ANAIL 11, VOL.

111

MINK 1938

REVISTA
DE

11111CURESTI

CULTURA ARMEANA
www.dacoromanica.ro

71.

111.

ANI
REVISTA DE CRICRA ARMEANA
APARE SUB PATRONAJUL D-LUI

PROF. N. IORGA
Director : H. DJ. SIRUNI
(8 Strada Vaselor, Bucuresti)

ANUL II, VOL. III

Secretar de redactie : VAHAN GHEMIGIAN

Au colaborat la acest numiSr cu traduceti: D rele

Maria Bogdan, Filomela GhiumiuVan, L.nii G. Agopian,
Balgian, O. Bedighian, V. Ghemigian, Cr. OdabaVan,
Tunzageanian.

Coperia: A. Debe$irian
ABONAMENTE:

PENTRU 4 VOLUME LEI 200

www.dacoromanica.ro

nui

ring,

- Revista de f unit Armand

Sub patronajul d-lui Prof.

N.

I 0 R G.A.

Director: H. Dj. Siruni

Anul II, Voi.
RASA ARMEANX

Date arhe_ologice 1 istorice

asupra primilor locuitori

DUp. o e515loria .de siudii din initiativa Consiliului So-,

ciet5tii Nit tinnelor, pe care a fricut-o marele savant Fr.

Nansen In Armenia: in anuf 1927, Insotit fiind de C. E.

Dupuis, fost ceinSilier eiiglez la Ministerul Mandl din
Egipt, G. -Carie, specialistul francez =In domeniul de agricitilurli subtropicala, italianul Pio .Lo

www.dacoromanica.ro

SaVIO,

specialist

In constructii hydratilice
intocinit

un

raport.

sub

norvegianul V. Luisling, a
titlul Scheme for the

Settlement of Armenian Refugees: General Survey .and

Principal .Documents", i tatodatil o carte Intitulata
Armenia si Orientul apropiar, din care ex,tragem
torul capitol:

tea Mai veche ulna antropologica culeas. in Armenia, este

tin

schelet gsit langa o unealtd de silex la o adancime de

6 metri in valea lui Zangu, cand

hidroele'ctrice. in 1925.

e sapau tenreliileuisinei

Dupa 'profesorul A. Kalantar din. Erivan, acest schelet Ii., are

originea in epoca primului paleolitic si apartine aceleasi rese,

mai Ales dolcocefalal, a tipulti ;Aurignac care se gAseste la
Briui ..(si la Galli Gill). Numeroase resturi .megalitice posteri-

oare cu .mii de ani! au fost gasite de: catre saVantii armeni

regliartea din Alagoez in 1924 si la Novo Bayazet lang lacul
Gotc.ha mi ales in 1926. S'au descOperit aici case de piatrk
fortificatii, caverne, morminte tete. care apartineau until popor
cu craniul deosebit de lunguiet, si care ar fi trait in ceste
Iinuturi pe la sfarsi!tul erei
piatra (cu aproxiMativ 3.0001.
Ie ani inainte de ChrYstos) si poate chiar inaihtea i In timpullrei
de bronz pana catre 2-.500 inainte' de Christos.
Aceastd rasa' daficoc.efald aVea 'Inca din timpul erei de piatr6

o civilizatie relativ avansata si un sistem de irigatie 'desvoltat.

Ea ave'a cultul apei i Dumnezeul 1sau ,yischap" avea forma
tunui paste urias: ea a lasat deasemenea hi.eroglife de un caracter pan atunci necunoscut, si pe cane savantii armeni Pau
descifrat mai tarziu.
In era de bronz, poporul cu craniul lungulet care locuia in
Armenia, desvolta .mestesugul metalului intr'o :xnaniera origi-.
nala si 'care denota o cultura deja avansata; numai in regiunile meridionale au fost gasitte obiecte din care se simte influenta Mesopotamiei.

Babilonienii ,numeau Gutium tara muntoasa. din nord, care

intinde la estul Tigrului superior, si deja, cu .2.500 any
inainta de thristos, aceasta negihne forma un regat; o inscrip.tie din aceastd 'epoca, mentiioneazd inteadevar pe unul din
regii sat Aici No al Babilonienilor, numit -Atarkhasis (sau
'Xisuthros dupa Brossos) se 'iMpotmoli cu arca sa in tara
aumita Nizir, in timp ce Evreii cred ca Arca s'a oprit pe

_se

www.dacoromanica.ro

muntele Ararat. Guteenii cucerird f3abilania si o dominar timp

de 124 ani, in decursul crora domnir. 1 regi: (aprximativ
dela 2447 pand la 2323).

a reGutium-ul a fost probabil situat in partea

giunii; care a fost, mai trziu tara Urartu si Armenia.
.100 0 de
sud-estib'
ani mai trzitu inscriptiile asiriene mentioneaz regiunile situate
'poate putin mai la- nord, la- estul lacului; Urmia si imprejurul
laettlui Van. Aceste regiuni erau locuite de popoarele Nairi,
cu

care

regele

asirian

Salmanasar I-ul

i.

Sdu

Tu-

kulti-Nimurta I-uj, fcura rsboiu la inceputul secclulta XIII-a.,

inainte de Christos. Cam pe la 1110 a. c. Tiglat-Pilaeer invinse armatele aliate ale regilor Nairi in cmpia dela Manazkert
la nord de lacul. Van.
In ,secolele ,urmtoare, unul din regii, Nairilor, sau. Mai- bine

zis, un rage cuceritor, venit prdbabil din vest, a asigurat .dominatia sa asupr celorlalti, printi si a fortificat pozitia sa.
O inscriptie a ,unui rege asirian Assur-Nassir-Pal, 885-860..a. C.,
mentioneazd inteadevr Rental prima card regatta Urartu,.. (Al
raratul biblifc); a calrui dominatie se intindea. peste, linuturile
care inconjoard lacul Van. Acest regat se mreste de pe_ urma tuturor regiunilor care devin ulterior 'Armenia. Numeroase. inscriptiuni asiriene m.entioneazd rsboaiele lui Salmanasar III-lea
(830
8835 a. e.)' contra - hii Aram, regale Urartu-iilui. In-

Inscriptiuni poporul Urartu se numeste el insusi Khalde

(Khaldini), flume care deriva din aceea a zeului lor Khaldis,
tot sa cum acela al Asirienilor vine dela zeul lor, Asur: Toatara se numea Khal,dea (tara lui Dumnezeu) si capitala
se numea Khaldina, orasul lui Dumnezeu. Acest popCr avea
o constitutie teocraticti remarcabil.
Orasul Tuschpa (Turuspa al Asirienil'or) numit mai trziti

Van, lngd lacul. cu acelas nume, a fost intemeiat cam pe la

anul 830

a.. c., si devipe eapitala kilelgatauti, Saridlur, 1-ful .(sau

I-lea?), ciddi o fartdreat pe o colin vecind orasului, si

care domina cmpia inconjurtoare. Pe riandurile. de piatr care

suportau peretii inciraei, el si succesorii si gravar inscriptii
lungi povestind vieile. i faptele lor mari. Multe inscriptii asemndtoare au fast gsite in alte parti ale, regatului.
Sardur II, inter) inscriptie in limba asiriand, se hi-

tituleazd reg,ele Nair-ei" si urmasul sdu Ispuinis isi insuseste

acelas. titlu intr'o inscrilptie kaldefe, in timp ce in alta este

www.dacoromanica.ro

numit regele Biainei". Biaina este numele originar al trei

Van-ului. Regil kaldei urrMi1tori nu se Intitulan decat regele
Biainei". Aceste inscriptiuni sunt serse Cu caractere (unei) forme
asiriene. Cele mat vechi, acelea ale regelui Sardur, sunt serse
in limba asirianal, peurrna ele fund redactate in khalliee, doll&
sau
trei
sunt
in
Limba
ambele
limbi.
Kaldeana,
pana aici recunoscut,
a
mai
sau
mai
fost
Mutt
putin descifrata in ultimii zece ani. Ea nu este ariand
nici semita, dar are afinitati cu limba Mitanienilor. La fel
ca a cestia, caldeenii i poate deasemeni Protohetitii apartin

probabil grupei subarienilor veniti din Asia Minora (Capadocia).

E foarte probabil, c acestia sunt Mitanienii care au fondat regatul Asiriei; in tot cazul, primii regi asirieni cunoscuti,
poarta nume mitanice. Cum am indicat deja, limba kaldian
pare sa fi avut multa asernanare cu limba georgiana.
Biainei dev,enird atat de puternici, Meat la un anumit moment el
amenintara chiar sa rapeasca imp.eriul lumei regilor asirieni
care tin sra adune toate fortele ion pentru a-si mentine hegemonia.

Wallas a fast unul din cei mai remarcabili dintre regii kalkleeni; dominatia sa se intindrea in egal masurd spre nord
uncle cucerise o mare parte a vaiii Araxului, in nordul AranDupa ce alungase, in prima parte a sec. VIII-a inainte de Ch.

pe regisorii ace.stei val roditoare, fiU1 sau Argistis I intemeta

prasul Armavir, in apropiare de actualul sat Tapa-Dibi in campia din nordul Araxului. Fiul sau Sardur II sau III marl
orasul i consolidd si mai mult stapanirea sa. El ajunse probaba la acest rezultat intinzand si imbunatatind sistemul de
irigatie si construind canaluri largi pentru a aduce apa Araxului.
Chaldeenii lerau foarte experti in tot ceeace privea lucrarile
hidraulice si;de irigatie, arta pe care o mosteniser dela vechile popoare dolichocefale care ii precedaserd. Ei stiau sa creeze
lacuri artificiale, sa reguleze, debitul fluvalor i sa aduca prin.
canale ap in campii pentru a iriga
ogoarele si

viile, in scopul de a face tara cuWvabil, 0 parte din sistemul

or de cultura este si acum In uz i constitue conditia esentiala de viat din aceste regiuni. Regale Manuas cladi un ca-

nal lung de 70 +de kilometri pan care apa \unui isvor fu

adusd din munte pana in imprejurimile Van-ului, si permise

astfel intemeierea .untii oras inflorilor inconjurat de grdini
si de livez).

www.dacoromanica.ro

Interesant ca acest canal se numeste astdzi Shamiram-Su,

rdul Semiramidet, si meren de 2730 de ani el este inca artera
vitald a acestui fertil tinut.
Regale Rusas I puse in valoare o alta' parte a cdmplei
Van, construind un lac artificial a cdrui apd era adusd in aunpie cu ajutorul unui canal. Aceastd lucrare mai 'exista.
Khaldeenii au fcut drumuri si poduri. Lucrdrile lor dovedesc

erau admirabili; arhitecti si remarcabili sdpdtori in piatrd. Ei

stiau lucreze si fierul si eelelate mfet;aille i eran 'loar te bun

turntori. Poate cd si oi apartineau aceleiasi rase ca si popora

Khalibilor, posterior lor, i celebru in autichitate prin
Cu care lucra fierul si dela care Grecii au luat . nurnele ole',alai. pupa' inscriptige lsate de Chaldeani, dotninatia lor se
intinde dela lacul Van pana' la lacul Gotcha spre nord-res4
spre nord-vest pdnd la Erz:erum, spre vest cdmpia Mousch si valea

Taronului pdad la Eufrat, aproape de Malatia, la sud-vest si 'sud

pAnd. in Siria, spre sud-est p.dnd in sudul lacului: Ourmia.
Aceste regiuni sunt cele care constiluird mai trzia regatul Armeniei.

