hotarele acestei mosii sunt
ill malul Duniirei, cum arata mei in jos, dupe cum au det sdeoerintii
si Dumneelui prea cinstit Tuinegibese si hogetu Dumneelui Kadi
Efendi, care edeoetiruii si hoqet, coptinde toete rnosiile, ce se hotii
riisc cu Dunarea, cu Breile, cu Giurgiu si seu dat la sfanta Mitro
polie sa fie la pastrare. Am intiirit si Domnia Mea eceestii hotersre
si eleqetee ecestii mosii, sa stiipeneescii numita M aniistire, dupii
co
ptitidetee acestei ciitti, cum au stiipenit si neitite vreme, ca aa este
hoteriire ptee puteitiicii impiitiiiii.
12 Aprii 1764.
Act. Eforiei Dos. Lichitesti.

x.
Adica noi meqiesii ceti ne aflam lccuitoti aicea la Lichiresti de
ued, pe mosie sfintei meniisiiri Treisietitelor din Bucutesti, i oiind
Dumneelui Afendulea bio eel ciipiten cu porunca M iiriei Sale lui
Voda, ca. sa dam edetul mosiei, pe cum deu si eltii cei ce sed pe
mosie Deleenului si Episcopului de Buzau si noi ni-em esezet cu
Epittopii Sfintei miiruistiri inaintea Dumnealui Afendulea bio uel
cap itan -de bunii ooie noestre, ca sa avem a face ajutor sfintei me
,"'J.ffiSt~:,..,.; aritar&de tmz,wna
CU pJ~ .gariJe1Y20&Sf.re, pa.f. i 80, CU
1

sJmJn{a

Dumnealor si de primiioerii pai 80, irisii noi sii-i grapam ; si aceasta

sumii de eriiturii, sa avem a o face in toti anii stintei rruituistiri, si
noi ce vom ere pe mosie sfintei manastiri, sa av;m a ne da toata
dijma ce se afla pe mo9ia sfintei msniistiri dupe obicei ; si oti cine
s'er afla prinzend peste din biiltile sfintei manastiri, sii-si dee toetii
zeciuiala dupii obicei, ptecum se da si dupii alte mosii. Pentru aceia
am det si noi ace asta sctisoere la Dumneelot Epitropilor ei sf intei
meniistiri. $i penitti mai edeviiretii crediruii, ni-em pus deqete e i
isciiliturile mei [os, ca sa se creaza. $i am scris eu Stoica Logo{atul
Lumeniiteiul cu zisa for.
25 Mai feat 7230 (1722)
SS. Afendulea bio capitan za margine
Eu Ion Ciiliires Perdi
Eu Ion Calaraii carciumar
Eu Dude Califras
Eu !lie Stegam ,
Eu Andrei Ceausu
Eu Nicolae Cata'rau
Eu Gheorghe Calara9 Catzescul
Eu Grigore CaTara:;;u.
Act. Efor. Dos. Lichir. nr. 13

XI.
lo Grigore Ghica Voevod ..,
De ureme ce la Domnia Mea au dat jalbi Kir Trandafir epitropul
maniistirei Colfii, pentru ciiliira9ii cu oamenii !or de la Lichireti, 9i
pentru sarajelile i altz sateni ai manastirei, de la Stelnica din sud

203
lelomite, ceii sunt :;ezatori pe mosiile sfintei

mana:>tiri

Coltea,

cum

ca au eseziunent cu meruistirea pentru obicinuite clacii. a pdmentu

lui, ca toti ca.arasii cu oamenii lot de la Lichiresti sa are mhniistit ei
toamna c'ate 80 p~i aratura si ptimiioere iet cat~ 80 de pesi, esisde
rea si sarajelile de la Stelnica sa are toamna cste ... pesi i pti
miioern ier cate .. ; de pesi, care eseziiment l-em pazut i Domnia
Mea, si dupii acel aezamant er fi si facand eriitut. det n'er fi fa
ciind-c la vreme. Inca un cuvant ca n' et i! av and mfinastirea nici un
f olos de ace a clecii a lor, ci inca er fi perzend si _samanfa.
Pentru
care dam, Domnia M ea, volnicie mai sus numitului epitrop seu tri
misului siiu, sa eptu:e pe cei mai sus numitii ciiliira.i i setejele, ca
sa faca fieste care obicinuita clecii de ariitura [a vreme, adicii etii
tur~ de toa~nii sa inceepii a o face de la zi intei ale lui Sepiembre si
pana la s{iiritul lunei sa ie sf arit, si etiitur de primiivara sa 0 in
ceepii de la zi intei a lui April si pan a la sf aqitul lunei sii ia sfaqit.
De aceia poruncim Domnia Mea i ooiui calarailor si serajelilor,
oiizend certee Domniei Me:e, sa ciiuteti fiete cerele sa faceti ariitura
la sorocul ce s' au zis mai sus, ca veri care dintre vOi nu se vor su
pune poruncei Domniei Mele, sa stie cii se vot p;;depsi
de ciitre
Domnia Mea.
SS. Grigore Ghica Voevod
17 Septembre 1750
Actele Eioriei. Dos. Lichiresti, nr, 45 din Opis.

XII.
Datam cartea noastrii la mime epittopilor manastirei Colti, pen
truce jafoindu-se Mariei Sale Domnului nosttu, lo Nicolee Alexan
dru V oeood, pentru oeniturile mosiilor truuuistitei de la Stelnica i
dele Lichitesti si pentru obiceiuriie cele vechi ce au
ost avut

miiniis
tiree de-si lue oenital de pe ecele mosii, iar ecurn de la o oretne
1ncoace le au celce: si le manancii unii si sltii, si bolnavii din spite
/mile ecestei

manasdri, tiet: nici un fol~s d; ve'niturile acestei mosii

ce stint inchinete de ctitor penttu chlverniseala si htana !or; ,yi M~

ria Sa Domnul nostru mi-au poruncit cu luminata carte a M ariei
Sale, mergand eu pe acolo din ponmca M ariei Sale sa intreb i sa

iau seama cu amanuntul, sa aflu precum

au fast obiceiurile
mai
nainte vreme, ca sii le indrept~z. pentruca
~a fie bolnavii lipsifi
de venituri1e tnaiilor. Deci ea mergand la Lichireti, am chemat pe
toti oamenii batrani i tineri, cafi s' au aflat locuitoti acolo, de i-am
1ntrebat intai penfru leasa ce se face acolo
la Lichireti pe moia
mtinastirei, cine are obicei ca sa o f aca, vame,yii au stapanii moiei,
i au marturisit tofi, cum ca st a pan ii moiei este obicei de f ac leas a
~i vameii i,yi iau vama, zeciuiala din pqtele ce se prinde. Ai,ydered
am mai intrebat !ji pentru bacul ce se ia dela carele inciircate de
tree pe acolo i sa ia de car p'o bani 9; ~i iar au marturisit ,yi pentnz
aceasta, cum ca iar stapanii moiei iau bacul precun'J. este obiceiul ,yi
la alte mo$ii; iar vameyii i!}i iau vama ce li se face de la acele cara
incarcate dupa obiceiul lor, iar cu bacul nici 0 ireabfi. n'au ca este al

sa

204
mosiei. $i am mai intrebet si penttu oinui ce sa vinde ecolo ~i iar au
mariurisit ca este obiceiul sii sa vandii numai 0 bute de vin intr'un
an, iet nu mai mult si acea bute de vin ciuid vor vrea ei ; care aceste
obiceiuri ce seu zis mai sus, au dat toti meqiesii locuitoti de aco[o,
6attant i tineri, carte de miirturisite cu str[Ietele for, {sca[ita de ton,
la miina epitropilor ca acestea sunt obiceiuri oechi si dtepte de li-eu
luat tneniistiree panii ecum de curend, far de cat isi piizesc oema lor.
Drept eceie si eu dupii potunce Domnului meu i dupa miirturisiree
megiqilor locuttori de acolo ce au miirturtsit toate ecestee cu su
[letele lor si dupii dreptetes ce au cunoswt, am dat aceasta carte ca
sa stiipaneasca meniistiree eceeste, dupii cum au fost obiceiul si dupe
cum au stiipenit mai neinte vreme.
Acestea sctiu. SS. Afendulea biv vel ciipium. za margine.
Mai 28 7231 (1723). Act. Efor. Dos. Lichiresti, nr. 11:.

XIII.
lo Nicolae Alexandru Voevod.

Sfintei si dutnnezeestii meniistiri ce se cheemii a Colfii, unde se

c::instqte si se priisnueste hremul s{intilor Trei Ererhi, 1i epittopilor
aceste s[inte miiniistiri ca sa aiba e-si lua toate oeniturile mosiilor
manastitei de la Stelnice 1i de la Lichiresti, dupe ctzm au avut obiceiu
de-si lu si mei nainte ; pentruce [iind eceste mosii cu toate cenitu
rile lor, de hrene bolneuilor ce se afla pururea de grija lor in ospi
telul ecestii miiniistiii, ier mai in ttecuiele vremi calcandu-i venitu
rile acestor mosii de unii si de eltii, i boinevii ramaneau lipsifi de
aiutorinta veniturilor ecestor mosii, au facut jalba la Domnis Mea,
Epittopis, i Domnia Mea, dupa jalbile Lor, am fast potuncit boietu
lui dumriealui Afendului biv oel capitan za margine, [iind trimis is
preonic la tiirgul slobod ce se face la Stelnice, sa ceerce si sii ede
oereze drept oeniturile ale ecestor mosii. Deci el dupii potunce Dom
niei Mele, au cercat cu dinedinsul i din oameni imprejureri, lscui
torii acelor piimanturi, marturie credincioasa, au adeuiirat ca hadetul
acestor moii iaste, sa {aca Epitropia lef?i pe moia manastirei la Li
chiteti cum i la Stelnica fac. far vameii a/ta treabii n'au, far nu
mai cat li iau zeciuiala din pqtele ce-l prinde dupa obicei. ~i pen
tru baw.l pe cara!e ce vin incarcate de tree pe acolea, sii ia de car
pi:;' 9, ,;.,,,,_ (/Cf!?tefii sa-.ri la (/CI!?ta dapa obicei. Si (/Cfiari(e {aca de ClCe
mfmiistirei sii. se vanza peste tot anul pe aceste moii. $i dupa ade
verinta (~e au f acut li-au dat ~i scrisoare la man a lor. Dupi!i cum i
Sefendache Ceau~ul, fiind trimis al doilea alt ispracmic la Stelnica,
iar insli~i acesta ni-a dovedit, dand si scrisoarea lor de adeverinta
la mana epitropilor. $i de atunci $i p&na acum ii ia epitropia toa,te
veniturile acestea ce scriu mai sus. I ar a cum au venit cu rugaciune
Epitropi( acestei sfinte mfmastir:i ~i Domnia Mea pentru folosul ma
nastirei ~i pentru cfiutarea i grija saracilor bolnavi, i pentru pome
nirea NcJastra, vrutam i am primit sa intarim obiceiul acestor moii,
cu aceasta carte a Domniei Mele, care am dat-o la mana Epitropilor,

205
sa eibii e-si lua i a cauta toate oeniturile acesror

mosii, ier oemesii

nici utt emestec in eceste obicinuite oenituri ce scriti tnei sus sa n'aibii
Ca aa ieste potuce Domniei Mele.
17 Mai 1725. Act. Efor. Dos. Lichir. rir. 19.

XIV.
Det-em scrisoarea noestre sfintei miiniistiti Trei Sfetitele ce se
cunoeste Coltee, i Dumnealor Epittopilor acesrei meniistiti, penttti
ca fiind noi oernesi la Ciocenesti si tiind si Lichiresti. care mosie
aceasta iaste inchinetii de tiiposeiii ctitoti, ca sii fie hrene si chioet
niseele neputiinciosilor bolnavi siireci ce se afla de eputuri liicuitoti
inti' eceasra sf ant a man as tire in spit al. Pentru care mOie f acand
Dumneelor Epitropii jalba la Maria Sa Domnul
nostcu
Nicolee
V oeood, csci cend au tinut oeme Constantin Cepitsnu ; ecel ciipi
tan Constantin

f iind

acolo la Lichiresii si capitan i tiind :;i vama, el

ca un netiimiitot de Dumnezeu si din capul lui far de nici o po run ca,

au stticet i au ciilcat oenitutile cele oreruluite din descsliciitoeree

ecelei tnosii Lichiresti, ceia ce-i penttti hrana bolnavilor sttiiini ; $i

Maria Sa Voda la eceeste au otiinduit pe dumneelui
Sefendache
CeaUH i i-e poruncit cu 0 luminetii legata a M ariei Sale, ca dupe
cum or miirttuisi si lecuitotii de ptetutile de pre acolo si dupa cum
au fast obiceiul eel uechiu mei neinte, a$a
indrepteze ; peniruce
sa nu fie siirecii lipsiii de hrana lor si msniistiree pagubit3. La care
educiind Epitiopii _;;i o carte a sfintei sale Vladica, cu mare blestem
esupre tututor, pentr:uca sa miirturiseescii
sdeoiirul, la cele ce au
calcat Constantin Cepitenul : si as citind cartea ineintee iututot
tineti, biitreni, preoti, liicuitori si inprejurenii de pe ecel Zoe, si au
zind si not cu utechile noestre si vazand si cu ochii nostti miittutie
care ~u f acut-o ca Constantin ~u :;i-a pa'zit vama CUTT; cumpiirese,
cea domneescii, dupii obicei sa o ceuie, ci far de nici o drepteie s'
au
in tins de au cal cat i cele ce n' au avut tteebii ale miuiiistirei ; ci
drept
eceeste cunoscsnd i noi edeuerul i temendu-tte de Dumnezeu pen
tru cele nedrepte ce au stticet :;i au ciilcet Constantin, ale bolneoilot:
caci leasa, miiniistiren 0 face si vin meruistitee iar nimeni sa vanz.?i,
si bawl manastirea il ia dupii obicei, iar el acestea li-a calcat. $i dar
cu aceasta dar, dam si noi scrisoarea noastra de marturie sfintei manii.stiri, si o intiirim c~ isciilituri e noastre.
.
,8 fonie 1724. Act. Eforiei, dos. Lichireti, nr. 18 din opis.

sa

XV.
Dat-am scrisoarea noastra la sf ant a manastire ce Se nume9te Col
tea, ~i la mana dumnealor Epitropilor: acestei sfinte manastiri, pre
cum sa se !}tie ca la mo~ia Lichirqtilor, care mOie este a sfintei ma
niistiri pentra hrana bolnauilor sifraci. Deci noi care ne vom iscMi
mai jos, cumparam vama domneasca, am mets i la sf ant a manastire
de am tocmit cu epitropii, 2 lei sa fa;cem pe aceasta moie a Lichi~

206

testilor, cu cheltuiele noestrs, une in Gura Ezerului si alta in Ber

cea; si am tocmit si becul ce ieste a miuuistitei de ie de cer incercet
ce tr~ce pe ecolee, cate...; esisderee am cumparat si venitul seicei,
1nsa am iccmit aceste 3 venitiui a celor 2 Lesi :;;i a becului :;;i a seicei,
cat er mi ui Dumnezeu sa fie, tot noi sa iuem, si am tocmit drept
bani gata... telere sasezeci, si benii ecestie ce am asezar, sa avem
a-i de la sf. msniistire. cum se dau cei domnesti siertuci. Deci tioi sa
eoem a ne purta grija de aceste 2 lesi a le fade (aica noi sa o dre
gem cu toete cheltuiele noestre cata va fi. $i am tocmit eceste oeni
turi sa le tinem pana se va plini anal, piina la Sf. Vasile. far plinin
du-se enul sa aiba a stiipeni sf anta miiniistu:e oenitutile ecestes,
cum
au stiipenit si pana scum, lesile, bacu i seice. Jar dupii cum scrie
mai sus si vama domneesce se va lua de la lesi dupii. obiceiul miiniis
tirei, zeciuiala de peste, Cate pentru mai edeoeretii crediniii a ecestii
tocmeli
iscisli: ele noestre, ce am f acut cu sfanta miuiiistite. ni-em
numele mai jos cu manile noastre, isciilindu-se si alte obreze de cinste
miirtucie.
1 Matte 1731. Act. Efor. Dos. Lichuesti, tu: 20 din opis.

XVI.
Det-em sctisoeres mea la sfanta meniistire ce se cunoaste Cclte
[ii la msne dumneelor epitropilcr
ecestei sfinte meniistiri. precurn
sii fie, ca la mosie Lichirestilor, care tnosie ieste a sfintei miituistit!
de ht enii siirecdor, iaste in gura lazerului un lac de leasa de 0 face
menestirea, care der am mers la sfanta meruistite de am tocmit cu
epitropii oenitul ecestii lesi ce s'~u zis mei sus, cum bacul ce
iaste ier al miuiiistirei, de ia meniistiree de cerul incarcat ce trece pe
ecolee, cate ... A$iderea am mai cumpiiret i oenitul saicei, insa am
tocmit eceste trei oenituri, a lesii, al becului si al seicei, cat et milui
Dumnezeu sa fie, mult putiri t~t eu sii-l iau; ,Ji an{ tcctnit acesre trei
venituri drept bani gata... si am dat acum inainte... sa eibi: e-i da ln
tfugul Stelnicei fara nici o opreala. Deci ei sa aiba am ptzrtarea grijii
sa-mi f aca leas a ace asta cu cheltuiala mea, wm i la aicii de
va
amtrebui ceva, sa se dreag&. tot cu a me[!. cheltuiala, sa o dteaga. $i
tocmit aceste trei venituri sa le tin intr'acest an, pan la Sft. Vasile.
In aceasta sa aiba a le stapfmi. Jar la carciumele manastirei sa nu
aiba a Sa mai amesteca, nici a vinde uin Sa nu aiba Foe, cad nurnai
aceasta ce s'a zis mai SUS am cumpffrat. far pfinindu~se anu[ Sa aibfi
a-i stapani sf anta manastite venitutie!e ace st ea ce scrie mai
sits.

leasa. bacu i aica, dupa cum li-a stapanit i mai nainte vceme. Jar
vama domneasca va lua dupa obicei, de la petele ce se va prinde
la leasa, zeciuiala dupa cum scriu la cifrtile domnqti. Care pentru
mai adeviirata creinta a ace~tii tocmeli a mele ce am [amt czz sf imta
manastire. mi-am iscii.lit mai fos numele, cu mana mea, iscalindu-:sc
~i alte obraze de cinste martutie.
SS. Sterie Popa.
15 lanuar 1733.
Actele Eforiei. Dosanzl Lichite1ti, nr. 25 din opis.

207

XVII.
Data-am scrisoarea noastrii la sfentn manastire Trei Sfetitele, ce
se numeste Coltee, unde sunt spitelurile de bolnaoi sececi si cu cane,
i la dumnealor epittopii ecestii sfinte maniistiri, precum sa se tie,
ca la mosie Lichirestilor, care ntoie este a sfintei mhniistici de hrene
siirncilor: ieste in gura lezerului un foe de leesii de 0 face meniisti
cee, care dee am mers la sf anta manastire de am tocmtt cu epitropii
oenitul acestei Iesi, ce s' au zis tnei sus, cum si becul ce ieste ier al
menestirei. de ia manastirea de cetul inciircat Ce trece pe acolee
pan ued, cu bucete, cu sere sau cu marfa. de car cate . . .; esisde
ree am cumpiiret si oenitul seicei, insa am tocmit aceste trei cenituri,
a lesei, al becului i al aicei, cat ar milui Dumnezeu sa fie, mult
puiir: tot sa luiim, insii tocmeala aceasta s'eii facut afarfi de zilele
zboriului i belciu ) i am tocmit aceste txei oenituti drept bani 9ata ....
aizeci... si am dat acum ineinte bani pe [umiitate ... ier trei zeci, ier
pe jumsrete sii-i euem e-i de la Duminice Mare, far de ntct o
opreelii : deci noi sa avem a ne purte grija sa facem Leese, cu a
noestrii cheliuielii, cum i seica avem a sa podi, iet cu cheltuiala
noestcii. cu sciinduri bune si nous.
am iocmit eceste ttei venittui
sa le tinetn intru acest an, pan la sfant Vasile, si ecestee sa avem
noi a le stapani. ier oiri a vinde nici de cum sa nu avem voe. nici pe
mel, nici pe biiltile msniistirei, nici la carciumele meniistirei sa nu ne
amestecam,ciici numei ecestee ce s'eu zis mei sus am cumpiuet : iet
plinindu-se enul sfanta meniistire sii~istapfmeascJ. oeniturile aces
tea ce scrie mai sus, cu pace, leese, bacul i aica, dupii cum le sta
peneste totdeauna ; si sa avem a scoete din apa si seice cea veche a
mtuuistixei. sa 0 dam in seama ispreonicului sfintei miiruistiti, cum
si seice eceasra nouii, ier sii avem a o de dreesii la itnpliniree enului,
in seeme ispraonicului sfintei meniistiri. Care pentru mei edeviirate
crediruii a ecestii tocmeli ce am f acut CU sfanta meniistite ni-eni
iscii
[it in sctisoeree aceasta a noastrii numele rn manele noastre, iscalin
dt1-se i alte obraze de cinste mifrturie.
SS. Sterea Popa.
3 lanuar 1734.
Actele Eforiei. Dosarul Lichireti, nr. 29 din opis.

s.

XVIII.
lo Constantin Nicolae Voevod.

Slugilor Domniei Mele, capitan de la Albotqti,

dipitan de la
Lichireti, ciipitan de la Odivoaia. catre aceasta va f acem
Domnia
/Wea in ijtire, viind acel Chir Trandafir, epitropul sfintei manastiri
Colfea, ca sa stranga dijma dupa mo!jiile manastirei ce sunt pe acolo,
iatii ca va pornncesc Domnia Mea, sa cautafi sa fifi i voi de ajutor
piina va strange toata dijma dHpa la oricarele va fi avand bucatele
pe moiile manastirei, deplin pana la rma dupa obicei, sa nll care
CUmVa Sa pagrzbeascfi mfinastirea de dijma n!Oijiilor, ca de vom in
(efege Domnia Mea, ca din neajutorul vostru s'all prz'.cinuit vreo
pa-

208
guba. de la. cea dijmii a mosiilor sa stiti, ca. TIU numei va voi pune
Domnia Mea. de oeti plati de la voi toatii paguba aceia, ci oeii pe
trece si reasciirbii de ciitte Domnie M ea, sii nu socotiti iTIZacit.
'
20 Junie 1732. Nr. 24 'din opis.

lo Grigore Chica Voevod.

XIX.

Domniei Mele, ciipiten de la Odivoaia, i ciipiten. de la

i cepiten de la Lichitesti, catre eceeste
vii {acem
Domnie Mea in stire, uiind acolo chit Trendeiic, epittopul sfintei
meniistiri Coltee, ca sii-si str{mgii dijma dupe mosiile miiniistirei Ce
SUTit pe acolo ; iata ca vii potuncim. Domnia Mea
sa cafi sa [ii
de ajutor pana va strange toetii dijma dupii fa ori cerele va fi
evend bucete arate pe mosiile miiniistirei,
atat de la tarani i
marginea, cat !ji de la Furci, deplin dupii. obicei. Sa nu care cumve sii
i se pticinuiescii vreo paguba. ca de voi inteleqe Domnia M ea, ca
TIU s' au dat ejutor, ca sa~;;i strangii dijma pan la una, de la toti
oemenii, sii. !jtifi cii. nu nu mai vii voi pune Domnia Mea, de oeii
implini de la oci, ci veti a.vea si sciirbii de catre Domnia Mea, sa nu
socotiti intr'est chip.
13 August 1733. Act. Efor. I. c. nr. 27 din opis.
Sluqilot
Albotqti,

xx.
Jii.luim Mariei Tale pentru un ceazzs Dinul ce se aflii vamq la
dupii alta }alba ce am dat la dumneslor bceiii ceime
cemi, arii.tand ca in sila si f i!tr de judecatii au apucat pe etendesul
meruistirei si i-eu luat teleri 200 CU CUlJant de vamii de fa peste Ce es
din balta miiniistirei, urrnare cu totul din potriuii hrisoavelor maniis
titei cat si chiar a potuncilot oiimii, rugandu-ne sfi. fie poruru:e a nu
se implini, ciici suntem epuceti de erendesi e-i despiiqubi cu benii
ecestie : au fast otiinduit dumneelui oel logof iJ.t de tere de SUS si
prin anaforaua ce au f acut catre dumneeloc
boerii ceimecemii, au
giisit cu cele, cfi. luetee aceasta de bani a oemesului a fast rea. im
potriva poruncilor ~i a hrisoeoelor, si sa f aca porunce dumnealor ca
tre dumneelot boerii ispravnici a despiiqubi pe etendesi, care aria
fora s'eu intiitit de dumneelot
boerii caimacami,
potuncitidu-se
dumneslor boerii isprevnici a face utmete intocmei. Care po run ca
nu s'eu pus in lucrere intiimplhndu-se si bune oeniren Mariei Tale;

Lichitesti,

ca

scum dee ne rugarn iniiltimei tale sii. fie luminata pornncii ciitre dam~
nealor boerii ispravnici, a pune In urmare acea anafora ~i porunca
!ji a despiigubi pe arenda9ul de dreptul lui, caci el precum ariitam
ne apuca pre noi a-i intoarce banii, !ji cum va fi mila Mariei Tale.
Smerit
Dositei stareful manastirei Ciildaruani, impreuna cu tot soborul.
Urmeazii anaforaua [iicuta in aceasta pricinii:

Prea iniiltate Doamne.

Dupa

lumi~ata poruncii a inalfimei

Tafo, ce mi se da la aceasta

209
jalba a cuoiosului arhimandtit si steret. al msniistirei Ciildiuuseni,
cu tot sobotul peiintilot de ecolo, facand cercetere viaui ca se ja
lueste esupre unuia Dinul Ceeusul. vame$ in anul ttecut la Lichi
resti, sud lelomite, care zic. di impottive htisoeoeloi domnesti cc
are miiniistiree, au supiitet pe arendesul manastirei de ecolo, luiin
du-i oemii din pestele ce ese din beltn dupii mosie meniistirei, cu
care [udeciindu-se la dumneelui proin uel logofat in vremea boerilot
ceimecemi, si gasindu-se utmere impottioe ponturilor: viimei ce au
svut oemesul la ttuini, Prin intiitit ee dumneeloc boerilor Caimacami,
s'eu indat~cat cemesul a intoarce ceie cc a luet, inepoi, iar paratul
nediind supunete a pliiti, acum [a, cerceteiee pricini cc am f iicut-o si
eu din porunce Maciei Tale. luend pliroiorie ca oemesul acesta au
avut i alt tooetiis, pe unul Zisul, cari emiindoi se vazura iscsliti in
adeuerintn de teleri 200, ce au luat de la erendesul miiniistirei, cu
cuuent de vama, si pentrucii Dinul lipseste afarZi, am edus in cerce
tarea mes pe Zisul eel ce se af la eici, ciiiuie ariitimdu-i-se edeoe
tinte de lueree benilor, n'eu tagaduit ca nu i-a luet, fara numei s'eu
impottivit a zice ca, Ciildiirusenii facand lease cu meniistire Colfei
de toviitiisie pc mosie manastirei Coltee, si Colte [iind supusii la
deiee de vama, au luet benii ecestie ca de la un lucru cc au gasit pc
mosin Coltei, impotrive ciituia a tiispuns Isac moneli. vechilul ma
niistirei, ca balta f iind toeti: pe nwia manastirei Caldtituani, pen
tru inlesniree despre emendoue piittile, se face leas a pc hotarul
miiniistiren Coltee. si erendesii a celor douii miiniistiri, a puturee au
[iicut a leesii. si niciodetii 1111 seu supiiret de vemii. Pentru care ci
tind din Condica Dioenului poniutile oiiniilor ce aH <:wilt oemesii in
enul ttecut, viizui scriitul la cap. al ... nrendesii pcntrri zehereeue cc
Va esi dupii mosin miiniistireescii sau boereescii f iind adcvarate
roade miiniistiresti salt boeresti, sa 1W pliiteesce vemii, piizindu-se !ji
la ei privilegiul boerescu, dupii care pant nu se paate ajutora vame
sul la ceie ce zice, ca au luet dHP<i mosie Coltei cu cnvant cii
Leese
~cei manastiri este Sllpusa fa vatrla. Ca;i de uC: (i l fast din vechime
de sa lua vama de la Colfea, in puterea acestui pant, s'au radicat,
caci !ji pe!jtele este madea din rodurile manastirei. $i rau supara ~i
pc o manastite -$i pe alta. De ciceia inda.torim pc numitul Zisul, va~
me!jul, prin oscbit pitac al meu, a plati aceti taleri 200. S'au aratat
iar!i--?i cu impotrivire. Deci arat M ariei Tale curgerea pricinei fi
dreptatea ce au parintii Caldacu.:;ani, spre a se da pornnca Mariei
Tale, catre dumnealui vel Hatman a face implinirea de la Zisul Va
me!jul, i el ii va cauta cu tovarJ..5ulsau. Iar hotararea cea desavar
~ita riimane a se face de catre Maria Ta.
1819 Marte 26.
Hotararca Dommilui :

lo Alexandrn N icolae $ufu Voevod.

.
De vreme ce ponturile vamilor pentru rondurile (rodurilet 1110!jii
lor: manastirqti all coprinderca de mai jos ariitatit dupii pliroforia
ce ne da dmnneafoi uel Logofat11l de Tara de s1ts. 'en cale este dar
11

210

anafora.ua aceasta ca o ucmiitoere pontutilor, pe care o interim. Dom

nie Mea i potuncim dumitale vel Hatmane al Divanului sa se faca
urtnere intocmei.
1819 Mai 9.
Actele Eforiei. Doserul Lichitesti. rtr. 76.

XXL
Sfinfia sa piit intele Zehnon, epitropul miiruistirei Colfii, ptin jalba
ce au dat Mariei Tale, zise ca miuuistiree eosnd mosie la Lichiresti,
pre care este setul Lichitesti, locuitorii f ac vanzare 'de vin i rachiu
in sat, cum {ii deosebitii ciirciumii au f acut tocmai la hoterul mosiei
in spinsrea setului, unde alta data n'eu mei fast, i dupii alta jalb11
ce au det, au fost orenduit la dumnealor ispreunicii [udetului, ca sa
faca cercetete si sa instiirueze Mariei Tale, ca sa iae potuncii de
urrnare. de unde au adus instiinier ca pentru uiuizeree vinului i ra
chiului din sat, au dat prinsoere locuitorii ca nu var oinde, iar pen
tru ace a ciirciumii nouii, fiind facuta impottiue otiinduelii si a obi
ceiutilor ciirciumelor, au gasit cu cale sa se opreescii, i cere luminetii
intiitiree M ariei Tale, penttu cpriree acei carciumi; in dosed ctirie
ialbi ni se potunceste de ciiire iniiltimee Ta, ca luimd seama jalbei
si ceterei ce face, sa oiid si cercetetee ispriiuniceescii si sa arii.t Ma
riei Tale cu anafora. Dupi: luminetn porunce Miuiei
Tale
utmend,

am cetut cercetarea isptiioniceescii, care o oiizui c11 leat de acum.

Mai 8, isca'ita de dumneelui biv vel Clucer Varlam si cu coprin
dere cii, dupii luminete pctunce Mariei Tale, facand cetcetere cu
emiindouii par tile fafa, cat penttu uanzarea oinului si a techiului pe
la cesele locuitorilot, nu numei au tagaduit locuitotii ca n' au f
acut
o urmare ca aceasta. ci si legatura prin zepis au det. ca de se var
dooedi
acest fel de urmete, sa se pedepseescii, care zapis ii
oiizui $i intra
eit cu leat de acum Mai 6, iscelit de multi Iocuitoti si edeoe
rind dumneelul Clucer Constantin V arlam, cu cootindetee ce se
etetii mei sus; esisderee vazui iarii.fji dintr'eceestii cercetare ispriio
niceescii si pentru ace a ciirciumii nouii ce au fii.cut locuitorii din setul
Lichiresti de pre mosie meniistirei, aproape de sat unde seu gasit
fji 0 buie oiuizimdu-se si cu pref mai jos 0 para la oce, ca sii traga
pe locuitorii de pe mosie miiniistirei si sa bataliseasca vanzarea vi
nului manastfrei, si la cercetarea ce au facut, au arfttat locuitorii ca
li s'aiz dat voe de,arendafjii mofjiei Mag'ureni fji au deschis carciuma
acolo, cu cuvant ca au mai fost carciuma veche intr'ace! loc, iara ve
chilul manastirei impotriva au adus patru marturii, insa pe unchiafj
lane Parjolu, pe un unchiafj loan, i pe Tudor unchia$ ot satu
Ma
gureni cum fji pe Dumitrafjcu Perde, locuitori chiar dintr'acest sat
Lichiresti. rari in frica lui Dumnezeu au dat marturie, cum ca de la
riismirifa Ruilor incoace n'au mai fost carciuma in lociil acela, far
de
numai ca
de sunt
20 de ani trecufi, unul !lie Cojocariu deschizand
carciuma
acolo
.'ji fiind'o prea pufin, i s'au stricat prin judecata. in
l{rma dfraia s'au mai uandut doua bttfi cu uin tn car, iar nu in car-

211
ciuma $i fiind aproape de setul meniistitei, tocmai intte hotarele mo
siei, unde nici ureun drum mare nu este, si puse vin si mai eftin, arata
domnului ispravnic ca inchide vanzarea oinului si a techiului de pe
mo$ia metuistirei. $i este cu eek de a se opri. Deci dupii obiceiul pa
mentului si dupii nizemul cerciumelor f ara de dreptete s'eu deschis
acea carciuma noua langa seiul miiniistirei, ci se oede ca inca au des
chis'o ca sa se cheltuiescii vinul Cl! setul meniistitei, si nici ciuciumii
oeche au fast, dupi: dovada ce au facut oechilii ma~astirei cu mar
tutii, ptecum $i la ptet puind mai jos dupe cum este la oecini, si pre
cum se politijseste imprejur, ietiis! se inoinoviiieete, care fiind cunos
cut ca aduce pagubii acea cerciume noua la veciniitate. edicii la setul
miiniistirei, si cu ere-o jalba nu s'eu ariitat in urma, acei locuitoti,
urrneaza dupe dteptete ca sa se dee luminetii intarirea Mariei Tale.
cu potuncs cetre dumnealor isprecnicii, sii se opreesce csrciume si
In urma mei evend vreo deve, var ueni la Dioeti sa se judece pana
in so roe de 60 de zile, iar hotiiriue cea desifoar.;;it iiimene a se
face
de ciitte lniiltimea Ta.
SS. Vel logofat Ghice.
1801Mai21.
Llrmeezii hotararea Domnului :

XXII.
Cu cale [iind enioceue ce ne face dumneslui cinstit si ciedincios
boerul Domniei M~le, oel Logo{at de Tara de sus, o i~tarim Dom
nia Mea, si poruncim dumneeooestrii ispcevnidlor ai judetului, sJ
opriti acea cerciumii, cum i oimzere de pe la cusele lor din sat, si
in utmii mai avand locuitcrii eceie urea deue; oor oenl in sotoc de
60 de zile la Divan, sa-9i {aca epelatie : sa le di!ti 1nsa de stire ca sa
le fie stiut acest sotoc,
lo Alexandrn Constantin Moruzi.
1801 Mai 23.
Arhiv. Stat. Cond. XLIII, Fila 329; V. A. Llreche. !st. R.om.
vol. VIII. pag. 80. 81.
-

XXIIL
Ptee [nal{ate Doamne.
[iiluesc JV!ariei Tale cii sfanta msruistire Col/ea de eici, unde este
spital penttu satacii sttiiini bolnavi are mosie in sud lelomite, pe care
este $i targul Lichire~ti, si alaturea este un trop de mosie, edicii a
mensstirei M arcuta i a meruistirei Radului Vada si metuistiree Vie
rosi, ce-l au de a valma cate tiele ecele mimiistiii si dijma 0 imperte
din erie . .)i acel trap de mo!jie este dat in arenda la trei arendai $i
cate trei au fa cut cate 0 carciuma, adica t'tei carciumi una langa alta,
cat nu pot trece carafe printre dansele, drept acolea in spinarea tar
gului mo9iei spitalului, 9i uinul $i rachiul ce-l vand il pun mai jos de
pre(, cu car:e pr:icinue:jte mare paguba spitalului, fiind mai uartos in
potriva obiceiului pamantului. Pentru care ma rag M'ariei Tale, sa fie
luminata porunca catre dumnealor boerii ispravnici, ca sa~i sileasca
sa~$i ridice domi carciumi de acolea !jl sa le f acii fncolo inlauntrn pe

212
acea mosie a {or. Asisdece si var1zarea oinului si rechiului, sii-l pue
a sii oinde dupe cum urmeaza i in targ, ca sa nu mai pricinuiescii
oagubii spita[ului meniistitei Coltei i cum va tnilui nalta porunca.
Al Mariei Tale. prea plecei
Nicolee Triisnee Pehernic, epittopu! spitelului meruistirei Col_tea.

2 Febtuei 1820.

Act. E!or. Dos. Lichiresti, nr. 73 din opis.