La sfdrsitul veacului al optutea, inainte cia Christos, regatul

din Urartu fu atacat de Cimmerieni, populatie indo-europeand
care, venitd prin nordul Caucazului, ameninta si Asiria.
Cam pa la 670 a. Chr. Cimmerienii f ara' impinsi in interiorul Asiei Mici de vecinii lor indo-europeni (iranieni) dinspre rdsdrit, poporul din Achkuza (Sciti) care cobordse spre
Sud dealungul mdrii Caspio.. Atunci regatul Urartu fu ataeat
de Achkuzieni si. de alti v.ecini pdnd in clipa cdnd s'a prdbusit
sub atacurile Mezilor indo-europeni condusi de Cyaxares.

Castelul ridicat pe muntele Toprak Kaleh fu dislras si incendiat spre 585 a Chr. n. Rusas III, ultimul rege chaldeen,
pieri probabll in aceste imprejurri. Ninive fusese distrusd de
Mezi, Sciti si Babilionieni ,cdtiva ani mai inainte, cam pe aa
612 a. Chr. n.

Numele de Armenia (Arminia) este pentru prima oard dat

tinutului intr'o inscriptie a reg.elui persan Darius Hystaspe, gravatd pe peretele unei stdnci care se Osaste langd. Behistun (sau
Bissitun). Aceastd inscriptie care dateazd cam din 521 a. Chr. n.
e scrisd in trei limbi (p.ersana veche, elamitic-auzanic si neo-babiloniea); printre altele se mentioneazd opriniarea pe care aiu

www.dacoromanica.ro

suferit-o rdsculatii din Urartu, dar acest nume asirian e

redat prin Armanya, Armina si Halminuara. Aeeastd numire ce
se iveste brusc, si cane din aceastd clipd va .1i intrebuintatd;
(numirile Urartu; Khaldeia, Biaina dispar de ad i inainte din

inscriptiile

asiriene

sau

chaldeene)

ne

face sd

bdnuim

ca ,un nou popor, poporul armean, a invadat tara si a luat-o

si in posesie in sec. VI a. Ch. n. Cam 80 dc ani mai tdrziu
Herodot intrebuinteazd cuvdntul Armenia pentru a designa tara
care se gdsea la nordul Asirie.i4 el seria c Eufratul formeazd
hotarul intr Cilicia si Armenia, tara care se inunde pe o
lungime de 15 zile de cdadtorie (statiune sau opriri sau 55(3.1/2
de parasangi)spre rdsdrit, bineinteles spre regiunea laculul Urmia. In epoca lui Herodot, Armenit ocupau toatd aceastd lard.
Diva Herodot, Armenii au coborit din Frigieni. Acestia originari din Europa, eran numiti Brygieni, in epoca in cane
locuiau regiunea vecina a Macedoniei.

Ei sunt, zicea el, poporul cel mai bogat in vite cornute

si in fructe din eke eunosc eu".
Armenii, ziee tot el, sunt deasemenea bogati in animate
domestice." Aceast ipotezd confirmd presupunerile pe care am
fost ispititi sd le facem din alte cauze. Vechea limbd armeand
era o limbd indo-europeand inruditd cu grupul demivestic (slavoleton). Limba frigiand era tot indo.4-2uropeand inruditd eu thraca;.
cele cloud popoare :emu pdstori care trdiau din cresterea vitelor.
Ei au locuit probabil la origind regiunile balcanice si putin cdte,
putin, mndrid din urmd turmele, au traverrsat trecdtorile, poaie

Bosforul (vadul boului?), pand in Asia Wed Acestea se vor

fi petrecut pe la sfdrsitul mileniului al treilea si pe la inceputul celui de-al doilea, inainte. de Christos. Pe vremea aceasta
(spre 1900) Troia, care pand atunci fusese locuitd de oameni
cu craniul alungit, fu invinsd de un popor indo-european, cu
craniul rotunjit, care era poate eel frigian.. E2 osibil ea Troia:,
nii din lijada, contra cdrora Grecii luptau Mull mai ,tdrziu,
SO fi apartinut acestui, popor. Numirile. de Paris si Priam pot
foarte bine fi frigiene. Popoarele indo-europene, care au invadat
Asia Micd, posedau cat si plugari, ceeace le asigura o mare
isuperioritate in lupte1e. contra adversariaor.
Tot cam in vremea aceasta, Khetitit (Hititii) care posedau
si tei cat, ocupard Capadocia si intemeiard acolo un puternie
si chiar in Babilonia, care
r ega- Ei inaintard pand'n Syria
www.dacoromanica.ro

fu luat si prddat in 1296 a. Chr. n. (sau poate in 175(J).

Limba Khetitilor se compunea in mare parte din elemente indoeuropene si clasa conducdtoane, a acestui popor era probabia
de rasa indo-europeand.
In acelas timp, la sfarsitul mileniului al treilea a. Chi': n.
popoare noi, cea mai mare parte indo-europeni si brachycefali
pdtrunserd in Tessalia i 'n Grecia. A fost desigur o perioadd
tbart,) turburata in Balcani_ si barbarii ace5tita din 'lord a LI
antrodus idiome indo-europente in Grecia.
Numai in sec. XIV a. Chr. n. probabil unul sau mai multe
popoare cu craniul rotund. invadard Creta, venind c7?..a mai

mare parte a tor din sudul Greciei. Tot atunci sau ceva mai
inainte popoarele brachycefale au inlocuit popoarele clolichocefale in Armenia, si ,e probabill ea mai tarziu s'au instalat
Armenii in Capadocia, peste rmdsitele regatului hitit si
turi de frigieni, cu care, pare sd se fi aliat pentru a isgoni pe
Mochieni.

Origina numirii Armenia este necunoscutd, dar in regiunile

uncle Armenii au locuit, probabil, se gdsesc mai multe locuri
ce se numesc Armenion sau Arminion. Strabon (XI 4, 8 si 13
12) vorbeste de orasul Armenion lang. lacul Boibeis in Thessalia. lijada vorbeste de Ormenion in Thessalia (II, 2, 734) pe
care Strabon (IX, 5, 9) Ii numeste *i cl Orminion. In Bitinia,
In Asia Mica, exista un munte numit Ormenion Oros"; larigd

Sinope, era portul Armena. Aproape de isvorul raului Halys

(azi Kizil Irmalt) in regiunea Sivas era muntele Armenion
Oros". 0 inscriptie a regelui chaldic M.enuas care povesteste
campaniile sale catre apus, Oteazd o localitate numit Urmeni
(a-hi-ni) care e cuvntul grec corespunzdtor lui
Orminion,
si fiul sdu Argistis vorbeste de orasul Urmani. Din bate acestea
reies.e. Ca dela inceputul sec. VII. a. Chr. n. chiar, Armenii
.ar fi locuit regi:unile muntoase vecine cu isvoarele lui Halys,
Ja vest de Urartu (Khaldia), care s'a numit mai; tarziu Marea
Armenite. Pe mdourd ce puterea Khaldeilor slbia prin atacurile triburilor indo-europene venite din nord si din est, Armenii ocupan Khaldeea, sustinuti probabil in cuceririle lor de
triburile de aceiasi rasa ca Trerii (din Thracia) si Cimmerienii.
Cea mai mare parte a Khaldeilor se refugiard in munti, iar
restul se ,arnesteed cu Armeni, care introduserd in tea limba
Ion proprie. Cand Xenofon traversd Armenia cu cei zece Ma"

www.dacoromanica.ro

(461 a. Chr. n.) erau inca, triburi rebele de khaldei in In regiunile

muntoase ale Armnjei. Xenofon Ii numeste &esa Chaldeeni
si-i descrie ca trihuri independente si rsboinice, cu inult mai
rsboinice cleat Armeni,i.
Cand Armenii invadard Urar6u, erau probabil In majoritate
pstori, In -Limp 'ce Chalzii erau cultivatori care posedau no-.
iuni avarisate asupra munci!i cdmpului i livezilor,- ca si asupra
artei 'irigatiei.
Civilizatia armeand fu rezultatul acestor cloud ;clemente. Chiu

din timpnl lui: Herodot, (I, 194) ei se ocupau concomitent Cu

crestere Vitelor si Cu agricultura. Ei construiau un ,fel de vase,
rottinjite din rkehit si aeoperite cu piei, in ,care incdrcau Vinul,
trestia si alte produse pe care .le coborau pan la Babilon un&
lo vindeau. Gel mai mane dintre aceste vase putea. s clued
o- incarctur de aproximativ 5.000 de .talenti (1,30 ton.) .Strabon
(XI, 14, 4). serie ea' Armenia posed vat fertile cum. e empia
lui Arax, si altele i de unde se recolta in .abunden grau

alte produse ale pdmntului. Et se ocupa si- cu cresterea

vitelor (in special cail), exploateaz mine de aur si de diverse
Metale. Acest popor, zic.e el; e bogat" (XI 14,910).
Si

Arrnenii se nutriese ei inSisi Hai (la plural Haik) iar tar lar
Haiotz Yerltir, mat trziu iranizat in Haiastan (resedinta sau
tara Haik-ilor). In regiune.a lacului Van se pronu,nta Khai. Ori-

gina acestui nume este riesigur. M. ',tensen presupune ca e

o derivatO dela Hati, numfe; edre se. .aldea Khetitilnr, cdci in
armeneste T" dispare cnd e plasat intre cloud vocale. Aceasta

derivatie linguistica este posibiaa dar nu sigura. Se rogseste

numele Hai in mai multe denurmiri toponomitce ca Haitoz-zor
(valea armenilor) lang Van, v.echia capital a Chalzilor; Haikaberd (cetatea armenilor). H.aiknoT4,-kkikavjan, Haikasehen etc.
F. NANSEN

www.dacoromanica.ro

FILO LO CIA ARME ANA

Ce datoreaz." Armenii
tiintei germane
Cu ocazia implinirei a 1500 de ani dela traducerea BibP. S. S. Sahag Gokian, seful

lid In limba arrneang,

erudit al cultului armeno-catolic din Romania, a tinut

c.teva conferinte spre a lumina rnarele eveniment de
acum 1500 de ani, i influenta pe care a avut-o
desvoltarea culturii i civilizatiei armene In secolele urmAtoare.

Una din aceste confine -era consacrat rolului filologiei germane In domeniul cercelgrilor trecutului armen.esc, In bate fazele lui.
Dgm Illai jo.s prima parte din acest studiu.
I. IN DOMENIUL GEOGRAFIEI.

Pentru a gsi inceputurile istoriei Armenilor, trebue s mer-

gem cu troj mii de ani in urm, pari in acele vremari cnd

Armenii, desprtindu-se de celelalte triburi indogermanice, au pornit din Europa inspre podisul Armentei, pe care. 1-au cucerit dup

www.dacoromanica.ro

10

indelungate peregrindri. Istoria Armenilor, atat inainte Cat

si

dupdi Idescoperirea scrisului armenesc in anul 406 dupd Chr.

este plind de probleme istorice, geografice, filologice sau culturale. Datorit oamenilor de tiintd germani, filologi, istorici,
s'au rezolvat multe din ac.este probleme, punand astfel intr'o
lumina cu totul noud istoria si civilizatia armeand. De aproape, un

secol, lumina spiritului german pdtrund.e tot mi adanc in intunericul care invdlue trecutul poporului armean, determinand
acel formidabil progres in toate, domeniile istoriei.
Masivul armean, cuprins intre Marea Caspicd, Marea Neagrd
si pustiul Mesopotamiei, cu culmi atingdnd 2000-5000 m., a

fost totdeauna un punct de atractie pentru

naturalistii si
geografitgermani. Intr'o vrerne cand, a caldtori in aceste regiluni
insemna o indrdzneald n:eobisnuitd, savanti germani au venit adi

pentru a cunoaste personal tara si locuitorii ei, ducand de aci

vesti germanilor de acasd, despre tinuturile biblice si oamenii ce
le locuesc acum.
Inceputul 1-a fdcut naturalistul german Parrot dela Universitatea din Dorpat, care in anut 1829, a urcat p.entru i,ntdia oard
Muntele Ararat, ac.east mdndrie a Armenilor. (A. Abeghian;
in revista Hatrenik", 1930, IV, V.)

n-au urmat: Karl Koch, Calatorii in Orient", Tarile Gnucaziene Armenia" (Wandenungen hit Orent, 1846-7 .Dig
Kaukasisehen Laender und Arinenien", 1855; comp. A. Abeghian,
'Hairenik", 1930, II, III, V); Wagner, Calatarie spre Ararat

i podipl Armeniei (Reise wick dem Ararat and (lem Hoch'wide Armenien, 1848); precum si urrndtorii profesori dela Universitatea din Dorpat: Bodensted, O mie si una zile in Orient"
(Tausena und ein Tag im Orient, Berlin, 1850) si Haxthausenj
(Trcinskaukasia, Leipzig, 1856); F. Blau, Dela Lacul Urnzia la
Laeul Van, (Vom Urmiasee 211711 Vansee, in Petermann's Georgr.

Mitt.", 1863, 200); Radde si Sievers, Calatorie in Armenia de

Sus, (Reise in Hocharmen:en, 1873), Nolde (Heise miach Armenien,
1895), Abich, Din Wile caucazului (Ails Kaukasischen Laendern,

1896). Ei ne redau adevdrata imagine a tdrii si a locuitorilor

ei, a florei si a faunei ei. Geografia Armeniei si formatiuneai
rnasivului armenesc au fost studiate de Ritter (Erdkunde, IX
784, 972), Zahn (Die Stellung Armeniens in? Gebirgsbau
derasiens, 1907).

www.dacoromanica.ro

Vor-

11

Valoarea cerc.etdrilor

invatatilor germani despre Retrage-

rea celor 10.090" in frunte cu Xenofon in anal 401 in Chr., ,au

lmurit si ele unele probleme geografice referitoare la teritoriul
armenesc, inlesnind prin aeeasta i intelegerea mai precisd a
istoricului grec. Citarn pe Streker si Kiepert, Cont ributimil la
stuaiul Retragerii celor 10.090 (Bettrage zur Erklaraag des
Rfickzuges der 10.030, Berlin, 1870); Karbe (Der Marsch der 10.000,

Berlin, 1898); Beleek, Drumul lui Xenofon la retragere Onii

efunpia Alaschkerlului (Der Weg Xenophons out seinem Rckzuge

his in die Ebene von Alaschkert, 1899); Hofmeister, ketragerea

Lti Xenofon prin Armenia (Der Rfickzug Xenophons (lurch Armenien).

Aportul cel mai stralucit La adus insa stiinta germand in

domeniul geografiei istorice a Armeniei. Amintim numai in trea-

cat pe cei cari au studiat teritoriul armenesc 'numai in cadrul

geografiei istoric.e generate, ca Kiepert (Lehrbach der Allen Geound
graphie, Berlin, 1878, 73, 83; Uber die aelteste Landes
d.
Volksgeschichte von Armenien, Monatsber
Berl. Akad. d.
Wiss. 1869), pentru a ne opri la pal care. lumineazd ca un soare

central intreaga harta a Armeniei Vechi: Hubschmann. Opera

sa despre numiri geografice armenesti Die Armenischen Or'snamen", obliga pe Armeni la recunostinta vesnic. Inzestrat
Cu intreg materialul istoric si linguistic, el cerceteazd pas ca
pas fiecare nurne geografic, dandu-ne, un tablou fidel al Veche,i
Armenii, cu toate orasele si satele ei, cu muntii, cu apele, si
Cu' toate schimbdrile pe care le-au suferit hotarele ei in decursul vremurilor.

Hfibschmann este un isvor nesecat pentru oricine vrea td.

.

studieze Armenia istorica.

Intre Vechea Armenie si Armenia Nona, trebue sa asezam ,cu intreaga ;ei autoritate, opera in trei volumie a lui Lehmann
Haupt: Arineniekz einst awl j3zt, I 1916, 11.1 1926, 11.2
1931, BerlinLeipzig. Relatan i istorice sau de actualitate, note
de calatorie, cercetri istorice, topografice, toate merg mand in
.

mana sub pana acestui invatat Cu renume mondial. Plecand

del a ,constatari topografice., el aduce lumina nou in multe
probleme istorice, (de ex. imigrarea Armenilor, lupta dela Tig)
ranocerta etc.).

www.dacoromanica.ro

12

II. IN DOMENIUL LIMBE1

a Armeniei, isi are si

ea limba ei:
Armeana. Ce fel de limbd este aceasta? Datorita cercetarilor
savantilor germani, s'a putut descoperi adevdratul caracter al
limbii armene, ascuns pana atunci sub ancle numeroase invelisuri, formate din elemente streine, cuvinte asiatice-caucaziene,
Populatia autohtona

imprumutate dela popoarele vecine in decursul vremurilor.

Inceputul 1-a facut Bopp, in cartea sa Granzatica Comparrdei
limbilor indo-europene, (Vergleichencle Gramatik der Indogermanischen sprachen, Berlin, 1856-61), Windischmann in lucCl

armene in ranzura ariane (Die Grandlage

des Armenischen im Arischen Sprachstamin, in Heh. der 1 cl.
d. bayer. Aliad d. Wiss. IIII, 2 Manchen, 1844), Gosche (De
ariana linguae gewisque Armenae indole, Berlini, 1848), Lagarde
in Preistoria Armenilor" i Studii armene'. (Zur UrgesehiJite

rarea Local

(ler Arnzenier, Berlin, 1854; Armenische Stad:en, Gathingen, 1877),

Fr. Mailer (Armeniaca). Ac.esti savanti aseaza limba armean

in familia limbilor indo-europene.

Pasul hotaritor pentru lamurirea definitiva a acestei probleme fu rezervat lui H. Hfibschmann, care in 1875 declara cd
limba armeand face parte din familia limbilor indo-europene,
avand specifioul ,ei caracteristic. Locul ei inluntrul familiei indoieuropene este intre Ariana si Slava-Baltica, si apartine (1mpreund cu acestea grupului Satem in opozitie cu grupul Kentum
(greaca, Rance, celtica, germanaa.) (Prat Dr. H. H. Schaederi,
Ariertum, pag. 6.) Comp. Local limnbii armene
Armeniertaw
In cereal timbilor indo-europetze, Kuhn's Zeitsch. f. vergl. Sprachforschung N. I. III. 1. 1875, 5-49, Despre Pronantarea si transerierea Armenei Vechi", Z. D. M. G. XXX (1876) 53--80.
Trimscrierea limbilor.irantene qi a linzbil armene", Leipzig, 1882, VI,
Principtile etanologiel armene", Leipzig, 18883, VI, 103',
44.
Dup aceste studii de, baza, Hubschmann a cercetat si a
adancit din ce in ce mai mull aceast problema, in monumentala

se opera Granzatica Arnzeancr (Armenische Granzatik, I, Leipzig, 1897, XXII, 575), din nefericine ramasa neterminatd. As
putea sa numesc aceasta opera o anatomie linguisticd. El cerceteaza in parte toate euvintele imprumutate dela persona si
araba, dela greaca si siriana, stabilind in ac,ejas timp vocabularu)
'

www.dacoromanica.ro

1.3

pur armenesc, comun Cu patrinto,niul linguistic al popoarelor

indo-europene. 0 realizare extraordirrar&! De atunci 'au adus
'unele neinsemnate Coreeturi, ins:A edificiul In intregimea sa a
rdmas neclintit, iar toti .filologii sunt nevoiti sa meargd; pe
drumul deschis de el.
Dupd descoperirez alfabetului armenesc de cdtre preotul Mastot, in .antil 406 dupd Chr., prin combinarea si transformarea
literelor altor limbi, arm.eana devine o limbd literard. In ceeace
priveste origina alfabetului armenesc, ce limbi au jucat un rol
hotdritor in formarea literelor? Filologii s'au ocupai de aceast
preblemd. In fruntea lor st filologia germand._ Citdm: Lagarde
in Gthinger gelehrte Anzeigen .(1883, 281), .Garthausen
Origina greacei a _scrisaliii arinmesc (Uhet.. den griechischien
Ursprung, der Armetlischen Sschrift, Z. D. M. G. XXX ,1876, 74
f. f.), Fr. Muller, Simon Weber in ,Biserictr 'eatolicei , Armen!a
Die KWh.. Kirche in .Armenien, 400-494) -si Hit special, J. Mark-

wart in Origina alfabetulai arnzenese. (Uber den Ursprung des

Armenischen Alphabets, Wien, 1917 II-60).
III. IN .60MENIL LITERATURII

.Evenimentul cel mai important dupd 'inventarea alfabetului

este traducerea bibliei in limbo arrneand in anul 435.
Cu o desdvdrsitd competentd si exactitate, caracteristice savantilor germani, Simon Weber trateazd pe' larg acest.eveniment
,

in lucrarea ,sa Biserica catolicei in Armenia", cercetdnd in acelas

timp toate Problem:ele istorice, filologice sau linguistice. legate
de :el, contribuind astfel si la istoria teologiei armene in secold
al V-lea.

Literatura armeand din sec. V este alcdtuit aproape numai

din traducen. V. Fr. Neumann, Incercare clespre o istoie a literaturii armene. (Versuch einer Geschichte der. armenischen Litteratur, Leipzig, 1836); Fr. N. Fink, Istoria literaturii Annene

Geschichte der arm. Litteratur, in Literatur des Ostens", VII,

1907, 2, 77-274 si Die Armenische Litteratur", Berlin si Leipzig, 1906); A. Baumstark, Literatura religioasil a Arnzmilor
a oeorgienilor, (Das. christliche Schrifttuni der Artnenier und
Georgier, Leipzig, 1911, in Theol. Z: Tubingen 1894, 48-76).
Aceast activitate a Arrnenilor in domeniul traducerilor a

salyat o serie de opere de mare valo.are pentru literatura uniwww.dacoromanica.ro

1. 4

versad, in sensul ca originalul br fiind pLerdut, s'au pdstrat

in traducerea lor armeneascd. (A se vedea lista complectd in
'Bibliografia artneand", Das Arinenische Schriftturn" de Inglisian, Linz, 1929, pag. 10--12). Invgatii germani aut radus din
armeana pe cele mai insemnate dintre ele. Citdm:
Dr. J. Karst: Cronica, tradusd din armeneste, cu un comentar
critic al Textului (Die Chronik, aus dem Armenischen bersetzt
Mit textkritischen commentar, Leipzig, 1911, C. VI f. 319);
Preuschen Erwin: Istoria Moiled a lui Eusebiu, traducere din

armeneste, cart. VI si VII. (Eusebius Kirchengeschichte, Such

VI lund VII aus dem armenischen Ubersetzt. Leipzig, 1902,
XXII

109).