XXIV.
]alba de tnei sus a [ost trimisii spte cercetare la isptiitmicie :
Sud I elomiie, Dumneelui zepcui al plfiei Lichirestiiot sa ie din
tr'eceestii jalba ce au dat Jl..1 ariei Sale dumneelui paharnicul Nicolee

Tiiisne, epitcopul menestirei Coitee, oe-ti lue mai pe larg pliroforie

de cele ce se jalue$te si pentru care scriem dumnevcestrii sa mergefi
la fafa locului sa f eceti scum pa cercetere pentru toete cste se copiind
in jalba si pentru cste va mei srste oechilul dumneslui, ca cesrcs
pegub,
ce invii.ceoeti
pliroforisi
si liintciitre
sdeoiirului
{afi spre sia in
sti ceie
si tioi
chip
sa riispundem
Maria Sa instiin
Voda.
1820 April 29.
Pe verso ecestie se noreaza erendesii ce sunt ecolo :
Ene Green ce sede la Gura Oborul;ii, tine mo!jia Marcufa.
Htistee Stoian Stoicio sade la Lichiiesti, tine mosia Radlllui Voda.
Gheorghe Ciapnaciu tine mosin Vie~o:;;i'. !jade fa Lichiresti.

sa

Act. Efor. Dos. Lichirest), nr. 74 din opis.

Cerceteiee

zepciului

plii.9ei :

Cu pleciiciune ne inchinem dumneuoestte.

Cu pleciiciune am ptimit cinst, potuncn dumneuoestrii, scrisa de
la 1820 April 29, inttu care ni se potunceete, ca dupii }alba ce au det
Dumnevoastra, Paharnicul Nicolae T rasnea. epitropul sfintei mii
niistiri Coltee, pentru

trei chrciumi

ce stint

f acute

in spinarea

tar

gului Calara.'}i. la un ttup de mosie, edicii o perte a siintei manastiri

Reda Voda, si elta a M{t.rcutei si alta a Viero~zzlui, si ni se porun
ceste de cat re dumneooestrii, Ca SJ. mer gem fa {afa locului, Sa
facem
scumpii cetcetere, pentrn toate cate coptinde In jalbii !}i cate va mai
arata oechilul dumneelui ca cearcii pagubii, si or In ce chip ni-om
pliroforisi fiinta edeoiuului sa in$tiintiim.
urmiiiori fiind cinstitei
porunci, am tners la targul Caliirai in rnosia sf intei manastiri Coltee.
unde este: alaturi i alt trup de tnoie la trei stapani, ce: este data in
arenda la trei arendasi, insa mosia Radu1ui Voda o tine in arenda
unul Hristea Stoian, ,;10.;ia Marc~fei unul Atanase Gr~cul, iar moia
Vieroul unul Stoian Dumitru, pre cari adunandu-i la un lac fafa cu

vechilul jeluitorulai, i mai intai aratandu-le Cinst. Porunca dr.tmne

Poastra, citindu-{e !ji ja{ba din cuoant in CtWant, raspunsera ca foate
ce{e ce se coprind in jalba sunt adevarate. Deci intrebandu-i pentru
ce au facut acefe trei catciumi in spinarea targului i n'au facut mi
mai una i cele do11J. sfi le fi f <kut mai 1niiuntru tnaiei !or, pe
undc

213
cad parfile celelelte, ca unii ce fin trei piirfi de moie iar nu una. i
ziserii ca, douii cetciumi au fast f acute cend au luet mosie in
etendii,
une au f lieut la ...Li-em fa cut intrebere si pentru
oimzereeier
uinu
Iui i a rechuilui penttu ce nu urmeezii cu vanzarea dupii cum este
in targ pe mosie Colfei, oinul ocaua po par. 14, ci o oinde acaua po
pereie 10, asemenea ji rechiul nu-l vinde po para le 40 cum se vinde
pe mcsia Coitei, ci-l uinde ocaua po parale 30. Ca unii ce sunt ve
cini, mai vartos ca toata puterea targului esie la mosie Coltei : riis
punsetii numitii etendesi ziciuid ca pe mosie lor se afla stiipani si ce
le este ooie, aceie si f ec, edicii urmeazii cu vimzarea vinului si a re
chiului, cum le este voia. Riispunse ;;;i boerul Hristodor, oechilul dum
neelui pehernicul Tresnee, zicend ca eceestii urmsre ce o fac numitii
etendesi in pottive obiceinlui piimantului, este numei si numai ca sii
piigubeasca pe sfanta maniistire. Mai aratii boerul Hristodot di pe
mosie Coitei sunt si cojoceci clecesi, cari cojocari de la Pesti pana la
Sfantu Gheorqhe, au taiat mei pe la cesele lot, pentw piei i neu
edus cernee ace/or miei sa se vanza la sceunul ce este pe mosie Col
fei, unde se afla salii.jluitori, ci maglisifi fiind tot de ecei etendesi,
i-eu tres pe mosie lot, piigubind si cu aceasta sf anta meniistire, la
care n' au tagiiduit. $i [iindcii aceastii urmare o uazuram cu totul im
potrioe obiceiului piimentului, fiicurii.m si aceastii insemnare in chip
de hettii, spre mai buna pliroforia Dumneooesttii, ;;;i neputiind a se
tnvoi aici, n11 lipsiriim. a instiinte si sii ineintez,
Junie 11 J 820.
Llrmeezii anaforaua catre Damn:
Prea Iniiltete Doemne.
Prin jalb~ ce au dat Mariei Sale. dumneelui pehernicul Nicolee
Triisnee, epittopul spitelului menestuei Coltee. face eriitere ca
sfanta miiniistire are mosie intt'ecest judet, pe care este targul Li
chiresti si alaturea Fiind mosii ale menestirei Marcuta, i a meniistirei
Rad~iu/ V odii, i a manlisti;ei Vieroului. ce sunt t~t un trnp i de
avalma cate trele aceste mof)ii, pe care are trei carciumi cu apropiere
una de alta i drept in spinarea targului Lichirqti. 0 aseme:nea arata~
re face i pentru arendaii ce fine aceste moii, ca !Jihde vinul i rachiul
mai jos de pref $i pricinuete mare pagubii la moia spitalului, f
iind
impotriva obiceiului. $i sa roagii ca sii-i in datoreze sa ridice douii
carciumi de acolo i sa le f acii. mai in!wntru, pe unde le ca.de dreapta
parte de moie, dupe cum sunt :;i ale manastirei Colfea, ;;;i vinul i
ra~ chiul Sa-f pue a Se Pinde precUrn Se urmeaza !ji in (arg, pe ma~ia
ma~ nastirei Coltei. Dupii luminata ponmca a lnalfimei Tale, am
fiicut scumpJ cercetare pentru !Jetrele de carciumi ce se arata ca sunt
puse
in spinarea targului, i ne pliroforisiram ca sunt cate trele carciumi
puse in ulifa targului in capul .unei pat(i de moie i cu apropiere
prea una de a/ta, iar nu in rand pe u!ifa in jos i cu departare, spre
unde sunt ale manastirei Colfea, i o carciuma din cele trei este [ii
cuta de numiti arendasi fiind mzmai doua mai dinainte. Deosebita
cercetare am arnt i p~ntnt !'anzarea vinului i a rachiului in ce chip

214
se urmeaza, si dupii pliroiorisiree ce am luet, oinul .se oinde po petele
zece ocaua, mei jos din pref cu parale patru ; asemenea rechiul po
perele 30, mei jos cu perele zece de cat se metehitiseste vanzarea la
carciuma meniistitei Coltei. far acum de la sfanta lnoiere, unii din
cojocerii ce sunt cu hi!iladuin,ta loi pe mosie Coltei, ti'iind tniei pe la
cesele lot: pfma la sf antu Gheorqhe, pentru piei, maglisinfi fiind tot
de ecei erendesi i-eu tras pe mosia lor, s-eci vand carnea, pagubind
si cu aceasta sfanta meniistire. Care urmere a srendesilor hind im
potriva obiceidlui piimentului, numei si numai ca sa' pagubeasca
sfanta miiniistire cu felurimi de chiputi, Ii-em zis ca sii fie urmiitori
cu vanzarea vinului si a rachiului precutn este si in tar9 pe mosie Col
tei, dupii coprinderea pravilei si a obiceiului pementului. $i dou.ii
cerciumi sii le mute din spinarea tiu qului si sa Iese numai una, mu
tiindu-le pe partea [iesteciirii stiipeniti de mosie, eretendu-le cii nici
este cu dreptete a [i cate trele in spinetee targului numai pe o perte
de mosie. $i nici un cuuiini ziserii, ciici nu sunt stspeni !ji nu pot face
schimbeie, ci stiipiineste ceia ce se aflii in fiinta pe mosiile ce fin in
erendii, precum si vanzarea oinului i a rschiului. Apoi in cele dupa
urmii, am zis ca la sfanta Adotmire a Meicei Dcmnului, se vor afla
toti la Bucutesti a s~ judeca penttu aceasta. $i penttu cererea ce o
face mei sus numitul epitrop prin jalba ciitre [niiltimee. Ta, socotim
a fi dupii cuoiintii i mai ales dupii coprinderee preoilei pementului,
a se mute celelelte douii ciirciumi pe unde li se cade dteeptii partea
[ieciituis. stapani de mosie, lasand numei una a unui stapan de mo
sie ce-i va ciidee partea stiinienilor stiipeniiei dupe cum are si nu
mita mhniistire, aseminea si vanzarea uinului i a iechiului a se face
tot cu un chip, precum se urmeezii in toate piirtile. Parerea noestrii
inti' ecest chip este si de se va gasi cu cele si de ciitre Inalt inielep
ciunee Mariei Tale, riimene a se da Cea desavar!jita luminetii ho
tarare.
Actele Eforiei. Dosarul Lichire!jti, nr. 73-75.

xxv.
lo Mihai .Racovita Voevod.

Slugilor Domniei Mele Epitropilor de la sfanta manastire Trei

Sfetitele, de aici din oratzl Domniei Mele. din Bucureti, care se
numete Coltea, unde este !ji spital de se odihnesc bolnavii saraci i
neputiincio!ji, ca sa fie volnici cu aceasta carte a Domniei Me.le. ca
sii. aiba a face targul la mo!jia maniistirei la Lichire:;;ti. Care ace st
targ mai nainte i todea,una se f acea la Stelnica. iar pre moia
sfintei
manastiri; iar de acum inainte sa aiba a se face la Lichirqti pe mo:;;ia
manastirei, dupa cum s'a zis mai SUS. $i .Sa aibii a lua Epitropia chi
ria pravaliilor Ji sa-i vanza vinurile dupa obicei, precum au fost i
mai na.inte vreme. lar vame:;;iide a.cola, au capitanul, au ciilara~ii,
au
macar cineva, sa nu le fie volnici a-si oinde vin. au rachiu acolo la
ace{ targ, au macar !ji irnpr:ejurul targului. A~ifiderea poruncim Dom
nia Mea !ji voizli negufatorilor, cari mergefi la ace st . targ, toti sa

215
aveti a vii de chirie pravaliilor la sluqile Domniei Mele, Epitropii. ce
s'au sccis mai SUS. Asisdetee sa eibii a lua Epitropii i uenitul becului
si al centerului, cum au luat :;i in trecutii timpi. !$i de cstre nimeni
opreala sa n' eibii, intrelt chip sa mz fie, ca ese. dam pocunce Dom
niei Mele.
2 Junie 1731. Act. Efor. Dos. Lichitesti, nr. 22 din opis.

XXVI.
lo Constantin Nicolee Voevod.

Slugilor Domniei Mele, Epitropilor de la sfanta manastire Coltee,

de aici din otesu] Domniei Mele din Bucuresti, unde este spitel de
se odihnesc bolneoii siireci si neputiinciosi, ca sii fe volnici cu a
ceasra carte a Domniei Mele, sa aiba a face targ la mosie menestire!
Lichiresti. Care ecel targ mai nainte se f acea la Stelnice, ier pre
mo
ia sfintei menestiri, iar de acum inainte. sa eibe a se face la Lichi
resti, dupa cum s' a zis mai sus. $i sa aiba a lae Epitropie chitin pr.!i
viiliilor, si sii-si vanzii vinurile dupii obicei, pcecum au fast :;i mai
nainte ureme. far oemesii de ecolo, sau cspitenul, au califra:;ii, au
miicet si altcineva, sa nu fie volnic a uinde uin sau rechiu ecolo la
ecel ta;g, au macar si ptin preiutul targului; esisderee pornncim
Domnie Mea i oouii negtuiitorilor, cari met qeti {a ace! targ, toti sa
avefi a vii de chiria priivaliilor la slugile Domniei Mele, Epittopli ce
s'eu. scris mai sus. Ai:;derea sa aibii a lue epitropia si oenitul becului
si al centerului, cum all luat i in trecutii timpi. !$i de ciitre nimeni
opteelii sa2 n'eibii,
ca ese. dam porunca Domniei Mele.
Mai 1732.
Act. Efor. Dos. Lichuesti. nr. 23 din opis.

XXVII.
lo Constantin Nicolee Voe1Jod.
Sluqilor Domniei Mele Epitropilot siintei menesiiri Coltei, de eici
din oresul Domniei Mele Bucutesti. unde sunt ospitelurile bolnevilot
sifraci, ca sa eibii a face in toti enii targ, dupii cum au f iicut si pana
acum ; insa acum sa se f ecii la Lichitesti pe mosie miiniistirei. caci
acest targ sa face a mei ineinte la Stelnica tot pe mosiile msniistirei,
iar de acum ineinte sfi. aibti a se face la Lichiresti dupii cum s'eu zis,
ciici a:;a s' au socotit ca va f i mei de folos meniistirei. $i ace st targ
sa
aiba a se incepe, a sa face din Duminice Sfintei Troite, dupa cum
s' au inceput i pana acum i dup. obiceiul eel vechiu sfi. tie pan. in
cealalta Duminica, Si intr'ac:easta siiptamana cat va fine targul ni
meni sii n'aiba treabii a se amesteca la acest balci la nimic, iar nu
mai manastirea, :;i sa nu fie volnic a vinde vin sau rachiu la acel
targ, nici capitan, nici vameii, nici caliira!fii. nici altcineua, dupii
cum nici pan. acum n' au vandut, iar de cat numai sii aiba a se vinde
vinul i rachiul manastirei. A:;iderea sa aiba sf ant a manfi.stire a
lua
~i vama din toate bucatele i de la dobitoacele ce se vor vinde cat
va finea targul acesta dupa cum se iall i la alte targari ; iar vameii

216

sa n'eibe nici un amestec la ace{ tiug, nici la dobitoecele ce se vor

vinde, nici la ued, nici fa apa, nici la uscet, in cete zile va I! targul
eceste ; si sa eibii a lua si oenitul centiitiiului si a becului de la cetiile
nequtiitoresri. de car p~ ... , dupa cum au li;at si pana acum; esis
deres sa aiba a lua si chirie priiuiiliilor, iar dupa cum au luat si pana
acum, si sa eibii a lue si vama de fa toti negafi!ltorii ce vitt cu met] ii.
la ecel targ ; si de la eel ce se pun cu bucete osnzetoere pe pw:;ia
sfintei miiniistiri : si sa eibii a tinea sfanta marzastire i douii zeci de
oameni la Stelnice, care am viizut Domnia /I/I ea, penttu
densii
i hrana lor, reposetul Constantin Vod,~ Branccveanul scrie ca sa
fie etteti de toate dajdiile, si hrisovul riiposetului intru fericire si
puru rea pomenit parintele Domniei Mele si a altar riiposeti Domni,
pen
irti ca Sa fie pentru treebe targufui si Sa faca si leese msruistirei dupii
cum se face in tot timpul, Aiderea sa mai fie miiniistiree alti 10
deroeri, insa oemeni streini, ca sa fie de adasu{ lemnelor la spital
i ecesti oameni ce arnta in cartea aceasta a Oomniei Mele, atat cei
20 de la Stelnics, cat si ecesti 1 O derueti, sa fie in pace si etteti
de
toete dajdiile si oranduelile tarei, de hereci si "adausul haraciului, de
ploconul steagului, de cheltuiala oistieriei, 'd( beirem, de poclonul
beiremului, de cheltuiele ...., de dajdiile leiutilot- de tainurile de came,
de zahareaie, de cara de caste. de car de meT~:,t tl-e pvc:h.z,<ztlt:, tl1:"
mettice, de conace, de car de olec, de cheltueltle menziluiilor, si alte
dajdii si orendueli cate er mei e$[ pre elti in tara de la oistierie Dom
niei Mele, ori obicinuite, ori neobicinuite, veri cu peceti, oeti far
de
peceii, ori meti, oti mci : si cend o fi ureun pas al !arei si ar da alfii
si cu hrisoeue ace st ea si etuncee toti sii. fie nesuparafi si sii. nu dee
nimic : si sii. eibii a scuti siimte miiniistire totdeauna la cremee viica
titului, de vii.carit vite cate seizeci, i de pogonlfrit seizeci, nici odi
noarii. sa n' aiba supiirere de eceste bucate maniistirea ; pentrucii
fiind
aceasta sf fmta man<1stire osebita de alte manfistiri cu spitalurile de
bolnavi, Domnia. Mtce. m'am milostivit de am facut aceasta milii. sii.
racilor. Drept aceia poruncim Domnia M ea $i- Dumneavoastra boia
rilor cislai. -~i altor 2apcii, ca tofi sii. vii ferifi de acqti oameni, ca
ori cine s'ar ispiti a face vreun zapt sau supa(are, unul ca aceia vor
avea scarba mare si rea cercetare de catre Oomnia Mea. Intr'alt
chip sa nu fie, ca aia iaste porunca Domniei Mele. 20 Pebruar 1733.
Act-ele: Eforiei. Dosarul Lichireti, nr. 26 din opis.

XXVIII.
Io Grigore Chica Voevod.
Slugilor Domniei Mele Epitropilor de la sffinta manastire Colfea,
1mde sunt i spitalirrile de bolnavi saraci cu ;ane, ca sa fie volnic cu
aceasta carte a Dornniei Mele. pentra targul ce se face la Stelnica
pe moia sfintei manastiri, sa aiba a se face la Lichire$tL iar pe moia
s[intei manastiri, dupa cum s'a aezat' in cartea Domniei Mele cea
isci'ilitii, incepandu-se de la Duminica sfintei TroiJi precum s'a in
ceput i la alti ani, i sa tie panii in cealaltli Duminidi, cum a
fost

217

obiceiul mai neinte, si intr'eceestii saptamana cat va finea targul

Epitropiei de la meniistite, sii eibii a lue, de la oitele ce se oot vinde
si de la alte bucete. si de la marfa ce ar veni la ecel belciu, ier cepi
tenul si Calarasii de la Lichiresti, i de la ores, i de la Stelnice, in
tr'ace;te zile, nici un amestec s~ n'eibii, nici
dobitoacele ce se vot
oinde, nici la alt nimic, dupe cum scrie i cettee Domniei Mele, ce
s' a fa cut de mi/a acestii sf inte meniistiri l spitelurilot CU bolnevii
siiteci, A..sisderea nici oin, nici rechiu sa nu fie oolnic nimeni a vinde.
nici ci'ipit~~ul, nici uarnesii, nici caliiraii, n{ci in t{irg, nici inprejuru1
targului pe mosie sfintei mhniistiri, f ara ca numei meniistiree sa

z;

vanda uin si rachiu. Drept aceia poruncim Dotnnie Mea si voua

cspiteni,dei onmesilor
de pe
la aceste
targuri,
sa avefi
a vii si
[etivow!
de
acestea
toate ce sunt
potunce
Domniei
Mele.
Asisderee
negufiit()ri i altora tuturor ce veti merge la acesr targ, pentru marfa
si bucate[e i dobitoacele ce oeti vinde toti sa deti vama la sf anta
miiniistir, dupe mm se dii si la alte targuri. Ca Ba iaste porunca
Domnie; Mele.
1734 1 Mai. Act. Efor. Dos. Lichiresti, nr. 30 din opis.

XXIX.
Katiliki tis lalomitzas ehi epta pleses. (Text grecesc).
Piasa Lichirestilor.
Kunesti, Centzulesti Lichiresti. Magureni, Tonia, Hotar de sus,
Hotar de jos. Dichiseni, Socat:itzi, Sagalia.
Plasa Stelnitzi
Galde.u, Piatra., Plumbuita Timeresti, Kirlitzeo, Stirtzeni, Dudesti,
Fonesti, Stelnike, Maltezi, Ceqeni, Bordusan Mare, Bordusan Mik,
M etzont Feceeni, Streini Slobozii, Streini sfet loan Vtadeni, Adu,.
natzi ot Botduseni mitz,
. 1 ~,,
1
Piasa Oresului. L : C.f' ~... I
Berdesti, Oresi, Movila lui Bar Tastaman, Koda Bedi, Breilitze,
Saltzia, Catzeni Kersreni, Ghisderesti, Fretzilesti, Ograda, Smeul,
Pstelesti, Kosembesti, Bucul Aduneizi. T'zoroeni, Berlesti.
Piasa Slobozie.
Slobozia, Slobozie de sus, Sioni. Peroetzi, T'eteritzeni, Poslusnitzi
comisoq, R.isiva Mintice, Krutz, Mirtzenti, Orboesti, Kosenesti, Va
nesti, Tzulnitza, Poiana, Buesti, Dtilqe. Obiditzi, Persike, Oresti,
Ascul cedpenuiui, Rasz: Adunatzi at' Dor'tzest.
Plasa Ghirbovilor,
Fund11l Keressnilor, Alexeni R.acoresti, Kotorce, Gloghian, Tze
pasoia, Meteleu, Grindu Fa,garasului, Urzitzeni de sirs, Adunatzi ot
targ Or;sitzeni medelnitzerului, Poslusnitzi ot Baralrsti, Poslusnitzi,
Poslusnitzi ot Uluitzi, Ghirbovi scutitzi.
Piasa Salava.
Mo[d()veni, Sirbi, Kolakul, Patru Fratzi, Slatiorile, R.adulesti, Ar
mesesti, Scutitzi, Baralesti Poslusnitzi. Protopopului Poslu.snitzi or
Silava, Poslusnitzi ot Siltzi.
./

218

Piasa Dridului.
Kesereni, Banesti, Becenesti, Stcenesti, Panduri, Kreseni, Logot
Sesul, Lllesti de Sus, Lllesti de [os, Voiculesti, Sentesti, Stejeneesti,
Adunatzi.
1789.
Textul francez din 1778.
District de I alowitza.
Ce district confine a test a la Raye de Breile et au Danube, au
sud au Danube, a l' ouest au district d'/if or et au nerd a ceux de
Sekieni et de Buzeo.
Fundumereio, petit village sur la lalowitza, la oiz en sottent du
district d'lljow. elle entre dens celui de lalowitza.
Strojeschti Seraidar, village avec une meison de boyard situe sur
Ia lalowitza it l'oposite du precedent.
Peituphrez; village situe dens l'angle qui fait le Prawowa en
tombant dens la leloioitze,
Grindo et Watawa Nicolesi, deux petits oilleqes pas loin du pre
cedent.
Schalawa,. village avec une eglise et une meison de Bayard de
pierces et un grand etang, il y a eussi un passage.
Moldoweni, petit village.
Botonesclui, village et terroir avec une eglise. situe a l' oposite du
precedent.

Borpuleschti, village et tetroir eoec une eglise.

Armoneschti. village avec une eglise et une maison de Bogard.
Ocsitscheni. deux villages avec des eglises de pierre et des rnaisons de Bayard, situe pres d'uri grand lac, qui pas loin de lit se
decherqe dens la lalowitza.
Fundo Daitschuli, petit village au dessus du precedent sur la la
lowitza.
Berkoneschti, village avec une eglise sut l'eutre cote de la Ialowitza.
Popeseni, petit village.
Manassia, village avec nne e9lise.
Lllnitzi, village avec deux eglises et une meison de Boyard a cote
du precedent,
Llleechti, village avec zme eglise.
Alexeni, village et terroit auec une eglise et tzne maison de Bayard
de pierces.
Popesenia, village avec une eglise : sur le tertoit du quel il y a
des bois et des brousseilles.
Metelew, petit village.
Girboioi, vt1lage avec une eglise. une meison de Bayard de pierces
et un eteng,
Patunowil petit village.
Wladeni, village et tetroit avec une eglise.
Fromoschitze, petit village.
Kirlisechi petit village pas loin du precedent
Broschteni, pilfage auec une eqlise.

219
Aksint, village avec une eglise sut la leloiuitze,
precedent.
_
Kresen de Sus, petit l'illage avec une eglise.
Rasch de gos
)

au dessous

du

.Rasch de Serezuike
trots petits oilleges.
Rasch
Kossneschti, petit village euec une eglise.
Oresi petit village.
Dylga petit oillege .
Boeshti, village et tetroit avec ime eglise.
Perijezy village et tetroic eoec deux egtises,
Pripeschi petit viilage auec zme eglise.
Tschuleni petit village sut la Ialowitza, al' oposite du quel est situe,
Skit village avec une eglise et des habitations deserts.
Slobosie, un. bourg acec un couoent de pierres, sur la lelowitze,
oii il y a une passage.
Popeschti petit village avec un tetroit .
Kotschem Beschti, village avec une eglise SUt' la lalowitza.
Piskuleschti. village avec une eglise.
Angileschti, petit village.
Budgella. petit village.
Buke, village avec une eglise.
Buka la [esete, village avec une eqlise.
Berleschti, village avec une eglise.
Butschumene, petit oilleqe.
W edukel, village sur la Ialowitza. au il y a un passage.
Gredu, petit village ois-e-ois du precedent.
Popeni. village.
Frezileschti, village avec une eglise et 1rn bois de chene.
Keineschti, village et tetroir,
Orasch Novi
~
deux villages situe sur la Ialowitza, Iun
Adschul
1
vis-a-vis de l'eutre.
Berteneschti, village avec 11ne eglise.
des eqlises iuinees. situees {' une pres de l' autie sur le Danube. vis-a-vis la ville d'Hirsooe.
Ce sont {es seuls testes de t encienne ville
Oraschi wechi
? d'Oreschi OU Flotzi situee a I'embouchure de
Gidilitza
Flominda
la lalowitza. [etneuse par re.'ttandue de son
commerce; elle fut ruinee il y a pres de que
tre vingt ans.
Sarata
Jerba Dultsche
quette villages situees a t ouest sur les [ronTataruli
1 tietes du district.
Krutscha
Borduscheni
Facojeni
Lateni
village, avec des egi;,,,, sur !. Denube.
Botduscheni

..

I1

220
M altesi, pet it village.
~
Teqeni, village avec ime eqlise,
Stelnik, village avec une eglise et une capitainerie.
Dudeschti, village avec une eglise.
Timbureschti, village avec une eglise, deux lacs. un passage, et
un pant.
Ratra, village avec une eqlise.
Brintscheni , village avec une eglise.
Beilik, village appsrtenent au precedent, avec une eglise, un tuisseau nomme Dsegalie, et deux isles.
Sakoritsche, village.
Kurebot eel Dekiseni, village avec une eglise e.t un mareis.
Mestiteni, petit village.
N oraru. village avec une eglise.
Trinschuni, uilleqe avec une eglise.
Trinschuni, village avec une eglise.
Kalarasch oa Likireschti, oilleqe avec une capitainerie et une
eglise.
Setu Novi, petit village.
Kuneschti. villa(Je avec une eglise.
Letschulei, petit village situe sut le Danube /a ou le ruisseeu
nomme Gelezu s' y decherqe en seperent le district de Jalowitza de
celui d'Iliow.
In dreptul setelor Hotaru pana [a Letsulei e trasa o acolada cu
speciiiceree ca to ate sunt in f afa Silisttei.
.
Din cartea : M emoires historiques sur la Valachze aeec un pros
pectus d'un atlas Geographique et miliieire de la detniere guerre en
tre la Russie et la Porte Ottomanne. Publies par Monsieur de B...
(Bauer), a Frankfort et Leipzig chez Henri Louis Broenner. 1778.
Academia Romana, ciirti romiinesti oechi, 1508-1830. vol. 2, in
catalog la nr, 53!.
'
'

xxx.
Lista lspreonicilor si [udecetorilor pana la 1830.
Isprevnici :
Stolnicul Dumitrache Colceep, 11 August 1783,
Medelnicerul Radu Filipescu, 11 August 1783.
Comisul Racovifa, 17 l enuer 1781.
Sluqerul Varipati, 17 lenuer 1784.
Serdarul Griqote Alexeenu, 27 August 1781:.
Barbu V acare:scu, 4 Mai 1785.
Comisul Racovita, 4 Mai 1785.
Serdarnl Alexe~nu Grigore, in 1788.
Slugenzl Barbu Vacarescu, in 1788.
Stolnicul :;ltef an Alexearw, 15 Septembte 179 L
M edelnicer Constantin Hrisoscoleu, 15 Septembre 1791.
Comis Ioroechi Negri, 8 Decembre 1791.

221

V ataful Constantin Varlam, 26 April 1792.

Clucetul Alecu Cociirescu, 19 Septembtie 1792.
Medelnicerul Manolache, la 22 Noembre 1797.
Paharnicu[ Constantin Beliiceenu, 15 Ienuet 1799.
Clucetul Constantin V iileenu. in 1801.
Stolnicul Apostoleche, 3 Junie 1808.
Grigore Filipescu, 4 Decembce 1808.
Comisul Costache R.asti, 8 Mai 1809.
Serdetul Scetlet Cetchez ispreunic si stolnicul Alecu Fslcoisnu
cu treti Sagof Gheorghe Lehliu ca zesi detel, pusi sub conttolul unui
ofifer tus Leonov.
Bogdan in 1810.
Comisul Matei Centecuzino, 3 Februet 1811.
Setdecul Constantin Topliceenu, 3 F ebtuer 1811.
Pitarul Alexandra Vadrescu la 19 April 1812.
Serdetul Searl at Cerchez, la 1 Junie 1812.
Vatafu Dionizechi la 1 Junie 1812.
Pehernicul Matache Niculescu. la 16 Julie 1814.
Slugeru Constantin Dragodan i Stolnicul Riiducan Greceenu.
utmeti de Ceminerul lancu Ciilinescu si Serdarul Baliicescu, intrt:
1814 si 1822.
Paharnicul Scetlet Cetchez si Matei Colceag, numiti la 11 Oc
tombrie 1822.
Sto'nicul Griqore Palada si Caminarul lancu Calinescu, numiti
la 28 Mai 1826 .
Ciiminsrul lancu Cslinescu i stolnic Iencu Perdicari in !827.
Comis lancu Bengescu si stolnic Ion Cetuneenu in 1828.
Csminer lordache Giartoglu si lordache Sletineenu in 1829.
Iordeche Sletineenu i Hristodor zet ( ginerele Iui) Biiiescu,
in
1830.
Ciilinescu, la 29 Decembre 1826.
lordache Slatineanu si semes Hristea Condiescu in 1830.
Ciiminerul lordache Arion in 1831.
[udeciitori :
Seirer Matei Ciocsrlen, la l April 1783.
Alexeanu la 20 April 1783.
Bio vel $iitrar Ciocetlen in 1784. Setter
Matei Cioroqiuleenu in 1784. Clucerul.
Ale:xandru Cocotescu in 1785.
Logofatu Sendru era condicer in 1791.
Cluceru Iotdechi [udeciiior in 1801.
Medelnicer Metei Ciupelniteenu la 1 Mai 1808, care n'e. oenit la
post si in locul lui a fast numit clucerul Iencu Glava din T'srqcoiste.
Polvocnicul Andrei Murgulet in 1810 eoimd de condicer pe Luca
Poenaru.
Ionitti Rudeanu in 1817 si ca condicer pe Ste]an Doicescu.
lanache Rcsce la 21 lanuar 1810.
Dumitreche Tufeanu in 1821.

222
Serderul loan Rudeanu, judeciitor i Alecu Crefulescu, condicer,
numi}i in lanuar 1829. ) .
Conform V. A. Llreche. Istorie Rom. Vol. I, p. 254, 333, 335; vol.
IV, p. 154: vol. VIII, p. 37 si 157; vol. X, p, 627. 508: vol. XIII, p.
187, 190. Radu Roseti, in Anal. Acad. Rom. Vol. 32, p. 269. Aurel
Ursescu in Monografia jud. lelomite, p. 35. N. lorga. Istoria Rom.
ptin ciilatori, vol. 3. p. 69. Huimuzechi, vol. X, p. 392.
Arhiv. Stat. Ad-tioe cechi de/a 1836. Anal. Parlam. Vol. 2, pt. I.
Arh. Stat. Ad-tive vechi Ne. 7, 134.
1) Arb. Stat. Cond. 106, Iila 1, 1 verso ~i 20, in V. A. Ureeche: Domnia lui
Grigore Chica, manuscris la Academie, mapa ,,Administrative". Arh. Stat. Ad-tive
vechi nr. 259 albastru din 1829, cornunicata de d. I. C. filiti.

XXXI.
Sfintei si dumnezeesti meniistiri Coliee, unde este hram Trei
sfetitelea, ca sa eibe oolnicie printr'eceeste carte a Domniei Mele,
sa tie o casa din satul Lichiresti sud lalomita, ce este pe mosia mai
sus' numitei meniistiri, care cas~ este facuta de serdaru(Scord~li en. teanu. in care casa sunt 6 case mati. cu mici, tot subt an im,di~, cu
grajd si cu cosar deosebit si curtea ceselor cu gradina ingradita si
cu altc niimestii inprejurul cesei : si de a lui bunii 11oe Ii-em fierosit
dendu-Le danie sfintei miuiiistiri, prin zepisul lui. care. zapis ram
oiizut . si Domnia Mea. Drept aceia am dat Domnie Mea eceestii
carte a Domniei Mele siintei manastiri Coltee, ca sii-i fie aceasra
cssii statornica i sa 0 stapaneasca cu bunii p~ce si neditic~it de ciitte
nimeni, cu toete nemestiile si impreimuitile ei, ce va ii evend,
dupii
zepisul de denie, si sa faca miiniistires sari epitropul meniistitei, ce
va urea cu dense, intt'elt chip sa IHI fie, ca a:;a este potunce Domniei
Mele.

Io Constantin Racovifa Voeuod.

23 Septembre 1754.
Act. Eforiei. Dosetul Lichiresti, nr. 53 din opis.
XXXII.
Adica erz eel niei jos iscsltt, deu credincios zeotsul mieu, la mene
d-lui capuchehaia boetul Andoniu, precum sa se stie, ca am viirtdui
una casa ce se afla aici in Calara~i. lii.nga peretele casei tetiilui
meu
Stan Ceecetu, care o au pfmdut-o la d-lui Ceminetu
lotdechi
Rasti,
la care eu eel mei jos isciilit, am oendut case mea in telere 18,
adicii opt zeci lei si cincisprezece lemne, la care tot lemnul face
uleiu, la care si casa este cu toate tecemurile ei, cu usi cu [erestre
si curte
dinai~tea usi pan.ii. in melu garli si din dos p~~a i,;_ coltul c~sei lui
tetemi-o, si a oecinilor ce se af la pe langa casa mea ; pentru
care

am dat acest zapis la mana d-lui mai susului numit, sa 0 stapaneasca

rn lmna pace de catre minr:. atfit '.~i de ciitre neamurile_ mele, sa nu

223
eibii supiirere. $i pentru mai adevarata crediruii ne stiind carte mi-am
pus degetu in lac de pecete, ca sii se creaza: i ciind s' a fa cut ace
st
pezap is erau i alte ob raze cinstite f afa, cari mai jos se 1Jor iscid!
anume.
1813 Septembre 5.
SS. Eu Htistee sin Stan Ceeceru oenziitotu!
Raducan Cemeresu, mertor, Stan Ceacaru martor, Popa
Ghiorghifa mertor, Eu Fotache Gretniitic mertor, Atanase ot Ostrov
meeter. $i am sctis eu Popa Bica pioestos cu zise mai sus zisului i
sunt martor.
Act. Efor. Dos. Lichitesti, nr. 66 din opis,

XXXIIL
Adica noi cei mai jos isciiliti, incredintem cu ecest zapis al nositu,
la cinstite miinii d-lui oel bio pehernic Cilibi Androrzachi, pcectun sa
se
stie, ca eoiind
noi targului
emendoipe0 uliie
cesii, cea
cumpiiretii
tooiiresie
in setul
Lichiresti,
din josul
mare. pedemosie
Colfei,
unde
se pliiteste chiria pemiintului pe an pa perele treizeci si douii, dele
un Gheorghe Logofiit si Vlad Logofiitu de la [eat 1813 Iunie 16,
dupii cum chier zepisul lor ce ni f au dat de vanzare arata. ca i ei
acea casa et [i cumpiiret-o de la un Radu iV!agureanu, care cass noi
am f acut-o
hen, f acand grajd
mare, pioniti: dedesubt,
bacanioara
deesupre, si in leuntru dcuii odiii Cll tindii, Cll camara si af ara orzd
tie cu piiretii de gard i inoelitii cu ttestie, cu usile i [eresttele, i petu
rile bune si cuttee imprejucetii cu gard din dos, care hen l-em van
dut de burui voia noesttii, nesiliti de nimeni, d-lui boerului mai sus
etiitet, drept ta/ere 500. adica ci~ci sute, cari beni i-em i primit de
plin toti in msnile noesire l sa aiba atat D-lui. coccnii Drlui,
nepoii
i sttiinepoti, ca_ti Dumnezeu ii va diirui, neam din neam a stiipiitu
ecest hen. cu bunii pace, atat de catre noi, cat si de carre tot neemul
nosiru, far intiunplsndu-se vteo ruda sa se scoale a cete sa riiscum
pere acest hen, sau vre un oecin cu cuoiint de ptotimisis sa mi aiba
nici un tetnei ceretee ce o va face si or ice judecafi se va intsmple
sau cheltueli, pentru eceestii vanzare de han, sa nu se supere mai
sus numitul cumparator de nimenea, ci noi s,1- f im datori a umbla
prin judedifi i a cheltui din punga noastra ca unii ce de buna voia
noastra am cumpifrat-o i iarai de buna voia noastra am vfmdut-o.
$i spre incredin,tare ni-am iscalit amimdoi cu manile noastre. prin
marturie i obrazele mai jos notate.
1816 Decembre 10.
ss. Petru adeverez.
Stoia Dumitrache adeverez.
Eu Gheorghe Brat Stoia martor.
Dinu Dumitrov.
Popa Theodor proestos fiind fafa am isciilit.
Art. Efor. Dos_ Uchire.)ti. nr. 71 din opis.