Niebuhr: Ce a edstigat istoria din traducerea armeand a

Eusebia (Historischer Gewinn ails der arm. Ubersetzung des
Eusebius, Kl. hist. u. phil. Schr. I. 179.)
Th. Mommsen: Manuscrisele armene,5ti ale cronicei tat Ea.

sebius (Die fll'111. Handschriften der Chranik des Eusebius, Hermes,

1895, 325 ff.)

Dr. Simon Weber: Scrierea Sit. Ireneu pentru clovedirea ves-

tirii apostolice, trad. din arm. (Des Hl. Remelts Schrift zum
Erweise der apostolisehen Verkfindigung, aus dem arm. iibersetzi
Kempten
Manchen, Korel, 1912, 8. XVIII, 68.)
Dr. W. Ludke si Dr. Hermann Jordan: Armenische Irenneasfragmente, Leipzig, Heinrich, 1913, IX, 222.

R, Rabe: Traducerea armeand a biogratiel legendare a /al

Alexandra cel Mare. (Die arm. Ubersetzung (lei' .sagenhaften Alexaader Biographie (Bendo-Kallisteuer) auf ihre mutmassliche
Grundlage zurOckgeftihrt, Leipzig, 1896).
Dr. SAHAG GOKIAN

www.dacoromanica.ro

DAT1NE SI OBICEILIRI LA ARMENI

Incoronarea regilor. Armeni

Ceremonia incorondrii regilor cu toate formele ei,. arat cum
era conceputd la armeni puterea monarhicd.
Este cert cd 'si in epoca pdgAn regii armeni purtdu coroane in timpul unor serbdri speciale cari de band: seam erau
mai malt' de naturd religioasd, cdci in fru:ntea tuturor hrisoavelor

se pomenea ca titia regesc: Supraveghetor al Armentei

si

Chiar o mare casd prineilar, Bagratizii,

aveau dreptul si functia ereditard de' Cavaleri ai coroanet".

.aprdtor al zeilor".

Se- pare, !ca Bagratizii purtau acest -Unit si 1n epoca Klinastiei

crestine a Arsacizilor.

Faust din Biiant si Moise din Khoren-aovestesc cum in

lapta din Tirav, Sdmbat Bagratidul, cdnd a, pus pe capul
Merujan Artzruni, care urindrea scatinul regesc al Armeniei,
a sp,us: In virtuted. funetiunii si datoriei- rnele - de cavaler al.

coroanei te incoronez ca rege."

Dupd moartea lui Tirdat 111-Tea, dela. Hosrov pang la ul-timal Artases; capii bisericii armene din familia lui 'Grigore
tumindtorul, cari erau inruditi :cu familia domnitoare a ArsaCiziler, au .avut - un ref important cu prilejul incoronrilor
Si ca lurmare au- ajuns influenti la Constantinopole sau la Tizbon. Dar ne lipsesc martarii serse despreineoronari.si ceremonit
'din aceea weenie.
Primal rege armean, .incoronat cu eeremonii si s.-erbri eresIineSti, ttebute sd. fie socotit Asot. I-ul intemeiatorul dinastiet_
Bagratizilor, care- pdn'd. atimci -fiind principe al principilor, vasal

www.dacoromanica.ro

16

Marelui Emir din Bagdad si primind din partea acestuia,

printr'un trimis special, o coroan regeasca si alte podoabe,
a fost proclamat rege.
Dup parintele Alisan incoronarea a avut loe in 885, adica
456 ani dup cderea dinastiei Arsacizilor, in prezenta catolicosului Ghevorgh II din Garni in mitropolia SIL. Grigore din Dvin.
Amnuntele aeestei ceremonii si ordinea in care s'a desfasurat, ne lipsesc.
In acele rare manuscrise Rituali" unde ceremonia incoronatrii

de regi este pusa alaturi de ceremonia ungerii catolicosulut,

sunt din epoca ciliciana.
Parintele Alisan, in Husigk" al su spume ea el a in.

talnit o ' alta marturie de incoronare care este mai scat& mai
Simpl, pare mai veche si se potrivese mutt cu felul Mooronarii lui Apt.
Aci prezint aceast incoronare in partite principale, luand
din lucrarea pomenit Husigk" a lui Ali*an.
Regele este imbrcat in .hainele-i regesti, hlamida purpurie,

iar coroana se pune pe masa sfanta pe o tava de

Se spun atunci psalmii: Doannie aseldta-ne

'argint.
rugeicitinea", i

Spovedit:t-s'ct tie Docunne". Si catolicosul se tidied, se aseaza

in fata altarului sfant, avand la spatele su pe

cel care va fi rege.
in picioare

Un preot predica: Rugati-vei en credinta" i apoi catolicosul

sp-une

aceasta
Cristoase

rugdciune.:

Tu

care

e$ti

rege

al

re-

stpanitor, creator al tuturor

lumii,
indeplineste
dorinta noastr si
lucrurilor, salvatorul
in bine ruga noastr $i pstreaza tare si neclintit ,poporul sfingilor.

stdpan

Si

al

tei noastre biserici, dand 'loud ca pastor ingrijitor, pe el (numeite

regelui) pe care

1-ai

ales si 1-ai numit rege al dinastiei lui

Torgom. Pzeste-1 de dusmani, pentru ca s poat ridica biserica

.universala, sd o incununeze cu glorie $i s o. Ora, In fiintd, $1.

prin puterea credintei noastre neclintit si nezdruncinabila

conduca zile lungi.
Tu ,esti izbavirea noastrd, r.eazdmul i ajutorul nostru. Tie
ti-se cuvine glorie $i putere".
se
Apoi
cdntd: Regele
jubilar de Dumnezeu"
luand
pe
rege
catolicosul
de mana dreapt., 11 intoaree

www.dacoromanica.ro

17

spre popor, care ingenuncheazd iar preotii toti cdntd de trei ori:
qumele regelui
Ham). dumnezeesc *i ceresc s pogoare peste
dinastiei
lui Torgom,
al
*i sa-1 cheme la scaunul regesc
miruindu-1 ca regele Constantin el Mare". Poporul gldsuie*te:
Fie, fie, amin".
Apoi il intoarce pe rege cu fata spre altar. Se fac urmdtoa-

ceremonii: Psalmul Regeie a sperat In

rele

DunilleZetl", se

cite*te din apostolul Pavel, scrisoarea I-a cdtre Timotheios, capitolul II, 1-7, *i din scrisoarea II-a a Catolicosului Hovanes I-ul

20-27, Dumnezeu set te asculte in zilele-ti grele". Se mai cite*te din evanghelia lui Luca XIX, 12-28.
Catolicosul se roagd din nou: Doamne Dumnezeul nostru,
Tu care le e*ti rege al regilor, care prin profetul Samuel si ales,
pe robul tdu David *i 1-ai numit rege al Izraelului. Acum,
Doamne, ascultd ruga noastrd. Din locapl tdu ceresc prive*te
pe ,care 1-ai ales *i
numele regelui
pe robul credincios
vrei sd-1 pui rege peste naita sfantd, mantuit. prin Sangele Unicului tau ndscut. DA-i lui putere, dreapta lui mereu biraitoare

sd fie, inconjoard-1 ,cu arma sfantului tau duh, pentru ca

dobdndeasc cu dreptate *i sd supun toate popoarele barbare.
t

Seaman& in inima lui frica Ta pentru ca sd ramdad curat

credinta lut, sS se inchine in fate puterii Tale, sd judece

drept pe popor, sd facd dreptate sdracilor

*i

s. ocroteascd:

pe copii calor fdrd. addpost... Cdci a Ta este puterea *i gloria

amin".

Apoi Catolicosul ia de pe mash' hlamida *i pelerina *i le inmdneazd preotilor pentru ca acestia sd-le pund pe rep, iar el cu
mana dreapt pe capul lui, se roagd: Dumnezeule a tuturor,
pdstreazd-1 sub ocrotirea dreptei tale. Intdreste stdpdnirea lui. In zilele lui sd rdsard dreptatea i poporul sd se
bucure de pace, icdci tu e*ti regele pdcii etc"
Dupd aceastd rugdciune Hcatolicosul miruie*te cre*tetul

fruntea regelui spundnd: Am binecuvdntat, am miruit *i am

sfintit pe acest rege, in numele Tatdlui *i al Fiului *i al sfdntului Duh".
Se cantd: Doamne _tine-I pe rege *i ascultd-ne". Apoi, Catolicosul cu amdndoud. mdinile tidied coroana de pe masd, o

a*eazd pe capul regelui i spune: Am binemvantat, am mirUit

www.dacoromanica.ro

18

regele", etc. Poporul cdritd: Doanme

tine-1 pe rege si ascultd-ne".
Dupd incoronare se oficiazd liturghia, cand regele e dus
in stdnga altarului unde rmdne in picioare; apoi se impartdsete.

si am sfintit coroana

Ultimul rege Bagratid Gaghik II-I:ea, a fost miruit de cdtre

Catolicosul Bedros Ghetadart, in catedrala din Ani in anul 1042.
Dupd 154 ani, in 1196 a avut loe incoronarea regelui cilician Leon Magnificul in ziva de lanuarie, ziva Bobotezei,
in biserica Sft. Sofia din Tarson Hind minuit de calm Cato,licosul Grigore VI-lea. Cu ace]. prilej Papa Celestinus dela Roma,
trimisese regelui Leon, prin delegatul sdu cardinalul Conrad,
coroand iar Impdratul Henric VI-lea un steag purtand semInul unui leu. La aceastd incoronare au asistat toti sefii bisericilor vecine, principii armeni i europeni.
Cuvntarea incorondrii a tinut-o Nerves din Lambron.
Trebuie spus ca i c,eremoniile incorondrii regilor din Cilicia se asemdnau intocmai cu ac,elea ale regilor Bagratizi. Cdei
impreund cu scaunul catolieosititti si a diferitelor semne a fost
desigur transportat din Ani in Cilicia si acel Ritual Cane continea
orainea ceremoniilor de incoronare.
A. N. NAZAR

www.dacoromanica.ro

:P4 ...<04.1.'

$T1INTELE LA'VECHII ARMEN!

Anania din irak

In a doua jumatate a secolului al VII-lea a stralucit

in-

tdiul si aproape singurul f izician-mat.ematician al antichitIti:i ar-

mene, Anania din Sirak. Acest mare invaha't era din satul Ani
(viitorul oras Ani) dupa marturiile catolicosului Hovhannes Isto-

ricul si ale lui Samuel din Ani; dar in loe sd fie inumit din
Ani, a fost cunoscu t cu numele de Sirak, numele provinciei;
sau poate si pentru faptul cd prirnele studii le-a %cut in
seminarul mandstirii Sirak.

Anania din Sirak s'a ndscut probabil pe la anul 615, cdci

in 665 (in zilele domnitorului Grigor Mamikonian si a catolieosului Anastas) era la apogeul glorlei sale si cand desigur
varsta lui nu putea fi mai mica de 50. Epoca studiilor sale
cal uga.resti, coincide cu ca toligosatul lui Komitas, si a invatall
la mandstirea Sirak, poate chiar in zilele staretului Barsegh
Gion, care se bucura da o reputatie Mane de erudit si de sfant,
lar munca lui in alegerea si clasarea cantecelor bisericesti sunt
'pomenite cu cuvinte de lauda in iStorie. (Ormanian : Azkapatum", pag. 716, 799.)
Din autobiografia lui Anania din Sirak se vede ed el. a fost
primul cercetator in studiile fizico-matematice in mijlocul ignorar-4d care domnea pe vremea lui, din acest punct de vedere. D upa terminarea studiilor de teologie si linguistica in
patria lui, doraste s studieze mai cu seama stiinta numerelor,

www.dacoromanica.ro

20

tidied afitmetica, socotind-o ca fiind mama tuturor stiintelor.

Cu aceasjd dorintd pdraseste Sirakul. Mai intdiu se duce la

Karin, unde se afla un invdtat cu numele Eliazaros. Acesta
ii

vorbeste de un alt nvat, anume Cristosatur,

care trdia

prin prtile Armeniei a patra. Anania 1-a gdsit pe aceasta din

urrnd si-a studiat cu el timp de sase luni; si-a dat insd !Searria

tiinta lui 'nu era atdt de mane pe cat li era si reputatia.

Dupd cum se stie, in Evul Mediu studiile universitare se
imprteau in cloud cicluri. Intdiu
adicd: gramatica,
retorica, filozofia. Al doilea cielu li constituia Quadrivium-0,
care se compunea din: aritmeticd, geornetrie, astronomie si mu,zicd. Se pare ad pe vremurile acelea, in scolile mdndstiresti din
Armenia se studiau destul de multumitor materiile din primul
cictu. Quadrivium-ul ins nu exista. Anania din *irak, doreste
tocmai sa aprofundeze studiile din acest ciclu i chiar sd cornpund manuale.

Deci a pornit spre Constantinopole. Aci diferiti cunoscuti

ii spun cd a venit de prisos pand acolo cdci v,estitul invIat
Tukighos, astronom si matematician, se and la Trepisonda, unde
se due i elevii din Constantinopole i ad el cunoaste i limba,
istoria si literatura armeand. Anania a avut ca tovards

drum pe trimisul patriarhului grec Philagre, care ducea cu

sine mai multi etevi la Tukighos. Patriarhul era probabil Serghius

care a pdIstorit dela 610-638, .iar west Philagre este poate

acel Philacrios care fu sub impdratul Constantin al
vistiernicul impOratiei (Bury, Later Roman Empire," vol. II, pag.
;1V-Leavistiernicul

383-4). Prin urmare aceastd caTtorie a avut Ice pe timpul impdratului Heracle pe la anul 637. Pe aceea vreme, Anania avea
probabil vdrsta de 22 ani. Orasul Trepisonda era capitala provinciei Armenia mare de nord" dupd, noua impdrtire a impdratului Mauriciu din 591. (Sebeos, pag. 293, Tiflis, 1913.) Trei-.
pisonda era un c.entru comercial si un port important wide
se intdlniau trei mari drumuri comerciale. (Finlay, History of
Greece", vol. IV, p. 309). Scoala lui Tukighos se afla in lo-

casul Sfantului Eugineo". Tukighos ji primeste pe Anar

cu pldcere si se bucurd mult pentru faptul .cd in fine si iun
armean s'a gdndit sd vie la el pentru a studia stiintele fizice.

El spune: Ed in copildria mea am ramas mult in Armenia

si acolo ea igaofanta." El it iubeL pe Anania ca pe un fiu

www.dacoromanica.ro

21

si opt ani in sir

11

invatd nu numai aritmetica, dar si

astronomia si altele,

Anania spunea urnatoarele in privinta cunoasterii limbii an-

'mane a magistrului sdu: $i cdnd voia sa traducd din limba

eland in armeand, nu avea sovoeli ca alti trdducdtori, ci, ca
si cuml ar fi fast seris In armeneste, citea textul." Si apoi povesteste cum Tukighos invdtase limba armband. Tukighos, dei
ndscut in Constantinopole (cdci Mania in autobiografia sa II
numeste eel din
i
la Trepisonda

Bizant"), de mic copil, fusese dus

rdmase ca servitor langd generalul

Hovhan, apoi facuse militdrie in Armenia si pand in zilele impdratului Mauriciu rdmandnd acolo, invdtase perfect limba si
invdtatura armeand. Pe generalull armean Hovhan Patriciu
intalnim ca conducdtor al Armeniei grecesti intre anii 582-590,
apoi intre 590-591 ii vedem ajutdnd pe regele Hosrov al II-lea
pentru ca acesta sd-si recapete tronul si in fine pdnd in 593,
conducdtor al Armeniei grecesti mdrite. (Sebeos, p. 48, 66, 69,
111, 250, Tiflis, 1913.) Deci functiunile generalului Hovhan dureazd cel putin 11 ani si dacd Tultighos a fast tot timpul in
slujba lui, desigur ca a avut suficient timp sd-si insuseascd aimba
si literatura armeand.
Anania citeste la Tukighos si o multirne de cdrti grecesti.
El ne povesteste cd la scoala lui Tukighos se afla o bibiliotecd
acestuia, in care se gdseau atdtea serien i cunosoute si netnnoscute,
bisericesti si laice, literare si istoriee, medicate i cronologice."
Din aceste scrieri, putine erau traduse in limba armeand.,

Deci Amnia cu ajutorul magistrului sdu intreprinde traducerea

lunui 'numr important de cdrti, intocmind astfel o colectie a
stiintelor Quadrioium-ului. Arhtepiscopul Eghise Turian scoate
in evidentd un foarte interesant punct in privinta artei traducerii
in limba armeand. Multi traducdtori greci sau asinelli, cunoscdtori ai limbei armerte, traduceau mai intdiu textul, cuvdnt Cu
cuvnt si apoi un corector armean priceput, coreeta greselile
transformand inteo armeand! corec Id din punc I de vedere gramatical si stilistic.
Anania era insd mai norocos, cdci magistrul sdu grec, putea
sa redea textul Strain dintr'odatd, inteo limb armeand curatd
si frumoasd.

www.dacoromanica.ro

22

Astfel dup opt ani de munc

studii, Ananta se intoarce
in Armenia, in provincia Sirak, eu dorinta de a fi folositor patriei
sale. Intoarcerea lui Anania din Trepisonda (unde a ramas intre
anii 637-645) cade in zilete primei epoci a catoligosatului lui
Nerses al III-Lea Constructorul. Anania in patria sa nu a gasit
'dela inceput succesul pe care conta. Motivul acestei deziluzii
este desigur in mare msura in legatur cu evenimentele externe. Armenia pan in 661 a dus o viata politica vitrega din
pricina navlirilor straine si deci poporul nu &sea vremea si
linistea trebuitoare spre a se ocupa de stiinte. Dar poate

Anania in parte este rdspunzator de rceala cu care

fost

intampinat.

Eruditul(armean poate din pricina unor credinte religioase nu

prea ortodoxe si a unor idei prea liberale a fost persecutat chiar
de catre contemporanii sal. Cu toate acestea munca sa de educator nu a fosl zadarnic, caci a pregatit o serie de elevi
merituosi. Cand Samuel din Ani, in cronica sa (pag. 85) aduce
o marturie defavorabild despre elevii lui Anania, o face poate,
pentru a inregistra plang.erile lui Anania despre neglijenta, nerbdarea si snobismul unora din prirnii si elevi.

Anania din Sirak a fast primul care a introdus in viata

intelectual a poporului armean gustul pentru stiinta in intelesul de azi al cuvantului.

Amnia a fast mai intai de toate magistrul erudit al stiintei

numerelor, dar din toat opera lui ne-au ramas numai cateva
fragmente pe cari le-a publicat K. Patkanian in 1877 la Petersburg sub titlul Reim(Wte din scrierile ini Ananin din . 11.cik".
Opera de cdpetenie a lui Anania
Despre Cer", se ocupa
de corpurile ceresti si totodata incearcii o explicare a fenom0nelor meteorologice. Aceasta carte era pand acum o sut de
ani, singura care trata in limba armean d.espre iastronomie
fenomene atmosferice. Scrierile tin Anania nu sunt nici azi
lipsite de interes, caci ele ne dau o icoan fidela a ileilor
cari le aveau despre fenomenele ceresti, oamenii de stiinta
din aceea vreme.
Anania a mai scris un manual de aritmetica d.espre masuri,
balante i monede, care pare sd fie o traducere.

www.dacoromanica.ro

23

O alta opera a lui este Despre mochil inti ebdr,'Ivr", in care

pune el 24 intrebdri si probleme si apoi da dezlegarea lor.
Aceastd opera pare a fi ultima in viata lui Anania.
Aceast lucrare este un studiu extrem de interesant. Este
insemnat ,nu numai pentrucd e prima lucrare importanta de aritmeticd in literatura armeand veche, dar mai ales pentr4

faptul ca Anania ne da in aceast opera a lui o

sumedenie
de informatii istorice, geografice, etnografice si folklorice, ap9i

o multime de cuvinte, forme stilistice noui, cu ajutorul cdrora

putem sa lrgim mult cercul cunostintelor noastre despre vremurile trecute." (Revista Sion", 1933, Noembrie, p. 381.)

Anania mai are o Cronicr, care este prima istorie uni-*

versal& scris in limba armeand i care a servit drept manual

de istorie in seminariile mandstiresti, secole deardndul.
Unii cercettori atribuiesc tot lui Anania din Siralt, opera
Geografia", cunoscut ca fiind a lui Moise din Khoren.
Astfel Anania, prin problemele tratate de el si prin stilul
lui, a devenit pdrintele limbei si stilului stiintific arrnean. Fragmentele ce poseddm din vasta lui opera sunt suficiente pentru

a ne dovedi ca el a fost intr'adevdr un mare educator

indrumdtor .Chiar cele doud discursuri atribuite lui, au legdturi

cu stiinta numerelor, cdci se ocupa indeosebi cu chestiuni calendaristice. In afard de aceste discursuri toate celelalte serieni
ale lui, au fost probabil manuale.