224

XXXIV.
Prints' ace st zap is al meu, inctediniez eu eel ma: 10s numit,
la
D-lui Po!comnicu Mihalache, ptecum sa se stie ca evend
in manaCalara:;i
tiirgul
Noi, o cafenea si ttei pravalii. tot in rand, in fata
douii odiii, i un grajd, toate acestea sunt imprejurete ctt curte, ptin
bunii tocmeslii li-em oendut mei sus numitului drept telere una mie
sase suie cinci zeci ( 1650), pe care ca un bun stapan, toetii voia are
oti ce va ooi sa f aca. La acea sta tocmeelii au fast f ata si alte ob
raze
ce in jos se vaz isceliti, iar eu in loc de iscalitur~. 'a,,; pus pecetea
mee spre bunii incredintere.
1826 Ghenarie I.
SS. Eu Mimis Cadiul adevercz prin pecetie, pentrti banii toe
melii, ca i-em primit deplin toti.
Act. Eior. Dos. Lichiiesti, nr. 78 din opis.

xxxv.
Adica eu ce mei jos nut voi iscali, incrediniez cu aceit zepis al
meu, la cinstite mana D-lui biv vel Clucer Nicolee 'Triisnee, epitro
pul spitelului Colten, precum sa se stie, ca pentru o jumiitate de ca
[enee, cu cuprinsul curtei ei, ce au avut-o f acuta pe mosie
spitelului,
Calara:;i din sud Ielomite, un postelnicu Nicolai Papurescu i sotie
lui Stance Postelniceasa, mi-au oiindut-o mie in drept telere doua
sute seizeci : 9i ca o bitie ce este facuta pe mosie spitelului, am oenit
ca Sa ma invoesc cu Epitropie, de cata chirie am a pliiti penttu lac,
si sa mi se intiireescii si zapisul vanzarei de cinstite Epittopie,
A9a dar cumpiirend ace2sta cafenea m'am inooii cu cinstite epi
ttopie, ca sa pliitesc p tot enul, la spitel, cate telete treizeci, chirie
locului.
Deci si eu sa nu fiu uolnic a mai face alt a bina pe ace st
lee,
far de stiree si voia cinsiitei Epitropii, ptecum 9i d'a o oinde la eltul,
iara9i far de stitee si voia cinstitei Epittopii, sa nu fac nici o oenzere.
Asemenea sa fiu deter a tiispunde ecesti bani ai chitiei locului pe
tot anul cu incepere de Sf antu Gheorqhe, in mene omului cinstitei
Epitropii, de la care sa am a lua si rava.~ de pletii.
Vin si rechiu sii nu fiu volnic a oinde, precum nici uite nu sunt
oolnic ~ tliia si sa vanz- carne, sau a face brutarie pentrn pane,
caci
acestea sunt a se vinde 9i a se face pe seama spitalului, iar altul nu
este volnic sa faca ace st Fel de vanzare, f ara numai alt ali9veri
am
toata tJoia sii fac, i aa 11rmand legaturei ce mai sus se coprinde,
sa am a stapani aceastli jumiitate de cafenea in toata viata mea. $i
ca sa se pazeasca intocmai toate acestea de mai sus aratate, dau
acest zapis la cinstita Epitropie, spre toata incredinfarea,
rugim
du-ma de mi s'a adeverit -?i zapiszzl cwnpiirator de catre cinstita Epi
tropie . .<;ii spre incredintare m-am iscalit insruni eu cu mana mea.
1826 Julie 3.
SS. Eu Panait labra'}ll ot Calara'}i, adeverez [Ji netiind carte,
m'am rugat de Constantin Bratianu.
Constantin Bratiann martor.
Acte!e Eforiei, dosarul Lichie~ti, nr, 81 din op;s.

225

XXXVI.
J11det11I lelomite,
Proect pentru cete indreptiui seu ediiuqir:
seu socotit de trebuintii la indatoririle dteqiitoiiei, spte a se educe
inttu mai multii inlesnire cursul tuiurot Iucriitilor, dupa cum mai
jos ptin pontuti se arata.
1831 Octombre 8.
Pertee Otciirmuitoere.
1) Cii.pitenia [udetului [iind tresii spre marginea eltuli cap de iudet,
nu sunt de a.juns zece dorobenti... ttebuintii este sa .oe mei edmiqe .
...incii elti zece ...
2) ... sa se otimduiescii si un ofifer de militori cu 30 soldeti caua
leri si pedestri... sa dee cereule trebuincioesii ... penttu paza banilor
cepitetiei ... si sa se gaseasca la intiimplere de ttebuitite cerate ...
3) De tcebuinfii este ca politeenu la acest ores sa fie ales si petri
vit dupii o numetetie a insiitciniirei ce are datoriile potitiene$ti, edicii
eel d'intai om cinstit, ell heiectir bun, poletifsit, prahticos si cu dulce
cuoiintsre, ca sa stie in ce chip sa se poerte cu trecetorii museiiri si
sa cunoescii insusi cum ttebue Sa Se cequleiiseescii [a cate insttuc
fiile il supune : caci acest oras fiind In drumul eel mare. necontenit
treciitotii nu se cutmii ...
4) ...a se mai adauga Inca rm [unc'fionar reghistn> ~~ 0>1tm!.:rtt1lt:
cele de acum urtneezii a se indoi fiind de neeiuns ...
Partea supt-otcermuitotilor pl.?i$ei.
5) sa se mai orenduiesce inc.?i petrti otciu muitori- ..
6) la fiecare plasa sa se mai adauge incii patru dorobenti..
Partea prioeqhetoere.
7) ...sa se numeasc.?i doi revizori penttti ... educetee la iruleplinire
a poruncilor ... orsnduiti dintre boerinesi ... cu leafa potrivita ... i sa
eibii de eproepe inqrijire pentru cerceieree sanatafei Locuitotiior ...
eoiind de ajutor cete un dotobent sau doi c.?ilarefi...
Partea strejii marginei [udetului.
8) Paz a merqinei sa se intareasca ... ca sa nu mei poata tcece ni~
meni de cat prin cerantini...
Otcsrmuitorul judetului, ceminer lordache Arion.
Analele perlementere. Vol. 2, pt. I, pag. 81~85.

XXXVII.
V ornicie mare din Liuuittu, catre Epitropie spitelului Coltea.
V otnicie luiind in cunostintii cererea ce face prin raportul cu nr. 2
Epitropie spitsl, Coltee, pentrii eoute $aica pe apa Boccei. rnisciitoere
in trenspotturi a [elur) de marfuri din Calara!fi in Silistra. cum si
din Silistre in Celiiresi, cu leqiuit venit intiirit prin epitropicestele
dorumenturi.
Vomicia face intrebare Epitropiei. de se insarcineaza ca sa fie
cu a sa cheltuiala acest pod pentru totdeatzna in buna stare, far de
a se intampla vreodata eel mai mic cusur ? mai vartos la vremea de

226
acurn cend trecerea greutiifilor ostiisesti. si celelelte trenspoituri ce
urmeeze pe ecolo, Sa se trimitii riispuns; dup!i care se va face etunci
cuoiincioesii punere la cale.
,,'i,
Actele Eforiei Dos. 2 din 1831. 9' Mai 1831.

XXXVIIL
La 21 Febtuer 1832, erendesul mosiei Neagu lorgagibaa ammta
podul de la Gura Ezerului, s' a siioi'lrit de
luctu,
La 30 Marte 1833, se plange Eforiei ca el .menorocitul luisnd in
srendii mosie Caliicaii noi din sud Islomite, dinpreunii si cu podul
dupe apa Borcei a spitelului Coites, de la mezet, prin contract pe
trei ani, dtept lei 27 .125 pe an; pe anal d' inie! am tiispuns ban
ii, ier pe eel de al doilea viizand ca nu stiipfinesc si ecest pod din
pri cina pree putetnicei armii rusesti, ce au euut i are pod statator
im piiriitesc, raman isterisit de ecest oenit al podului",
Actele Eforiei. Dos. 2 din 1831.

ca

XXXIX.
La 30 Octombce 1833, Grigore Poenaru, nrendesul rnosre: re
clamii ca .imulti din locuitorii Ciilaraseni i alti sttiiini au oenit e-si
cliidt cete o p~iioii!ioarii in fata uliiei targul~i; eliii case in dosz~l
ulitei si eu ne avand nici o deslegare n'em indriiznit a de. La care
vaz ca s'au tres sliituree cu cliidirea pe mosie M ifrcufei fiind tot
impreunetii si aceastii mosie Miircute i cunosc etet mie cat si spi
talului pagubii. Plecat mii rog Cinstitei Epitropii a. mi se da desle
gare a ma inuoi cu acei ce voesc e-si face cliidiri. La care cliidire ma
fagaduesc ca cum ooi putea mei bine, mii ooi sili ca ineinteree spre
folosul sfintei miiniistiri, ca sa nu fie niciodetii cobitii mosts, $i inte
meindu-se clsdiri temeinice precum en socotesc, ettinci peste putinii
vreme poate cinstita Epitropie a lega dupii cliidiri si dupii impreju
riiri i dupii pozitie locului. Pein care socotesc di cu ecest mijloc va
creste bun adaus sfintei miuiiistici. Caci cu alt mijloc am utnblet si
.se depiitteezii precum zic cu cliidltile, si asezarea ce voi face cu cei
.ce voesc e-si face cliidiri, voi de-o in cunostinie cinstitei Epitropii.
Plecatii sluga Griqore Poenera.
Actele Eforiei, dos. 2/1831.
XL.
Petitie locuitorilor din Diirstor.
Prea lniilfate si bunule Damn al nostru.
Mai jos isciilitii robii tai cunosciind grija Ta Domneescii in toate
$i crestineesce aplicare ciitre cele bune si nemiirginitul ajutor ciitre
-cei lipsiti i ocrotirea ta vrednica de riisplatii. venim cu toatii incre:
dinfarea prin cea def afa umilita jalbii a noastrii, vestindu-ti ca Ewand
noi hotararea neschimbata ca la retragerea de aici a impariite~tilor

~
/...
f.
ostiti sa pleciim i noi si cei ma.i.tu/fi din locuitcri, pentru ca sa ne
odihnim cu totii in mijlocul fratiTor nostri crestini deci te
rugam sa bine ooesti domneste si piirinteste, miluindu-ne pe toti,
ca sa ne
esezi sub inelte-Ti umbtire si sa ne ctiinduest: <t ramanea la Ca
dcai, ca legaturi nedesf acut~, ca sa ne cunoestetn intra toete noi si
ai nostti, nesupiireii si liberi de orice venit ce s 'ar cuveni mofjnea
neenului (sic) seti domnului mosiei si noi vom [i gata sa dam [tecere
cat se va crede ca trebue si e drept penttu fiecare .otanjen dupii pute
rea fiecamia. Prea inelte i prea bine f acatorule al nostru Damn
!domnesti
Nu putem sa tagaduim ca hctiiretee ce o cerem, a ineltei
ocrotiri a lruiltimei Tale, va arii.ta lniiltimei Tale ca micul oras Ciilii
resii de azi se Pa face, dacii nu cu mult mai mare dee at Brii!a, eel
putin cat dense ptin muliimee lccuitorilor tioi, f agii.duindu-i ca nici
odete nu uom ptimi chier pe nimeni din orice Loe, din cele supuse
lneltimei Tale, care er cauta sa vie.
Mai rugam cu cea mai mare caldura pe Inalfimea Ta sa se in-.
voiasca bine ooitor in aceasta $i sa se induplece de buniitetee ei, la
eceeste ciilduroesii a noestrii ruqiiminte, reuacs&nd prouidente ei
puternicii si octotiree ei estipre noastra, ptin domneesca ei hotiirere,
pentru ca sa nu ne departam de tere noestrii. cati Caliira-?ii ll stim
de mult, vJzandu-i cu ochii nostti si nu-l deosebim de Siiistre si de
impteiucimeie ei, Deci sa tie a~rui~sca 1.ncfor:afor bine facerea ~i ca
sa ne inorednicim in curiind de [nelte orandui21!a domneescii de
tiispuns a Iniiltimei Tale spre a trimite doi-trei pentni siguranf a in
scriselor ce se vor face si a hotararilor ei inelte $i sa incepem
pregii.
tirile de oarece se eptopie vremea i sorocul, Penfru care toate vom
urmiiri pe iniiltimee Ta toata viata rusestrii cu tot t espectul eel supus,
Robii cei mai mici ai prea bine facatoarei lnal,timei Tale. 6 Junie
1836, Silistre. Setnneezii : Ctistu Calciu, Anghil I vanuf, Dobre
Ca linovici, Hagi Tanase Toncovici, Kosta Cristu, Dimitrie SaPa,
Stan Trifu, Petrache Cantiiref. Ivan Ioanouici, Hagi Ivanciu
Saua -?i ceilalti.
N. l~rga. Studii i doc. Vol. XI. Al. Constamtinescu Ms. 3133. f 14.

XLL
Ocarmuirea Jud. lalom. catre Comisia tiirgului Calii.rai.
Prin adresa Cinst. Direcfii a carantinei Caliira$i, rn nr. 54; se
[ace cunoscut pentru cinci Lipoveni finufi in curi:itenia carantinei ..
Pentrn hrana viefei lor se scrie Comisiei a slobozi pentru 15 sau 20
de zile, la numita carantinii, cate parale 20 bune pe zi, de f iiecare
pana se va savari termenul carantinesc.
Ocarm. R_ahtivan
Ghenarie 1838 in 17, nr. 358.
Ocarm. catre Comisie.
Potrivit cu porunca Cinst. Depact. din lifontru, rn nr. 802, se
Serie, Comisiei
ca sa tcimitii foaie la
Ocatmuire, pentru
cheltuiala ce se va fi facut amzme i pe cftte zile spre indestularea
a cinci Li~

. {

228
poveni ce au fast in curiiiiree carantinei Caliirai. la potunce cu nr.
385, ca sii-i dea desleqere a se ttece in socoteli,
p. cermuitor G. Fiinescu. 17 Febtuet 1838.
Llrmeezii potunce de a se slobozi 45. de lei. Depart. din liiuntru cu
nr. 2315 aproba sii se treece la socotelile Comisiei.
Arh, Prim. Dos. /1838.

XXLII.
Ocermuitee jud. lalom. ciitre om isie -rgului Calarai.
Disectie cetentinei Calara9i prin o noem cu nr, 116, face curios
cut Ociirm, ca unul Mihai Petrovici Ce a fa
trecut la Silistra l
care acum s' a trimis de are stat de ciitre Mari Sa Pese Silistrei in
zisa curiiienie. $i fiindca numitul se afla in lip a de hrana oietei, se
scrie Comisiei a slobozi din cutie targului pent/Ju 20 zile cete parale
20 buni. Adaugand a se poruit.fi _i acera, ca penttu sloboziree de
bani sii fie o lemutitii socoteala,\{[upa care se va i tt ece la ale sale
socoteli de cheltueli.
Ocarm. Rahtivan 1838 Februer 25.
Arh, Prim. Dos. I. 1838.

XLIII.
Ociam. Jud. lalom. ciitre Comisie targ. Ciilarai.
Pentru doi etesterui si anume : Stoian si Ghifa, ce s'au piimit de
la Silistra in cutiitenie carantinei, ceri sunt in prepunere ca ar fi
dintte telherii, ciilciitorii casei lui Dobiici: Ceausescu. Ptin edresul
Cinst, Diiectii cerent, Csleresi, cu nt ... se face cunoscut cciirmuirei
cii sunt in lipsa de hrana oietei lee, De aceia se sctie Comisiei ca sii
ni se dee cete JO perele bune pe zi de fiecare, supt piimire de cfitanfa
si f oaie enume a cerentinei.
Odum. Rahtivan 17 Mai 1838. Arh. Prim. Dos. I. 1838_.

XLIV.
Cetmuicee jud. Ielom., ciitre Comisia Caliirai.
In temeiul potuncei Cinst, Depart. Finantiel si in asemii.nare edre
sului cinst. directii a cerentinel locale nr. 142, tcebuinte [iind a se
infiinfa $i un alt, perigavor peste eel aflat periqeoor, atfit -aici cat
$i
la Vadul Silistrei, pentru incarcarea si desciirceree ceicelot: ce vor
oeni fa ceste douii punturi, insa eel de aici de scsnduti cu ghiaburi,
umbliitor, ca la vremee oenirei epelot sa se poetii tidies, precum si
celiilelt de la Vadul Silistre, de gard cu $ghiaburi de sciinduri. Sa
scrie ecei Comisii, ca impreunii cu mei multi oameni de experienta
si in unire cu politi sa elciituiescii uti lamutit deoiz de tot meterielul
trebuincios, cu care urmeezii sa facii ecele periqaoosre, adica, scan
duri, ferarie si plata mestetilor si cat mai cu grab sa 0
trimitii.
p. carm. Corlatescu. 12 April 1851. Arh. Prim. Dos. I. 1850-51.

229
Lista penttu in{iinfarea periqeootului in schela Ota!}ului Calarai;
92 usi si in {iecare Ua Cate 8 sciinduri -920 lei; 110 grinzi, penitu
stelpi la usi i proptele -385 lei; 30 leeturi mei groase -165 lei;
60 scsnduri dulapi pentru fiece ulucii de turnat bucatele -140 lei;
5500 cue -110 lei; 6 ocale cue meti -15 lei; un gheret cu douii
petuii de scsnduti -250 lei; luctu dulqhetitului, peste tot -1.000
lei; 386 belemele, paftale i cue -656.20. Peste tot -3641.20.
Locul, in dreptul [erpostului celui in {iinfa, de la vale cu opt stiin
jeni, edicii de langa somuioc, Dimensiunele, 40 stenjeni lunqime douii
renduri, 6 stiinjeni largime.
Raportul Ccmisiei targului. catre Cetmuite.
ln{iinfarea unui perigavor de scenduri eici in schele oresului Ca
liiresi, eliitutee cu eel in fiinfii, mergiind la fafa locului cu mesteri
dulgheri si [ereri, fata {iind si DZ. Director, asemenea !ji Dl. Politei,
si dupe aratarile D-lui Director, -lungimea perigavorului de 40 de
stenjeni si largimea de 6, pentru incarcarea celcelor, seicelot sau
coriibidor, cu cinci ghiaburi, si un gheret pentru pezii. Alcatuindu-se
aceastii listii de tot metetislul ttebuincios la ini iinteree Iui, semnet de
mesteti, pe care cu cinste o supun la cunostinte cinst, ciirmuiri, spre
cele de cuoiintii,
0 listii ase~anatoare se {ace si penttu perigavorul din f afa Silis
trei in valoare de 1515 lei.
Arh. Prim. Dos, 1. 18.50-51, fila 157, 169, 170 {i 161.
XLV.
Jurnal penttu eleqeree. deputeiului.
Dslui Stolnicul Gheorqhe Lehliu Vist, Constantin Peiieteenu. " .,
,,
Polcoo, lonifa Po~~nan;.
" lpac v el logo{
" at lecoo.
"
Biv vel clucet D-trache Crutescu
,,
"
Stal. Gh. Lehliu Radizcan sin bio ceeus Gh, Ca}arasa'nu.
lpac
,,
Bio cap. za dotobenti 'Oprea B~zlgC:ru
,, Teodorache Doicescu sin logo{. Zamfirache
"
,.
,, Alecu sin cluceru Dumitrache Ctutescu
n
,,
,,
,,
Biv treti Vistier Criiciun
'
,,
,,
,,
Biv oel Setrer Dumitreche Sotescu
,.
,,
,,
,, B o oel Sluger Dumitrache Fochidis
V atafu !spas Fagaraanu. V otat de Stolnicul Ghifa Lehliu.
Asta.zi la 3 N oembre [eat 1831, alegatorii [udetului Ielomite edu
niindu-se in prestistoie otcermuirei in numiir de doi spre zece, inctedinteii din chemerea pe anume supt inteie sedere a d-lui Biv oel
ceminer lordache Arion, alegand prin sorti pe d-lui Biv eel Stonic
Gheorghe Lehliu, esupre ciituie s'eu edunet cele mai multe glasuri,
l'au numit deputet al acestui judef, i spre incredin,tare i s'au dat
aceasta.
Otcarmuitorul Jud. lordache Arion. Secretar I. Burdeamr.
Anal. Par!. Vol. I! pt. l, p. 186 i 210.

230

XLVI.
[ud., ciitte Comisia targului.
Cu potunce Cinst. Depart. din lii.untru nr . 6625, primindu-se ala
turatul Buletin al Stetului, prin care se publicii o oarecare neepsrets
deslusire, esupre chipului alegerei deputetilot de judet penttu Extra
otdinece Obsteescii Adunare. Sa sctie acei Comisii a lue ace! Buie
tin in de aproape bagare de seemii !Ji a se conforma cu a lui coprin
dere, spre depifrtarea veri ciuei neoriindueli si ebeteri... caci, penttu
oeri care cat de mica impotrioii urmere, sau scspere a acestui soroc,
abaterea va fi neettetii si insusi d-nii Cileni au grea riispundere,
eoend si ecelee in cunostinta, ca indetii dupe a ecestie ptimite, sa
f aca a se obst: in grab, in coprinsul ecestui ores, cu din totdeodetii
se indetoreezii a face cunoscut tuturot boerilor din coptinsul oraszr
lui, celot cu ciidere de elesi i alegatori de deputeti, ca sii vie la
Ocsrmuir {ara ziibeo, a-!ji ariita celitiiiile intru eceeste si spte in
cheeree cerutei liste. In precum se msi spus aceastii lucrere zabava
nu iette,
Otciu muitor, K. Filipescu.
Arh. Prim. Dos. 2. 1842-43. 16 Noemb. 1842. nt . 6013.
Ocetm,

XLVII.
Cinst. Cerni. ecestui [udet lelcmite. De la Cilenul Comisiei R.a
ducen Ceeusescu.
In curqetee a trei ani de cend ma af lu miiduler al Comisiei ecestui
targ m-etti silit ca sa aduc slujba pliicuta si folos cutiei penttti
inilo
titee oresului ... $i intra toete ecestee am fost ferit de otice ree in
tiimplere vatamatoare cinstei mele. Acum der otiind a nu fi precum
eriit, cu asemenea stirbire, m-am dus la D. D. Caracusidi, ca sa ma
inteleq pentru trei ciirmeci ce au slobozit (si la toti li-e luet bani).
farii a. lue ban ii angrajului i a lua bileturi spre douedii, si in Zoe
de
cuvenit raspuns, rn-am pomenit de odata ca se pornesre asupr a-rni
cu votbe sciitneve, utmete cu totul impotriva bunei orendueli
apoi
[iindcii eu nu pociu fi ... atacarisit de un asemenea necunosciitot : de
aceia sii-mi dee dceptiitile...
Nr. 30 Marte 1837. Arh. Prim. Dos. 4. 1837.

XLVIII.
Comisia targului ciitre Cermuire.
Gheorghe Opren, nequ;iitorul din acest Ora, a fost intrat in lu
crete de miidulsr al ecestii Comisii la 1 N oembre 1849 i esit la 15
Mai anul cut qetot 1851. Care le :ji mai nainte a ocupet acest
post incii doi eni, cu leeturile 1842 i 1843, evend penttu cete trele
aceste rsndnr; de slujba atestatele Dvlor fotilor Carmuitori dupa
vremi,
precum i alt osebit atestat doveditor ca in anul 1849 au stifruit
la
reparafia fncaperilor pentru cfartituirea Otirei otomana. Jar parti~

231

colere d-lui indeletnicite de estiizi, este la praviilia de bogaserie ~i

alta speculii pe af ara, de pesciirie,
Arh. Prim. Dos. 2 comun cu 1. 1850-51. N r, 46 J 5.

XL VIX.
Ocarm. jud. !alom., ciitre Comisie targului CalaraL
Prin potunce cu nr, 4948 s'au mai scris ecei Comisii, ca sa faca
punete la cele i in soroc de trei zile, sa trimitii la ocarrn. lista de
sese cendideti, ceri vor f i eles; de obsten ot esului, spte a se
iniiiri
doi dintr'insii de ciitre cinst. Depart., dupii orenduiele ce a urmat si
pana acum. $i nici o utmete nu s'eu vazut. Care listi!i [iindcii se cere
cu grab la cinst. mare doornicie. de isnoava se sctie Comisiei, ca
neqresit sa sa trimite cerute listii la ociirmuire.
p. Ocerm. S. Fiinescu. Aib. Prim. Dos. JO, 1837. Oct. Nr. 5164.

L.
Ocarrn. jud. lelom., catre Comisia targului Calarai.
Fiindcti la inceputul lunei lui Cctcmbre. utmeezii a Se face ale
gere din nou de doi miiduleri la Comisie ecestui ores, i pentrucii
de ciitre. Cinst, Depart. din liiuntrn, ptin pistunce cu nr. 6476, se
cerc ,wa,,~ t,'7tai !Jsta de sese ca,FJdidat";di,TJ .c.ei mai
cinstiti
locaitori,. potrioit cu art. 2 din ,,J~rna[ul" Sfat~lui Ad-tiu incheiet in
1833. Se scrie ecei Comisii ca sa f aca. punere la csle i sa ttimitii
la Ocarm.
o listii de 6 cendideii, ceri oot fi eles! de obstee ot esului spre a
se
intiiti dinir' anii de catre Cinst, Depart. ecei itisi, Sa esteeptii in
soroc de ttei zile.
Ocerm . .Rahtiuan. Arh. Prim. Dos. I. 1838.
LL
Cerm. Jud. lalom., catre Comisia targului Calarai.
Primind ciitrnuiree potunce cinst, Depart. al trebilot din Iiiunttu
cu tu . 6309, ca potrivit art. 7 din [urnelul cinst. Sf at ed-tio extt eot
dinar, incheiet in enul 1833, ~i etingiitct de intocmirea Comisiilor
din tacguri, la inceputul ciitoerei luni Octonxbre, ca sa faca notui
alegere miidulerilor acelei Comisii, se face cunoscut ca penitu a
ceeste, prin Poli,tie, s'a pus la cale siiversire alegerei la 30 a lunei
curqiitoere. Si-i scrie Comisiei, ca dumneelor cei de acum miiduleri
eici, eoend in oedere dorinte Stepenirei, ca [iecare din lucturile ei,
sa stie rezulietul la vreme, sii stiituiescii indeiii dupa primiree ecestie
in intocmitee socotelilor enuele, de oenit si cheltueli pe ecest period
ce-si dii sfacit la intai a oiitorului Noembre. Si pana la sfar~itul
acestei Zuni Septembre, pregatindu-se dupa toata randriiala ~i con
trolarice:jti forme, impreuna cu bugeturile am1lui 1Jiitor, sa le trimifa
la Carm. pana la 15 Octombre.
p. Carm. S. Lacustea.nu.

232
S'a ttimis utmiitosree listii ; Minea loan, Tiinese Dumittiu, Mitu
Teodora, loan Vasili11, Constantin Stanciu i Ille Popescu. Din a
cestie au fast elesi i lniiiriii de Depart. din liiuntru, I oenciu Vasiliu
si Mitu Teodora. Feptul a fast comtinicet de cettn, Iorqu Menu, la
31 Octombre 1843.
Arh. Prim. Dos. 2, 1843, fila 102. Nr. 5618 din 24 Septembte.

LIL
Ciirm. [ud. lelom., ( ciitre} Comisin targului Ci!ilarai.
Potrivit [urnelului Cinst. Sf at extceotdiner din enul 1833 si ase
manat potuncei Cinst,1a Depart. din lhunttu, ca tu: 5054 se face
cunoscut:
oiitosrei
Zuni Octombre
are apentru
se {aceanul
in
presustoieComisiei
cermuireica nouii1 aelegere
medulerelot
Comisiei,
vutor, Pentru care va lue Comisia miisurt a se edune in etiiteie zi
toti ot ssenii cu cedere, spt:e a se savar9i alegerea, dupii toata oriin
duiele. Jar dumneelot miiduleri ce-i de ecum e-i Comisiei uor ingriji
pentru esterneree socotelilor enului curqiiiot i alcatuirea bugetului
pe eel oiitor, ca indetii dupii nutniree miiduleriloc celor noi, sa se
ttimitii la Cermuire spte a se supune la intetires Cinst. Depertement.
Cann. M. Gradi)'iteanu. Secreter lpiitescu,
Arh. Prim. Dos ... , 1846, fila 142, rtr, 5476.

LIII.
Ocerm. Jud. Ielom., ( ciitre] Comisie targului Cillarai.
S'eu mai sctis ecei Comisli prin porunce cu nr, 4936 9i a regula
risirei socotelilor de primirea i cheltuiel urrnata fn curgerea anului
de cetre cei mai d'ineinte miiduleti der fiindca de isnoeoii s'au
primit porunce Cinst. Depart. din liiuntru, cu nr, 6812, prin. care se
scrie cu griibire trimiterea socotelilor anului trecut si bugetul pe eel
urmiitot . sdeoerit i de Comisia revizuitoere. cu stresnicie sa sctie
ecei Comisii, numei decet dupa primiree acqtia, in soroc de douii
trei zile, aternand cetutele socoteu, sa se ttimitii la Ciamuiie f ara
mai multii intiit ziere.
Arh. Prim. Dos. 7, 1837, 15 Noembre 1837.

LIV.
Ocarrn. judef. lalomita (catre Comisia targuhzi Calarai.
Sunt 16 zile de cand s'ei: mei sctis ecei Comisii si ptin porunce cu
nr.... , ca prin indeletnicite cu [otii Cileni sii ssteernii socotelile
venitului si cheliuelilor anului trecut, bugetul pe eel cur gator i sii
li ttimitii la ocarrn. si nici pana acum nu s'eu va:wt utmere.
Apoi
[iindcii esemenee zabava numai po ate f i suferita i care nu
curge
decat numai din nesimfirea intru care se afla, precum se vede, D. D.
Cileni din nou alei. cari neprefuind credinfa ce li-au dat obtea
intru insarcinarea pusii as11pra-le, precum i datoria ce au i-i-i a

233
uttne lucriitile ce li se cer, esteeptii de sila i ptin imbolditii indem
nare a intra in puneree la cale a detoriiloc puse esuprii-le. Drept
aceia .;;i acum se scrie acei Comisii ca nemei perziind un minut za
beoe, sa trimitii neqtesit cetutele socoteli, cu report din perte-i, luend
asemenea de la [ostii Cileni subt a ei primire si toate delile si benii.
p. Cerm. F. Fiinescu. Art. Pri. Dos, 7/1837, din 11 Decembre.

LV.

Ocarrn. Jud. l elotn., ( ciitre} Comisie tiu qului Calara.;;i.

Asupra cererez facuta ptin repottul cu nr ....
, se face
cunoscut acei Comisii porunca Doorniciei, subt n<. . . , ca dupii
cercetere socotelilor, cum si bugetul, s' au gas it dupii toatii
cuviinie i inta
tindu-sii, cum i se sctie, ca sa urmeze acea Comisie pe oiitor, cu chel
tuelile intocmai dupe. acea coptindere.
Secreter Giulogiu. ~ Arh. Prim. Dos. 7)1837.

LVI.
Comisia tiirqului, ciitte Csrmuite.
Se supune la cuncsiinte Cinst. Cermuiii, ca d.lui Minea loan, ste
rostele petentetilor ecestui targ, de la Octombre trecut si pana estiizi,
trei ttimestturi tiecute fiind, nici un [el de zeciuielii a petenterilot nu
s'a prim it la Comisie, care insumeaza 1200 lei, petitru care s' a fa cut
cunoscut Cinst. Csimuiri. ~
acum se roaga plecet sa pue la cele
inplinitee for i in viitot sa t iispurczii banii regulat la [iecere incheere
de ttimestiu, ca .;;i Comisia sa poata da in cunostinte cinstitei car
muiri cat capital are fondurile ei. Asemenea i petitru lei 900 ce sutit
la Cinst. Ceim., lea[a lui Kiciuc Memet, ce dupe potunce Cinst. De
part. cu nt . 2887, urmeezii a se inainta casei Comisiei, si nici pan.
acuma nu s'eu primit. $i niste trafuri inplinite de fostrzl secreter Dl.
Teodor Corlii.tesrn si neprimite nici ecele. Acuni fondurile Comisiei
se afla fara capital, mei oiirtos penttu cumpiiriitoetee graului cisniu
lui de pane Ji came.
Arh. Prim. Dos. 1/1849-50, [ila 288 din 8 August 1850.

s.

LVII.
Ocetmuiree [ud. lelom., ( ciitte} Comisia targului C.?i.larai.
Dupe cereree scelei Comisii prin reportul cu nr. 18, pe de a perte
s'e potuncit d.lui Comandir al punctului, ca sii. nu sloboedii ceicele
ce incarcii i descercii productele la aceasta schelii panii. nu va ve~
dea la mana negufiitoruhzi rava!jele el, iar pe de alta, i se face cu~
noswt ca comernicia (?) Comisiei este cunoscuta ocarmuirei : i do
rinf a de dorobanfi... pentrn a-i avea drept slugi, aceasta nu i se ha
razqte. Dar pentru indeplinirea s1ujbei i se mai scrie, ca poate cere
de la caprarnl ociirmizirei !jl de la timl dorobanfilor, cate urzul, pe
care iariisi indata sii-l intoarcii. ocarmuirei. Dar se vede ca asa nu-i
place, ap~i nici a ar;ea dorobanfi randa!ji cunoate ca m1 are ~ici un

234

drept, si ca cu asemenea ticeloese priciniti nu se poate indrepte la

nici o ebetere din ale sale detotii.
Secreter Giuloqlu, - Arh. Prim. Dos. 4/1837. Nr. 1153, 1837.

LVIII.
Ocermuiree jud. lalom. ( ciitxe] Comisia targului Calarai.
Rezumet. Oceimuiree face cunoscut ca Maria Sa Vada a iniiitit
ofisul nr. 85, Legiuirea monopolului carrilor de [oc, in tot Prin
cipetul, -- Ptin urmere, [iind-cii acest monopol are a lua incepete de
la 1 a viitoarei luni Julie anul curent, 1847, se sctie Comsiiei a obsii
indete in tot oresul, ca de la 1 Julie, nimeni altul nu oe. putee uinde
carti de [oc, decet acel anume ce va lua de la Stapanire acest drept,
Cerm, Griidisteenu. Secreter Ipiitescu,
Arh. Prim. Dos. 2/1847, fila 32, nr. 833 de la 20 Februer.
C(l

LIX.
Drepiete, frafie. (catre} Membrii Comisie; Ciiliiresi.
Acum ptiti cele preurmete s a putut cunoa~te de ciitre Ministtu din
niiuntru, edeoiiretul venit al fieci!trui M agistrat din taxa ciiitilor de
foe, dupii Ieqiuiree din enul ttecut, su6iscamul crezend cfi s'er putea
gasi si intra' cest ores, doritori de a cumpiire ace st drept sau in perte ...
in vita pe du., ca elciituind condiiiile asemanat cu acea leqiuire, fara
catU~i de putina pteschimbere, sa CUnOa:jleti ca s' a ho tar at si s'
a
publicat strigari penirn liciietii la :
I.a striqere la 7 August.
II.a strigare la 8 August.
Ill.a strigare la 9 August.
Seluteie si frafie. Paraschivescu.
Comisie comunicii ca .sns se gasefe 11n esemenee conzraciu do
titer",
Arh. Prim. Dos. 1/1848, fila 52, adr. 4335 din 5 August 1848.
LX.
Zap is,
Comisia targului Cii!iira~i trebaintii avfmd, a se desf ace benii ce
este datoare Comisiei targului Llrziceni. R.amnicul din sud -Slem
Ramnicul, din imprutnuturile pentru enul 1841, pa seam a cesei sale,
pentru cliiditee cezetmei dintr'ecest eras si anume:
Comisie targului Llrziceni. lei . . .
2792
Cornisie targtzlui Ramnic .
2208
Peste tot
5000
Precum anume se oede ptin ale sale socc)teli, esemiinet cu Ineltn
deslegare ce prin luminat ofis cu nr, 212, a bineooit Maria Sa Vodi'i
a de cinst. Depart. al trebi'or din liiuntru, a luat cu imptumutere
po
menita suma de lei 5000 de la Casa Eforiei endemniziirei si a com-

255
pensiitei scutelnicilot si a pensiiloc, cu dobende care lei 6 la % pe
un an $i se indeioreezii ca la sf aqitul fieciirui an, sii riispundii acei
cinstite Eforii, atat dobiinda ecestei imprumutiiii cat si din capete
pre cat va ave a inlesnire, panii la deseoersitii des{ acere a totelului.
Spre dovada dar ssu dat ecest zapis subt isciilituiile miiduletelot i
pun ere a pecetii in anul 1844, Mai 1.
Minea loan. loan Vasiliu.
Arh. Prim. Dos. 1/1850, fila 131, 1Mai1841.