Mai presus de toate ins acest mare si neobosit invdtat

trebuie socotit: un mare invdtdtor, nu numai pentru faplul

el primul a infiintat si a condus o scoala laica si a regdtit

o intreagd serie de elevi dar si pentru faptul ca a s.,:ris iatdtea
manuale de stiintd, intocmite dupd programele si metodele timpului san, prezentand interes si azi. Limba intrebuintatd de

el este in general corecta si simpld. DUO: cum observa prof.

sa .5eoala elenister, Anania chiar atunci,
H. Manandian in
cdnd aduce citate din autori greci, are o grijd Ideosebitd
redea textul cat de ciar i simplu posibil. (Scoala- Elenistei
epoeile ei de desvoltare", Viena, 1928, p. 193-4.) Astfel limba

lui Anania frd sd fie limba secolului de aur armean (sec.

www.dacoromanica.ro

24

al V-lea d. Chr.) este totusi corect cu stilul autentic armean

eu o usoard influentd a stilurilor elenice.
Nu stim Cu precizie anul mortii lui Anania din $irak; poate
a murit pe la 700 cdnd avea vreo 85 ani. Ultimii ani iai vietii
lui, i-a trait in palatul lui Nerses Kamsarakan, probabil intre
687-695 cnd acesta era guv,ernatorul Armeniei. Nerses, el insusi in 707 a fost luat in Siria ca prizonier, unde foarte, durdncf
si murit.

Dupd cdteva secole, Anania fu socotit nu numai drept

un mare invtat, dar si filosof prezicdtor, intruca cartea vrdjitoreascd Vethazaria" i se atribuia tot lui. Marele om del
stiintd din sec. al XI-lea, Grigor Magistros cauta cu deosebit
grijd si interes operile stiintifice ale lui Anania, numindu-1 Anania matematicianul":
EGH1A S. KASU1V1

www.dacoromanica.ro

DIN ISTORIA MEDICINE! ARMENE

Medicina In Armeno-Cilicia
Regatul intemeiat In Cilicia de dinastia Rubiniand reprezint una din perioadele cele mai glorioase ale civilizatiei armene.

Stabilit pe malurile Mediteranei, spre sfdrsitul secolului al

XI-lea (1080), constituia un focar dc renastere poliLic i intelectuald pentru Armenii emigrati din Armenia de Sus.
Agricultura, comertul si arteie n'au intarziat sd infloreascd
in Cilicia. Savantii armeni ai epocii si mai ales literati',
i poetii se adunard in aceastd tara, care lud numele
de Armenia Noud, sau Mica' si in curdnd, Armeno-Cilicia.
In acest cadru se desvoltd, cave mai farziu, varsta de argint
a gandirii armene, nume dat ac.estei epoci (sec. XII si XIII)
opozitie cu vdrsta de aur care fusese infloritoare in sec. al V-lea

istoricii

al erei cretina, in Armenia de Sus.

In ceca ce privet medicina, istoria nu ne aduce mafe lucru,
privitor la perioada ince.puturilor regatului

cu toate

abestea, se pnesupune c, printre colonistii armeni care; dupd

cderea dinastiei Bagratizilor (1045), s'au dus in Cilicia, erau'
persoane care cunosteau putin medicina, vraci, care ingrijeau
pa bolnavi.
Dupd domnia lui Ruben I-iul, interneiatorul clinastiei cilfciene, pdnd la acaea a fiulut sdn Constantin I-iul (1080-1095),
nu ne-a putut parveni nici un document privitor la mdicina
din Cilicia.

Sub domnia acestuia din urmd, primii Cruciati si-au fdcut

intrarea in Cilicia (1097), uncle au gsit un sprijin important
www.dacoromanica.ro

26

la acest print. Cruciatil erau probabil insotiti de m.edici, Cavalerii

Ospitallerii" poate, care astfel vor fi fost primii ini-

tiatori ai artei de a vindeca in Noua Arraenie.

'Sub regele Toros I-iul (1100-1129) s'au intemeiat numeroase manastiri si aziluri unde erau gazduiti arat cala!torii
cat si bolnavii; dar deabia din sec. al XII a apa'rut mYldiciuta
in Armeno-Cilicia.
*

Catoligosul (seful suprem al bisericii arrnene) Nerses, supra-

numit $norhali", adica plin

de

intelepciune, in Epistola sa

universala, d poporului intre alte sfaturi, un numar de prescriptii

de ordin higienic si medical; de, alta parte, acest prelat cane

fost un mare poet a dedicat cloud din po,ernele sale

unuii

medic arrnen numit Mekhitar din Her.

Aceste poeme dovedesc celebritatea de care se bucura acest
medic pe lang contemporanii, sai; de, ,unde deducem ca arta

de a vindeca realizase un progres in acest rastimp.

Medicul Mekhitar se nascu in orasul Her, care se gaseste
azi in Armenia persan; dupd ce studile medicina in Persia,
apoi Arabia, se duse s se fixeze in Cilicia uncle, in putin
cuceri un mare rename ca medic si scriitor.
Cea mai important& dintre lucrdrile sale medicale este
titulath Vindecarea febrei" (La consolation des fievres) si

fost scrisd in 1184.

Autorul declar in aceasta lucrare cd a alcituit-o bazandu-se

pe lucririie medicilor straini ilustri: Arabi, Greci, Asirienii; totdeodata se gasesc i veden i bazate pe experiente personale. -

Aceast lucrare dovedeste grija mare pe care Melrhitar o

avea pentru sandtatea publica, si sfortarike pe care le-a &pus
pentru a apara poporul armean de flagelul febrei de diferite
feluri, ce se raspandis.e in Cilicia.
Este adresata mai eurand poporului, autorul sale ca a
alcatuito intr'o limbd popular si prozaie, pentru ca toti. cititorii sa poate sa o inteleag ,usor, dar, in acelasi timp, o
adreseaza si doctorilor pentruca., spume el, acesta va consola
pe medici, instruindu-i, iar pe bolnavi fcndu-i bine".
Aceast frazd sound ne face sa vedem ca in aceasta epoca
,erau si alti medici care protesau in Cilicia si ca Mekhltar
se ingrijea de instruirea lot%

www.dacoromanica.ro

27

Nu vom analiza aici Vindecarea febrei" pe'ntrual la 15

lulie 1899 am citit un studiu.,privitor la acest subject, inaintea
Academiei de medicind din Paris, care a avut. buna .voint
Sa-mi.exprinie multumirea .printeo scrisoate ce. mi-a 'fault multa
pinste. Am inceput de aidel s traduc in francez toata opera
lui Mekhitar din Her cu largi adnota)r.i, dar n'arn putut 'termina
inca acPasta muncd.

In .1908, Dr. Leidel din. Leipzig a dat o traducere completa

in- germana. In -.prefat mi-a facut onoarea de a mentiona stu-

ineu din 1899; acesta din Lima a fost citat si in 1.913

de Dr. Legrain in vastul .sa'n trait cliniqUe des fivrs des
diul

pays chauds."

Ni citez aeeste amanunte decat pentru. a arta ea Vinidecarea -febrei" a lui Mektittar a trezit in zille noastre ,un
viu interes in lumea medical.
_

ActeaStl lucrare a lui Mekhitar din Her, cane a fost publicata

In 1833 prin ingrijirea mandstirii armen e a Mekhitaristilor din
Venetia, a fost descoperita1 de un calugr etudit am n ziSa ma;-

nastire, Parintele Arsen Bagradunt; adesta, gasindvse la Paris

In 1824, a intalnit printre manuscrisele arnmesti din Biblioteca
Nationald, un exemplar din Vindecarea febrei", Pe Care 1-a
copiat in intregime pentru a-1 publica,- cleoarece pand atunci,
manuscrisul din Paris, era unicul exemplar. al operei citate.
Mekhitar din Her nu s'a multumjt sa! serie numai Vindecarea r febrei", el a alcdtuit i alte crti privitoare la patologie,
anatomie i te_rapeutica in general. Rare fragmente ale acestor
opere se kd sesc in manuscrisele medicate din epocile. posteridare. Lucrarile in sine erau considerate /And in prezent ca

Pierdute, sunt de aceea bucuros sa dedlar ca am gasit

in

iultimul timp o copie, la manstirea armeana din Venetia, inteuri manuscrisj cota 1281, la Biblioteca din Saint Lazare, care
contine .o- Par' te din Vihdecarea febrei", transcrisd in 1294
era noastr, si un manual de medicina tradus din araba sub
regele Bagratid, Gagik 1, cane a domnit din 990-71020.
*

Mekhitar din Her trebue sa fie avat- dunostinte enciclopedice

peritru epoca lui: i. se atribu.ie traducerea unei opere de agrocaret autor este Pontus Anatolius din Beyrouth. Limba
nomie
acestei
traduceri
przinta o analogle isbitoarre cu aceea din
-

Vindedarea febrer.

www.dacoromanica.ro

28

Cu mult inainte. de a fi scris Vindeeanea febrei" (1184), el

trebue sd fi fost c.elebru printre contemporati odatd ce se bucura
de prietenia unui, prelat ca Nerses care, inca din 1162,
dedica (loud din poemele sale, dupd cum am mentionat mai
sus. Deci, putem aseza spre mijlocul sec. al XII-lea desvoltarea
artei de a vindeca in Arrneno-Cilicia.
Aceast desvoltare avea, ce e drept, o origine arabd si un

pic greacd, dar nu era lipsit de caractere nationale, si din

iacest punct de vedere numele lui Melthitar de Her ramne
strans legat de istoria medicinei armene din sec. al XII-lea.
Tot in sec. al XII-lea se pare, a: fi RBI tradusd in !armband

opera in care Gallen a strdns, sub forma de dictionar, flume

de, plante animaLe si boale. Astf el medicina a -tinut sa progreseze metodic, in Armeno-Cilicia, urmand avolutia doctrinelor
medicate ce erau in cinste la aceastd epoca.
*

Sub regele Leon al H-lea (1198-1219) numdrul spitalelor

din Ciflcia creste; leprosii, exclusi pdnd atunci din societate
si obligati sd rdtdceascd prin lume, gdsesc un azil dupd cum
'ne spune istoricul Vahram Rabuni din sec. al
Judecand dupd istoricii Ciliciei, acest azil se gsea intre
Hadjin si Vagha, intr'o vale asezat la sud, la o altitudine
-

des tul de mare.

Este probabil Ca Leon al II-lea, supranumit Magnificul, carte
se interesa de soarta leprosilor, era ajutat in aceast opera
de medici capabili de a ingriji pe acesti nenorociti, ne lipsesc
insd date privitoare la acest subiect. AceIasi suveran instalase
in capitala sa din Sis o grddind botanied, care a fost vizitat&
In 1211 si descrisd cu o admiratie profunda de savantul german
-

Wildebrand.

Leon al II-lea muri In varstd inaintatd, in urma unor dured cane-i deformaserd i distruseserd mainile i picioarele
spun istoricit; aceast traza, interpretatd dupd da tele medicate
actuate, n.e, face sii) na gandim la reumatismul Ideformator; este

foarte curios sd noLdrn de altfel ca vechii autori armeni de-

semnau aceast boald eu numele de board de baron"

boala regelui"
*

sat!