LXI.
Octam. [udet: lelom., (ciitte] Comisia Ciiliirai.
D. pitar Grigore Poeneru, etendesul mosiei Caliirai, prin herti
primitii la nr. 1835, face eriitere Ocermuirei, ca dupe cisniul ce s'e
fa cut in toamna trecutii, de sunt opt Zuni, se cunoeste in simtitoere
pagubii i ca sii. f acii de isnoavii cisniu, dupe toate orenduelile, ar
urma dupii dsnsul panii la noua recoltii. Cermuitee der, scrie ecei
Comisii ca sa pue in lucrete facerea cisniului, oriinduind intr'eceestii
pe dl. Gheorghe Opran, cilenul Comisiei si pe dl. lordache Fii.rcii9anu, pitarul loan Burdea si dl. lorgu Mecovei, ciirore s'.e scris dee
sebit ca toti ecestie dinpreunii si cu elti doi. trei negufiitori cu cu
nofinfii .pe cari ii va cnnoeste destoinici Comisie si di. erendes: Sa
pue in lucrare farii ziibavii facerea cisniidui, dupii cum se spas sub
privigherea dlui Fiirciisenu. Pe care cisniu cu liste tocmitii dllpii. toatii
bune orimduielii, cu report sii-l trimitii dupii renduielii Ocarmuirei
spt:e a se da cuoenite intiitite.
Ocarm. I. Maior Menu.
Arh. Prim. Dos. 2/1843, nr, 2295 din 5 Mai 1843.

LXII.
Ocsrm. jud. lelom., ( ciitre) Comisia targului Ciilarai.

Ltumd sii.varsire stretisul semiineturilor si tteeretul lot, utmeezii a

se face cisniu peniru erticolul pane si jimb!J spre indestuleree orasrz

lui. Pentru care se potunceste Comisiei ca ptin inieleqere cu Dl!
arendes al mosiei spitelului Coltei, pe care se afla resedinte Ocar
muirei si celelelte dregiitorii esezute. Cumpiirend grau de trei miini,

dinpreunii si en alfi doi, trei nequiiitot: sii-! f ecii ace st cisniu dupi'i
toata buna oriinduielii $i CU baqare de Seama pftna !7<1 lue siJ.vaqire.
Tot intr' o creme insii. se va indeletnici i cu cizmpii.rii.toarea a trei oite
[tunte, mijloc si coadi'i i va face cisniu carnei, pe caire dinpreuna cu
ale panei. sa le trimitii la OcarmHire cu toatii. desluirea, spre a se
supllne la cunotinfa cinst. Depart. spre intii.rirea !or.
Arh. Prim. Dos. 2/1843, fila 101, nr. 5577 din 20 Sept. 1843.

LXIII.
Carmuirea jlld. lalom., (cii.tre} Comisia targulrzi Cii.lara!ji.
Spre mii.rginirea uneltirilor ce ar mijloci din partea contraciului

236
penei pentru targul acesta Calarai, f acandu-o mai ptoestii in celi
teie spre a putee oinde jimbla mei mult, sau intrebuinfand eceies la
emiindouii etticolile spre a. trage folos mai mult, Cinst. Depettem, al
trebtlor din Iiuuitru pune indetorire ca subisce.itui piin intelegere cu
ace a Comisie sa f aca indeiii o probii de o pane si de o j1mbla,
pe
care pecetluindu-le atat Cermuiree, Comisie cat si contreciul, sa stee
in piistreie la Comisie, ca sa slujesce de model despre celitetee in
care in toete vremee este dator numitul sa indestuleze oresul. Sa
sctie dar Comisiei a pune la cele savaqirea acestei opereiii Dumi
nicii la 19 e'e urmiitoerei supt oederee a insu-mi cermuitorul,
lmplinitornl datorElor de carrnuitor M. Graditeanu.
Secreter Poenaru.
Arh. Prim. Dos, 2/1846, fila 4, nr, 6733, Noembte 10 din 1845.

LXIV.
Carmuirea jud. lalom.. (catre) Comisia targolui Caliira!Ji.
l n urnie repottului acei Com isii nr. 67. s' a aratat la Ocermuire si
in scris reclsmatie d.lui loan Piiltineenu, erendesul mosiei targului.
plangandu-se penttu nedteptiitiree ce i se face la socoteala cheltueli
lor brutiiriei si la neinsemnarea tuturot emiiruntelot operetii ce nu
ciniului.
se cu vine a ramane pe din af ara la f acerea
Dre pt
eceie
pentru depiirteree unot esemenee imprejutiiri !Ji ca sii nu mai ramfie
cuciint D'Iui Paltineanu, sii stiituiesce a se face un ezact cisniu
pa nei elbe si de rand, trebuincioesii la indestuleree acestui cces,
luen du-se grfw spre siivaqirea operetiei mai in grabii dela eel i~
fiinta
contreciu al acestui ecticol si apoi f iira a mei face or'o scspere
din
oedet:e sii ttimitii Cermuirei, [ista Liimuritii spre intiiriree pretului.
far
spte saviirirea ecestei operatii sa orendueste ca din partea Carmui
rei, Dl. Raducan Ceeusesca si Dl, Politai al ora'}u.lui, carora s'a sccis
asemenea,
p. Csrm. I. Ipiitescu.
Arh. Prim. Dos, 2/181:6. fila 143, nr. 5765 din 16 Oct. 1846.

LXV.
Carnuuree jud. lalom., ( catre) Cinst. Comisie Magistrata.
Fiind-ca erendesul ecestei mosii in potrioe indetorirei ce are esu
prii-si prin contractul de erenduire, estiizi a lasat in desiiversitii rre
lucrere brutiirie ecestui ores, ptecum i pe locuitorii oriiiini in
lipse de jimbl8. si pane (eel mei trebuincios erticol}, se pune indetorire
Co
misiei sa ia grabnice masuri a se cumpii.ra gran de mana intai i a
doua cu aratarea pretu1ui polipsit astazi i tot acest grau prin ingri
iirea de aproape a Dlor Cilenilor. sa se macine treptelnicqte .~i sa se
pue la cale ca eel mlllt panii diseara sii se scoatii pane i jimbla pen
tru indestufarea OrR!jllfui, in cat Sa Till se simta de lac lipsa, urman
dr.t-Se vfinzarea, jimbla pe parale 24 ocaua :;i panea pe parale 20
ocaua. in care chip Comisia sii fie scoaterea acestui articol cu imbel-

237.

:;ugare, panii se va primi desleqerea Cinst, Depart. din leunitu, la

reportul trimis ptin :;tafeti:ipenttu aceasta. for de cheltuielii si folos
se va tine curatii socoteelii si cu deslusire de venitul sau cheltuielii,
piinii fa izn ban, ciici otice incurcatura' va primi pe seama d-lor Ci
lenilor,
Cerm. Gredisteenu.
Arh. Prim. Dos. 2/1847, fila 36, tu: 1088 Marte 7.

LXVI.
La Cinstite Csrmuire.
lncetfmd Comisie de a mei tine indestuleree ecestui ores cu etti
colul piinei la 9 ale urmiitoerei Zuni. se trimite la Cinst, Cermuite cu
ecest plecet report, listii lamurita de toate cheltuelile si oenitul. din
care se liimnreste ca Comisia a cercat paguba de lei 161, pereie 9.
$i are azi in fiinfa ataL. aratat cat si taratele. Binevoind Cinst. 0cermuire a face pun ere la cele penttti despiiqubiree Comisiei de la
cine Se VB gasi CU cuoiintii, precum l darea celot de niei SUS rama
~ife in ptimuee contreciului ce fine acum brutiirie.
In liste gasim socoteele facuta de la 9 Marte piinii la 8 April. S'e
oendut cu 20 perele oca:ua. In total s'a incasat 7320 lei.
Arh. Prim. Dos. 2/1847, fi!a 42, nr. 31 din 11 Aprilie.

LXVll.
Cerm. jud. Ielom., ( ciitre} C. Comisie a till'gului CiUara:;i.
A vazut Carmutrea socoteala trimisa de acea Comisie cu raportul
nt . 31, pentru cheltuelile urmate pe uremea ce a avut esuptiisi indes
tularea ecestui ora9 cu art. pimei. $i [iindcii penttu ecoperiree ne
ajungerei s'e sctis Polifiei ore.sului a pune indetorste erendesului a
ce9tii rnosti. Comisia va ingriji a-si primi deplin suma acelei neajun
qeri prin Polifie de la pomenitul erendes. Cu care chip neramanfind
nici utt {el de impteiurere, urmeezii ca nici sa figureze in socotelile
sale pe enul cut qiitot or-tin condei de cheltuielii sub eceestii ceteqo
rie. caci nu va

fi

primit.

p. Ciirm. Ipiitescu.
Arh. Prim. Dos. 2/1847, fila 47. Nr. 1731/1847.

LXVlll.
Rezultatul cisniului de la 1 lunie 181:7:
60 lei 1/2 ~hilii griitr bun.
50 ., 1}2
mijlociu.
2 " cutiititul grf!wfoi.
7 ,. trensportul la moerii si inepoi.
9 " miicinetul.
128 lei peste tot.
Productul :

238
360 ocale qreutetee graului la un loc, din care se scede :
44
firoseala la cernut ~i macinat.
316
care, cernendu-se, s' euut :
9 3, 200 tarate si
222. 200 fain'a ;emuta.
De norar ca, pe aceasra socoteala se gasete aplicata i pecetia
oresului, rotunda cu insemnarea : Kom. or. Ka{a. 1847 edice Comisie
oresului Calara$i. in [urul unui snop de grau.
Arh. Prim. Dos, 2/1847, fila 65. 1 lunie 1847.
LXIX.
Ciurn. jud. Ielom., ( ciitre} cinst, Comisie a targului Ciilara$i.
Precat subsemnatul, asa f ara indoiaJa ~i C. Comisie , cunoasre ne
multumirea obstei ecestui ores, despte indestuleree sa de arum cu
erticolul de pane. aceasta pticinii puind pe Carmuire in neodihnti. a
luet totdeauna miisutile ce i s'eu perut tnei priincioese, esupt:e eren
desu'ui inssrcinet cu ptezise indesiuiere, dupa cum aceasra cu neta
gaduire s-a putut cutioeste de Comisie si de chier obtea oresului ;
insii pana estiizi se Pede CU destulii mehnire. Se oede ca indteptere
din pertes eceluie sub [eluri de pricituiiri deserte din perte-i. Acum
nu ramfme de cat ca aceasrs C. Comisie adunandu-se, sa chibzuiescii
i sa supue f ara zabaPli. Cermuirei, ptin [utnel, toate miisutile acelea
ce vor gasi si din perte-i, mei cuciincioese si destoinice de a se vedea
in urme punerei lor in lucrere o indreptere a.supra ecestii interesente
imptejuriiri. Prin urmete se insarcineaza ea, ca into zi potriuitii de
diinse si cat mei in grab. edunsndu-se in comitet in fiinfa si a altar
otiiseni, oemeni de cerecter, sa intre in cerceteree tuturor amarnnte
lor ecestii pricini si facfmd desbate re despre stare a de ecum a jim
blei si panei ce sunt intt' o deopotriue proestii calitate pentru pretui
qreului, pentru mijloece'e prefecerei lui in faina si pentrti toate cele
lalte care tsrioesc la dorita inbuniitiitire a acestui erticol, si la tineree
lui in bunii stare, potrioit cu trebuinte si coptinziitor de mijloecele ce
s'er czmoa!jte de neeoiiretii trebuintii, ca sa se ia spre ecest sfftrit,
sa grabeasca a le pune Cermuirei, cu raport, spre cuoenit punete la
cele.
.
Cerm. M. Griidisteenu,
Arh. Prim. Dos. ,2/1847, fila 81. Ne. 4243 din 16 August. 1847.
LXX.
C. Csrmuire a [ud, lalom. (din pertee Comisiei targului).
Cu cinste se supune la cunostinte Cinst. Csrmuiri. pretul [imblei
si al piinei, dupii pilde altar ora$e i targuri ale Prinfipatului nosfru
De $i va priPqte in acest ora$ prea inclfrcat, dar acea incarcaturc'i~
ar fi mai pufin simfita daca la calitate ar fi mai inbunatafita, pentru~
ca panea de acum nu-i compusa decat din singura tariifa, i jimb1a
trebuia sa-i f aca Carmuirea o foarte parrunzatoare bagare de seama,

239
ca sii o poatii da osebit din penee de tiirafe, pe langii care epoi, sii
mai adauga ecrimee, mitosul greu si cttizimee, cusuturi simtite mei
cu osebire acum in post, ciind simgura hrenti a celor mei multi, este
pan ea.
Comisia der, detorie implinind, roaga plecet pe cinst. Cetmuire
sii bineooiesce a pune la cele in oiitor inbunatfifirea ecestui erticol,
ce se pliiteste cu un pre} aa de crescut, f ara a fi eel putin
multumiii
de calitatea ei. cei ce o intrebuirueezii.
Cilenul Comisiei Gh. Opran ( nume'e este stets cu o linie).
La acest report Carmuitorul riispunde intepet :
Dupe cele descrise in repottul cu ttr, II, Cermuiree crede di Cinst.
Comisie, f ara a lua in vedere hartiile din dela se, ce Ceimuiree ie indreptet in eceeste, au f acut esetnenee cerete :;;i incunostiintete
cu scop ca-:;;i implineste datoria si sprijinii
[ericicee
obsiei
oraanqti,
pentru care scop este numai numiiii. dee creaza, ca eceeste nu a fa
cut-o de lac in f apta. penttucii Cermuitee de tnei ineinte a f
amt

aceasta biiqete de seama. si a cerut sa ia dispozitiile aco[o deslusite,

spre inbuniitiitiree celitiiiei ei. A:;;a der spte ciispuns se scrie, a urme
acea poruncii cu tu:.... stiauind cu dinedinsul intreceesta. Cermuiree
are destule doriniii a inbuniitiiti si celitetee ji a gasi si pretul : acesta
este scopul de ciipitenie al ei :;;i al leqilor dupe care i:;;i ia urrnare.
P. Cann. Corliitesca.
Arh. Prim. Dos. 1/1849-50. fila 40 :;;i 29. Decembre 17 1849.

LXXI.
Csrm. jud. lalom. ( ciitre} Comisia targ. Calara'o;i.
Cu destulii mehnire, inca de la venirea mea eici, oiid ca pime ~i
jimbla dintt' acest ores este de o calitate destul de proestii, incat cu
mare nevoe o poate manca cineva. ~i apoi $i cu un pref cu tnult mei
mare deciit in toate oresele Tarei. Acest erticol {iind eel mei neepii
rat trebuincios penttu hrana obstei :;;i dotind a da o pref acere cat mei
bunii celitiitei si pretului lui, prin astfel de mijloc, inciit si obstee
sii
fie multiimitii si enireprenorul sa nu se f oloseescii mai mult de cat
cu acelea ce le da stiipenitee. Am chibzuit sii se f aca prin cea mai
strictii bagare de seamii, ctsniu dupii toata oriinduisle, Aa dee in
detorez pe cinst. Comisie ca impreunii cu d-lui Costache Gherghi
ceanu i alti negutatori ai ii(::estui ora$ i in fiinfa :ji a secretarului
Carmuirei, carora li sau pus indatorire prin osebita hartie din partea
Carrnuirei ; sa se f aca ci:;;niu,
mai intai spre dovedirea
cheltuelilor
trebnincioase, cat se va putea mai intemeiat pe adrnar $i apoi
cum
parandu-se grau trebuincios :;;if acandu-se toate cele ce trebnesc spre
lamurirea lui pana se va coace, cu din fonduri!e Comisiei, sa se aleaga
adevaratul pref cu care s'ar putea vinde panea i jimbla de bunii
ca
litate pe vii tor. $i rezultatul sa se f aca cunoscut de tofi prin
inscris
raport. lar banii ce se var aduna din vanzarea panei, se vor depune

240 .
la casa Comisiei spre ecoperitee celot ce se var lue in osebitii chel
tuielii panii la deseversiree cisniului.
Cerni. Al. Floresca.
Arh. Prim. Dos. 1/1849~50, {ila 8, nr, 7275, din 1Noembre1849.

LXXII.
Copie dupe edtese Eforie spitelelot cioile cu nr, 2136, 26 Noem
bte 1851. Copietii de scriitorul Scarlet Doicescu.
Fiindcii inelt Depsrtementul trebilor din liiuntru prin riispunsul ce
ape dat
Eforiei
cu ttt proprietatea
. 11817 in prioinie vanz.?irei piinei si a ciirnei
mosie
Caliirai.
spitelului Coltee, incunostiinteezii

ca
dreptutile

moslei spitelulu la oimzereie aces tor erticole, este sfant i

netagaduit, pre cat inse si erendesul ei va primi sa le scotii si sa le
vanza de calitatea si pretul cu care sar inssrcine i alt particular. De
aceia ca cinste este rngata cinst. Cstmuire, ca sa f aca cele de cu
viinfa, spre peze inteiesului spitelului. despre ceti s'eu sctis si inqti
iitorului acei tnosii de a se etiite. la cinst, Cermuire spre a lite cuve
nite indestulere,
Semneezii Feiichide. Gh. Ghica, Arsachi.
Arh. Prim. Dos. 1/1851.

LXXIII.
Ocertn. [udetului, Comisiei targ. Caliirai.
Dupft cereree ce prin jalba a facnt la Ocermuire Nicolae Nastase,
ca penttu indestuleres ecestui ores cu etticolul de came, se insiirci
neezii a tinee prin contract, pretul pe parale treizeci ocaua. In urme
ciitiie vazand Ocermuirea ca nimeni nu s'au mai ariitat si cu temei,
a se mei scede, a primit a se urme vanzarea pe parale treizeci oceue,
De aceia se si sctie Comisie, ca incheind contract cu pomenitul Ni
colee sa i sa pue in cunostinte Cermuitei.
Secreter Giuloqlu.
Arh. Prim. Dos. 4/1837.

LXXIV.
Carm. [ud, Ielom., ( ciitre Comisia targ. Calarai.
Dupii poftirea ce s'e [lieut pentru deree prin contract a indestulii
rei orssului despre erticolul carnei, nimeni eltul nu so' u aratat de do
ritor de cat dl erendes, cu pret de 31 oceue de uaca si 32 de miel.
Acest pref supuindu-se la cunostirue si Cinst. Depart. si negiisin
du-se de cuountii, poruncesie Carmuirei priri nr. 2477, ca dace di
erendes mz se va uni a sa insiircine la eceestii vanzare dupii un pret
cuoiincios. etunci sa f ecii cisniu c11 cee mai emsrnicii bagare de sea
m a, $i pe langa toate cheltuelile adaugandu-se drept folos vanzarei
lui elte douii perele la toetii ocaua, cu preful ce va ei, sa indatoreze
arenda9ul, ca pe unul ce inf iifieaza persoana proprietarului este da-

241

tor a inCfestula pe locuitorii proptieiiitei sale cu ecest articol de intiii

trebulntq, Spre acest sfar~it se scrie Comisiei ca sii faca nepresit i
asemene:a cisniu se scrie Comisiei ca sa f aca neqcesit si asemenea
cisniu, In utm ciuuie se-l incunostiinteze Ocarmuirei spre a {ace
p]p

.d.? <'LN-'ii??/a.

Ca.rm, Rahtivan.
Arh. Prim. Dos. 6/1841, nr. 1816, Junie 1841.
LXXV.
Csrm, judet. lelom., ( cetre cinst. Comisie a targ. Calara$i.
Pre{ut"i/e cu ceri s'eu insiircinet d.lui srendesul acestii mosii Cala
rai, a i11destula pe haladuitorii ori!i!jiini cu arti~olul c~rnii p~ curs de
un an, itn.parfiiindu-se cu report cunostintei Cinst: Depart. din liiun
tiu, san si intiirlt pe pref cea de oaie parale 28, 9i cea de vaca, dupii
cisniul ce se va face, pentrucii cea din utmii fiind de mare trebuintii,
ca mai intai sii-i hotiirescii cheltuelile ce lueti de baza al cisniulul,
precum i soroecele la care are sa faca cisniul.
,
Carmuirea in temeiul poruncei ptimite de la C. Depart. din liiun
ttu sub nt . 4982, pune dinedins indatorire Comisiei, a piizi aratata
de mai flus regula cu nestriimutere de a hotiiri: pretutile, soroecele .:;i
cheltueli{e, cat mei in grab, ca nu etunci din nerequleree acestor douii
erticole .sa mijloceescii ere-o esuprire ciitre orii$ani, sau ciitre contra
ciu, ii s.a fie nemultumiri $i pretentii, ciici riispundetee i'r-unei ne
orsnduet; va pttoi esupt:e Comisiei. far rezultetul ecestei lucriu i ua
ingriji S<'i-l impiirtiiseescii prin report i Cermuitei spte stiintii.
Cann, M. Griidisteenu.
Arh . .Prim. Dos. '2/1846, nr. 5427. 26 Septembce 1846.
LXXVI.
C!irmuirea [ud. Ielom. Cinstitei Comisii Caliirai.
, Sfar$indn-se tettnenul cisniului dupii care s'a utmet pene ecum
vanzare~ art. ciirnei intre'cest ores, !ji urmend a se face de isnoava
cisniu, Se indatoreezii d.lor Cileni[ Comisiei a face indetii cumpiirii
toare a t-itelor trebuincioese la eceestii operetie si in fiinta etet a d.lui
aren~~$ al mosiei cat si a d.lor negufatori, Raducan Ceausescu si loan
Vaszlm i alfi dintte cei mei de ciipitenie ai oresului si cu cunostintii
u0 a:'t'.)~nea impre/ur:are, sa se faca cistttiu' ecestui ertico/ cu emd
runtii bagare de seemii si eel mult pana la 8 ale urmiitoerei ; dupa
care cu report ua supune la cunostinte Carmuirei rezultatitl, trimi
fand i bsta ci:'}niului in original sp;e c~le de cuviinfa.
Carm. Gradi:'jteanu. Secret. lpiitescu.
Arh. brim. Dos. 2/1847, fila 20, nr. 9,5 lamzar 1847.
LXXVll.
Carm. jud. lalom., ( ciitre) C. Comisie a targ. Calfira9i.
Aproape f iind implinirea contractului pentru indestularea acestui

242
judet cu art. lumeniitilor de seu, i trebuinte cerend a se lua mei din
vreme miisuri de asigurare si pe enul oiitor a nu se ioi dupii alt chip
neajungere pricinuitoare de a suferi obstee ore-o lipsii. Comisia re
comendeezii cu dinedinsul Comisiei, importente asigurarei acestui
articol si eoend in oedere ca tocmei scum este cea mei priincioesii si
inlesnitoere oreme de a se savari aceasta asigurare, ptin contract sau
prin cumpiiriitoere de sett, csnd acest erticol deocemdetii n'ere nici
o cat are pentru staturi straine f und pteiuiuulenee indestuiii imbelsu
gare i preturile lui stau intr' un grad destul de sciizut, Gtebeste a
cheme intt' eceeste in eel mei scurt soroc, dupii ce va obsti aceasta
ptin inteleqere cu Polifia, in mai rnulte tiinduri, sa dea un bun sf aqit.
p. Cerm, lpatescu.
Arh. Prim. Dos. 2/1846, fila 125. nr, 5165, 15 Sept. 1846.

LXXVIII.
Cbim. jud. Ialom., Cinstitei Comisii a targ. Calarai.

Voind Cermuitee a regularisi indestularea judetului si cu art. sii

pului ptost, a supus la cunostintn ineltului Departament din liiuntru,
a sa piitere inti' aceasta, si prin porunca nr. 6460 s' a ptimit tiispuns
incuoiintiitot . Prin utmete se [ace cunoscut ecei Comisii ca sa chib
zuiescii punere la cele si giisindu-se cineva doritor a lue eceestii in
sarcinare, sa inchee contrectul cuvenit, ingrijind insa. a nu da ace
luia ce se va insiitcine cu uanzarea siipunului or-un drept de mono
pol, care er vatama leqiuiiile si interesele eltore, iar rezultetul se va
suptine la c1motinfa Carmuirei.
Ciutn, Gradi::;teanu. Secreter lpatescu.
Raspunsul Comisiei:
Facfmdu-se cunoscut negufii.torilor ecestui targ, spre a se gas1
oce-tuiul, care sa contracteze indestuleree acestui judet cu art. sii.
punului ::;i neqiisindu-se nimeni cu eceestii dorinpi, Comisia spte tiis
puns supune cunostiruei Carmuirei spt:e re qulii.
Arh. Prim. Dos. 2/1847, fila 21, 6 lenner 1847, nr, 26.

LXXIX.
Cerm. jud. lelom., Comisiei targ. Cii.lara::;i.
Cinst. Depart. al trebilor din liiuntru. prin porunce nr. 4195 arata
de neaparata trebuinie a se incunotiinta ce anurne catatime de seu
se socoteste de ajuns pentru indestularea ecestui jude; cu lumeniiri.
inti' un an. Drept aceia se scrie Comisiei
ca prin infelegere cu
D.lor
negizfatorii de aici, cei ce in anii trecufi aiz contractat asemenea van
zari. sa adune deplina tiinf pentru catatimea de seu trebuincioasa
la indestularea acestui judet cu lumfmii.ri pe curs de un an.
Clum. M. Griidietanu.
Comisia raspunde :
Luandu-se tiinta de la [otii contraci. de catatimea seului trebuin
cios la indestularea
cu articolul lumanarilor de seu a acestui judet

243
lalomita, in curs de un an, ar fi de ajuns o sumii de septespre zece
rnii de,oca de seu.
Arh. Prim. Dos. 1/1817, fila 79, nr. 3823, 24 Iulie 1817.

LXXX.
Ciirm, jud. lalom.,

Comisiei

targ. Califrai.

Epistetul mosiei spitelului Colfea D. Pitar Grigore Poenam, ptin

hartia nr. 3, aratand ca unii din nequtiitotii ecestui targ, obicinuesc
de es din targ af ara, inaintea cerelor-ce vin cu [elurimi de producte
spre vanzare in ores si tot ei educendu-le in urtnii, le vend cu indoit
pret, Din care pricinii se educe mare neinlesnire celot ce intrebuin
teezii despte ale hrenei, ceia ce fiind impotriva poruncei Csrm. nr .....
ce s'e dat impreurui cu Buletinul tu:.... , pune indetorire stresnicii, ca
in viitor sa lipseescii esemeni neorimdueli, caci raspunderea va ptivi
esupre Comisiei.
Ocarm. K. Filipescu.
Arh. Prim. Dos. 2/1843, 16 lenuer. Nr. 176/1843.

LXXXL
Ocerm. jud. Ielom., Comisiei Calarai.
Pe temeiul potuncei Cinst, Depart. din liiunttu nt . 1938, vise face
cunoscut ca la asezarea pretuiilor [elurimei lucrurilor ce se afla in
ores, mai cu seama biiciinii si eltele, va avea cea mei de aproape be
gare de seemii, ca sa a!jeze pteturile in eczemplere intccmei dupii cele
edeosrete, si precum se va urma pretul in acea lunii, lngrijind din
oreme a le cunoeste in perte, ciici Ocetmuiree a ramas cu ingrijirea
a trimite listele ce primeste din iude; cat si eczemplere pentru ttece
rea intr'ensele, ne mai fiind prin urmere neoriinduiele ce mei ineinte
se urme,
Arh. Prim. Dos. 2/181:3, fila 86, nr. 6694, Azgust 9 1843.

LXXXIL
Depart. din liiuntru ( ciitte] Cecmiutee [ud. Ielomite,
Ptin porunce Depart. de la 6 August 181:3 cu nr, 1938, s' au chew
mat osebita bagare de seamii a Ocerm. Astzpra eseziitei preiurilot:
productelor in eczempletele tipetite ce s au gasit etunci in mare ne
oriinduisle. Din creme in creme insii ... ca au sliibit aceastii bagare
de sea ma a Ocermiiirei, Caci singur fvf aria Sa V odii obseroend unele
dintr'iinsele au gasit aceste condee neesemiinete cu. pt eturile ce se
urmeezii estiizi, Din inelte potuncii der, se scrie Ocermuirei sa ie cele
mai de eproepe miisuri pe oiitorime de a se utme intocmai potunce
czz mai SUS insemnatu[ numiir, Caci la otice intsmplere de needeoiir,
raspnnderea ramane esupre Ocermuirei,
[schlit : Directorul Depart. N. Golescu. Seiul seciiei N. Pacleanu.
Copie scoesii de I. D. Stoichiedi.
Arh. Prim. Dos. 2/1846, [ile 106. Nr. 1990, 1846 Julie 8.

LXXXlll.
Comisie targ. ciitre Depart. din liiuntru.
Vrand M agistratul sa requleze si 'rut'acest or<i Caliirai peceilui
tul ocelelot si alte mai mici mesuii de tinichee, ce lucreezii Ooteii,
[iind-cii panii acum se da pecetee pe la tinichiqii de le pecetlueste ei
sinquti. de eceis este rugat Cinst. Depertem. s.'l bineuoiescii sa po
runceasca M eqistxetulu: chipul cu care s' ar pute<t regularisi pecetlui
tul ocelelor, dupii chiet punece la cele ce se va fi pazit in cepitele
Bucuresii de ciitre Cinst, Sf at oriiiinesc, spre 4 nu se ivi pe oiitoc
ote-o neorenduielii, din pricinii ca se da pecetea pe la Oorei de pe
cetluesc ei sinquti, precum i eel ce se va insatcina cu aceasta lu
crere, de la cine sii se despiiqubeescii pentru slujbe. lui.
Arh. Prim. Dos. 2/1846. Marte.

LXXXIV.

Ciitm. jud. lelom., (ciitre] Comisie targ. Caliirai.

Steree ecestui [udet inttu ceia ce se atinge de: miisutile cu ceri se
inttebuinteezii nequtiitotii si matrapazii de prin sate i targurile aces
iui ,imfe/, la JJa.t;J.zarea de uin, rscbiu ,~ c. L. vii2fJ12d Carmuirea ca nu
este requlet dupii obsteesce miisurii ce se urmea1'.ain tot Principetul,
pentruca cei nrai multi ii urrneaza spicula cu niasud neaiartsite de
dregatociile cu ciidere i nepecetluite. Cermuitee pottioit cu desleqe
rea cinst, Depart. din liiuntru cu nr. 6723, a f acut punete la cale prin
subciumuirile pliisilor de a se educe la acea Comisie toate miisutile
de categoria expusii penttu indrepteie. Comisia clor va lua masuri de
a gasi un contreciu pentru puneree pecetilot la miisutile ce i se vor
inf afiB, ceri se var eierisi de inses! d.lot M adularii Comisiei, spre a
se educe la indepllnite dupii toata criinduiele. lngrijind ciitre aceasta
Comisie, cu needormitii prioiqhere, ca edesee ri sa teoizuiescii si
mesurile nepiuiitotilcr ecestui targ, si oeri la care se var gasi eseme
nee miisuri nedrepte, sii le desiiinteze si sa supu pe intreprinziitotul
lor la traful hotiiciit si sii-l indetoteze a le indrepta seu a face altele
din nou drepte, _precum se urmeezii in tot principatul, ier de ptimi
tee ecestie si utmere intocmei, va intoerce rasp~zns.
Carm. Graditeanu. Secretar lpatescu.
Raspuns. Rezumat : ...punerea pecetilor se va face cu plat a patnz
parale de masura. Se cere pecetile necesare.
Arh. Prim. Dos. 2/1847, fila 33 din 27 Febrwu 184:7.
LXXXV.
Departamentul din liiuntru ( ciitre) C. Carm. a jud. lalom.
Marimea lipsei despre producte indestulatoare de care este ban
tuita 0 insemnatoare pa rte din staturile striiine a f acut a {i
astazi
productele acestui Principat intro ciiutare 9i pn~turi foarte covaqi
toare in macimea lor, precum de ob:jte este vazut. Dar fiindca aceasta

245
intiimplere cheziisuitii [eticirei si ineoutirei [ieciirui plugar Roman,
cu etst poate sii-i educe vi in derepiinere indetii ce nesetiul ca sa im
preune mai multe f'oloase il Va indemne Ca Sa vanza si putitiele pro
ducie ce trebue sa piistreze pentru hrene cesei, cat si pentru siimanfa,
sau sa se insarcineze ca sa trensporteze la meiul Duniuei, vre-o ca
tiitime de ptoducte ce er couari ale sale mijloace, puindu-se apoi in
pozifia ca spre int8mpinarea celor d'intai douii trebuinte, sa cumpete
prcductul. ce-i va ttebui cu pretiu i indoite, de cat pretul ce ar lue
acum pe ale sale. Jar pe cea de al doilea neindeplind-o sii-l supue in
mare iiispundere catre ace! cu care se inooit seu sii-i stiiotleze mi]
loecele plugiitiei de primiiuerii, singurul mijloc al oetuitei sale. lm
prejurarea aceasta ocupend acum cu osebite, parinteasca inqtijire i
Iueree eminte a Stapanirei, Depart. a socotit de a sa neepiiretii de
torie, a o pune in vedete acei Csrmuiri. ca i ea fara perdete de ore
me, sii. o comunice ptin subcermuitorii plesilor tuturot locuitotilor a
celui judet; f acandu-i ca sa patrunza edeoiirul ei, si indemniindu-i
prin pociituiri destoinice ca sii. nu vanza din productele ce vor avea,
deciit acea perte numai ce le prisoseste, poptind supt cea ingrijita
piistrere, trebuincioese cata,time penttu hrene cesei lor i penttu sa
manfii., nici sa se insiircineze cu chirie de producte peste a lot putet:e,
care er deriipen puteree lor, i et impedica eriitutile de primeoetii,
care peste pu}in se apropie, i.ndatorand cu stra$nicie atat pe ak.'jii
sate/or cat si pe mibciu muitoti ca Sa nu edeuereze contrecturile Ce Ii
Se uor inf aJi$a de locuitori, pentru vanzarea de pt oducte, in cii.tafimi
ce et covar$i miiloecele lot, sau pentru trensporturi ce sar insiircine
sa le faca pe vremea etiiturilor i cu ecest ptile] Depart. cheemii lue
rea aminte a acei Carmuiri atilt esuprt. magaziilor de rezerca, cat i
esupte indestuliitei locuitorilor oreselor si a targurilor din cuptinsul
ecestui judet, ca pe cele d' intei dupii inti' edinsii preumblete "! subt
cermuitorilot prin toate satele sa se esiqureze sub de aproape inqti
iiie a oranduifilor pastratori dupa intocmirea f arnta in anul 1843,'
cu
ponznca Depart. nr. 837, facandule cunoscut ca pentru o banita ma
car ce ar indrazni sa sloboadii. din vre-o magazie f ara anume dezle
gare a Depart., sau ce ar lipsi din catafimea ce cunoa$te Depart. ca
se aflii in fiecare, dupa catastiful Carmuirei, nu mimai ca se var in
deplini indata din insu$i averea lor ci se vor $i pildui str&.nic subt
aceia~ de o potriva osanda privind i insui subtoccarmuitorii locului.
Tar pentru cea de [.i[ doilea, Carmuirea intro' unire cu magistraturile,
sa ia masuri ca cei insarcinafi cu vanzarea panei sa aiba provizia tre
buincioasa de grfw pana la noiza recolta, spre a mz suferi ora$anii
vre-o lipsa; catre aceasta se va ingriji Carmuirea ca aceastii poruncii
ce se publica i printro anumita foaie a invafatorilor satelor, sa se
citesca in mai mizlte riinduri pe la bisericele satelor. De primirea acef}
tia i punerea in lacrare va da Departamentului raspuns.
Ministni Gh. Filipescu. Copiat intocmai de N. Doicescu.
Arh. Prim. Dos. 2/1847, fila 29 i 30. Nr. 798. 17
Febniar.

246

LXXXVI.
Ocarm. jud. lalom. ( ciitre} Comisia targ. Calarai.
Cinst. Depart. din liiuntru, prin pornnca cu nr. 2618, face cunoscut
Ocsrmuirei, ca Epitropie spitetelului Coltea prin hiutie cu nr, 60.
a fa cut aratare ca dupii noile date prin hrisoeoe a mai multor [ericitl
Domni, ce obisnuie a se face pe mosia Celeres; a acestui spiial, care
un biilciii pe an, care se incepee de la Duminica Pogorarei Duhului
Sfant si tinee panii la Duminice Tuturor Siintilor, lat de la oeniree
armiei tusesti a incetat a face ecest bsrciu, cersnd acum tot de odat3.
a i se da voe penttu reinf iinteree pomeniiului biilciu, care este cetut
si dintre multi negutatori din partea locului. Pe temeiul ceretei se
scrie acei Comisii ca ptin irueleqere cu Polifia sa cerceteze pricinile
lor, destoinice mijloace si sa arate Ocermuirei priri report edeviirete
pttcinii ce a f iicut a inceta urmeree acestui belciu dupii consfintenia
prin etetee hrisoeoe domnesti. dreptul ce se oede ca are proprietetee
eceeste in aceastii pticine, precum si de a educe a lui reinfiintare
ore-o vatamare seu paguba la ale slujbei dupii cele de ezi leqiuiri, ot:
la invecinatele proptietiiti, spre cuoiincioese epoi din pettee cinst,
Depart. punet e la cele.
Ocerm. G. Manu.
Arh, Prim. Dos. 2/1843. Nr. 2204 din 3 Mai 1843.

LXXXVII.
Csrm, [ud. lelomite, Cinstitei Comisii a oresului Calii.rai.
Dl. Picher orenduit de cinst. Depart. din Leunttu cu indrepteree
uliielor acestui targ Celiiresi, prin repottul nt . 6. face cunoscut Car
muirei ca in ulite cea mai de ciipitenie i anume de la ,,H enul eel'
mare" panii la .Stelp" in mijlocul targului, in lunqime ca de 60 de
stenjeni, se afla f acute pe dineintee [istecetiie praviilii ciite o sendt:e
ma oremelniceasce de scenduri, a{ara din piciiture stresinei, a ciiror
intindete in ulifa este de cete o [umiitete de stiinjen, penttu-cii zise
ulifa este de cat toate celelalte mei stramta, buna cuviinfa cete pen
tru infrumusefarea msi bine a oresului, aceia ce este si mai de ciipi
tenie aceasta ulitii, sa se desjiinteze acele sendremele pana in stra
sine piciiturei si ca numei prin acest mijloc poate ca sa intreprinzii
?iinfulefile penttu navigafia epei, ale ciiror propuneri t ecomendiin
du-le Comisiei, i se scrie inti' aceasta cat si
negutatorii oraijani
proprieteri de binele, sa f aci!J. ind at a cuuiincioese urmere de mai sus,
pentrn infrnm11sefarea ora$ului odata pentrn vreme mai indelungata.
Carm. M. Gradisteaniz.
Arh. Prim. Dos. 2/1846, fila 73, nr. 2365 din 1Mai1846.

ca

LXXXVIII.
Carm. jud. lalom. cinstitei Comisii a targ. Ca1i'irai.
Dor ind Carmuirea a face i intr' ace st an indreptare !ji a da naui
gafie ulifelor acestui ora~, se scrie Comisiei, ca prin de aproape cer-

247
cetete, din preune si cu eltii ce se vor chib zui din parte-i meeter cu
nosciitori, sa docedeescii ce inbuniitiitire este trebuincioess, ce chel
tuielii de zile poate merge :;i in sfar9it ptin ce mijloace s' nr putea in
deplini eceestii indreptete, pentru care, sa reportuiescs apoi cu toetii
desliisiree spre cele de cuuiiruii.
Ciirm, Gtiidisteenu.
Arh. Prim. Dos. 2/1847, fila 59, nr, 2531 din 23 April 1847.

LXXXIX.
Lista de numele tuturor proprieterilor de case si priiviilii in coprin
sul ecestui oras Celeresi. inoelite cu trestie.
Locuitori di~ f afa ulitei: Balm Dulqhetu, cass. lvancu Croitoru,
casii. Costache Coiocetu, cese. Dumitticii Ccjocetu casa si priioiilie.
Zisu Cocopol, casii. Preoteasa V educe, casii. Cristache Boienqiu.
pravalie. Preotul Niculee, casa. Mo State, Casa. Stencu z. Minea,
cesii. Mo locga, ciirutesu, casa. Constantin Lunqu, cesa. Mihail
Cetciumeru, casii i cosar. Vasile Moeri: saraca, idem. loan Dum
braca, casa i 2 cosare. Mihai D11mbrava, casa. Apostolache Bolin
tineenu, cesii. Polcovnicul Chiciec Serghie cu 2 ciitciumi. Cucoen
Ca tinca M ecooeice, casa, Vasile Olaru, cesii. luga Carutau, cesii.
Stan Nebunu, idem. Radu Ostroueanu, casa. DZ D. Scarlat Regis
tretotul, casii.. Di piter Alecu Crutescn, o cuhnie. Cristee Cojocaru
o cese in carte. Ionitii Dulqheru, o cesii i un cosar. D, Ceeus Pe
trescu lonifa, 0 cuhnie. Costache Abagiu, casa i cosar in curte.
Mitu Cojoceiu, casii. Stan Morera. cesii, Petre Abagiu, casd. Gheor
ghe Teitelu, priioiilie si 2 case. Manolache Cirezetu, o eulinie, Via
oiiduoe lui Petcu, tut coser in curie. Proprietara mosiei o cuhnie a
ceselor inchiriete lui D. Anqhelidi. DZ Ceeus Dinu Dumitrescu, un
grajd.
Mahelagii: Peneit Carufau, 2 case. Mitrea Buzatu. cesii i un
coser, Androne Aprodu, 3 case i 2 COoare. Gheorghe Siobozeenu,
2 case i 2 cosare. Botea Tiitaru. 2 case si un coset . Opre Go-.
goaa, casii. Ceeus Trandafir. 2 case si 11n coser. Andrei Cesepolu.
casa. Dobre Ce area. casa. Voican Aleen, 2 case. lonita Mere Acre.
o casii.. Mitru Panfar, 2 case si 2 cosoere. Armenea~ Adam, casa.
Petrache Chiochinciul, cese si un COaC. Voicila, 2 case. Dinu Postel
nicul, cesii si un coar. Enache Celeitu, casii si 2 cosere, Tudoreche
Moara Siirec, un COat. Nistor Lieu, o casii, BarbH Lieu, casii si un
cosar. Sandu lvanciz, casii. Dobre Coman, casii i Hn COBC. Preda
Mere Acre, casa. Dumitra9cu Logof atu, casii. Vasile Epura. casa si
un COar. Gheorghe Stan Nebunu, casii i im cosar. Nicolae Olaru.
casa. Stan Stamate, casa. !lie Crivaf. casa. lonita foqa, casa. D. Si
mionache, casa si un cosar. Tudor Militant, casii. Petcu Olaru, 2
case i 2 cosare.' Stan B~u, casa, Marin Bau ( sau V au}, casa si un
cosar. Radu Bau, casa si un cosar, Sava Giuvara, casii.. Scarlat Mal
te;eanu, casi'i. lonita Sima, 2 ~ase si un cosar. Ion Ciilariisanu, o
casa i tzn co!jar. Sima Ion Calarasa,nu, 2 ca~e i 2 co:;are. Chir Bu-

248
zetu, 2 case si un easer. Ene Lllmeenu, casa si tut coses, Stancu
Gheorghe Tiganu, ca;ii, Grigore Muset, casii. Moise M~stafii Alba
cesii. Logofatul Anton, casa. Tudor Tiganu, casa. Badea Cstutesu.
2 case si un co:;ar. Stencu Z. Minee, cesii, :)tefan Z. Trandafir, cesi:
Costee Miimularu, casa, Dragan Tiganu, casii. si un ccset: Grigore
Tatu, casa. Artimon, 2 case. Petcu Mustafa Alba. casa. Dragomir
Ostrooeenu, casa, Dumitru Aprodu, Tudor Vizitiu, Buhoi Oorein!
2 odiii si heore. Gheorqhe Cereces, 2 odiii si un coar. Dina Drag
nea, 2 odiii. Paraschiva V iiduoe, casa. Gheorghe Cojocaru, 3 odiii
:;i un coser, Dobre Chifan, 2 case si un coar. Gheorghe Vizitiu, 2
case si un coser. lane Ghiorqhiu, 2 case i tin coser, lordache Tiitii
tus, casii i uti cosar. Constantin V erte], 2 case si un co:;ar. Ra.du
Ziliedi, idem. Ceeus lotdeche, 2 case. Marin ot Bogata, cass. Mo:;
Pereschis Dulgheru, 2 case. Nicolae Duiqheru, casa. Filip Cihzfa:;u.
casa si un easer. Casa Postei si gra:;dul. Nita V agmistoreasa, 2 odiii.
Dinu Burdusanu. casa si un cosat.
Lista de numele proprieterilor din ecest ora:; Calara:;i, cu cosutile
de nuele, 1847, Mai 29. Nr. costuilot :
Stan Nebunul i, foga Ciirutesu 2. Vasile Cleru, 3. Pite:u Alecu
Ctutescu I. Iorgu Macovei 3. Redu Ciirciumetu i. Polcovnicul Chi
tiec Serqiu i. loan Dumbreoii i. Mihai Dzzmbra11a i. Vasile M oar a
Serecii t. Mihaile Ciirciumaru i. Mo!i Gheorghe Carnta~u 2. Mitrea
Buzetu 3. Panait Carutasu 2. Doamna Catinca Urziceance: i. Gheor
ghe Parcatab[z i. Stanc11' Canztau i. Baba Neaga 2. Htistee
Cojo ceru i. Baba Tudorite i. Logofiitu Minea 2. Cereioen 2.
Dumitrica Cojocarn 5. Burn Dragan l. Preoteasa Vaduva i, Zisu
Cocopol i. Minea Costee i, Costache Cojocarn i. Stan Biicenu i. Mi;u
Cojocarn i. Niculei Biicenu i, Petreche Radulescu i.
lscelit Poliiei Gh, Piiculeenu. Copiat de N. Doicescu.

xc.
Csrm. jud, lelom., (ciitre] Comisia Calara:;i.
Inti' ace st oras eiliindu-se inuelite cu ttestie si cu ccsuti de nuele
inciipeti'e coptitise - in eliuuretele doua liste date de P;lifie in urma
cercetiirei facute. $i stare a aceasta a binelelor primejdioesii fiind priti
eprindere, Cermuiree recomendeezii Comisiei ca o neaparata tte
buintii la miisutile polifieneti :;i privitoare la infrumuse/area ora:;ului,
chibzuirea de a se infiinfa acele inveliuri i COltri cu c/ane :;i de ca~
ramidii. Drept aceia se indatoreazii a incheia ,,jurnal' prin chipal
cu care sa se facii indreptare spre departarea a orice primejduire
orauhzi i sa-l supue Carmuirei ca dupa aceia sa se pue in lucrare
cu urmarea.
Cfirm. Graditeanu.
Comisia inchee ,,Jurnat;
Astiizi la 13 lulie 1847 in urmarea poruncei Cinst. Carm. nr. 3242,
adm1andu~ne snbtiscalifii i luiind in biigare de seama trebuinta de a
se inveli in locul st11fullli cu olane, binalele din fata alitelor mari de
..

'

249
pe intinderee proptietiue! Coltee, si cele de prin curtile {or. cum i
pref acerea cosuriloc in locul nuelilot -. de ciiriimidii, spt:e sterpiree
emeniruiirei orasului de biintuiree [ocului, am chibzuit cele urmatoere:
1) Binelele ale carer pcoptieteri se oiid insemneti anume in sliiturete
listii, in soroc de un an, edicii pana la 15 Julie 1848, sa .se inoeleescii
cu olene seu ne [iind cu putintii a tinee olene, sii se diirsme cu to
iul , luendu-se pentru aceasta inscrisii incrediniere de la niimitii pro
ptieteri. 2) Toate cosutile de nuele ale inciipetilor din f ata ulitelor
meri i de ptin curJi sa se pref aca de zid cu caram id a in soroc
pana
la 26 Octombre viitor. 3) Fan, pee, stuf si butueni sa nu fie oolnici
nimeni din cei locuitori in f eie ulitelot meri a bag a ptin curtile lot:
; ier cat penttu stuf i butueni penirucii obisnuit cei mei multi il
intre
buinteezii spte incelzicee inciipeiilor lot in vremea einei, var avea
voe care o mica catafime, deci: dupe ce mai iniki va de de stire Co
misiei si va oedea ca local unde ooeste e-l pune nu e biinuitot de a
isoori: vre-o bentuire de eptindere. Aceasta chibzuice ptin report se
va supune la cunostinie Cermuire spre cuvenita punere la cale.
Minea loan. Stan Stenciu.
Arh. Prim. Dos. 2/ 1847, fila 74, 26 lunie 1817.

XCI.
Cetre Ceimuice.
Ptioindu-se cu neeperetii trebuintii a se regula acest ores ptiri itn
piirtiree in douii oiipseli. edicii tosie si elbestrii. Comisia a gasit do
ritor pe Israel sin Hiam tinichiqiu, cetele voe$te a contrecte face re
a
ttebuincioeselot tiiblite cu numeratia vapsite pentru toate inciiperile
din acest ores, cu pletii de nna. cate parale 48 ; pentru care Comisia
socoteste de datorie a supune la cunostinte Cfmnuirei spre cuoeniie
puttete la cele, adaugand ca riispunderee preturilot teblitelor are a
se face de cat re proptietecii inciiperiloc ind at a ce li se va bate
tiiblite
de ciitre tuimitul contrecui.
Arh. Prim. Dos. 2/1847, fila 78, Julie 23, 1847.

XCII.
Comisie targului Calarai la Ciurnuire. Nr. 10.
In urmecee qrebnicei porunci a Dlui Cermuitor, subisciilitii in unite
cti dl Politai al ecestui ores, puniind in lucrete miirqiniree curtilor
vecinilor si anume: Chit Dragan Ghetu si Tudor Ceintiteru, s'eu si
insemnat cu fatu~~i biituti in pamant locul pe unde urmeszii e-si cn
fiinfa imprejmuirea curfei Chir Dragan Ghefu in partea despre nu
mitul Carnafaru. Dar acel Ghetu impotriva cuviinfei bar
find asllpra lncrnlui nosttu a fi seas acele semne facute de noi adau
gand ca nu urea sa tie i va urma crz face rea imprejnwirei dupa a sa
voinfa, pentrn care cutezare din parte-i, Comisia se gasete datoare,
plecat a raportui Cinst. Carmuiri, cerand cuvenita punere la cale
pentru indeplinirea expusei gasiri cu cale a acestei Comisii, $i ur-

250
marea unot esemenee cuteziitori in uiitor, ca sa nu fie eceestii Comi
sie in oiitor inoinooiititii de neimplinirea insiirciniitilot puse esupt e-i.
Arh. Prim. Dos. 1/1848, fila 3. 23 Noembie 1847.

XCUL
Comisie ciitre Cinst. Csrmuite.
Fi ind-ca soseaua dintt' ace st ores, de la vremea fecetei ei t pan a
acuma nereperiindu-se, a oenit in stare de a simfi iat:ai greutatea
noroeelor, si pentrucis eceestii acuma mai in graba nu se po ate face
inbuniitiitite ieriisi penttu mai mu/ta oreme, numei cu eceles piimiint
ce s' et scoate din seniurile ei de chiar nequtiitorii in dreptul pravaliei
sale, edimcindu-se acele seniuri numei atata pe cat s' au aflat,
ptin care chip si Oseaua sa se inelie, a nu mai tinee epe, i epoi a
le da o scurqete mei repede. Comisia der cunoscerul de detorie
supune
aceasta plecat la cunostinte Cetmuirei.
Raspunsul Cetrnuirei :
... Curafirea soselei de ptin Ol'a!j de ciitre fiecare negutator prava
lia, edicii partea ce i se va cuueni, este bunii si tezonebilii, si i
se
sctie ca ptin inteleqere cu Politie sa o pue in Iacrare f ara elte
edii
stare, ca 0 miisurii prioitoere la curiitenia si infrmusefarea oresului.
Carm. AL Flor<csrn.
Arh. Prim. Dos. 1/1849-50, fila 208 i 209. 6 April 1850.

XCIV.
Carm. jud. Ielom., ( ciitre} Comisie targ. Calara$i.
De creme ce Cinst, Comisie incredinteezti prin t eportul ei nr. 87,
ca sunt cunosciui ecele persoene ceri n'eu ingrijit inca e-si ciire qu
noaele i murdelecurile dupiin ocolul imprejmuirdor lot, Cermuiree
ii sctie spte raspuns ca prin inteleqere cu Polifiil sii-i ezecuteze la a
lot desavarita curatenie, cu ciiretul gunoaelor irttr'un Zoe deperte de
ores, spte a nu pricinui putoere, ciici ei dupii tot dreptul CUVant sunt
datori a-i curiite cuttile si murdeliicutile de ptin prejurul ptiioiiliiior
lor,

Cerm. Al. Flotescu:

Arh. Prim. Dos. 1/1850, fila 206, ru: 1939 din 11 Aprilie 1850.

XCV.
La Ocermnire (din partea Comisiei).
Plecat supun cuno stintei Cinst, Cetmuiri fiind-ca aicea in eras
sunt obisnulti tot! oriisiinii de erd stuf si... si vedem ca toate curtile
sunt pii~e d~ st~f si gunoi atftt pus .. .' j~rul 'coarelor ... bagat in
'mijlocul
oresului a [iecerei case si cosutile hind inf asurate cu stut . Care ve
der:z ca otice primejdie ce s'~u intemplei ~~i inainte ... s~pun la cu
nostinta cinst. Ocarmuiri.
. Arh. Prim. Dos. 2/1843, Februar 3.

251

XCVI.
La Ccermuiie.
Plecat supun in cunostinta cinstitei Ocarmuiri, [iind-cii unii din
otiisiini au ,,,ceput sii-s: ~e;e fanefele ptin curti in mijlocul oresului,
luctu care in totdeeune educe primejdie orasului, Comisia vii roaga
sa bineooiti a porunci de a .se pune la marginea oresului. care rnc.
. iu educe viitamare.
Ar:h. Prim. Dos. 2(1843, fila 81 din 19 lulie,

XCVII.
La Ccermuite.

Pein contrectul [ormiilui; ce a incheiet Comisie cu doi dajnici de

viitliie 9i enume : lorga Cooeci si Dobre Munteanu, regaiandu-se

curiustul cosurilor inciiperilor de lccuintii din ecest ores pe curga

toateie sese luni, cu p.ete de la pcoptieterii incepetiloc, de [iecate:
CO de soba nemteasca sau musciileescii cate para1e 10, iec pentru
cele de soba romaneasca ciite perele 4, precum sa dat i in enul tre
cut, se supune plecat la cunotinta cinst, Ocarmiziri spte cele de cu
uiinfa. Art. 1 al contrectului : in toetii siiptiimene. ~ Sambiita, sun
tem detori a oizite requlet zisele COUri CU meturetul, ca Sa nu Se in
temple primejdie - [ereescii Dumnezeu, din a noestrii pricinii, Art.
2. reguleaza plata.
Contractul este edeverit de politeiul Paculeanu.
Arh. Prim. Dos. 2 1846, 47. Fosie 13 din 28 Ncembre.

XCVIIL
Friitie. ( ciitre] Comisia targ. Calarai.
Este vreme de cend subiscelitul
oede .secelele date de
Stapanire in piistieree $i in grijirea oner, Comisii. numai pentru
itnprejureree ciind edicii s'ar intemple, [ereesce Dumnezea. foe la
or'un lac intre cest ores, intrebuiniendu-se in trensportul ii csratu!
de apii mei la toti ora~anii de toate clesele, Aceasta insa
cunoscend-o ca, neoran
duielii penttu cuvimtul ca cu chipul trenspottului sliibesc i caii,
si
cearca stiiceciuni neqresit si saca!ele i tot ce poete fi mai simtitor,
ciici poate tocmai in otemi de foe, aceste sac ale sa fie intrebuiniete in
interese petticulere, si atunci este der o neoriinduielii. Drept eceie ca
sa lipseesce in oiitor ori ce er isoore din asemeni intiimpleri, subt
isciilitul, pe de o parte va f ac cunoscut, ca de azi ineinte secelele
nu
se vor mai instriiinn in ttebuint a pnrticuleiii, ci se vor piistt e numei
pentru imptejuriu i ca cele zise sus ; ptectim i caii se vor tinea pe
lirenii :,ii inqriiire al ciiror furaj sii pliitete tot dupii punere la cale a
Stiipanirei, din casa Comisiei ; iar pe de alta 'mi veti trimite i la~
murita sor:oteala de suma sacale!or transportate pana acum in ora,
preful cu care s'a vandut sacaua de apa 9i cate sumi de bani s'a.
Dreptete,

252
strens pfma acum din acest erticol, ca sa hotiitiim ce trebue
cu diuisii.
Adn{inistratornl disttictului lelom, D. G. Matisa.
Arh. Prim. Dos. 1/1848, fila 58 din 28 August 1848.

sa uimeti

XCIX.
Cerm. jud. Ielom. Comisiei targului Calii.rai.
Dupe leqiuiri i instructii, insttumentele comenzii de foe sunt date
in dreeptii dispozitie la Politie, ciici ea la imprejuriiri intsmpletoere,
urmeezii a lue ea miisurile ce trebuinte reclemii, si fiindca aici se vede
o abatere cu instrumentele ecestei cotnenzi sa {ze la dense, se sctie
acei Comisii ca indata dupii primirea acesna sa dea in primirea Po
Iitiei otice obiect privitor la aceestii comendii.
Cstm. Al. Florescu.
/<.ispunsul Comisiei ciitre Politie :
Primindu-se porunca cinst. Cermuiri potuncitoete ca ecele douii
secele ce sunt la Comisie, ca sa se dee in ptimiree cinst, Politii :
inse din ecele douii secele ii lipseste la una roetele cu totul. fiind
nepre date in primitee Comisiei pana estiizi de [ostii Comiseti, ci
numel ceii cu o saca ca teciunul ei. /ar penttu cea de lipsa are
destu!e po runci ale cinst. Ciirmuiri de a o iniiinte de la pomenitii i
pana acum
rezultetul nu s' a vazut. Iar cat pentrti cele in fiintii Comisie este
gata a le ptede, de cat numai esteeptii cinst, raspuns daca si are in
ciipetile trebuincioese penttu a lot tinere, ciici in urmii - intorciin
du-le indiitiit nu le mai ptimeste,
Arh. Prim. Dos. 1/1849~50, fila 347 din Septembre 23.
Cerm. jud. Ialom. ( ciitre] Comisia targ. Ciiliira:ji.
Secele'e ce panii ecunui au fast supt ingrijirea Comtsiei, ecum du
pa puneree la cele a Carmuirei, dispozend de Politie ot esului spre
inthmpinetee nepreoiizutelor incendii : ea ptin reportul nr .... , a facut
cunoscut trebuinte de a se face o clad ire slizjitoare in ediiposticee se
celelor si a ceiloc de la diinsele. aliiturand tot intr' o ureme spre acest
sf ar$it un deviz al ciiruie cat [iind de lei 135, par ale 35. Ciirmniree
a supus lmportenta acestei niimestii la cunostinie cinst, Depart. res
pectiu, ca sii dobiindeescii cuoenite delibereiie, dupii care ptimindu-se
acum potunce nr. 10276, se sctie Comisiei ca prin inteleqete cu Po
litie si cu din ale sale f onduri sa desiioiirseescii expusa lucrere
potti
vit cu suma de lei 135. persle 35. treciind aceasta sumii 'in condices
cheltuelilor dupa oranduiala.
Cerm. Floresca.
Arh. Prim. Dos. 1/1849-50, fila 405, nr. 7359 din JO Noemb. 1850.

c.
Comisia orau:lui Calara:;;i,nr. 23. Politiei acestui targ.
Comisia pofte.;;te pe Dl Polifai, ca sa binevoiascli a face cuviin
cioasa pitnere la cale de a se piizi buna oranduialli la aprinderea fe~

253
linerelor ce sunt in piafii., dupii. Iiste ce se ttimite cinstitei Polifii,
pen
tru pettu
f
elinete,
Cilenul Comisiei Gh. Opren.
Foeie de 4 [elinete ce sunt in piete. targului ce se eptind de orii
siini,
' Felinetu I: Mita Bibinecu, Rada Cavafu. Gheorqhe Silistresna,
Mesterul Vasile. Niculee Ivan, Tiinese Cismeru, Marin Biicenu, Pa
na Casierul, $tef ii.nescu Cafegiu, M anolache Ivan, Costache Posin
cincu, Hristee Tutunqiu, State Biirbieru, Dinu Ghiorqhiu, D. Tii
nase Dumitriu. Felinetu 2, de sus i Kirker T'utunqiu, Mitu Ceoeiu,
Petre Abagiu, Zamfirache Bacanu. Niculei Bii.canu. Stan Moraru,
Ovanez Croitoru, Mitu Cojoceru. Cafeneaua lui Chir lvanciu, Biu
tiiria Nastase, Mardiros Boiangiu, Tudor Cexniitecu, Dobre Cojo
ceru, Vasile Turmecu, Aron Croitoru. Felineru 3: Seeder Opree
Gheorghe, Gheorghe Cafegiu, Costache baciinia mare, Isac Ofrim,
loen Biicenu, Stolnic Cavafu, Chir Ivan sin Vasile, Costen Abagiu.
lecob Ooreiul, Chir Mogar:dici Ezim, Chir Costeche Zsinee, Mi
trani Ooteiul, Stancu Cauafu, Pana Cismeru. Stan Becena. Felinetul
4: Nedelcu Cerciumeru, Manole Biicenul, Vasile Becenul, lanache
Co[oceru, Alecu Barbiernl, Stancu Pescaru, Coman Brutetul, Ilie
BacanuL lonifii Abagiul, lonita Dulqlietul, Chis Constantin Cavafu,
Radu Biicenu, Trandafir Croitoru, Htistee Coiccerul, Tudores Bo]
cufa, N eagu Verga.
Arh. Prim. Dos. 2/1843, 16 Mai.

CI.
La Cinstite Ocerrnuire.
Este cunoscut cinst. Ocermuiti ca ilumineree ~i tinerea a 6 feli
nare ale acestui ora!j prin contract intetneiet pa potunce cinst. Car
muiri cu tu . 6036 din 1 Noembrie 1847, au fost date in sarcina dlui
Ghiiii Paculeanu, carele eti a incetet din vietii. Jar: benii, contributia
oraanilor pentru eceeste, in sume de lei 560, ciici numitul contreciu
ocupe postal de Politai, euiutdu-i impliniti de pe la oriiseni pa deplin.
$i care bani de si prin repottul nr. 18 din 11 Decembre al acesre
Comisii s' au cettit ca dupii ce se var implini sa se trimitii la
Comisie, ca ea sii-i dea numitului contraciu, mai oiictos ca dintt'
ansii urme sii-si opreescii Comisia penttu douii Iuni, Noembre si
Dec~mbre, ce
a indeplinit ea eceestii trebuiruii pana s'a lntetit de ciitre cinstiie.
Ocermuice, mezetul f ii.cut etunci pentrti aceasta. Dar pana acum
ne
ptimindu-se la Comisie ecei bani si c11 inceteree din uiata a numitu
lui contreciu, amenintendu-se a ramanea eceestii trebuintii neinde
plinitii, Comisia dupd datorie se roaga plecetii Cinst. o;armuiri sa
binevoiascii a pune la cale cele de cuviinfii. atat pentru pazirea con~
ditiilor contractului panii la sorocul de 1 Noembre al curgiitorului
1848. cat $i despagubirea Comisiei
pentru
cheltuiala ei pe
arii.tatele
doua Zuni.
Arh. Prim. Dos. 1/1848, fila 35 din 19 Junie 1848.

254

en.
Csrmuitorul Florescu ttimite Comisiei copie de pe ordinul De
partementului din Iiumtra nr. 10060 din 27 Octombre 1850, cu Re
qulementul pentru slugi i peznicii de noapte. Peritru-ca ,,slugile, ceri
in trand la stepen f ara a fi cheziisuiti si cunoscutl pe langa alte
multe netrebnicii, nu de pufine ori au fost savaqitori !?i de jafuri
insemrta
toere, dupe ceri dosind, nici Stapanirea n'a putut pune mime pe
diinsii, nici stiipenii lor n'eu eout de unde a se (iespagub{'.
Tot asa cu strajuitorii de noapte ,,nu de putine ori sa iniiimpie:
ca insusi striijuiiotii sa ia perte la sperqeti de c11se si jafuri".
R.ezumatul Regulamentului.
Pentru sluqi : 1) Toate slugile, de ambe sese. sa fie cheziisuiti
prin Pqlifia locelii in care scop, sa se infiinfeze la Politie r;ate tut
.icentot" de plasere. 2) Centorul va fi om cinstit si vrednic si va avea
un reqistiu snuruit in care va trece numele, locul de origine a slugi
lor, si numele stiipenilor la ceti se baga. 3) Orice sluga va avea de la
cantor un .Iiotezon" iscslit. de Politie, pentru ore va pliiti cate un
sfant oti de cate oti isi schimbii sttipiinul. Centorul va ave a a sutii lei
pe Iunii. plus 10 lei penttu hhrtie si alte cheltueli. lntre slugi nu intra
u,cen.tci.i. <ie pe la pdivaW. ~i. acest Regulamen.t "W- se ati.ttge de. Coe
pcretii. 4) Ban ii ce se var incese, de la nr, 3, var f i strim$i de Politei,
se vor scsden cheltuelile si prisosul va fi trimis Ciu muirei, care va
cere deslegare Depart. la sf iir~itul anului, de ce trebue sa f aca cu
ecest prises,

Pentru striijuiree de noepte : 1) Striijuirea sfi. se faca cu oemeni

tocmifi cu anul i cheziisuit), 2) N nmiirul lor va. fi dupe iniinderee
ot asului si local de pezii il va hotiiri: deputetii mahalalelor impteunii
cu Magistratul si Politeiul. :;i vor [i ciite doi, unal decuseerii pana la
mezul nopiei i altul pana la ziua. 3) Ora:;anii sa contribue [iecere
dupii numiitul inciiperilor ce au cu a sume, platita requlet si edunetii
de deputetul mehelelei cu care sa se plateasca simbtie peznicilor.
Se scrie Csrmuirei sa puna in data in lucrare cele privitoare la
slugi, iar pentra paznici, sa faca 0 imparfire a case/or i ptavaliilor in
ttei-patru
clase, Sa f ixeze numaru[ i simbria paznicilor, !ji sa
vada
ce suma are de platit fiecare, dupa clasa in care figureaza).
$efzrl Departam. G. G. Filipescu. $eful Sec,tiei Steriadi.
Arh. Prim. Dos. 1/1850-51, fila 5, nr. 7387 din 10 Noemb. 1850.

cm.
Carm. jud. lalom., ( catre) Comisia Caliirai.
Dupa raportul ce a intampinat Carmuirei din partea Polifiei aces
tni targ, in privinfa infiinfarei unei tobi trebnincioase pentrn publi
carea prin glasul ei mai cu inlesnire orice insarcinari oficiale, ce i se
impun. Supuind11-se la cuno!jtinta Cinst. depart, spre cuvenita dF:"s~
legare sa' primit acum porunca nr. 9951, intru implinirea cariia i se

255
scrie a ttimite la Cermuite din [onduiiie ei 5 galbeni !ji [utneiete, cu
ceri sa se cumpete zise tobii,
Carm. Floresca.
Arh. Prim. Dos. 1/1849-50, fila 391, nt . 7073 din 29 Oct. 1850.

CIV. ( copie ]
Logofefia mare a Dteptiitei. Cinst: Sfat Administrativ.
Dupii a/Murata
copie din in stiinteree
D.lui
Prezidentului
[udecii totiei [udetului Ielomite, va lue cinst. Sf at indestulere :
pentru care Logofefia czz cinste face aceasra inirebere : de este ptimit
a se alege deputat
la Obsteesce Adunare dumneelui Stolnicul
Lehliu, ce este prezident al ecelui judei ? Ciitce aceasta, de se va mai
intiimple a se face esemenee eleperi de deputeti, si dintre [udeciitori;
dupii la cele lelte judefe sunt primiti sau nu? La care va bine voi
cinst, Sf at a
instiinte Logof etie,
Marele Logofat al Dreptetei, lordache Golescu.
R.ezolutia : Sa se faca riispuns ca nutnei din otciu muitori nu iettii
vremea a se alege deputeti : iet dititre ptezidenti pot fi elesi, ciici vor
indeplini detotiile prezideniului cilenii.
Anal. Parl. Vol. 2 pt. I, p, 172. Noembre 2 1831, nr. 1123.

CV.
Prezidentul Tribunelului lelom., Politiei ecestui oz-as.
Aliituret hotarare a acestei judecat~rii cu nr. 12, se va de prin
miilocul Politiei fara zebeo, in primirea d.lui pitetul loan Burdeam1,
de eici, in temeiul art. 1 din oroectul nc, 18, indetorindu-I ca pe de
0 parte sa isciileescii din josul hotararei,
ziue si lune pcimitei, iar pe
de elie oa lue adeverire de primite, pe care o va trimite in grab la
centeletie prezidentiei,
Prezident I. Kreteenu.
I. Hiistodorescu.
Arh. Prim. Dos. 3/1842, nr. 1743 din 25 August 1842.

CVI.
Cinstitei Ocermuiri a jud. lalom. Plecata jalba.
Tocmind cu dumrieelui Gheorghipi Opran, de aici din Ciilii.rai,
a-r face pravaliile din colt unde a fost simiqetie oeche, cu bun a in,.,
uoielii
a lucre to ate zidurile din fata piimentului, pereiii ce se af
la
mer qini intt'o ciiiiimidii, iar peretele din fund inti' o [umiitete de c8.
tiimidii, cat i calcanul i despiirtitocile din niiuntru tot intt' 0 iumii
tate, cum se vede aratate in contract, ca in soroc de o lunii sa i le
deu gata. Dumneelui f Jgaduindu-se ca sezend err. din pticine mate
rielului sii-mi pliiteesce dupe cum face chibruire negufatorii cinstitei
Comisii, iet ets nef acand urmiirile lucriitei sii-i pliitesc iara::;i esemeni.
Dumneelui avand trebuinta din partea neqotului, s' a dus la Btiiile la
sand pe fratii dutnrieelui.

a da ori ce va face trebuin,ta. Eu incepand

256
la bina a lucre, din ziua aceia. ce rn'am Legat, am lucret numai zile
trei si am stat, din care nu uot nimeni sa se amestece din cei ceri au
lasat. $i penttu-cii sorocul contrectului s' cl implinit, plecet rog pe
cinst. Ocarmuire, sa bine uoiasca a porunci cele de se cuvirze pentru
indrepteree mee. Prea plecetii sluga Mestetul Gtiqote,
Rezo!ufia Cstmuirei :
Se tecomendeazii eceestii teclemetie cin5t. Comisii a targului, sa
cerceteze si sii f aca prin inteleqere cele de cuviinfa spre indestuletea
reclemetiei. Jar mijlocind ore-o imprejurere etinqiitoere de ciideree
[udeciitoreescii, etunci va face cunoscut Carmuirei spte a o indrepte
ecolo,
p. Cermuitor l. lpiaescu,
Lucturile s au impiicet f ara alt a urmere.
Arh. Prim. Dos. 2/1846 fila 92, 31 Mai.

CVII.
Cinstitei Cermuiri a jud. 1elom., Plecete [elbii,
Cu supunete deu in cunosiinte clnst. Catmuit'i : pentru dumneelot
jupan Mitu Cojocaru ~i Ieneche Cojocaru din acest ora~ Calara~i.
ca s'eu abiitut din. oechiul obiceiu ce-l aveau in ecest oras Calara~i.
la bressce noesttii cojociireescii groasa. Cumparatoarea peilor de
miel, care ori cat se strenqee. se irnpiirte frafqte, ecum oedem ca
dum
neelor amendoi intelegendu-se au tocmit dela miiceleri peile,

f arii

a ne face cunoscut si noua, i unde ateptam ca mai inainte a ne de

dteptul nostru dupii eneloqie, ne pomenim deodata stusiliti (?) cu zm
cuuiint cii peile Ii-eu tocmit dumnealor nurnai pentru sinesi, noi cu
totul
fara pei,punete
de n' avem
cu calfe!e.
oede
cii tottiimenend
din a dumneelcr
la cslecea mei
lastJtlucre
:;i dreptul
tiiereiSemeilor
de la Pa:;te si pana la postul Sfinfilor Apostol!, care erem obisnuiti
noi breesla de-I tiiiem urmere cu total impotrivita care au urmet-o
dumneelor ca niste meisteri mai batrani ce sunt, De aceia ne tuqiim
plecati cinsr. Ciurnuiri sii bine voiescii a se indatora numitii a ne da
dreptul pt ecum se' urmet si pan. ecum, conformandu-se ca si in vii
tor sa se urmeze tot eceleesi obiceiuri, atat cu tiietee meilor, cat si
ca impiirtiree peilor. - Ai cinst. Carmuiri. supusi : Nastase Niculee
Coioceiu, Dumitru Ccjocsru, Costeche Cojocaru, Stoian Cojocaru,
Teodora Cojocaru.
Rezolutia:
Cinstita Comisie a targulzti va aduce la cunotinfa Carmuirei, cari
sunt temeiurile negufatorilor dupa oranduiala
mete:;ugului a
pricinei
de cuviinta.
Carm. 'Gradisteamz. - Secretar Poenarii.
Arh. Prmi. Dos. 2/1846, fila 96, folie 4.

cvrn.
Cinstitei Ocarm. a jud. lalom. - Plecat!t jalba.
lnvoindu-ma ca DI. Chir Costache, arenda:;ul mo:;iei T orzea, din

257
pteunii cu negufatorul cumpiirstor anume Dumitro, e-i ciutui o sumii
de grau dupa cum se obisnueste i la elti negufatori, cu invoiele chile
noua 70, luendu-mii dumneelui merg cu ciirute, ducandu-ma la To
nea, cu cuvant ca au venit oorbe de la etendes. ca sa ciuruim, m' am
sculet si am tners i dupe sosirea mea acolo am inceput a ciurui, a
flandu-ma in lucrere au sosit si eiendesul si lucrend a doua zi,
astazi ma pomenesc cu potunce cinst. Ocetmuiri. ca sunt chemat eici,
pentrn ce mz stiu, De aceia rag plecet pe cinst. Ocermuire ca luiind
in bagare de seam.ii paguba ce mi se pticinueste cu educeree mea eici
i cu ziibeoe ce am euut ecolo, sa indetoresce pe numiiii a ma des
pagubi, ca nu mult sa r:aman riibdiitor.: Prea plecet Constantin
Gheorghiu.
Arh, Prim. 1816, 25 Octombre.