Urmasii lui Leon al II-lea au continuat opera lui umani-

www.dacoromanica.ro

29

rara. Fiica sa, regina Zabel sau Isabela,

,a

pus sa se con-

struiascd la Sis, in 1241, un spital mult mai important cleat

tot ceca ce fuse,se fdcut inainte. Acest spital a cdrui inscriplie
a fost descoperita din intamplare in 1833, se ridica in fata
portii occidentale a zidurilor capitalei, pe un loe ridicat si
bine aerisit. Un cronicar al epocii, preotul laeob, .seria

cd

acest asezdmant era prevdzut din belsug cu ape termale

fuseser, aduse prin grija fondatoarei.
Regina Isabela avea obiceiul sd viziteze des bolnavii gazduiti
in asezamantul din Sis, pe care-1 ddruise si cu medici, de oareee
Inumele unui oarecare numar dintre ei, in viata in aceasta
epoca, a parvenit pand la noi: asa sunt Aron si fiul sau (.;$tef an,
dup cum si rudele lor Djoslin, Hagop, Sarkis, Thghiu, Vahram,
toti medial armeni originan i din Armeno-Cilicia.
Wlurind Zabel in 1252, fiica sa printesa Fimie si fiul set
Leon at 1I-lea, au continuat cu bund voe opera mamei lor;
Armeno-Cilicia a fost dotatd astfel cu noui spitale si leprozerii

In Sec. al XIII-lea, arta de a vindeca lacea progrese repezi

se traduceau in armeand lucrdri renumite. ,Spre
1248, ,un preot numit Ischokhan sau Isac, bun cunoscdtor in
arta medicaid, traduse o carte de anatomie al carei manuscris
existd la Biblioteca Nationald din Paris si pe care 1-am studiat
in 1839 in revista A.rvelk" din Constantinopol.
In 1294, Hethum, print de Gorigos din Cilicia pusese s
se tradued un manual de medicina din bimba arabd, din sec.
in Cilicia, si

acelas timp ou o parte din opera lui Mekitar

de Her, dupd cum am spus mai sus.
al X-lea, in
r

Tot in sec. al XIII-lea ,un calugar, Jean de Davits serse

o botanicd a Ciliciei, pe care, din nanorocire, nu o cunoastem
&Cat idupd titlu.
In 1265, generalisimul Sembat transpunea in limba popular

o adunare de legi elaborate in sec. al XII-lea de savantul erudit

Aceasta colectie de legi, totodatd religioase

Melihitar Kos.

care a fost adoptata

textual drept cod oficial

al regatului Armeno-Ciliciei, continea i reguli da hiziert
In capitolul intitulat Despre chestiu.nea de a sti krlac.a.
si civile,

leprosii trebue sau nu sd se casatoreased", asatoria este foarte

sever interzisa ac.estor bolnavi, deoarece se spune, ca boala
se poate propaga printre noii nascuti, pentrucd s'a eonstatat

www.dacoromanica.ro

30

06 copii nascuti, din leprosi, care au avut clandestin rtiporturi

sexuale, sunt si ei teprosi:". Astfel vedem cd, ereditatea si contagiunea leprei Prau chestiuni rezolvate in medicina din Armeno-

Cilicia. Pe de altd parte ac,est cod ja aprarea bolnavilor internati in spitale si azile si promite, pedepse severe acelora
cari si-ar permite sa se poarte rat Cu ei sub vreun motiv
oarecare. Capitolul intitulat Despre juclecata medicilor" cautd
sa limiteze actiunea arbitraria' a m,edicilor si sh pedepseasc

pe acela dintre el care, cu voiAtd sau fat* ar cauza rnoartea

funui bolnav. La fel erau pedepsiti si medicii care nu vegheau
cu grije si constilnciozitate la instruirea .elevilor lor. Aceasta
dovedeste, pe de o parte, ca in Armeno-Cilicia exercitarea medicinei era supusd unui control legal si, pe de alta parte, c6i
medicii aveau obiceiul de a forma elevi; nu era deci inceputut
unei scoale de medicin?
*

Medicina in Armeno-Cilicia a continuat s progreseze Mai

nici

o piedicd pn in a doua jumtate a

sec. al XIV-lea.

In acest secol, savantul arrnean, Nerses Balintz serie lucrarea

sa asupra apelor termale din Cilicia, lucrare foarte documental,
din nenorocire pierdut, si pe care nu o cunoastem decdt du-

pa titlu, pentru moment.

In aceeasi epoch*, un cdlugr cunoscut sub nutnele de Thoma

a alcguit o lucrare asupra florei si faunei din

Cilicia; aceasta lucrare al cdrei manuscris este pstrat in Biblioteca mekhitaristilor din Saint Lazare la Venetia, este puna:
de miez, cu toate ca: e., scris in rezumat.
Nici botanica, nici zoologia si nici arta veterinar nu erau
neglijate in Cilicia. In aceast privint. regele Hethum, probahil
din Cilicia;

al doilea, cu acest nume, a pus sd se traducd din araba

lucrari, privitoare la arta de a ingriji caii; un fragment aa
acestor traducen i se gseste in manuscrisele Bibliotecii mekhitaristilor din Venetia, care le-au publicat textual in 1867 in

revista lor lunard, numit Bazmaveb".

*

Cu tot acest progres, soarele Ciliciei incepea din nenorocire

sd se intunece si cu l dispdreau pentru totdeauna tot feluf
de intreprinderi de folos public.
O epidemie de ciorn din cele mai teribile se inradacina

www.dacoromanica.ro

31

In capitala din Sis in 1356-1357 si cauzd foarte mart pierden, intre altehe, aceea a regelui Constanti,n

si a fiului stiu.

Arita 1375 care a fost fatal regatului armean din Cilicia

si care a insemnat sfarsitul independentei, armene, vazu cum
se opri bruse desvoltarea medicinei in aceastd lard. Populatia
armeand din Cilicia trebui sa fuga ea azi, din patria sa, pentru
a cauta refugiu sub cer strain. Arta si; stiinta disparea pentru
totdeauna din Cilicia.
Dupd aceastd data, nu mai avem niet un document privitor
la medicina din Armeno-Cilicia, eu toate cd, in secolul urtnator,
S'au distins multi medici armeni in patria lor de adoptiune
Ungaria, India, Turcia si in alte parti.
Dr. V. TORCOM1AN

www.dacoromanica.ro

CULTURA ARMEANX

Trecutul i ceva despre viitorul poporului armean

Dam mai jos, clu pa note s enograf ice, conferin ta pe
care d-1 prof. N. Iorga a tinaut-o In sala A t eueul ui Roman
In zilla de.: 23 :Noonbite, 935, .,c'u prilej1 co m emorarij
t pa ducerii BibIii In :armeneSte.
,

partea asa de reclusE

din timpul pe .crie-r.avti la .,friderriOn'al;,:4i pe care indrOznesc
a-I cere pentru mine: si va a,e, -nu nist.e: profetii pentru viitor,
p'entnucd nu stii.4 .ai va iviitorul,.-:niinkni nu diSpiine de
dnsul si este indrOznet .;s5.-arun0 .cin6,ra formule, care poate, sal
s'ar putea Idesernma
nu se maliteze, .ci sk..tar- Ot,, cum cne,d. .eu
viitorul poportiltii d--voastra".
Sk-mi dati voie. eaIn acea'st.-:sedrk,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Din Evanghelia zise. a Traductorilor

scrisA In anul 1202
J

www.dacoromanica.ro

Din Evanghelia zisa Regeasca

Scrisd In anul 1272

www.dacoromanica.ro

-,.... f, .. ..10,114,
1
qfn, .....--....,,-....-,.. -If. i,...4 ,
-...,f, ".

" i-,'

,.:-',

,-,..

Ate -i-- -,.,6

J-...i., .

'

n',.,

....)1T"
OF,

....t.

J.

J.

.-1,
g..,
...,,

4
1

J1,...

7.-1'

'''''W;---.11.-

.o.

,t.

,..r
P
.t.

,..,

0.,..

.,
e

-.5a.
-

,te

71,

r,

''

'(-..

.r..
i

11.....

1r

..--

.4-,-,-- r4-

`,,,I

'

i.:;:l.'

a" 1 44.
,..4........rht,

.:

a..

-1";

7.

.r.h.

,4::,,.

r...

...., -.

11;07'
.'

,,

.r.P

...4.4.

St.

:-. - -.,<,,:,,,,,

'

e4,-1- K.It0.

tf,.

7"--

,
,

.1-4,

,Nt.
---'1

rst

i . ' '"'""::::.'

. rIT' _.17

li;1

. A-

"t sly
'

4'jq

Din Evanghelia strise. In brapul Tokat

" In Anil! 16e1

www.dacoromanica.ro

13-

.itpit:inteffirkj
_,
d

"itvortAJP

k-11. le iittli
-1

N, go

(1 III' V PP
IA1-1.

tirW

'1401
Din ..Lucrarile Apostolllor"
scrisA In anul 1310 la Clpru

www.dacoromanica.ro

irt

Din Evanghelia Bisericei armene din Iasi

scrisA In secolul XIV,

www.dacoromanica.ro

Din Evanghelia Bisericel Armene din laV

scrisA In secolul XIV

www.dacoromanica.ro

Din Evanghelia scris. la Suceava

In afiul 1649

www.dacoromanica.ro

Tatd, aici, in Bucuresti, gratie d-lui Siruni, se cultivd foarte

puternic sentirnentul national armenesc, si se face foarte bine.
Noua ni trebuie oameni Pari sa iubeascd tara unde se gdsesc

cari si lucreze cinstit

pentru dansii si :pentru

ta!-

ce astd tara. Ni face mare pldcere ins cand gdsim represintantR

altor rase, cari pdstreazd in gandul lor patria lor cea veche
si in inimile lor un sentiment pe care trebuie si-I alba pentru
poporul cdruia-i apartin; rOmane de ajuns pentru noi, asa incat nu se face nici-un fel de impdrtire intre sentimentele fold
de Romani, si sentimentele, asa de legitime, pe care Armenii
le au pentru poporul lor.

Armenii au drept la o patrie

Dar, natural, va ganditi fieeare dintre dv. si m'arn gandit
si eu de atatea ori, care este viitorul pa care l paate a5tepta
poporul armenese, ce poate iei pentru poporul acesta din silintile, asa de vrednic.a de laudd, pe care le face pretutindeni
t.incl.e este risipit pe fata parnOntului. Ce poate astepta acest
:

popor?

Cum am spus de multe ori i toti prietenii dv. 0 spun

aveti dreptul la o patrie.
si un cante.c este in inima dv.
Ace.asta este sigur .La o patrie chiar daeL ar fi sa nu lout*
inteinsa. Eu stiu foarte bine cd sunt foarte multi din Ar-,
menii de fata, afar de ace" ce au trecut in limpul din urma,cari n'au venit din regiunile armenesti, cari n'au vdzut niciodatd
patria natiunii lor nu vor av..ea ocasia sa meargd acolo, de
si in momentul de fat santem in cele nai bune relatii cu
Sovletele; noi am declarat cd. nu ,voim s cucerim Rusia si
Rusia a cleclarat ea nu ara niel o 'inte.ntie s. ne eucereascd pe

ni; relatiile noastre, asa dar, sunt nu se poate mai bune,

dar, eu toate acestea, o caldtorie in Rusia Inca sperie pe foaree

mull& lurne. Aceasta insd e partea din poporul armenesc care

se bucura de oarecare libertate, care poeta desvoita o culturd

pentru care a facia opere mrete.