CIX.
Cinstitei Carm. a jud. lalom. - Plecetii jalba.
Cata vremc s' a aflat dumneelui Vistierul Stoien, epistat la aceasta
mosie a targulizi Ciilsresi i panii la desf iinterea dumnealui din mo
sie, am vandut oin :;i iechiu la cerciume dutnneelui de la hen, cu ca
tele am desf acut socotelile, de cat, au ramas oeresi-ce
nedesf acut
dintt' ansa, care se oede in condica dumnealui supt iscsliture-si, care
socotealii i-em cetut inc ii de atunci a mi-o desf ace si mi-au riispuns
ca nu se inlesneste. Apoi acum ma vaz apucat cu niste socoteli ne
[iind potrivit condicei si isceliturei dumneelui, care penii acum
mz

s'au uttnet de nici un erendes, si [iind-cii pe a dumneelui socoteala

nu sunt multumit - plecet ma rag cinst, Cermuiri sa bine voiescii a
ne ot endui la Comisie f afa fiind si alfi doi trei negutfitori cinstiti si
ajtmfji de minie, a ne da socotelile din trecut, dupa condicii. ptirizen
du-mi-se si mie in seama ori ce am riispuns . .'$i dupii gasirea cu cele,
rama.n multumit. Plecat sluga Costache Diinescu.
Revolutia : Comisie sa cetceteze.
Ocarm'.Gradisteanu.
Arh. Prim. Dos. 2/1846-47, fila 28 din lanuar 21 1847.

ex.
Cinstitei Comisi; meqistret.
Asupra lui Nicolae Anghelidis negufiitorul de eici, ioindu-se re
clemsuie din partea lui Gheorghe Misitliu. pentru o sumii de bani
ce i-et fi dat ca sii-i stranga producte, care teclemetie cu rezolutie
cinst Ciirmuiri. nr. 263. indreptendu-se
politiei, dupii silintele
intte
buiruete de dense ca sa multumeesce si pc o parte :;;.i pc elte, rin
stat
in putintii, ramanand numai ca fiecare in parte sa aleagii cfifiva din
negutiitoh :;;.i sa le hotarasca aceasta pricina, ca una de fire comer
ciala, ace asta cercetare dupa drept cuvant urmand a se face in pre
s us via cinst. Comisii, i se face cunoscut;
Polifai Paculeanu.
.
Arh. Prim. Dos. 2/1847, fila 38, Marte 18.

258
CXL
Cann. jud. lalom., Cinstitei Comisii a =. CalaraJi.
Nequuitorul de aici, Dimitrie Anghelidi, in urma infati9arei ce a
avut la Cetmuire cu detorul seu Htistee Costea de la Bejqeni, pentru
mai multe condee de bani ptetendete de jaluitorul Anghelidi, de la
paratul detornic, din cumpiiriitoere de producte in mai multe tiinduri,
ca dragoman al lui Anghelidi, atilt dupii bilanfele de socoteli, cat 9i
dupa cetestih, un zepis, ce toete se pastrea.za de Anghelidi, nu s'a
putut da hotiitiire din pricina nepottivirei ccuvintelor propu.se de a
mandoua partile, inti' aceasta ; Ji utmend ca. sa se cerceteze toet a
ceste hertii de isnoava, dupii requlile si obiceiurile nequiiitoresti. sa
insiitcirieezii cinst, Comisie, printt' eceeste, ca in complectul ei, f ata
si cu elti negufiitori destoinici de esemeni sor;:oteli, sa cetceteze aceste
de dosolipsii (?) dintre diinsii. si de rezultatul ce se va descopeti
pentru edeviirete suma de detotie, alciituinr;j deosebit chitent isciilit
de emendoi prigonitorii i de cinst. Comisie cu cei chemeti negu~<i
tori. se-l intoercii Cermuirei cu repottul. cercetareL sore a se face
punere la cele.

Carmuitor M. Gradisteanu.
Comisia comunicii, c~ nr. 89:
lntrend Comisia in desbeteree socotelilor dintte Dimittie Anghe
lidi si Hristea Costea dragomanul, si pentru-ca tagaduirile intam
pinate din partea impricinetilor, Comisia &vand trebuintii de oete
cert dovezi, ii s'eu miirqinit. impticinetilor grabnica sorocire a veni cu
dovezile ce au sriitet [iecere ca are; in urmq ceiiie Hristee n'e lipsit
a se eriit la creme. iar Dimittie Anghelidi:, ne eriitiuidu-se nici in
sii~i,nici vt' un imputetnicit din perte-i : ar Pentru ca Htistee adauga
plangere ca averea-i stii sechestretii de catie numitul sau protionic,
Comisie se gasqte detoere a supune cuno~tinfei cinst. Cermuiii a
ceestii imprejurere spre ciwenita punere la cele.
Canmzirea tiispunde la 7 Oct. 1847:
De creme ce Dimitrie Anghelidis nu se aratat la dense (la Co
misie) cu cerutele douezi esupre eriitetei prigoniri se scrie Comisiei
a liisa pe priqonitorul lui anume Hristee Cc)stea dreqomenul, nesu
parat.
Carmuitor M. Griidisteanu. ~ Paraschivescu.
Arh. Prim. Dos. 2/IB47, fila 97, nr. 5268 din 7 Octombre.
CXIL
Cermuiree trimite copie de pe potunce nr. 6503 a cinst, Depart. din
launtru, dele 13 Noembre 1842:
Luend acest Departament in beqere de :,eama ca unele din Ma
gistraturi nu trimet regulat la sfan;itu{ fieciirei hzni listele cheltuelilor
tinerei arestantilor la inchisoarea Politiei locale s ca suma banilor ce
alocurea s; insemneaza ca s' au adunat din [~crul acelor arestafi.
este f oarte neinsemnatoare ~i in necorespunc{ere cu rezultatul ce pre-

pe

259
tinde Stapanirea, ca din asemenea suma sa acopere tineres lor, de
sceie trebue sa se piistreze urmiitcerele t eguli : 1) Din casa .ora!ja
nescului Sf at sa se indestuleze numai acei arcstafi de [udecetori sau
dregatori administrativi. 2) Toti erestetii sa lucreze la perticulerii
din ora!j, sub pezii, ca din plata ce vot primi sa ajute la casa Magis
tretului, si sa economiseasca cheltuisle cu hrene din ziue in care iu
creaza. J) Nici odata Polijia sa nu dea arestatii la lucru pana nu va
pe M agistrat de cet: anume ae si cu ce plat a. 4) In
enunte
hotiirhree

[udecetocilot sa se treecii si despiiqubiree in bani a Magistratului,

pentru intretineree erestentilor, aceasta in urme inteleqerei cu De
part. Dreptiitei.
Copie sctisii de Scarlet Doicescu.
La 4 [enuet 1843, cu nr. 28, Ocsrmuiree face cnnoscut ca porunce
de mai SUS Se desiiinteeze, tiimiinend ca hrana erestentilor sa fie ca
si mai insinte esupre Politiei. care va cere plata Comi~iei si a~easta
va inainta contuti la Logofefia Dreptetei.
Arh. Prim. Dos. 2/1812-43, nr. 5996 din 13 Noembre 1842.
CXIII.
Le 16 [enuer 1836~ polcoonicu! Grigore Poenarn trimite Eforiei
urmiitotul report :
Plecat deu in cunostinte Cinst. Epitropii ca eu aflandu-ma dccitot
a pururee, pentru inbuniitiitiree !ji infrumusefarea oresului Ciilara!
ji. inca de mei ineinte pana a nu intri{J. in arenda ecestei mosii, am
t>a zui ca cuoiinie cere. ca precum la toete capitalele judetelor se
afla scoli incepiitoere pentru ineinteree tinerimei romene . M-am
simtit !ji
eu silit de un patriotism firesc ca nu-i esre de lipsii a se infiin,ta !j ~
intracesr oras. Si cu venirea la Calarast a Mariei Sale luminatului
nostru protector, m-em indemnat si i-em. dat un report spte a se
slobozi luminetii potuncii cii.tre dumneelui Otcarmuitorul local, a ni
se lnlesni eiutoetele cuvenite, cum si a se slobozi si ttebuinciosii bani
pentru a ei siivarire. $i prea bunul nostru piirinte fiind piitruns de
dulcele patriotism, indetii ni s'eu si slobozit eriitetele mijloece, cum
si trebuinciosii bani, printr'eciiror inlesnit e !ji a mee silintii, s' au a
juns la desiiviirsire aceasra cliidire. De care acest ora!j era lipsit inein
tea slobozirei luminatelor poruncl ale Mariei Sale. $i acum sii afla
inpodobit ,;i ecest orese! cu zidiree scoelei netionele. Dar din tieno
rocire, tocmai in ziua sosirei Mariei Sale intr' aceasta capital a, s' a in
tamplat ca !ji Sft. Laca!j al Domnului sa se darame, i trebuinta ne
grqit cerea, ca !ji pentrt.t aceasta sa ma inf afi!jeZ CU aratare fa pre a
bunul !ji obtescul nostnt Parinte. Pentru care i de aceasta n'am lip
sit a-i cere luminate ajutoare. $i atunci indata luminatul nostru Pro
tector, nepregetand !ji nelasand macar un minut sa treacii, au mers cu
toata suita Mariei Sale la bisericii; am zis prea bunului nostru ob!j
tesc Parinte, indemnat de sfanta cuviinta de a aj11ta pe ori cine la
tJreme de neputinfii, i a se reinnoi sfantul Lika!j. lndata au !ji des
coperit prin mila protecsiei Sale, ruble 6.000 in asignafie, ce atl fast

260
diituiti spte infrumusetarea ecestei bisetici de doamna general rusii,
mumii a riiposetului general Prozorowschi. ce este ingropat la
aceasta sfiintii biserice. Dar [iind-ce numai cu ecesti bani nu sa
poate rein noi s{antul Laca:;. am f acut si aceasza condicii cu o
indreptere cu cernica ciitte toti preuosleonicii crestini ce vor voi sa
ajute la reinf iin: tarea s{intei biserici, rugiind plecat si pe sfanta
mitropolie a slobozi
0 sfanta porunce atingatoare tot intr'eceestii pricinii, cii. ni-au si bu
curet cu a ei slobozire. Acum der fiindca eu am nespusii riivna pen
tru in{rumusetarea acestui ores, si mai vartos pentru inf iinteree s{in
tei biserici, m' am insarcinat ca cu multe de la mine ajutoare :;i sudori
varsate din pa rte-mi si CU aceia Ce se CJOr inf afi.Ja de la pceoosleonicii
iubitori de podoabe s{antului Liices, cum si acele 6.000 de ruble ce
mi se var slobozi de cinst. meree Logofefie a biseticestilot, unde acum
se a{la sub piistrere, socotesc ca in oiitoere primeuetii sa incep lu
crarea. caci este si piicet a liise pe locuitoti fara bisericii. Asa dar,
[iind-cii am luat multe din meterielari si steu griimadite in curtee.
bisericei si am tocmit si ciitiimideri, de aceia va bine voi cinstitn Epi
tropie a face cunoscut unde se cuvine. a scoete cinstitii potuncii si a
se trimite ciitre dumneelui Comendirul striijuiior al merpinei, ca sa
am voe a lue lemnele trebuincioese din ostroeuel Stetului, pentru
arsul acelor car arnizi, fiind Dunarea acum inghetata. Precum i ose
bita potuncii ciitre cinst. Ocertnuiie locelii a-mi inlesni ceva carJ cu
pletii de prcgon, pentru ciiratul ecestot lemne. far acum [iind-cii
m-em indepiirtat din erende ecestei mosii, plecet cer de la cinstite
Epttropie, a se face cunascut noului erendes, ca sa fiu slobad ca sa
f ac caraniida pentru zidiiee sf antului Lacas, f arii sa fiu supiire:
de
ure-o cerete atat din partea etendesului, cat si din pertee cinst, Epi
tropii. $i tot de o data mai rag pe cinst. Epitropie, ca sa fad o pu
nere la cele atat pentru ptimiree benilot. a 6.000 de ruble. cum i a
cinstitii poruncii de unde se va cuoeni, ciitre cinst, Ocermuitor local,
a-mi mijloci oere cari ajutaare, f ara paguba [ocuitorilor, Caci,
cand
nu mi se va implini i acest mic ajutar din partea cinst. Epitropii,
atunci voi fi scarbit $i departat de ajutaarele i sudorile ce din srz
[let voesc a le varsa pentru reinoirea sfintei biserici.
Grigore Paenaru.
Act. Eforiei. Dos. 2/1831, 16 Febrnar 1836, fila 124.
Epitropia Coltei trimite acest raport Eforiei spita{elor. la 16 Fe
braar 1836:
Cinst. E[arii a spitalelor.
Cu cinste :;i cu plecaciune arat cinst. Eforii, ca sfanta biserica ce
au fast la Calara$i. ce este a acestui spital, din pricina rntremurului
~e s' a intamplat in anii trecuti, au crapat zidurile, i au cazut cu totul
la pamant. ramanand locuitorii fara biserica. Acum s'au gasit umzl
polcovnicul Grigore Poenaru. ce se afla ezator acolo, care din rauna
cre:jtiniitafei voe~te a Iua aceastii insarcinare cu savarirea f acerei
acestei bisetici din temelie de zid. $i fiind-cii prin raportul ce a fa
cut
catre aceasta Epitropie, scris de la 16 ale urmatorului Ghenarie cu

261
nr. l , dupe care se alatura copie, spre a se vedea ejutorintele ce cere
ca sa poatii educe la indeplinire f acerea siintei biserici. De aceia cu
cinste si pleciiciune, se dii in cunostituii.
Epitropul spitelului Colten ....
Rezolutia:
Acest ~apart in copie se-L trimite la Logofetia trebilor bisericesti.
Marele Logofat al trebilor bisericesti riispunde l1a 4 Marte:
... la 1833, Exe. Sa D. General Leitenant Dimitrie ... , a edresei o
scrisoere ciitre DZ Logof at Barba Stirbei, ce se afla euunci ministtu al
trebilor bisericesti, ptiri care zice ca, vara-sa printe:sa Prosorowschi.
sora raposatului general Prosorowschi, ce este inqropet la bisetice
din Ca.larai. i-eu scris Exe. Sale, ca doresie a ajutora din perte-i la
cliidiree din nou a ecestii biserici. cu sese mii ruble, e:lacii oot ooi eno
riesii, sa se indeletnic~asca cu aceast~ lucrete,
Arh. Eforiei. Dos. 2)1831, 16 Februer i 4 Marte 1836, fial 124,
nt .

574.

CXIV.
Depertem. din leunttu. Comisiei targului Calarai.
Pentru ciirfile ce dupii punetile la cale [acute in enii trecuti se afla
cumperete cu benii din [onduriie casei oriisiinesti. i depuse in bi..
bliorece sccelei de colo, spre a s.lu/i iniru hwJi/i3l!zra tinerimei din

partea locului, Depart. scrie Comisiei a {ace cele urmiitoere : 1) Sa

elciituiesce f ara intiu ziere o condicutii in care sa se treaca cu deslu
sire anume ~umarul si titlul tuturot ciirtilor pe ceri bredsndu-le pro
fesorului subt isciiliturii, sa trimitii si Departamentului copie dupii
numite listii edeoetitii dupii orenduielii. 2) Oti-ce carfi se vor mai
cumpiire si de eici ineinte sa se tteecii i scelee in zisa condicutii tot
dupii chipul [otmelitiitilor oorbite mei sus, 3) La cea dupa creme
schimbere a profesorului sa ingrijeasca Comisia a lue astfel de in
ctedintere de primiree acestor ciirfi de la urmesul sfi.u, tot in prezisa
condicutii adifogandu-se ca cumpiiriitoetee unot asemenea certi pe
viitorime sii se utmeze ptin alegerea profesornlui care ua prefera pe
ce!e mai trebuincioase invafii.turei copiilor.
p. merele Vornic, N. Golescu
Arh. Prim. Dos. 2/1843, fila 103, nr. 2245 din 21 Sept. 1843.

cxv.
Cetm. jud. lalom. ( ciitre) Cinst, Comisie a targ. Ciiliiresi.
Starea de sstiizi a inciiperilor scoelei normele din acest 0~8 fiind
ese de darapanata in est este neepiiratii trebuintii 8 se meremetisi ca
sa se poata urma :;i de acum inainte regulat cursul inva,taturilor in
tr' ansa. Carmuire8 recomandeaza Cinst. Comisii aceasta trebuinta
oriianeasca ca dumnealor Cileni sa mearga indata la scoala sa ob
serveze cu scumpii.tate trebuinfa ce este de reparatii incaperilor i
obiectelor dintr' ans8 9i intocmind lista cu deslu9ire cu amaruntul de

262
cheltuislii ce cu economic et fi de ajuns ca sii reeducii scoele in stare
bunii, sii o trimitii Cetmuirei cu report, dend ~i a sa piitere, cu den ce
anume fonduri ar fi mai potrivit a se urma punerea in lucrere si sii
oersitee spre cele de cuoiintii.

p. Cermuitot lpetescu.
Rii.spunsul: In utmetee potuncei cinst, Cetmuiri nr. 1748, mer
gand subtisciilitii la scoele normele din ecest ores, i f iicand o mii
tunte biigare de seamii de cele ce am viizut, de trebuiniii, f iiciind in
semnere in dosul ecestie, cu preiul ce se ctede a se putee infiinta

[isce care luctu anume dupe o chib zuire f ii.cutii de fafii cu pet soenele
ce au cunOtinta de asemenea lucrsri. Plecat se supune cunostiniei
Carmuiri cele de cuoiint ii.
Lista pentru lucciirile trebuincioese scoelei notmele :
1) Portret al Miiriei Sale cu cerceuele poleite i gemuit. lei 126. 2)
Sobe nemiesti, una mei mica si alta mai mare cu stslpi si cu cosutile
{or, lei 320. 2) Opt biinci noi, lucrete templereste cu teleqre], oiipsite,
lei 615. 4) Despertire in curie de scenduti penttu piistrarea Iemnelot
de foe, lei 75. 5) 19 ochiuti de geamuri. ciite lei 2, lei 38. 6) 4 cet
ceoele tioi lei 51. 7) Legatul unei hette geografice in 4 bucafi, lei 11.
8) 2 portrete benilor Barbu $tirbei. lei 11. 9) Trei teblouri ale lui
Mihai ViteazuL lei 65. 10) Cercevele gemuite penttu aceste portrete
lasttuite. lei 50. 11) lei 105 pretul publicsrei ,,A douii cuointe" la in
tronarea M iitiei Sale. pliitifi de ciitre dl. proiesor, 105. 12) Trei mii
olane pentru prefacerea inoelitoerei scoelei, lei 114. 13) 60 grinzi
groase oable pentru taraci de apiirarea sutpiire; malului scoelei de
apa ciite 4 lei, lei 240. 14) Lucrul despiittirei, inuelitoarei, $i tececilor
de mai sus, cu cue si piroane lei 170.
Arh, Prim. Dos. 2/1847. fila 48. 49. 16 April 1847.

CXVI.
Cinst. dlui Cetmuitor Jud. lalom. Plecata jalbii..
Eu pree plecatii slujnica D.voastrii.. sunt de iel din ecest ores Ca~
liirai, si am luat in ciisdtorie pe un Bonesu da;calul de frantoz~$C si
alte limbi. triiind in ciisiitorie cu numitul vre-o ciuioe eni, epoi din a
mea nenorocite, si-e dat obstescul sf arsit la trecutul Ghenerie, riimenend oiiduoii cu patru copii mici ... '
.
Maria sotie riiposatlllui Bonesu.
Arh. Prim. Dos. 1848, 8 Marte.

CXVII.
Dreptete, Friifie. Dlor metnbri ai Comisiei Targ. Celiiresi.
Sunteti inciteti dlor Comiseri ca sii ptimui cu aceasta de la dl Po
lif ai, toete riimasurile riiposatului prof esot Do rode pe care le oeti .
finea in pastrare buna, avand in vedere insii cii. suntefi rii.spunziitori
de dansele.
Salutare i frii.fie. Adtrator al jud. lalom. D. Matisa.
Arh. Prim. Dos. 1/1848. fila 60. nr. 4903. din 31 August 1848.

263

cxvm.
Cetm. jud. lalom. Comisiei targ. Calarai.
Cu mirare a oiizut Cetmuiree etiitetee ce face ace a Comisie prin
repottul nr, .. ca scoele normelii din ecest ora s' a daramat si multe
din obiectele slujitoare la a ei construcfie precum si la imprejmuire
s'ei: [irosit, asupra carei imprejuriiri Cermuitee se grabqte a riispun
de ecei Comisii, di pentra tineree ei in bunii stare sunt date o rnul
time de potunci, a tat oficiale cat i ptin grai Domnilor M iiduleti a
avea o de a proape si needotmitii prioiqhete si ingrijire a nu se simin
ti nimic din care compun scoele, si dupii cuoiiniii, ca niste orai}ani
elesi de obste, trebuia a se interesa cu deosebiie de acel obiect pt i
oitot la un folos comun, ier nu sa petreece inti' o indiiet entii neestep
tata. De aceia dupe tot dreptul cuvant sunt tiispunziitori Miidulerii
ei si cu nici un chip nu se pot epiire de acee respundere. pentru care
Cetmuiree ii sctie a repara si infiinfa la Zoe oti ce lucru derepiinet i
stricet la Coala educend-o in acea bunii si intreaga stare, precum. vi
sau det in primite de [ostii Comiseri.
Cetm. Al. Flotescu.
Arh. Prim. Dos. 1/1849-50, fila 367. 14 Octombre 1850.

CXIX.
La Csrmuite.
Nevezsndu-se inepoiete nici pana acum cartile aflate la dl Cos
tache Maltezeanu, i pe care la plecaree-i din ecest Ora la Bucuresti,
n' au lipsit a le cere Comisie, ~i chiet prin report cu nr, 72, din 24
Fe
braer trecut. Se educe si ptinti' aceasta repetitoare rugii.ciune cinst.
Cermuiri. sii bine voiasca a pune la cale cele ce va bine chibzui pen
tru a lor otedete de cette numitul Poeruuu,
Arh. Prim. Dos. 3/1852, fila 57, 25 Angust 1852. nr. 153.

cxx.

Ocecm. jud. Ialom. Comisiei targului.

Prin porunca Cinstitei mari Doornicii cu nr. 270, facandu-se cu
noscut venirea eici la Ciiliiresi al escedronului... de ceueletie, si din
care escedton urmiind a inciertiru! eici 50 de cai cu 50 de oa'meni,
pentru eceies trebuintii incaperea ce se afla tiimesii de la Rui. pre
cum i cazarma care utmend a se dreqe, se indetoreeze acum Co
misie, ciiutiuid mesteri dulqheti i zideri, pe de 0 pette sa se elcii
tuiescii list de cheltuiele ce ar putee merge la un asemenea mere ...
met, i sa 0 trimiiii la Ocetmuire, ier pe de alta sii SC pue numei
de
cat dregerea in lucrere.
Carm. loan Gradisteanu.
Arh. P-:im. Dos. S/1837, Ghenarie 27.

CXXL
Carmuirea jud. lalom. Comisiei si Politiei acestni ora.

D.. Comandir al ferpostului... cii;uia-i ~ste incredinfata paza gra-

264
niiei acestui pun ct. prin hartia cu nr. 113, vesteste Carrnuirea ca
a;tazi este si{ soseas~a si uimea2a a se da in cf ertiruire 94 de cinuri
de Jos. Se scrie Comisi~i ca impreunii cu Polifia. sa-i orsnduiescii la
gazde cu buna chib211ireca nu in urma sa primeescii Ciurnuitee re
clemetii. $1 pentru a lot indestulere pentru 2-3 zile sa utmeze dupe
cum :;i alta data, ceriind plata pe data de la D. Comendir,
Carm. Rahtivan.
Arh. Prim. Dos. 1841, Mai 27.

CXXIL
Cermuitee jud. lalom. Comisiei acestui targ Calara~i.
La raportul ecelei Comisii cu nr. 21, se riispunde ca sa urmeze ar
ticolului al 19.lea al proectului ora~anesc Ia cele numei ce se atinge
de caderile ei ; iar Polifia [iind-ce aid nu esie M agistrat
urmeaza
cf ettu uirineepiitst ca la vreme de trebuinte sa dea cu bun a randuiala
precum s urmei 1i pana ecum, aceasta drept tiispuns la numereri
situl report,
Cerm. Rahtivan.
Arh, Prim. Dos. 1841, 13 Mai, nt , 11:78.

CXXHL
Ocerm. jud. lalom. Comisiei targ. Calara~i.
D. Hagi Tiinescii Zoncooici contraciul cazarmei de eici. prin har
tie sa nr. 75, face cunoscut Cermuicei ca lucreree-i luiuid sf an;it $i
urmeaza a se lue deesupre-i, dupii care se scrie dumnealor Cileni ai
Comisiei, ca din preuna cu negutfitori ora~ani i cei vechi Cileni
sa mearga a o edee, daca s' a siivar~it aceasra cezermii dupii toeiii
cu
viinta i sa reportuiesce in grab spre cuoiincioese punere la cele.
Cann. K. Filipescu.
Arh. Prim. Dos. 2/1842~43. Nr. 6253 din 28 Noembie 1842.

CXXIV.
Csrm, jud. lelom, ( cetre] Comisie targului Calara!ji.
Noue cezermii cliiditii de contreciul Hagi Tanase Toncovici, ur
mend a se ptede in primiree dlui Comendit: al ecestui punct Cfiliira$i,
cat mei in grab, Csrmuitee a sctis numitului contreciu ce lipseste de
aici ca sfi vie neintiu zuii $i intorcend rfispuns cfi nu poate veni acum.
dupe cele ce adauga, sii scrie Comisiei sa dessoerseescii toate cele de
lipsa la pomenita cazarma $i luiuid-o in pcimice D. Comandir Lezo
reanu, sa reportuiescii neqresi: pana in doua zile de urmare fntocmai,
trimitiind cuvenita cfitan.ta a pcimitotului, aratand $i suma beniloi
cheltuifi spte impliniee lor de la conrraciu.
Carmaizor. M anu.
Arh. Prim. Dos. 2/1843, f. 121. nr. 5932 Octombre 12.

cxxv.
Cerm. [ud. lelom. ( catre) Cinst. Comisie a targ. Calarai.
Carmuirea supuind la cuno~tinJa cinst. Depart. reclamajia locui-

265
targ, ce s'eu vazut alaturata pe langa reportul Cinst.
Comisii cu nr. 41, a primit potunce cu nr. 391, dupa care riispunziin
du-se Cinst. Comisii, i sa scrie ca sa dea in cunostinta tuturot locui
torilor ca aceastii cfartiruire se urmat penttu putina ~reme, dupii ne
aparata trebuintii ce au mijlocit: insii sa se inteleagii Cinst, Deperte
tnent cu Cinst. Deiurtiie, ca sa chibzuiescii cat mai In graba si sa pue
in repara,tie cezerme, spre a se ridice eceestii serctnii de esupte nu
mitilor, priri intoarcerea cinurilot de jos in Iocuint nouii.
torilor acestui

p. Ociirm. secreter Pereschioescu.

Arh. Prim. Dos. 1/1848, fila 17. Nr. 812, din 19 Febtuer

1848.

CXXVI.
Comendirul Pun.ctului Caliira~i. Comisiei targ. Calara$i.
La treceree in oizitetie D. Polcovnic si Ceoeler lacov, inspectorul
granifelor, mi-au poruncit a cete ffiinfa de la acea Comisie, cu ce
imprejurere s'eu det [osta ceesrme de in{anterie, de s'au facut moerii
si cu ce deslegare. De aceia este rugata Cinst. Comisie sii bine
uoiescii a impiittiisi pe Pu net, cu aceastii -?tiinfa, spre a se face cu
noscut d.lui Inspector.
Gr. Pereschioescu. Nr. 100 din 2 8April 1851.
Riispunsul Comisiei :
Sa i sa raspunzii ca nici Comisie nu cunoeste pe ce ternei s'a in
temeiat DZ Piiltineanu loan de a stticet cazarma si a fa cut moarii.
Pentru ecestee Comisia a f ii.cut cunoscut Carmui~ei ptin douii ra
poarte $i un riispuns ne primit pana acum. Acestea sunt stiintele ce
are Comisia.

Arh. Prim. Dos. 1/1850-51, [ile 75.

CXXVII.
Cerni. jud. lalom. Comisiei Calara-?i.
Dl pt eporcic Burileenu, prin hartia cu nr. 89, cere a i se
prede etet grajdul turcesc, cat si inciiperile ce se ocupii de ceoelerie.
bine
curiifate, f iind trebuincioese pentru ptinderee temontului edus din
Rosia. lntru detet minecee ciiri, Csrmuiree scrie acei Comisii. ca sa
predea in primiren dlui Burilesnu, ori cete din acele inciipeti ii var
[i trebuincioese, bine curiitete, a$a precutn li-e primit de la dl capi~
tan Gica.
Cerni. I. F. Lens.
Preporcicul Burileanu da o edeoerintii ca a pritnit :
.
0 odae cu centilerie in cazarrna. la care se afla numai $ase ifia
muri, am primit-o in desavar-?itii proestii stare : asemenea si un grajd
ian'i.$i in stare proestii, adica desoelit,
dezlipit, f iirii esle si fiirii
[e
restre, Lem primit asemenea in stare proastii, pentru care am dat a
ceasta dovada.
Prap. Burileanu.
Dos. 2. comun cu 111850-51, nr. 35 -?i 4812 din 17 lulie 1851.

266

CXXVIll.
La Ocsrmuire.
Plecat supun la cunostitue Cinst. Ocermuiri, fiindca la multi din
oriiseni. ceri li-eu murit vita din acele ce s'eu bolruivit de bciince
li-eu aruncat pan prejurul oresului si face o putoere osebitii. de aceia
se bolnevesc i oitele sanatoase. De aceia plecat se face cunoscut
Cinst. Ccscmuici. spre a face cele de ctwiin~a.
Arh. Prim. Dos. 2jl843 din 15 Julie 1843.

CXXIX.
Cinstitei Ciu muiri a jud. lelom., plecetii aratare.
Cunoeste pree bine aceasta Carmuire ca, cesele mele de aici din
Ca!J.rai, Ii-am eout inchiriete penira spital venetic,

$i pentru-ce cinst. Comisie Magistrala nu mi li-au dat in primire

la implinu ee sorocului in starea ce eu li-em fast det, ci lipsa niste

geamuri i eltele si pot tile, pentru care ma rog plecetii cinst . Car
muiti, sa bine ooiescii a ituletore pe pomenita Comisie ca sa faca
toete cele ce acum lipsesc, dupii coptinderee contrectului ce era dat
pentru eceste case, ciici eu in mai tnulte rsnduri am tot zis dumnea
lor Comisetilor, si vaz ca nu vor sa f aca nici o urmere intru eceeste.
Plecata Catinca Llrziceence de aici.
Rezolu{ia: Se recomendii aceaszd jalba Cinst. Comisii a targ. Ca
leresi, ca sa faca jaluitoarei indestuleree cuviincioess, ier fiind vre-o
impreiursre va cere desleqere.
Csrm. M. Gredisteenu. Secreter lpatescu.
Arh. Prim. Dos. 2/ 1846, fila 71, nr, 550. April 29 1846.

cxxx.
Cinstitei Comisii ecestui targ Caliirai.
Subt isciilitii roaga Cinst. Comisie ca sii bine ooiescii a intiiri ates
tetul felcerului acestui judet, spre a-9i avea temei, pe care il dam
supt ale noestre iscelituri.
Petrache Radulescu, !lie Popescu, Gh. Opcen, Gh. Zaharia, loan
Vasiliu, Vasile Terpen, Dobre Nequlescu, Gh. Dimitrescu. K. loan,
loan Constantinescu, Hrisiee Nequlescu. P. Sitmescu, Hagi Timese
Toncovici, Manolachi [uenciu, si eltii.
Rezolufia: S' edeoerit cu nr, 38. Ghenerie 30, 1848.
Arh. Prim. Dos. 1/1848, [ile 14.

CXXXI.

Dreptete. Frafie. Dlor Membri ei Comisiei locale de aici.

Dupe inteleqeree luetii cu Onor. Comitet al cerentinelor, pentru a
se eseze inti acest eras o moesii dintr' ecelee cu diploma si cu o mei
bunii stiintii spre a nu piitimi locuitotii la vreme de neepiiretii tre
buintii, supisciilitul inoitii pe Dooestre, ca se-mi deti fiinfa ce fan-

267
duri are casa Comisiei si de poate fine moa!ji"i cu leaf a aceia ce pri
mesc si celelelte ale oreselor, ca sa se f aca si din peite-mi cunosrnt
Onor. Comitet, potrivit adresului ce am primit cu nr. 3002.
Salutare si f riitie, p. Adtrator disttictului Paraschivesrn.
Arh. Prim. Dos. 1/1848, tu . 4988 din 2 Sept. 1848.

CXXXII.
Csrmuitee jud. lalom. Cinst, Comisii a targului Calara!ji.
Incepeiile scoelei normele dintrecest targ, dupe puneree la cale
f acuta si stiituitoere a dlui Ccmendit irupei de ostiti otomanicesc,
hotiirsndu-se a se aeza spited, Cermuires a si indreptet poftire dlui
prof esor e-si tidice celebelecurile impreunii cu to ate celelelte obiecte
$i a le trece in cesele dlui $tefan Poeneru ce se chibzuit inciipiitoere
penttu urmarea cursutilor inoiitiiturilot inti' imsele, pentru care sa !ji
sctie ecei Comisii a le inchiri nezebovit pentru zisul sf aqit si a face
cunoscut !ji Cermuitei preiul inchirietei pe curs de sese luni.
Csrm. M. Rahtivan. Secret. Pereschioescu.
Raspunsu! Comisiei : Cesele dlui St. Pcenetu pentru care prin po
runca Cinst: Cetmuiti. sa cere a se inchiri de urmarea cursului in
uiifaturei scolaricesti intr'etisele, [iind ocupete si eceles de cf ertirui
rea unora din ostesii otomeni, nu s'e putut face urmarea poruncitii.
De care dupii datorie plecet sa face cunoscui spte cele de cuoiintii.
Arh. Prim. Dos. 1/1848, fila 77, nr, 298. din 8 Octombre 1848.

CXXXIII.
Csrm. jud. I elom. Comisiei Calarai.
Dorind Catmuirea a cunoaste cate mobile si
fiiruete in 184 3 pentru trebuirue spitelului oeneric
exist a si in ce stare, se scrie Comisiei cu cea iniiii
o lamurita listii de toate acele lucturi, sa o supue

dense sa

nr. 1722.

se

obiecte din cele in

din ecest ores, mai
expeditie, for man
Cermuirei, ca si de

indtepteze Cinst. Depertem. din liiuntru dupe potunce

Cerm. Al. Floresca. Nr. 1437 din 24 Febcuer 18.51.

Raspunsul Comisiei . In temeiul poruncei Cinst. Ceimuiri cu nr.
1437, Comisie obset oend toate defile Comisiei cate se afla in fiinfii,
ca sa poeiii lua o bunii :;tiinta supt a cui piistrete s' au dat ecele mo
bile si obiecte ale spitelului oenetic In enul 1843, nu ss: gasit nici o
lucrere : in anul 1844 nu se af la nici a delii, de cat s' a gas it o po
runca cstre Comisie in enul 184 5, Sept. 27, cu nr. 6004. care inde
toreaza pe [ostii Comisari pe acea oteme, ca sa le pue la un lac supt
piistreree cuiue. Pe aceasta vreme s'a dovedit de Comisar Minea
loan, supt a dfrui ingrijire se gasete dat. Dar fiind-ca in hartiile Co
misiei nu se gase:;te vre-o list a de elite obiecte ar f i av and ace! spi
t al la infiintarea lui, iar daca Cinst. Carmuire are o asemenea lista
de cele ce au avut, sa bine uoiasca a o trimite Comisiei ca si dansa sa
poatfi. a supune pe cei cari sunt datori a le preda in fiinta' dupa cum
li-au primit.
Arh. Prim. Dos. 2/1851. fila 51, 51.

268
CXXXIV.
19 Februer 1852.
Aduniindu-ne estiizi la Cinst, Cetmuire Ielomite. dupa ce am luet
in oedere ,,jurnalu"' cinst. Sf at Ad.tiv extreordiner, incheiat enul tre
cut 1851 ~i aprobat de Maria Sa piee inaltatul nostru Domn, prin
luminetul oiis cu nr, 27 de la 11 lanuarie trecut tiimis la Csrmuire
pe langii porunce Cinst. Depart. din liuintri: cu nr, 1.552 de la 8 Fe
bruer. i chibzuindu-ne itnpreune penttu grabnica infiinf are a spite
lului veneric, ce se destineezii pe seama ecestui jlldef. hotiirem cele
urmiitoere : 1) Fiind-cii dupe incredinieree
Madultirilor Comisiei
magistrale, casa Comisiei este in lipsa de fonduri si ptin urmare nu
are de unde a se lue benii trebuinciosi pentt u infiinff:lrea obiectelor
preoezute in Ista ttimisii de Cinst, Depert., in sumii de lei 1476, pa
rale 20, se incuviinteezii a se lua cu chip de imprumut din casa Cinst.
Cermuiti. aratata sumii, panii se vor edune benii din cei ce se de sti
neaza a se cidice de pcin. cutiile satelor pentru aceasra tcebuini, des
pre care se va face cuoenitii punere la cale de D. C.rrnuitor :;i se vor
da Comisiei a se intrebuinte in infiintarea obiectelor. tiindu-se de
dense socoteelii exacta i 'aducandu-~e dooezi, penttu 'orf ce sume
s' ar cbeltui dinit' ans;ii, 2) Eiindcii de: la spdalu.l ce a fast in acest
[udet enii trecuti, pentrtt trebuinte ostirei tusesti si otomane, n' a
ra
mas nici un fel de obiect, osebit numei de cele ce au tiimes din cele
iniiintete pentru esemenee uremelnic spitel oeneric ce a fost in ecest
judet in anii 1844, 1845 si 1846, i ceri dupii deslusiree luatii de la
Cermuire cu tu: 76 anul 1851, se vad ezi, insii :
un cazan cu douii toarte de eretnii ca de trei oedre apa,
1 una bae mare legata in cercuri de fer,
2 douii b~i mici de picioete, legate iarai cu cerciui de [ier,
7 septe paturi si un hardau doqit, i toete eceste lucturi sunt m
pestreree D. Minea loan, se vor lua de catre Politie si se var de in
primiree Comisiei Magistrale, care impreurui cu Polifia va infiinfa
in trei zile neqtesit toate obiectele coprtnse in lists cinst. Depert.,
osebit de bee, cezen si septe peturi si un herdeu. reparandu-se nu
mai cele de mai sus, de vor avea trebuinfa. 3) Pentru descoperirea
piitimailor, osebit de punerea la cale ce se va face decatre Comisie
prin subalternele dregatorii, voi merge :;i subiscalitul doctor al jude
detului, a vizita satele :;i a descoperi pe cei bolnavi, despre cari voi
alcatui liste cu desluirea numelui i a sa:tului, i o voi da Cinst. Co
misii ca sii-i aduca la vteme in ciiuttarea spitalului. 4) Fiind-ca in
caperi, precum se cere pentrn acest spital, de o camdata nu s' au
gii sit a se inchiria, riimane a mai cerceta prin impreuna intelegere,
i astfel sa se indeplineasca porunca Cinst. Depart. in toata a ei
intre gime, dupa care sa se raporteze Cinst. Depart. rewltatul.
Gh. Filip Len. Doctor jud. Josef Brust.
Arh. Prim. Dos. Spit. c;eneric, 1852.

269

cxxxv.
Cinstitului Comitet al Cerentinelor, din pertee Comisiei spitelului
veneric din judeful I elomite.
Numai lipse de trebuincioesele doctoiii impiedice infiintarea in
reelitete a spitelului oeneiic din ecest [udet: Este det plecat ragat
Ineltul Comitet a trimite ecele doctotii neziibooit, bine uoind a lua in
consider stie parerea membrilot acestei Comisii ca mai f olositor fi
mai economicos et fi de a se lue doctoriile din spitetie ecestui ora
infiintata tot cu eproberee cinstit. Comitet, stet pentru eventuala lip
sa de doctorii ce s' et putea iui prin intarzierea de ttimitece, cat $1'
pentru costul menipuletiei acelor doctotii, penttu care er trebui sa se
mei iniiinteze un laborator. Va da deslusire de urmare.
Arh. P~im. Dos. spit. venetic 1852, 18, April nr, 3832.

CXXXVI.
Comitetul Carantinelor cstte spitalul din Catarai.
Spitalul oeneric infiinfat in acest oree nu va primi piitimesi de elte
boele, decet nurnei de edeoiirete boelii veneticii. Subisciilitul insii,
avand lnoedere ca in acel ores nu se a{fa elt spitel Ca Sa poetii a da
ajutor eel putin mecer lornitorilor acelora ce se in tamp la f ara
oeste
a ciidee cu primejdioese boelii, au socotit de netagaduita a sa deto
tie i pentcu iubire de otnenire, sii pofteasca pe aceasza Cinstitii Co
misie, ca csnd se va intiimple la or-un locuitor ore-un esemenee cez
primejdios si va auea trebuiniii de ajutor hirurqicel, cu ecest fel de
piitimas sa fie primit in spitalul oeneric spre cautare. Cu eceestii bii
gare de seemii insa ca Cinst, Comisie sa fie cu eteniie ca nu sub ase
menea pretext. sa se bage in spital si piitimesi de elte boale cronice,
fiind ecestee cu totul optti,
General inspector ...
Arh. Prim. Dos. spit. oeneric. Ord. Cetent. nr. 3385 din 8 Sep
tembre 1852.

CXXXVIL
Dreptate, fratie. Domnilor Comisari ai ta:rg. Calarai.
Alaturatele pettu exetnplere din decreiele guvernului prooizor, ca
tre proprieterii de tnosii si ciitte siiteni, ce s'atz primit pe tang a ordi
mil Ministerului trebilor din launtru nr. 3372, se var impiirti numi
tiler, publicsndu-se in tot copcinsul oresului si targurilor, si tot de
odets. veti lua tniisurile cuoeniie, ca esemenet dispozitiilor ecestul
deeret. nici o moddiceti sii nu se faca din perten cliicesilor la acele
prnprietati. d sa urmeze ei a indeplini Iucsiisile, proprietarii, dupa cele
in fiinfa legiuiri, spre a nu suferi recolta vre~o uatamare.
Sahztare I;i frafie. I. Paraschivescu.
Arh. Prim. Dos. 1/1851, fila 37. nr. 3529 din 23 Junie 1848.

270

cxxxvm.
Dreptate, fra}ie. Domnilor Membri ai Comisiei Magistrate.
Dupii t epottul primit de la Dl subedministretot pliisei Borcee, sub
ordinului dat nr. 1987, in mma otdinului dat de subisciilitul. cu nr.
3536, in conglasuire cu decretul Dlui Ministru al trebilor din leun
tru, in piicine striijuitei cerentinei si oiimei de eici, cu gvardii netio
nele oremelniciesti. Diooestrii D.lor membri ei Comisiei Magistrate,
sunteti poftiti ca sa grabiti trimitetee catre mine a insctiptiei cetste
nilor ce s' au inscris la gvardia ruuionelii, spre a se da numitului siuj
ba:; a pune in lucrere sttiijuiree dupii cerutele requli ; inteleqendu-oii
Divoesttii intr aceasta prictnii cu numiiul subtedministretoc la orice
intemplere de trebuintii.
p. Ad.tor al jud. Ialom. Paraschivescu.
Arh. Prim. Dos. 1/1848, fila 38, nr, 3565 din 25 Junie 1848.

CXXXIX.
Dreptete, frafie. D.lor Membri ai Comisiei oresului Calara:;i.
Aceste exemplere de Monitor :;i de decretul guuernului prooizor,
ce se trimiie pe langa porunce D.lui Ministru din liiuntrti nr, 3503, le
oeti ceti neqtesit in tot coprinsul tiu qului, utmend intoctnei de cete
ori se or trimite D.lor, asemenea eczamp/are de Monitor ptin ex
peditie
Stetului,
f ara ediistere de eltii poruncii
intr'aceasta.
Selutere .7i [ratie. p. Ad.tor al jud. lalom. L Peraschioescu,
Arh. Prim. Dos. 1/1848. nr. 3597 din 27 Junie 1848.

CXL.
Dreptate ~i fra}ie. D.lor membri ai Comisiei targ. Calara:;;i.
Fiind-cii dupii incunostiinteree ce am primit de la D.llli Comendi
rul punctului Califra!ji. ostiree de aici este a se ridice, potrioit insiir
ciniiiei ce are de la DI Ministru de riisboi, subtisciilitul grabe:;te a
scri D.1Joastra, pohiindu-oii ca indetii dupe primiree ecestie, luend
lnteleqere cu Polifa. si subt edministt etorul pliise; Boreen, sii si
ho tarafi nnmerul de cuerdii netionele ce urmeezii a fine paza
cetentinei si a vamii de aici. oremelniceste, pana la intoerceren
ostirei. Cu ecest prilej, D.lor, ua aduc pohtire, ca 'sa stiiiuiti cu
dinadin~ul si prin mi]
Ioace priincioase intru indeptinirea acqtii trf'.buinti, f acand cunoscut
cetiitenilor, ca eceestii miisuiii este oremelnice si inchipuitii penttii
linistitn petrecere

tuturot .

Selutere si friifie. p. Ad.tor jud. lalom. Paraschivescu.

Arh. Prim. Dos. 1/le848, nr. 3599, din 27 Junie 1848.

CXLI.
Dreptete, frafie. Comisia targu!ui Ciilarai.
azandu-se ca nu s'eu inteles cum trebuesc f acute stenderdele
netionele, subt iscalitul in temeiul ordinului D.lui Ministru din !8.un-

271

tru cu tu: 4258, urmat dupe decretul guvernului provizoriu nr.

252, va face cunoscut cele urmetoere :
Art. 1. Stinderdele {}Or fi tricolore.
Art. 2. Culorile sunt : albastru inchis, galben de::.chis si rosu car
miiz,
Art. 3. Lang a lemn vine elbestt u, apoi galben !fi poi ros falf eind.
Sunteti der inoiteti D.lor Comisari a ingriji, ca numei de cat stin
derdele sa se f aca potrioit ecestor ordine,
Salutare si friifie. p. Ad.tor jud. lalom. Paraschil>escu.
Arh. Prim. Dos. 1}1848, nr, 4015 din 21 Julie 1~48.

CXLII.
Cermuiree jud. lelom. Comisiei oresului Caliira!ji.
Pentru [eluri de cheltueli utmete pan ores pe sama cfettiruirei im
parii.tqtilor ostiti tusesti si pliitite din casa Comisi~i, Cermuitee in
trti indepliniiee potuncei Cinst. Depart. din laizntru nr, 2732, sctie
ecei Comisii ca sa trimiiii Lista de sumele pliitite Pana le 1 Marte
curqiitor, cu etiitere anume de sutne pliititii, in ce trebuinfa, in ce vre
me si dupii ce punere la cele si deslegare a Carmuirei, care se edestii
neqtesit in cinci zile ; isr pe oiitot , la sfet situ! fiec:arei luni, va su
pune esemenee 1Lrra regm'ar'a perutti sHme1e p1a(1i"<? in cursu/ (and
trecute, avand insii in oedete, ca cu aceasta nu i s~ da dtept a
dis
poza si a face nici o asemenea cheltuielii f ara desleqarea
Cermuirei,
si aceasta o va pazi penttti totdeeune, ca in ori ce trebuintii, eoiind
in oedete tespectebilele porunci, Sa reportuiescii CU deslusitile CUV{;nite si dupa desleqeree ce ua lue, ca sa f acii urrnare
'
Carm. Al. Floresca.
Arh. Prim. Dos. 1/1850, fila 194. nr. 1363.

CXLIII.
Ciirm. jud. lelom. Comisiei targ. Calarai.
Pe temeiul poruncei Cinst. Depart. din liuintru tu: 5059 de la 30
Decembre enul incetet 1849, se scrie Comisiei a tri112ite indetii petrn
galbeni si un sfant din fondurile cesei, spre despiigubirea chiriei in
ceperei in care au {ost depuse ermele edunete din <J.cest iudet, dupii
puneree la cele a Stiipimirei, trecendu-se in socotetj
p, Cetmuitor Teodor Corliitescu.
Arh. Prim. Dos. 1/1850, fila 91. din 14 lenuer tsso.

CXLIV.
Ciumuiree jud. I alom. Comisiei Calara!ji.
Exe. Sa Xahim Pa!ja $e{ul impiiiiitestilor ostiti Otomane din Prin
fipat, ptin adresa nr. 67. incunostiinieezii Carmuirea ca. celebeliicu-

'1.12
rile ostailor otorneni ce sunt destineti ca prin eceestii schelii sa tree
cii in T urcie, la Silistra, s' a potnit din cap itala Bucuresti. si cere
ca
se indetii Ce Va SOS{ in ecest ores, pe Cata creme CJOt: ziibooi eci, sa li
[aca tot ce s.!i poate penttu a lor odihnii. Spre ecest sfii.rit der, se
scrie Comisiei, ca ptin unice cu Polifia, sa ingrijeascii a intiimpine
cele trebuincioese si ori ce elte cereti, prin de aproape irueleqece cu
D. Comandir ce insoteste aceste bagajuri .'}i intre cari figureazii si
cafiva ostai bolneui tidiceti din spitel. Aceasta se cete a se inde
plini astf el, ca sa pu se iveasca re-o nemuuumire din par tea otirei.
Raport i Carmuirei de utmere.
p. Csrmuitor Secreter Corletescu.
Arh. Prim. Dos. 1/1850-51, fila 71, nr, 2736.

CXLV.
Cermuiree jud. Ialom. Comisiei Ciilarai.
Asta seara primind Ceimuitee tiinfa, ca este a sosi o trupe de
impiiriitesti ostesi otomeni, care mane dimineetii trece gatul Ezeru
lui, ca sa se aseze la lagiir in Ostrov, si care urmeezii a se indestule
de toate ce trebuinie cete, se sctie Comisiei. ca priri inteleqere cu
Politia gasind cinci care [an, douii chile orz i o jumetete stenjen
lemne, SB ingrijeasca ca mane foarte de dimineetk, Sa fie, in ece!
Ostrov, caci va [i la dinpotrioii supus la tiispundere. Sa cheemii in
tr' aceasta ingrijirea Comisiei ca sa striisniceescii si pe eel insiircinet
cu erticolul piinei, a aCJea in fiinfii pane pree de dimineete, ocale .... ,
came trebuincioesii pentru indestularea ostitei, ca sii nu stdeie lipsa,
si tot intr'o vreme va prepet:e pentru sederee D.lui Comandir a aces
tei ostiri incf ertiruirile trebuincioese in oNI$, pe la case destoinice de
locuitite. Se cere det ca toate cele de sus descrise, pana mane sii fie
indeplinite f iira cea mei mica ebetere, care CJa ptioi pe persoene
D.lor Comisari. Jar pentru rostul tuturor acesror obiecte, Comisia se
va infelege la plata lor cu DZ Comandant al detesetnentelor care este
cunoscut ca rafuesc pana la una cu bani, tot ce cer de trebuintii.
Cerm. I. F. Lens, Ajutor. K. Poenaru.
Arh. Prim. Dos. 1/1850-51, fila 83, nt: 2914. 30 April 1851.

CXLVI.
Carm. jud. lelom. Comisiei targului Calara!ji.
Trimitendu-se Comisiei pe langa eceeste, in copie, potunce
cinst. Depart. din liiunttu, nr, 5712, i se sctie ca dinit' o citire de mei
multe ori repetetii, indestulandu-se din a ei coprindere, sa se patrun
za bine de ceia ce sufere orice slujba$ adiministrativ, f lira
exceptie,
cand prin insubordinafie ar: incerca sa se f aca culpabil ;
fiind indestul
exemplu sa vazii ceia ce astazi se resfrange asupra D.lui serdar Cos
tache Pite$teanu, suptcarmuitorul pl.!iei Campului, i sa se fereasca

273
cat s' er putee, fugand de aceasze categorie, ciici apoi mijlocul in
dreptiaei unor asemeni neorendueli, va f i depiirtsiee din post. a ori
caruia subaltern Se Va docedi ebiitut din sle safe detorii. fat ecum de
urmare si ca nici odatii. nu va ciidee intr'un asemenea punct, se edestii
riispuns.
Cstm, I. F. Lens.
Copie dupe porunca Depart. din liiuntru nr. 5712:
La repottul Cinst. Ciurnuiri nr, 3788, in privinta ebeterilor din
datoriile sale a suptcbrmuitorului plese: Cempulu. se tiispunde ca,
Depertementul nu s'esteptn sa vaza perimdu-se ,0. Seeder Pitestee
nu, de asemenea urmari de nesubocduietie si de nioliciune la ale sluj
bei. Departamentul a avut penttu acest 'szu)ba o opinie pree f aeora
bilii pentru tequleritetee si neptihiiniree conduitei sale. Doreste det a
se incredinie ca cele insemnete de C. Cetmuire in potrive numitului.
au fast intsmpliitoere si rezultet al oretnei extreosdinere. imprejtlrari
cari au silit sa se sbete din detoriile sale, catre ~eful siiu. ier nu
din
obiceiu si din nesfiialii. De aceia, pentru eceeste una data, Depart.
se margine$te In aceia numai. ca Cinst. Carmuire sa cornunice D.lui
Pitesteenu eceestii potuncii, spre a se piitrunde, ca in otice ramurii
existii o erethie. sdicii eel tnei mic este supus celui mei mare, ca
slujba nu ingii.due$te exceptii si ebatere. nici conJ;idereaza pet soneli
tiifile si prin urmere D.lui sii se esemene intru toete cu detotiile unui
suptcetmuitor, spre a apii.ra pe Depertement de nemultumite, de a
lua directe miisuri pentru indreptere, priri a sa depertere chier din
slujba.
fara
mai
multa
considereiie.
p. $eful Depart.... $eful sectiei Stetiedi.
Arh. Prim. Dos. 2 comun cu 1/1850-51, 14 [unie 1851.

CXLVII.
Ocermuiree jud. lalom. Comisiei targ. Ciilarai.
Dupa ceteree D.lui Polcovnic Blaremberg ... penttu trebuinte lumi
netiei ce se pteqeteste la Vadul Silistre. dupe porunca Cinst, Mari
D(Jornicii de subt nr .... , ce au adus Ocarmuirei, Se scrie Comisiei ca
f iirii nici o ziibeoii sa cumpere eceste cue i dendu-le in prim irea
omului D.lui Polcoonic, va lua edeoerintii spre incredititere, $i va
tlnee socoteelii deslusitii atat penttu acestea cat si pentru alte mete
rieluri ce se vor mai cumpiire dupii ceteree D.ltti Polcovnic, ca in
data sii ceara benii la Cinst. Mare Doornicie, a sii intoetce la casa
Comisiei.
Carm. Griidi$teanu.
Arh. Prim. Dos. 10/1837. 8 April 1837.

CXLVIII.
La cinstita Ocarmuire.
Cu prilejul pregatirilor la care se fndeletnicqte aceasta Comisie,

274
dupa potunce cinst. Carmuiri, cu nr, 5172, pentru primiree in ecest
oras a Iruiltimei Sale Domnul Stiipenitor, socotind Comisie ca pe
lfmga celelelte ce sunt de ttebuintii, sii se intocmeescii un elei de
siilcii oet zt, incepiind de langa etcul de triumf ce s'e pus in lucreie
a se {ace pe dtumul Sloboziei !ji intte oiile oriisenilot si f anaria
ca
oeleriei. si panii la cettirul unde are a fi ptimit Iniiltimen Sa. Supune
la cunotinta Cinst. Cermuai, ca de o va gasi de cuoiiruii, sa bine
ooiescii a porunci D'Iui subtcermuitor, ca sa trimitii trebuinciosul nu
mar de oarneru, ca sa tae din acele salcii din balta. accstei mo!jii !ji
puitidu-le intr'un vas sa le educe aici in merqinea epei, de unde 1n
carcandu-se in care, sa Se poata aduce ca Sa Se aseze precum mat
sus am zis.
S'a facut o listfi de cheltueliie prilejuite de oizite Mariei Sale, a
nutne : 37 lei pentrn meselele cu [ietul mesterului ; 10 lei penttti
JO
leniuri din cari s'au f lieut coadele meseleieior ; 71 lei penttti 710
ul
cele, cate 1 perele una; 276 lei pentru 92 oca de seu : 31,20 penttu
topitul seului ; 11220 pentru l 00 de sciinduri pe cari s' au pus ulcelele
si cendelele. S' au mei cumoiiret cue, pirosne, s'eu pliiiit dulqhetii
ca 72 de lei, bumbac la [estilele ulcelelor : 32 pahare de cendele s'eu
spert ; s'eu dat 59 de lei penttu pacura la. masalale i 24 lei penttu
peticiitie meselelelor : 27 lei pentru penze ercului de triumf si 13 lei
viipseeue cu care s'a sctis tifrele pe penze ercului de triumj : 27 lei
penttu 4 coti de damasc ceri s'eii esternut in bisericii. Peste tot s'tui
cheltuit 976 de lei si 37 parale. Ciind s' au verificat conturile de ciitre
Politei, s' a constatat cii s' a socotit 92 oca de seu, cend In reelitete
au fost numei 50. Din aceastii cauzii~ Corlatescu. in locul Ciurnui
torului scrie : ... toate acestea dovedind o ree precuqetere de ebuzivii
intteprindete,
Carmuirea
ponmcqte Comisiei ca indetii sa
reporteze
de ciitre cine din senul ei se utmet aceastii iusinoesii f apt ii de ebuz
mizet ebil, cu a.tat mai malt ca esre de nimic.
Arh. Prim. Dos. 2/1851, fila 102, 103, 121 din 30 lulie si 16 Sept.
1851, nr. 38 i 6457.

CXLIX.
Ciurnuiree jud, l elom, Comisiei targ. Csliiresi.
Asta searii, dupii cele dictate prin potunce Cinst, Depart. din
liiun tru du nr. 3939, ce cu tafeta s'a primii acum, se ammfii
Carmuirea, ca este sa soseasca aci Exe. Sa Xahim Pa!Ja, ciipitenia
imparatqtii Otiri otomane. Se scrie dar cu griibire Comisiei, ca prin
infelegere cu DI. Politai al otaului sii ingrijeasca a gasi o casii
destoinicii, care
poate a fi a Dlui Hagi Tanascu, unde sii se destineze localul tragerei
Exe. Sa.le, ingrijind cu aceia nepregetare pentru tot ce trebuin{a va
cere spre desaviiqita mulfumire a Exe. Sale panii la plecare, rapor
tuind i Carmuirei.
p. Carm. Cor!atescu.
Arh. Prim. Dos. 1/1850-51, fila. 73, n.r. 2465 din 26 April 1851,

275

In total s'eu cheltuit 528 lei $i 39 petele pentru mesele seroite Exe.
Sale, de la 26 April la 3 Mai 1851. Cheltuelile sunt insemnate penttu
fiecare zi : ese s' a cheltuit in ziua de Vineri 27 April : 10 lei pentrn
un tniel si an sfert; 6 lei petra piiini : 3 lei, doi pui de gaina; 2,10, 3
oca si jumiitete de lepte : 3 lei, 4 franzele; 2.30, pentru 5 iimbie :
4.29. pentru o oca si 1/2 lumensr; de sea; 3.10, 2 oca de vin; 6 lei
un dram de vanilie ; 9 lei o jumetote oca cafea pisatii ; 32,20, deti
buciitetului penttu zarzavat11ri. ouii, f iiinii, sere penttti bucate si za
luir pentru ingheJata.
Arh. Prim. Dos. 2!1851, fila 63. 64 din 23 Mai 1851.
CL.
Politie oresului Caliira!ji nt . 532. Comisiei A1agistrata.
Zilele scestea este a sosi intr'acest ores pres os[intia Sa psrintele
mitropolit, de aceia pottioit cu porunca cinst. Csrmuiti nr. 6064 se
educe cu cinste poftire cinst. Comisii a gasi un bun fartir a i sa da in
dispozitie prea osiintiei Sale 1 altele pentru a Sa suit.ii. Tot intr'o
ureme va invite pe toti ora!jiinii, ca cati dintr'iinsii vor fi insetafi de a
dobendi spiritoasa benidictie sii iesii la marginea oresului spt:e in
chinete.
Politai K. Darzali.
Arh'. Prim. Dos. 2 cornun cu 1/1850-51. 31 August 1851.

CLI.
Cuoiint ce s' zis de Dl. Griqore Constentinescu profesornl scoelei
notmele din Ciileresi.
Aorora cu totul ~treina, plinii de mister i insufliitoare de un re
ligios respect si d'o miintuitoere desemortu e, desteptetune-e 0 zi
Domnilor ! Un soare sttiilucit si plin de mangaere de stetee oeecuri
dotit Romanilor, luminii in sf ar$if ziue de estiizi, ca sa fie acum $i
inceputul unei noiui epoce de [ericire pentru Tara Romaneasc{i. Clo
potele sunii ! si noi ne edunsm estiizi intt'ecest liices ca sa indoim
ssrberee acesrei rare zi, si s'o facem a [i in veci proeniu (?) moral
si istotic in enelele posteritiitel. Azi se sue ca sii nu se mai scoboare
pe tronul ecestui Principet elesul stapanitor de Romani' .I Azi cee
mei scumpii si mai vie bucurie umplute inimile tuturor Romanilor ! si
ferice e de a celor ce se nasc intr'acest [el de dulci zile, dupi: ca-re
parinfii nostti au oftat in zeder ! Ori care indoielii, zeoistie, precu
getare sau biinuielii, acum piete ! si niidejdile cele mai nobile se uad
in {iirtfa ! Nu e dor de lipsii de cat uniree i esculteree fiirii care
toetii buna dorinfii sa departeaza ; ,.fost-au odinioarii $i Adam in
Rai, neascultarea insa l' a f iicut a nu mai f i ; nu sa unesc
Atinienii
impotriva lui Filip ? Cea mai sloboda cetate, Atena, cade roaba ! $i
daca, Domnilor, toate nafiile de la inceputul lumei i pana acum s'au
b11rnrat vre-odata de vr' un drept politic, acesta a fost totdeauna ai

276
alege insusi ele pe stiipenitotul lor : i decii ele au putut ntidajdui [e
ticiree lot de la ur'un obleduitor. aceasta a fast si este edesee, acela
pe care napa singurii l-e proclamat ; i dac~, D~mnilor, oamenii in
otice treeptii de cioilizetie s' au intereset a concentre a lor supnnere
in manii de suveran, ei nici odetii n'eu outut avea mai mu.tii incre
.dere. mai dreaptfi dorinte i mei sigurfi -bunfi niidejde de cat intt'un
biicbet oirtos si inoiitet, a ciitui intelepciune sa poatfi indestule pa~
sutile for.
Cu toete ecestee; ziidernic va fi tot geniul si toatii iscusitua stiipii
nitorului, de nu-l vor asculta supusii ! ,.Cel mai mestet si mei incer
cat doctor e cu neputinie a insiiruitos! pe bolneoul ce nu va piizi oran
duita Lui dietii I" ...
[.l nul. dintce cei mai adevarati patriofi Romani, din cei mai cu buna
educetie dintre nobili, din cei mei fiiriiprihanii dintre shijbesii Tifrei
noestt:e si eel mai inoiitet dintre Romani, este Maria sa prea lniilfa
tul nostru Damn Gheorghe Dimitrie Bibescu, a carui intronare
se
siivaqqte astiizi.
Azi der, ca Rumani, cu toti Rumsnii cei bani, Fata de Dumnezeu
~i inaintea oemenilot, eu 'mi fericesc natia pentru ~o.rocita ei alegere,
ca ceta{ean, se-mi bine cuointez patria pentru itueleptul ei Print, ca
eel mei ctedincios dintte supusi, eu ii doresc toatii stetornicie in a sa
deoize de ineintere. dreptate i fericire, ca ctestin insa, impreunii crz
tot! bine ctedinciosii crestini piimimteni i streini, preoti, dreqiitoti
si
supusi, ciitre tine ma indreptez; a ebsolutii, ezectii intelepciune ve
nica ! Dumnezeule a tot puterntce i prea indurete ! Azil $i meniuire
celor ce cted si ti se inchin fie ! lata pe sf antul tau jertfelnic et de si
parfuma tiimeie ttebuintei noestt:e. Asrnltii estiizi mai muli de cat
totdeeune [etbintee noestrii raga l
Sadqte in inimele tuturor Rumanilor evangheliceasca Ta dteptete,
unire $i escultere, spre a striibete inemerite cale folositoare, ca sii
poatii si eceestii nafie, atat de sttiilucitii odinioerii, sii se inelte la
a sa striimoseescii slava si vittute. Desradiicineazii din suf letele
noastre
ori care rea pomire $i fii tu singur, care a-i f iicut pe fii lui Israel
a
trece marea pe uscat, f ii-ne a lepad a de ori care imparte interes, a ne
jartfi cu totul fericirei patriei noastre $i a trece cursul vietei f arii pri
hanii. in pace i fra{qte dupii voia Ta. Tu care potole$ti turbatele
valuri $i salbatecele vzfore, alina oarbele noastre patimi, reguleazii
via{a noastra i f a-ne a voi tot bine
!
lntare!ite in tronrd siiu pe Stiipanitorul nostrn, ajutii-i a invinge vi
fiul $i a riisplati meritul i pe vriimaii sai di.zand ca... adanc a sa
afunda ! Daruqte-i indelungii domnie ca lui Mircea eel Biitran, com
plecteaza intr'ansul infelepciunea lui Solomon, sprijinii-l a liifi in fa
ra-i lumina cunotinfei Tale, prin care oamenii se cunosc pe sine i
se apropie de Tine, lnsufla-i nepartinire lui Geleuc (?), virtutea lui
Socrat, dreptatea lui Troian, ~i blandetea fiului tau ~i Mantuitorului
nostru lsus Hristos, ca sa te binecuvantam, Stapane, ca totdeauna i
. acum i pururea i in vecii vecilot !

277
Academia Romana. Menuscris 3133, fila 14. Din bibliotece Dio
nisie Romano, episcopul Buziiului. Vol. V, 1819-1859.

CLII.
Csrmuire jud. lalom. Comisiei acestui ora Calara9i.
Intie ceilelti sluibesi ai stetului fiind trecuti in numiirul celot ce
primesc gazeta ,, Vestitorul Romenesc" 9i Dnii Cilenii ecestii
Comisii.
pe langa eceeste i se trimite aceasta gazeta de la nr, 1 si pana la
nr.
11, pe care o va incredini D.lor. aratandu-le totodete ca in cursul
enilot o Par primi regulat, de la care epoi. edunend pretul ebonetiei
de patru ruble. sa le ttimitii Ciirmuirei din perte-i la Bucuresti spte
a se inninte in [olosul D.lor Redactori ai ecestei gazete.
p. Csrm. Secreter Paraschivescu.
Arh. Prim. Dos. 1/1848. fila 16, nr. 693 din 12 Februer 1848.

CLIII.
Depart. din liiuntru trimite Comisiei 2 eczamplare din tteductie in
tituletii .. Tereze", tredusii de A. Felimon, socotitii folositoare pen
tru culture limbei romiinesti, si sa se eseze In biblioteca scoalei. Costul doi sf enti de bucetii. , ,
'
,
Ahr. Prim. Dos. 1/1850, fila 24. 14 Noembre 1849.

CLIV.
Cermuiree [ud, lelomite, Comisiei Calarai.
Cu adresa Cinst. Eforii a spitalelor ciuile nr. 2600 s'e primit la
Cermuire plenul ecestui oras si cu poft1re sa se faca publicitate si a
sli
elcstui insctiindu-se
o lista, ca cei ce uot f i doritori a cumpere locuri, sa se in
[iinteze,
in acea listii cu deslusire de ci'itatime, ziciind
ca voete a cunoest mai inthi catatimea locurilor ce s'er vinde $i in
ce despiirtire, potrioit cu care, Cermuiree a fa cut punere la cele ptin
Politie si pliisi a publicui de aceasta, ca persoanele cari sunt doti
toere, sa se inf afi,,eze la Cermuire a se inscri in ace a list a pentru cate
locnri si in ce despiirtire. Aceasta dar mantuitoare si [tumossii pu
nere la cele, Ciurnuiree o impiirtiiseste si acei Comisii scriindu-i a se
interesa l a stetui cu ravna, indemnend pe oraani a se ariita doti
tori la cumpiitiitoeree locurilor. [iind de [olosul D.lor, spre a sciipe
odeiii din cliicuire. bucurendti-se de drepturile unui proptieter i a sa
inflori oresul, introducendu-se ciitre aceasta mei cu inlesnire mijloa
cele comertie'e si ale industriei, precum esiqureree si srticoleloi in
destuliirei de intaia trebuinte, Planul se afla in cantileria Chrmuirei
sii-l vaza [iecere din acei doritori.
.
.
p, Cann. Gr. Lerescu.
Arh. Prim. Dos. 1/1850-51. fila 11 din 7 Decembte 1850.

278

CLV.
Numele

eel or ce cer

I
Dumitru Enc

Costacbe Diiuesi:u
Ionita N r';;11lt>scu
Stoian Panait
Tanase Georgeson
Vasile Filip
~tel'. Dragulineseu
Costea Panai!
Miticii, Pauait

Stoian Nedelcu
P. Radulescu
Ghi\ii Petcu
Hrist. Neg'nlescu
Simion >;;;mes
I. D. Stoicliiaili
Pana Marin
Ianacne Uopeauu
Ion Stiitescu
Nedelcu Savulescu
Stan Hadu
Ilie Ion Chir
Col Hadu

Opran

Nae Croitoru
Neeulai Slan
Manea G heorghe
D-tru 'I'eodoru

sa

fie imprumutati

Obiectcle cu
~~-~-----------

Suma cu
care se
imprumuta
5.0UO
5.000

aooo

1.000
1.UOO
1.500
J.500

r.oco

'1.000
1.000
2.000
2.000
1.500
1.500
3.000
2.000

HiOO

2.ouo

1.000
1.000
5.000
2.000
1.000
2.000

1.000

1.000

1.500

Numestii

pe zalof.?

cari garanleazii

Valoarea

I Peste

Lo cul

l priiv,,aliell 15.000 (
2
10.UOO ' 444.3
398.30
1
..
I s.oou
1
..
I
3.000 I :146.2
493.33
'l casa I 1.000
557.15
l prav
202.6
l
2.000
2
.,
648.2
[
,.
2.000
296.20
1
"
2.000
286.28
1
..
4.000
3401.9
1595.20
1 priivalie
2.000
306.10
1
..
! 2.000 . 312.20
~~
..
'l 0.000 :
1 .
"
4.000
441.l
,.
3.COO
229.27
1

aooo
306.10
'l
"
2.000
232.30
'l
"
2.000 ! 306.10
2
.,
'10.000
1025.-.
475.30
1
110.000
1 ca~a
2.000 1 385.35
1
2.000 I 735.1 pra~aliel 2.000
212.9
1
,, I, 2.000 ' 332.24
565.36
2
"
I
6.000

10.444.3
8.398.30
3.346.2
1.493.33
3.557.15
2.202.7

iilie1 aooo
e.ooo

5.648.2
2.296.2C
2.286.28
7.401.9
1,595.20
2.306.10
2.M2.20

1.

4.441
B.22R27

8.305.10
2.232,30

2~'306.10

11.025.
10.475.30
2.385.35
2.735

2.212.9

tol

2,332.24
6.565.36

Membru er! Comisiei,

Arh. Prim. Dos. Eliberarea orasului.

CLVI.
Cermuiree jud. lelomite,
D Polcovnic Grigore Poenaru, Postelnicul Chiriac Ghiorqhiu si
Sterostee a petentnrilot terqului Celeresi.
Pe langa potunce Cinst. Dvornicii de supt nt . 2316, se primit la
Ocermuire [urnelul incheiet in Adunarea Cinst. Sf at Adiministrativ,
elcetui: in 6 ponturi de chibzuitee ce s' au facut esupre oetiitului i
cheltuelis tet qului Calarai si dupii coprinderee celui de al doilee
pant trimitiindu-se la Cinst, Dvornicie Listi: de 6 cendideti dintr'ecest
targ, au si ales pe doi dinti' anii, edicii :
Logof atul Raducan Ceausescu si
Logofatul Tiinese Patentarnl,
pe ceri prin porunce cu nr .... i-eu si interit impreunii cu Dumnee
ooestrii la strenqerea oeniturilor si cheltuiala ecelui targ potrivit cu

279

coprinderea pontului intiii din pomenitul jurnal. Tot inti' acest intiii
pant srmtefi si dumneocesttii stetotniciii esupre acestui venit ~i chel
tuielii, si spre mei bunii plitoiotie, ca sa tifi in ce chip sa ut meti cu
eceestii lucrare vi se alatura si copie dupe pomenitul [urnel. A$a dar
dela urmetotui N oembre iniei va incepe acea Comisie lucreree ei po
trivit cu glasuirea pontutilot eriitete, indeplinindu-ve intr'eceeste de
o potrioii cu tofii ca sa nu se f aca eel mai mic custit la impliniree pus a
esupre Dooesrr.i. I nsa la dinpotrioii urmere iadti cu toti ueti fi supt
riispundere. far de pcimire si urmare sa trimiteti raspuns la Ciurnuite,
Semneezii D. Polizu
1833 Noembre 17. Nr. 5890.
Arh. Stet.. Od-tive noi. Juel. Ielom., dos. 3088. Dela penttu inioc
miree cilenilor targului.

CLVII.
Ocermuiree judetului.
D. Logof iit Raducan Ceausescu $i Logo{. Tiinese orandui,ti Comi
sari esupt:e venitului tiirgului Calarai.
Pe langa pornnca cinst, Dvornicii de supt nr. 8435, s'eu. trimis la
Ocecmuire doiui condict pecetluite si '?nuruite cu pecetie Cinst. Door
nicii, pe seeme ecelui targ, ceri iatii pe langii eceesta se trimite ecei
Comisii, in care sii se tteecii toate oeniiutiie i cheltuelile tei qului
Caliira!ii pe acest an, incepend de la 1 al urmiitotului N oembte, $i
[iind-cii pentrii aceste condici priri Cinst. Dootnicie s'eii tritnes lei
12 de s'eu cumperst, Comisis va trimete ecesti bani la Ocsrmuiie
fara de ziibevii,
p, Ocarrn
1833 Noembre 29
Nr. 5708.
Arh. Stat., Ad-tioe noi. Jud. Lelom. Dos. 3089. Dela pentru chel
tuelile targului.

CLVIIL
Ocetmuitorni Polizu comunicii ca, din cendideti, Dvornicia a a
les pe:
Polcounicul Grigore Poenaru i
Dumitru Stoiciu
in locul logof. Raducan Ceeusescu si logo{. Tiinese Patentaru.
.Pre ceri prin porunce cu. nr, 8305 i-eu si intarit a fi impreunii cu
Comisis lucratod la strangerea. aenitcdai ecelai targ, precam s'e ur
mat si enul trecat. Asa det acea Comisie va face cunoscut ecelor mei
sus ~ratati ca sunt o~anduiti de stapanire impreunii lucriitori la Co
misie si de la. oiitor l Noembre ae incepe lucreree Comisiei potrivit
cu glasuirea ponturilot din copia iurnelului.
Semneeze D. Polizu.
Octombre 29 1834.
Nr. 4555.
Tot atunci (ace cunoscut polcov. Grigore Poenaru $i Dumitn1 Stoi
ciu ca sunt numi{i in locul lai Raducan Cea.U!jeScu$i !ogof. Tana.se
Patentarul.
29 Octombre 1834.
Nr. 4556.

280
Arh. Stet., ed-tive noi. Jud. lalom. Dos. 2166/1834. Dela pentru
orimduiree meduletilot Comisiei.

CLIX.
Ociirmuiree [adetului lelomita.
Polifiei Tiu qului.
Spte riispuns la reportul acei Polifii, cu eliitureiele douii hartii ale
erendesilot acestei moii Calarai in pricina indestulerei cu carne a
otiisenilor, fi se face cunoscut ca, de vreme ce unul din mosieri St;
leepiidii de dreptul sau a iinee mii.celii.rie pe pertee se de mosie en
preiul de parale 34, primitii este a se insarcina celalt mosiet cu pre
tul de mei sus arii.tat si totodata se indetoreezii acea Politte ca dupii
la Sft. Gheorghie oiitor. dupii multumitee celor ce ooeste a se insiir
cina cu tineree carnei, totdeeune sa fie cerne cu indestulere, inse
came bune i grasa, vanzandu-se cu pretul hoteret de pet ele 34. caci
la din potrivii utmere Polifia va fi in respundere,
p. Ociirm. N. P. Herisescu.
1834 Ghenarie 4.
Arh. Stet., ed-tive noi. Jud. lalom. Dos. 4106/1834. De!a pentru
feluri de pricini.

CLX.
Ocsrmuitorul D. Polizu comunicii.:
.Polcovnicul Dumitreche, fostul cinovnic cu cerceteree ciirnei de
eici din Calii.rai au fa.cut ariitare ca Chiriac Serghiul s'eu leqe: pt
in contract a tii.ia intr'un an intreg came pe pettee sa de mosie cete
pa rele 28 ocaua, iar erendesul spitelului Coltei nu uoeste nici inscris
sa dee, nici sii vanzii si el cu asemenea prei. Se scrie acei Comisii
sii
f acii. cunoscut srendesului mosiei spitelului Colte; a urme si el cu
vanzarea carnei intocmai dupii. preiul ce oinde Chiriec si decii nu va
ooi sii. reportuiesce Comisie Ociirmuirei spre a se da in cunostiintii
Cinst Dcornicii.
1834 6 Octombte. Arh. Stet., ed-tioe noi. Jud. Ielom, Dos.
2165/1834. Dela penttu indestuleree oresului de art. carnei.
CLXI.
Cermuiree [ud. lalom. Politiet oresului Caliirai.
Orii.i!tnii targului Celiitesi prin jalbii. au [ii.cut etiitere Ocermuirei
ca de ciitte acea Polifie nu se inqeduesc a cumpara marfa ce vine
din alte pii.rfi si sii o Panza ptin pravii.liile lor, incii Polifia et fi i
gonind pe acei locutori ce uin cu malai s'elte kgume de vanzare. aa
dar aceastii. imprejurere de va fi adevarata, epoi Polifia se socoteste
inoinouiititii caci piiseste peste coprinderea erticolulni 155 para gr.
60 din R.egulament, prin care erticol se miir qineste vanzii.rile si
cumpa tiitorile a fi slobode dupii invoirile ce var face viinziitorii cu
cumpa rii.torii, af ara numai din cele cari sunt sup use nartuht.i. cum
cam~,
pane i lumanari, f ara care nu poate.
p. Ocarm. N. Const. Heriescu.
1834 Marte.
Arh. Stat., ad-tive noi. jud. lalom. Dos. 4106/1834. Dela pentru
feluri de pricini.

281

CLXII.
Cctumuuee

jud. Ielomite,

Comisiei si cilenilor orenduiti asupra uenitului si cheltuelilor tar

gului Calara~i.
Cinstita Dvornicie ptiri porunca cu Nr. 8080 cere o chibzuire de
inbuniitiuirile ce se socotesc mai de neepiitet a se face intr' a eel targ
spre infrumusetare, si ca ciiti bani ser putea cheltui cu aducerea lot
fa implinire, se sctie acei Comisii, ca sii. intocmesscii o listii cu toatii
deslusiree si cat mai in grab.
p, Ocarm...
1834: Noembre 7.
nr. 5502.
Arh. Stat. Ad-tive
noi. jud. la/om. Dos. 2168/1835. Dela penttu
inf rumnseteree otesului.

CLXIII

Cecere f acandu-mi d-lui Barbu S!atineanu cu a erst stare a pur

tiitilor intru care am vazut pe D. siirdetul loan Rudeanu aici in Ca

larai, aratam prin fiinfa edeviirului, ca in cea mei multe vreme de

cend se a[la venit aici in Celeresi. l-em vazut atat ineintee prsrizu-:
lui si dupii prtuiz, cum !)i seara, umblsnd numai in fermenea i in
[es, descins si cu ciubucu eptins pan targ si pan prauafii de obte
intra
nesimtire
ce isvor<:ite
dintr'o
asemenea
necuoiincioesii
urmere, cum :;;i ducendu-se la Trebunel l-em oiizut in esemettee port.
Deosebit ca i pe la eduniiti tot intr' acea proeste stare venea in cele
mai multe renduri, a~at ineintee prim zului cat ~i peste zi.
Semneezii Polizu
6 April 1835 Calarai.
2) N oi cei mei jos isciilisi prints' acest insctis al nostru
aratiim
fiinta adevarului pentru Dl serdet loan Rudeenu, ca etet aici in Pe
tieti cend au oenit, l-em vazut cu chef din beututii, cat si la Cala
raii cend s'eu intemplet de ni-em dus pentru vreo pricin'a de jude
cara. Din care nu pufini'i straganire $i prelunqire ni s' au prictnuit la
pricinele de judecatii ce am euut, nedreptetindu-n incii pe unii din
noi si necitistindu-ne. isoorete fiind ecestee de mai sus utmiiri ale
pomenitului boet , numei si numei din patima sliibicunei ce are.
Semneezii . K. D. Doicescu. loan Oriisanu, Persiceanu, Teodor
Doicescu (?).
'
2 April 1835
Si se mai edeuqii :
C. Biiitienu (?). Par( ucic) Alexandrescu, (Par( ucic }, Odobescu.

Nicolee Condeescu epistet,

Lssm vazut la Pana Bscenu

band tom,
Raducan Ceeusescu : iscelesc pe ioete cele copt inse de mai sus.
Arghiris Polifaris (?).
Grigore Poeneru polcoonic: : l-em oiizu: beat i in starea de mai
sus copcinse in cea mai multti vreme.
31 Martie
Din colectiunee de acte a D-lui I. C. Filiti.

CLXIV.
Certificat dat D-lui procuror Slatineanu.
Asta una data [minandu-se
cunotinfele

tuturor

suf larilor

de

282
obste, din pravilele vazute pe ioetii intinderea acesrui Principat, ne
giisim in simtire sii pteiuim i eplecsrile tuturot celor din slujbi'i.,
pusi de catre inelte stapanire, emploieti impertiti pe remuri de slujbe
ptin [udet: Stapanirea au dat ecest drept i nua proptieterilor ca
ori penttu ce abatere impottluii din part ea fie$teciiruia, sii se f
aca
neziibeonic incunostiinteree cuoenitii. Aa der supt eceestii desool
tare prioind: de sine-mi am pretuit slujba procurotului ecestui jude]
lalomita. de D.lui Barbu Sliitineenu, cetele de la deschidetee Re
gulam~ntului si pana ecum, prin ale sale puse osteneli, f ara
prege
tare piistorind al sau Trebunal... orednicii si neprevazuta dooedii il
eoetn, cii dintr'iinsul au isooret butie cumpiiniri, sarguitoare de in
bunata-tirea obste. purtandu-se cu bane aplecari asupra omenirei,
descoperind dreptete fitecaruia
f ara piirtinire sau enteres,
neprihii
nit intru inteleptele sale luctiiri. ceti de apururea sunt inrediicinete
intru inima Sa, orhrul sa streluceesci: dreptatea $i adevarul f ara con
tenite, mai vertos la ecei ce au avut inf afiifri si prin ale sale indee
proape biigii.ri de seems. evend cutiostintii s' aiz pazit odihna si in
drepteres [istecsruie cu multiitnire, si in sfiirit, o sf atuire plinii de
mer ala laudata de toata obstca. atat in parrea celcr de mai jos trepte
ale proprieterului, postelniceilor, neemuriloc, cat si a lacuitorilor
supusi cepitetiei. Din ale ciitore rasunatoare gla.suri de edeoiir ne
indeemnii inima a zice pentru un esemenes tanar i bun Iucriitot c11
bune cunO!jtin{e inzooonit (inpodobit?) si in [epte morelicesti si spre
tot sfersitul sargizitor slujbei incredintete lui de la I nalta Stapanire,
i-em cerut cu multumiie tuturor noua ... proprietet i dintr'ecest [udet
Leiomiie, ca sa primeascii acest incrediniei inscris de la noi, spre e-l
avea drept dar si douedii la osiirdnicele sale slujbe si pentru multu
mitile ce cunoestem ca. am avut si avem dintrn se dreeptii cum
piinire.
. Semneezii : Sluger D. Fochide, Hristodor comis. lspes Fagara
senu, lacob {tori logofetis, lanache Ro9ca bio vel polcovnic, loan
Oresenn, loan Poenaru bio polcounic, Antonia Stenutulus (?), Ma
tei Periefeanu bio polcounic, Ples ... bio polcoonic, Nicolae Barba
tescu, Gheorqhe Beresteenu (?), clucer Dimitrache
Crufescu, Gr.
Ulescu, Constantin Doicescu, Alecu Lampadari, Persiceanu, Grigore
Poenaru polcovriic, St. Vasilescu (?), Vataf Din ca Pantazi, N.
Heriesctt biu polcounic, Raducan Ceauescu ~i altii.
Junie 1834.
Din colecfia de acte a Dlui I. C. Filiti.
CLXV.
Ocarmuirea Judefului lalomifa,
Comisiei targului.
In urma raportului acestei Ocarmuiri, prin care s'a dat in cuno
tinfa Cinst. Dvornicii, chipul cu care se rnuine a sa cladi coala na
tional. de aici din targul Ca!arai, s'a primit raspunsul cu nr. 40,
prin care zice ca primita este aratarea Ocarmuirei, cu atftta osebire

28;)
ca intr'iinsele sii se iec deosebiie a nu avea
comunicatie
odiiile profesorului cu sale pentru invafiitura. I et a se cledi in
peenie cu gard nu s' au gasit cu cuoiinti: socotindu-se stetotnicii,
numai.

ci sa se
f acii din
poata

zid

ca

Sa

fie temeinicii penttu

totdeeune

si ca sa Se

intempine cheltuelile unei esemenee zidiri, Cinst, Dvornicie, ossbit

de lei 6330 ce au slobozit din cenituriie ta.rgului eduneii pe anii

trecuti, va mai slobozi In.ca pa trei sni toate acele venituri ale tiirgu
Lui. $i cu aceasta suma se poate cliidi COalii de zid. De aceia se scrie
ecei Comisii ca sii faca cunoscut tuturor oriianilor, ca de oor avea

dorinte a-si cledi scosle ecum, sa gaseasca pe cine var socoti a se

insiitcin cu eceestii ingrijire si acela chletuind, sa ramae e-si primi
benii din oenittuile targului pe trei ani ... Aa dar aceasra Comisie,
cunoscut aceasra. sa li si arate parinteasca dorinfa a Stapa
nirei ce ptiveste a vedea cliidiree scoelei savaqita Ca Sa inceepe in
vafatura tinerilor si a se bucure parinfii de insinteres copiilor la in
oiitiuur luminei ...
Semneaza Polizu
1835 Marte 29.
Arh. Stat. Ad-tiue noi. Jud. lalom. Dos. 1775. Dela penttu face-

f acand

cee scoelei netionele.

CLXVI.
21 Junie 1837.
Maria Sa Prea Lneltetul ncsttu Damn. prin ofisul cu nr. J, face

cunoscut ecestui Depertement, ca cu prilejul merqerei

Ianalfimei Sale la carantina Cii.larai, incredintet de p'awta slujba ce
inttebuin feaza eploietii ecei cerentini, potunceste cele urmiitcere :
spre riis pliitiree credincioesei slujbi a pomenitilor emploieti, sa l se
sloboedii dn economiile Comitetului Carantinelor,
gratificatiile
insemnete si anume :
Dimitrie Mala directorul cerenttnei leaf a pe ase luni.
Doctorul Ziegler leaf a pe 2 luni.
Stolnicul lencu Pangal subdirect: leaf a pe 3 Zuni.
Costache Sefendache secreturul Carant. leaf a pe 3 Zuni.

Nicolee Ivanov cinounic la pichetul din f ste Silistrei. leaf a pe trei

Zuni.
Anastase Gheorqbiceenu cinocnic la [etpost, leaf a pe trei
luni. Costache Liicusteenu sctiitot leaf a pe trei Zuni.
Dumitreche Boicescu, leaf a pe ttei Zuni.

Maria luleasca moesii, leafa pe trei luni.

Pandorescu de [urnoi, leaf a pe trei luni.

15 s!ugi cate 0 sut de lei de [iecere,
Buletinul Oficial, nr, 27, p. 115, din 1837.
[oniiii

CLXVII.
D. Iatapnoi neceelnic
face cunoscut Ocarmuirei,

de aici din Ciileresi.

prin otnosetiie ttt .
ca boii strimi pentru garnizoana Silistra

284
de cetre contreciul recovisnic (?), sunt bolnavi de boeli: dintre cari
trei au si murit i ca sii-i pazeasca locuiiorii dobitoacele: lor a nu
se amesteca. se sctie acei Polifii ca sii dee in cunostint tuiurot ora
senilor a nu-si emestece uttele lor cu ale pomenitului recouisnic,
Semneazii sames loan Manu.
12 Marte 1834.
Arh. Stat. Ad-tive noi, Jud. lalom. Dos. 4106/1834. Feluri de
pricini,
Ocermuiree

CLXVIII.
[udetului lelomiie,

Politiei oresului.
Cin~t. Comitet prin edresul cu nr. 560, cere de la Ocarmuire tiinta
dacii dupe cele de mei ineinte porunci, s'eu poprit vanzarea etburi
lor si a lucruiilor otriioitoere dupe la negutiitcti si ooreice, f iirii nu
mai
mesteci dohtori de ocruq spre a-9i lue cele mei de eproepe ma
stiri. Apoi [iindce Ocermuiree nici o esemenee tiinfii de la acea
Polifie nu are, dupa porunciie urmeie mai insinte $i sa scrie ca nu
mai de cat dupe primiree ece stie, sa trimitii cetute stiint.
Semneezii Sames loan Burdeanu.
Arh. Stat. Ad-ti~e noi. Jud. lalom.

Dos.

10 Mai 1834.
4106/1834. Dela penttti

felari de pricini.

CLXIX.
Departamentul din ltuintru, cere Politiei, ca ;
,, ...pe toata saptamana sii reportuiescii de stereo sanatafei locui
torilor ecelai oras ; dee printt' aceasta i sa scrie ca in uiitorime ase
menee rsporturi sii indiepte numei Ociu muirei judefului. far la in
tiimplere de vreo pricinii extreordinerii seu moerte grabnica, sa re
portuiescii deedreptul si ecelui Depertsment.
Semneezii Mih. Cotnescu.
30 Decem. 1834.
Arh. Stat. Ad-tive- noi. Jud. Ielom., dos. 4111/1834.

CLXX.
lnsemneri scrise de Raducan Ceausescu pe filele unei ciirti .Ln
vataturi hristienicesii", notam numai unele din eh: :
Leet 1835 Julie l, am inceput casele din ma1ul Borcei, eu R.aducan Ceausescu,
La leaf 1827 Octombre

28. m'em logodit cu fiica postelnicului

Ene din Ghizdiiresti si ietiisi intr'ecel urmetot an Noembrie 20, am
, '
'
fa cut nunta.
1842 Junie 25. Am logodit pe sotmea Anica cu Gheorghe Lipscan
si Julie 19 am facut nunta.
' 1813 Octombre 10. Au fost ciume cea mare ce-i zice ciuma lui
Cereqee, unde au murit in. Celerasi 100 suflete.
1831 lulie 14. Au fast holera 1~orbus, s\w ivii aici in Calarai
unde au murit 130 suilete in 15 zile s' au ostiet,

285
1831 Mai 21. Au fast pietrs. cea mare in Ziua de sft. Constantin
care pietrii ca ou de gasca dremuri 60 si 80 e:u colturi.
1831 April s' au inceput reforma edecii melitari a sa face in tar a.
1831 April s'eii [iicut carantini in fara pe la schelile Duniirii.
1793 Julie 2. Au trecut elciu Kutuzov pre ici la Tarigrad.

1829 April 10. Au murit Gheorqhe vel Ceau Ca!ara de niiptes

nice boelii in enul csnd biitee moscalii Silistra i s'eu ingropat in
marginea Ciilaraului ... in via sa unde sunt inca doi feciori morti.
Stencul, Constantin, unde li s'eu pus douii cruci de piatra la capul
mormtintului prin Raducan
tiimesul f iind (?) i Alexandru oel
Cesusu,
1835 Julie 6. Au oenit Maria Sa oodii la Ca!iirai si spre Briiiln
cend ma aflam subociumuitcr la plasa Borce; si cend m'em infati
set cu report de aici aflandu-ma tot init' acea creme si magistrat al
orssului si gasindu-sa Comisia de Maria Sa vodii In bunii rimduielii

multurnindu-se Maria Sa au dat prin Buletin.

Lnsemsuiii sccise de Raducan Ceeusescu pe [ilele unei ,,Psaltiri.
La leat 1809 s'eu farnt Calaraul cu locuit<:J;i de la Silistr oeniti
!ji au stat supt clec si embatic greu pana la leat 1852 Julie 3 cend
atiznci cu ofis domnesc s' au liberst numsrena stiipenului mosiei lei
25.000 lei !jr s'eti bucuret locuitorii de toate dreptiuile oraaneti cu
vanzare de uin, rechiu, pane. came si toate fli.1-a a mei Lua erendesul
eveet greu nici o para.
Leat 1852 Julie 5. Am numiiret lei zece rnii la neajungerea de
25.000 lei ce prin ofisul domnesc s'eu hotariit libereree oresului Ca
lara!ji, f ara do band a lln an si s' au insumat lei 25.000 lei si s' au tri
m es suma de sus la Bucutesti la stiipenul mo!jiei dupii ofisul

dom

nesc Barbu Stitbei Voevod, Domnu Tiirei Rumfmesti si s'eu liberat

oresul la Julie in 3 leat 1852.
.
' '
1824 oiind cu douii cirezi de vite de la Oltu, ajungand la apa Ar
qesuiui la podu pe mosie manastirei C'iicioeirele n'er fi mei fost.
Acolo uezimdu-se apa mica am dat vitele prin apa pe din [osu podu
lui si am trecut eti si slugi. Bram Ciilere. Apoi acei podari au dat
stire ca unii tree prin epe, Sa ia plata Sau slobod ? Egwnenu in
loc sa zica treecii care pe unde va voi, oslinti sa a poruncit tututot
slugilor si tiganilor din miiniistire, ca era mani'J.stirea aproape de pod
si au oenit o multime, peste 40. dupe noi dupii ce trecusem vi mai de
un sfert de ceas ni-au ajuns czt somafii !ji sttiga uni catrii altii ca
sii. ia o uita drept plata podului. Eu avand arrne m'am aparat dar 9
ciobani ai mei au stat in rasboi impreuna cu mine ca doua ceasuri'
!'jl nu au putut lua vita, dar sange destu{ s'au uarsat !'ji din ei !'ji din
noi, iar morfi numai unu, un cioban al meu. Am aratat la Gligore
Voda !'Ji cu ponmcii. slobod sa fie prin apa a trece pe viitor f ara plata,
au mai scawt !ji plata podului tot Vada, iar p.fJ ... egumemz s'a trimis
la ocna ridicand i pe egumen din slizjbii. Socotesc ca pomeni ueci
nice au f acut cei ce au diiruit moyia la manastire.
Radu CeaU!jeSCU
1824 Aprilie 26.

ae

286
1848 Octombte 8. M'eu tidicet la erestul Vacaresti uncle acolo
mai erau cateva sute ca mine $i rnau slobozit [unie 9' dupa opt luni
si o zi in toate zilele cu paza... de soldati rusesti.

' 1849 Octombre 10. A~ piecer Turcii 'din C~1ara$i la Silistre.

1842 cumpiirti mosie lrz Cossmbesti.
1842 a fiicut priiciilii.
1848 April 10. Am cumpiitet cesele de langa mine ale lui Gheor
ghita Baldovin din Bucuresti in 8000 lei prin ciipitenul Ciocerdie.
I 84:7 Decembre. A plecei la Briiil pe epe Dunarei cu o aica cu
grau, 156 kile, ce-l cumpiirese ca lei 100 chile de la et endesul din
Socerici, chile 300 .isi un ciior mare ce era si oelurile Dunerei ca
dealurile muntilot si 'aica plutee deesupre ac~lor valuri si de doue
ori au eruncet oelur! si m'etundem. Au esit pana la urme in gura ...
drept Gura lalomifei in ziue de Sft. Nicolae 1817. $i la leetu. 1848
tnem aflat inchis in Vacareti 8 Zuni, penttu prefacerea unui ase
zamant mei f ericit, pentru f eticue tuturor stiuiloc socie>'itei locui
torilot ai Tarei Rumanesti, tot in ziue de Sft. Nicolai am lost atat
de rau instramtorat in Vacare!jti, pan a dou,;, zi 'ii ni-eti mei slobozit
in striuntorere.
Leat 1852. Julie 3. S'au liberet oresul Calarafji din ptonie Dum
nezeiescii i prin oointe orednicului de leudii Domnului Tarei noes
tre Barbu Stirbei Voevod, la care s' au pus si numele oresului, ore
$Ul Stirbe! V oevod ; acest Domn print stapanitor a liberet si Cele- .
f etu si alte tnulte foloase Tarei au facut, Roman fiind ier nu Gree.
R.adu Ceeusescii lulie 2.
Amiindouii eceste carti c11 notele de pe ele sunt in posesia Dlui
colonel Gh, Ceausescu.

CLXXI.
Anul 1852 Septembre 3. Nr. delii 177. Ramasul riiposetului prin
sinucideie Raducanu Ceausescu.
Una pereche de case in acest ores Celeres! cu cinci inciiperi de
zid, sus inoelite cu olane cu imprejmuirea lor, Alte odaite
jos si
meoezii ale ciirore Zoe zice ca a pliitit.
Una idem case in deosebitii carte cu patrn incepeti, si eltii maga
zie netencuita tot in Calara~' cnmparate de la Dlui serdar Gheorghe
Baldouin. al ciirora foe zice ca este platit.
Una plavalie cu doui: inciiperi in mosia Reset; cu curtee lor de
200 stiinjeni piitreti, cutnpiiret pamantul de la Dlui Aga loan R.oset.
Trei loctir: Zn mo!jia Roseti fiecare de cate 200 stanjeni patrati ca
zapise edeoetite de acest tribunal la nr, 56, 69, 104 si 225.
Llnul idem, tot in tnosie Roset; c11 zapis pe numele nepotului mor
talui numit tot R.aducan Ceaaescu i adeuerit la nr. 75.
Una sutii trei stanjeni moie in hotarul Cosambe$ti din acest judet
cumparati de mai multe fe,te c11 doua zeci buciiti zapise, parte adeverite de tribunal i parte neadeverite.
.
$ase suf lete tigani din ... ce li-a cumparat cu zapisu din anul I 838

287
de la Dlui piterul. Alexandnz Chiriac $i care zice ca sunt fugifi la
Bucuresti.
Zapi~ subscris de D. Dragan Ghetu din anul 1852 Junie 5, prin
care zice ca a ptimit de la tiiposeiul lei JO.GOO ce se cliiduse de eel
din
in urmii pentru eiutoiul celot fan} mijloace d-esi plti.ti lo cu rile
C'Mii.ra:ji.
Idem, f ara data isciilit Nicola Geembesu prin care zice ca a tiunes
deter riiposetului lei 331.
Scrisoarea Dslui H aralambie Statcu (?), din Braila penttu lei
2700 pietul orzului trimes la Braila, in galbeni 83, pe lei 32 ~i 1/2
inir'un grop pecetluit ce se afla in piistretee Dlui Jordan Opten.
Idem, a numitului Stetcu cu data de JO August ttecut, ciitre riipo
sstu prin care zice ca orzul l-e des] iicut, iar potumbu fiind stricet,
nu l-e putut inca desf ace.
Extract de socoteli pentru benii deti in socoteala c'3.$eriei.
Foeie de zestre cu enul 1827 Octombre 28 a sotiei mortului, enume
Elencs: in care se oiiz obiectele ce i se dat zestre.
Contractul isciilit de frafii Opran penttu cumpiiri'ito<trea a o cata
time cesceoel de la tiiposetu, cu data de 22 August enu! 1852.
Zapis din enul 852 Marte 25 subiscslite de D. Popescu, prin care
se dii deter 5 galbeni ciitre raposatu, rest dupii niste orz,
Zapis cu enul 850 Mai 12, iscii.lita Raducan Cum. pentru niste
dereveri avute cu riiposetu in priointe mo!jiei Cosambe~ti.
Socoteala cu data din anul 850 Mai 28, subisciilitii de Raducan
Cucu, in suma de lei 1338 perele 20, oenitul mosiei M &,nuc 1819.
Copie dupe o edeoerintii a Dlui seeder Baldovin. din enul 850
April 21, prin care zice
a ptimit de la tiiposetul lei 1279 perele 34.
Douii postelioene cp teciimul lor. Doi cai de tresutii, unul roib !ji
unul nepru. Una blusii de cenepii. Una [ermenee de paste neinblii
nit. Ll n taclit (?) vechiu. 15 mii buceti sindtile noz1a de brad. 75
lopeti noua. Un, tecemul cii:jiiriei cu cazanul ei ~i alte[e; 37 grinzi

ca

lunqi de brad; Douii, idem, mai meri ; 6

ttiimbe

de

p<"inza

de case:

3 ptosoepe, idem; 1 ceqaf de borenqic ; una selbe de treizect si

cinci tubiele si nasfiele (? }; una peteche paftale mici de erqint;
una mese de panza ; un macat cedcilet de lanii de cesii : i 2 setvete
de masa ; una sube de postav oeche i neinbliinitii ; 8 scaan~ de
lusttu oechiu ; uri sctitoriu de brad neoiipsit : una masii de brad
asemenea; una ciildeie mare de arama; 2 ciilderi mai mici ; izna tava
de tocat mare; un lighian cu ibiic de elemii : 2 tingiri cu capqcele
lor: une tigae idem; una casa de lemn pentru bani ; douazeci si
doua cli.rti
vechi de cetit ; 5 rochii f emee$ti, una de stamba, 2 dt:' tulpan, ur{a
de afi~oarii $i una.,.; un bumuz de pfi.sa neagra ; un nwcat cadrilat
de casa ; :jase perne asemenea, umplute cu Zana ; doua mindfre ase
rri.enea ; 3 berbenite cu unt ce nu s' au cantiirit; una biuolita ce zice
ca ar fi vanduta, dupii spusa sofiei rnortului ;
'
Copiii, parte barbateasca :

George de ani treisprezece $i

Alexandru de noua ani.

288
Parte femeiasca:
Sultana de ani douiizeci i unu.
Tite de eni septe,
lulice de eni pettu si
Marita de ttei ani.
Judecator C. Done, procutor C. ..
Politai C. Ionescu.
Pop~ ...
duhounic.
G. Opran .
... Andronescu.
Din actele proptietetee Dlui colonel Gh. Ceeusescu.

CLXXII.
Prea lnaltate Doamne.
Cu al tre'ilea jalba jaluim milostivirei M atiei Tale, noi lecuitocii
targului Calara1i at sud lelomue. ca adunandu-ne inca din zilele

Rusilor prin silin~a. de un Neculei $teter general la ecest numit loc,

~i am Iacut ~i targ. dupa cum este acum in fiinfa, si de atunci ~i pana

acum sunt 15 eni ; hrena noesirii ni-eu fast negufatoria uinului, i
techiu. i bruterii pe seama ecestui targulet si alte miituntii de baca
nie, si srendesii cari fine mosisi Celtires! din feat 1824. ni-em invoit
cu el de am vandut vin, rachiu ~i peine, dsridu-ne zepis la mana, ca
cat va fi stiipimitor mosiei, ss-i dam heueet de vadra de vin perele

25 si de cedre de rachiu par ale 55 si sa f im slobozi ori care va uoi

sa uanda; si peste doi ani ni-au inchis ciirciumele si brutsriile ; du
candu-ne i pe la ispt evnic, ni-em judecei si n'em ales nimic i cu
slu(ji)tori luandu-ne ni-eu dus acass la el erendesul, cu inchisoere
ni-su silit de am dat un zepis de au mei inciircat heoeetul, oedre
de rechiu cu par ale 5; acum de la Sf antu Gheorghe ni-au inchis car
ciumele ~i brutariile dendu-ne in [udeceiii la ispt evnicii [udetului,
abie am sea pat si ecum venim aici, am dat jalbii M ariei Tale, cu care
[elb au fast oriinduit la Depertementii de opt, unde nu ni s'e {iicut
nici o eleqece curata. Ne rngam Mii.riei Tale, ca sii fim orenduiti la
dumneelor eliti; boeii. ca esie cu pecet, ca sedem de perim aici ;
ier de nu se multumeste si nu se fine de legiitura ce euem la msnile
noestte de la ecest srendes, riispundem si noi erend mosiei si
sa o tinem noi, ca va fi cu pii.cat Milostive Doemne. sa rte scoera
din
case si din pravaliile

noastre.

ca nu avem alta chicecniseele

; si acurn

ni mai cete si clecii. care n' am mai pomenit, stiut este M ariei
Tale, ca acolea schele [iind, geapanale si conace in toate zilele
tragem.
Ne rngiim Miiriei Tale, sa te milostioesti asupra noastrii
$i asupra
ticalo1?ilor no~tri copii. Luminate Doamne. un vistier. Milcu Mar
dagiu, iconomu manastirei Colfei. ne sta cu totu impotrivire, de ce.
nu ~tim, noi manastirea n'am pagubit-o nici odata, nici n-om pagubi,
milostive Doamne, ne rngam Mii.riei Tale, ca sa fie dumnea.lui che
mat la dumnealor velifii boeri, ca sii cura unu pe altu la judecata, :;;i
in vreme ce nu ne prime:jte. sa ne plateasca binalele ?i noi ne vom

289
imptiistie unde ne ua indemna Dumnezeu, i curn Duhul Sf ant 1Ja
lumine cugetul Mariei Tale.
Rob ii M ariei Tale. noi toJi liicuitcrii dela Schela Calarai din sud

lelcmue.

Arh. Stat.

[udeciitoresti vechi Dos.

1810/1827.

CLXXIIl.
Zapisul

srendesului

la menn

Iccuitoriloc s
Calara:;;i si sa stie ca rngan
du-ma li-em det voe: ca sa vanda oin i rechiu or cat vor ooi la ce.
ce 8.d pe mosie sfintei meniistiri Coliee, intru care au a plati de
vedrii de vin ce vor vinde cate perele 25, i de vadra de rachiu care
teleri 8 perele 15, ceti ace$ti au a pliiti f ara prelunqu e, iar pe care
il ooi dovedi ca au bagat vin sau rechiu in praua1ie f ara a-mi da de
stire, pe unul ca ecele sa aiba a se pedepsi dupii zapisu ce mi I-au

Adeoeiinte mea la mana locuitorilor

dat numitii iscalifi :;;i pentru a fi nesupiireti de vreo cerere mai mult
in

cata diestimii voi avea mosie in etendii. li-em dat ecest irrscrrs.
Arh. Stat. [udecetoresti v~chi. Dos. 1810.!1827.
CLXXIV.

Adica noi toti negustorii ora$ani targului Calara:;;i. dimpreunii cu

mahalagii, dam oechilimee noestrii la mana dumneelot Andrei Logo
fatlllui, Gheotghe Posteinicul. lvancea sin T'odotu, Gheorghe Bes9oveanu, penttti ca sa se f aca deci In locul nostru cu diunneelui
slu
qerul Hristodor Marinuolu,
erendesul
mosiei
a sfinte:i meniistiti
Col
tea, vazand ca nediind pravaliile :;;i de claca ne epucii, :;;i li-em dat
aceasta uechilime cu isciiliturile noastre.
Gheorghe: Dumitru, Ceeus Gheorghe. Stencu Ceeus Gheorghe,
. Dragan Ceau$ Gheorghe, Gheorghe Capitan, loan sin loan, To
doru, Pana Moise:, Gheorghe, Mitu Pacea, Petre, Costea, Manole,
Mihai, Vasile, Raicht, Panait, Miticu, Tudorache, Stanciu, 9i eliii.
Arh. Stat. [udecetoresti oechi. Dos. 1810 din 1827.

CUPRINSUL
_ Pafl.

PARTEA I

Prefalii de l. c. Filiti . . . .
Locul pe care se aflii azt Ciiliirtt:;;ul in trecutul de('ii_rlat .
Satul Ltchtrestt ~i originea numelui lui

14

Istoria setului Llchlresli

15

3
5

Hotarele mosiei Lichiresti

Populatta satului Lichlresti
Schirnberee numelui de Llchiresti tn eel de Caliin~i .
C.~\~tt\.~\.\"."\'<.~.\,,.\. ~\. C.Y..\.Y.."tt\.'>,\.\. -u_t}\. ' "
Rttportul"ile dlntre populatre :;ii Epltrcple Coltel, Ve11ilurile rnosrer
Lichlrestlul 1n report cu administr11tia Firei . . . .
Stirt despre aspectut targului. Institu)iuni :;;i viaja de toaie zilele in
Caliira:;;i-Lichire:;;ti
. . . . . . . . . .
Din necazurtte populatiet
. . . . . . . . .
lmpozttul in naturii s! necinstea admlntstr etlei
Rasboaele Ruso-Turce, Riisboiul din 1769
Rasboiul din 1787 :;ii 1806

Revoluiia din 1821 . . . . .

Cluma , . . . . . . . . . .
Cali'ira~ul in limpul ocupatlei

24
25
28
2q
31
40
44
50
50

51
52

54
57
60

rusestl

PARTEA II
- Mut1:1rea capitalet [udelului . . . . . . . . . . . .
Populatla Ciiliir1:1~mlui st Rsporturile ei cu Epitropia spitalului

63
Coltea,

oroprielara moslel . . .
. . . . . . .
Orne nlzerea orasului in ruporl cu prevederile Reg Organic
A.legerea deputetllor
. . . ._ . . . . . . . . . .
Carmuttortl jutle\ului lalorili\e'lj:;.
. . . . . . . . .
Orqanlz arae comunel. Comisiile largului C6liirtt!;\i
Bugetul. VenifurHe ~i cheltueliie filrgului
\l\l\."-~\"ll\a!l?:a \atg1\"11\ . . .

Edilitale

. . . . . . . .

Alte tnstltutlunl
Jusli\ill

orasenestl

Posts . . . . . . . . . .

66
72
73
76
80
88
q1

103
109
113

123

Btsence
Scoule
Arma la

.,"!"".

Carantlna. Siinalatea pub!icii

Revolutia din 1848 in CiiJiira!;li
Viaja Caliiro~mluis! splrltul public lntre 1833 !;li 1852 .
Eliberarea ora$ul11i
PARTEA Ill
Documenle

....

1\