MuIii 'fop Vazut niciodatd Armenia, multi
www.dacoromanica.ro

1w-el

nu

vol'

34

fi eetit ceva cu privire la patria stra,mo$ilor lor $i in viitor

o calatorie acolo, cu toata nesfar$ita amabilitate a cl-lui Ostrovschi si a tovarsilor ,si th idei din Rusia, o astfel de cala-

plina de greutati i cuprinde unele Japrehensiuni.

Stiu foarte bine ca, $i daca' s'ar crea o patria armeneasc libera, care ar cuprinde, nu numai elmentele din stapanirea
ruseasca, dar intima bucat de teritoriu care este in mana
torie este

Statului ultranationalist, a statului de inversunat nationalism,

al d-lui Atatiirk, ile.presintantul avantului acestuia nou al nationalismului turanie turcesc, $tiu cd un Arincan, ru informat

cu privire la o tara pe care n'a vazut-o, n'o si aibi ocasia

de a se duce acolo.

Aceasta mi face sd md gandesc la un lucru, cum se pot

impca clou elementa: tendinta fireasc in spre patria accasta
de odinioara, care poate si invie,
care, inteo anumita forma, pe jumtate este inviata in acest domeniu al stipanirit

ruse$ti, sau care poate si invie i 'anublo

si, in ,acala$i
timp, toate legaturile pe care dv. le aveti cu popoarele unde
nu numai c santeti deprin$i a trai, dar inainte d3 dv. generatii intregi au trait $i anume in ideosebite prti ale lumii,
pare sunt foarte departa de Armenia si care nu saman cu
Armenia de loe, cu niciuna din cele cloua Armenii. Si legatura acestor Armanii ar fi pentru crearan Statului armenesc una
din sarcinile cele mai grele: legatura dintre Armenia din munte
cea de la Marea Meditarani
la Inijloc, ce fel da culoar,
cand vedeti care este soarta culoarului polon in timpurile noas-

tre, ce incurcatura este in present si ce primajdie, plata fi in

.
1

viitor?

Armenii, vechii locuitori al Moldovei

Dar sunt atatia dintre Armeni cari, mai ales in Moldova,
sunt aci de veacuri intregi. Principatul Moldovai a venit dupa
a$ezarea in ornele Moldovei de sus a unor elemente armene$ti
cene au venit prin Marea Neagra, prin Crimaia si, de acolo, luand

drumul mare taitrasa, prin care se schilnbau madurita Rasa

ritului Cu Apusul, au ajuns in Gilitia, lar da alci s'au cobnrat,
ca aclevarati descalecatori in intelesul cel mai deplin al cu-vantului, in tara eare, In parte si din causa drumului de comert

www.dacoromanica.ro

35

care s'a creat, a devenit principatul moldovenesc. Noi am fost

ac.,i cari v'am primit, v'am tinut, v'am ajutat, v'am iubit acolo, dar nu e mai putin adevairat

ea

Statul acela al Moldovei

nu s'ar fi putut intemala da* nu ar fi fo3t !un drum de enmert, sau el ar fi insemnat prea putin lucru, i comequl nu era
al nostru, ci era al elementului, cape statea in fruntea comertului,
deci Armenii. Asa incdt dv. sdnteti oarecum parintii Moldovei,
adica stramosii d-voastra.
Cand sunt legaturi asa de vechi, asa de putemice, asa de
folositoare amdnduror natiunilor, care au folosit culturii gene,

rale a lumii, nu poate fi vorba de mutarea aceasta din locurile unde va gasiti in patria acestor strdmosi ai dv.

O paraleia: Grecii I Armenii

Aici este o problema si o barbe grea problema, si aceast
problema s'a pus si pentru altii. Lata doua natiuni care in
unele privinte se gasesc in aceias situatie cu Arrnenii.
Nu aveau Stat national, si daca Statul national s'a intemeiat, ,elemente foarte nulmeroase ale natiunii se gasiau in
toatd llama, unde aveau o situatie fOarte frumoasd si erau
necesari vietii economice si financiare de acol; nimeni uu-1

Poftia sa se ducd, macar in ce priveste pe Greci,

in ce
priveste pe Evrei, chestiunea este deosebitd, mai ales in timpurile din urmd. Deci erau elemente asezate cu o situatie
foarte frumoasd, traind din generatie in .,g,eneratie in alte locuri, i de-odat. se intemaiaza Statul. Cdnd s'a intemeiat Statul grecesc, pentru Greci s'a infMisat o foarte mare problema:
ce facem noi"? Pentru c Grecii se gasiau raspnditi in toata monarhia austriaca; era o solida eplonie geeceasca la Pasta,
,una

tot asa de puternica la Viena; Trieste este o creatie a

poporului grecesc; era un fel de tegusor edad au venit Grecii

de s'au asezat, i apoi Trieste a ajuns si aibi o insemndtate
inane, care a crescut necontienit pdtidi in momentul de fatd;
cdnd ineepe a scaklea, pentruca nu mai este debuseul unei
puternice monarhii. Greca erau

in Franta; elementele grecesti

se intdlniau in Anglia; dincolo da Ocean. In noua republic?i

ameriCana, se gasiau Greci, ale cdror colonii sunt destul de
'numeroase, si bisericile ortodoxe cele mai frumoase sunt ale
lor; ei au acolo rosturi culturale cum: nu (le are o 11 ,natiune
www.dacoromanica.ro

36

european de credinta lor, mutatd acolo. Grecii si-au creat centre

si in Nubia, unde, la Cartum, colonia gre,ceascd este una din
cele mai importante ;de edad cu rdzbainl intra Impdratul Abisiniei, simpatisat de anumita capete usoare si minti inddrtnice, si intra Italia spre care, marg cele mai fire3ti sentimenta

ale noastre, au fugit o sutra de G:eci de la Addis-Abeba. Co

tre.buiau sa faed Grecii dupd ce s'a intemaiat la 1830 Statul
gre,cesc; sd vie sa se aseze toti acolo? Ei bine, ,nu s'a putut
aesface din locurile unde li erau asezdrile, unde era munca
si capitalul si viitorul lor, asa incat Grecia a rdmas in mara
parte sarded,- si Grecii cei mai bogati s'au :asezat in alte loeuri, ha s'a intmplat si o fireascd desnationalisare pentru
uncle elemente desfacute definitiv din 'pdmntul lor de origine.
In ice. ,priveste pe Greci,

,ei

aveau limba .apla". Nu inte-

legeau textele cele vechi grecesti, pe cdnd limba apld''se

vorbia in fiecare provincle. De altfel ei niel pdnd astdzi n'au
rezolvit chestiunea limbii literare: in discursurile din parla,
ment este o limb cu caracter mai vachiu, in discursurile .eleetorate o limb& cum dd Dumnezeu, cum coezi c se prind mai

bine alegatorii; cdnd este vorba de, o lectie la ,universitate,,

aceasta se face in limba cea veche a lui Eschil si Herod*
dar, cdnd se fac poazii si se scriu nuvele, se intrebuinteazd
limba pe care o vorbeste oricine 'pe strad&,..
Din fericire pentru poporul armenesc nu este asa. Poporul armenesc inteleg.e in cea mai mare parte bimba cea veche. Evolutia a continuat, dar nu asa Meat si fie o prdpastie. Nu sdnt
mai multe feluri de a vorbi armeneste. Armenii inteleg, sttpnese si intrebuinteazd cu desdvdrsire bimba lor, pe and
Evreii vorbesc toate dialactele de pe lurne, iar G:ecii se trudesc
sa gdseascd o singurd limb& pentru a se exprima.
In ce privaste crearea patr:ei d-voastrd si resolvarea prob!e-'
mei: ce v faceti ca patria, pa da o pa:qa, $1 cu asezdTile, pa

care nu le puteti pirdsi, pa da altd parte, situatia yd. este

Mult mai usoard. Geografic, este, am .spus-o, greutatea unirii
eelor cloud: Armenii, strdbaterea in diagonard a unei pdrti a-

pusene din continentul asiatk, dar supt toate celelalte raporturi situatia Armenilor este cu Mat ,mai bunk.
Din tof ce am spus result deci cA majoritatea Armenilor
www.dacoromanica.ro

37

desradacinati nu se vor duce in Armenia, chiar daca s'ar crea

patria lar. Toti acei cari au o situatie, cari pot servi patria
br si in locurile unde se gisesc, vorya:manea acolo.

Armenii, departe de patria lor

Aici vine acum partea din urma a acestei expuneri, care
trebuie si mdngaie inimile stranse putinlel de greutatile acest.ei problem?, de a avea impartita o natie in 'dalia: si acasa
si in locuri asa de deosebite de casa cea veche. Sant foarte bune
In viata lumii natiunile care au nurnai tara lar, dar sunt destul
de bune pentru omenire si natiunile care se _gasesc si aiurea

decat in tara lar.

Astazi mai Mutt &eat oricand este bine sa existe aceasta

diaspore, aceste elemente risipite dintr'un popor inteligent,
niuneitor si care isi sprijira viata pe o moralitate traditionala
care de sigur e una din marile puteri ale poporului armenese.
Eu Ii cunosc dala Botosanii mei si din alte lacuri., si stiu ce
ins.eamnd viata de familia., lucTu rar in timpurile noastre, a
poporului armenesc i legdturile care exista din oras in oras,
dintr'o tar& in alta tara, intre ti cei cari fac parte din
Oceiasi familie si au acelasi sal-1v in intelesul cel mai restrans si c.el mai intim.
Dacd se, intampla printre d-vaastra sa fie cineva care a
a ascultat comunicatia mea la radio alaltdsaara, comunicatie

foarte trista, ji aduce aminte ce am spus despre teribila

at-

mosfera de .ur care imparte pe, oameni astazi.

Dar, cand oinenirea este asa, nu este bine oare s'd existe
cate o natiune cu insusiri mari, sau si existe si un ,grup .de
natiuni cu insusiri mari, carte, fiind raspandite in mai multe
tari si avand legaturi de la o tara la alta, Sa formen acele
clemente de eorelatie, dc colaborare care .inaint4.e existan inteo

forma ce ac,urn a disparut?

Si, vedeti d-voastra, astfel poate folosi cineva te7ii sale si
atunci eand nu este acolo. In adevair, o natiune Se sprijind in
infaptuirile de care se bucura nu numai prin cela ce se face
acasd la dansa, dar prin felul cum este represintat in ochii

altora, din alte parti. Nu stiu daca simpatia de care va bucurati d-v. in cele mai multe ten i ale lumii este datoritd numai m u ncii taranului armean din Vechea Armenie sau
operei

de

nationalism

j.ertfitor

indeplinite

www.dacoromanica.ro

de

revolu-

38

tionarii

d-v.

in

patria

cea

veche,

ori

aproape

de

patria ca veche, si daca simpatia aceasta nu ese datorita felului

cum elementul armenesc se poarta in toate tenle in care s'a

gsit si a ind.eplinit o oper folositoare societatii care i-a
prima i li-a dat tot ce poate da o omeneasca; ospitalitate;
in cea mai larga desfasurare a ei.
Asa incat, pentru a mangia sufletele care ar don i s resolve altfel chestiunea acestei impartiri a patriei lor, eu va
spun, incheind aceast conferint: daca, se poate, in viitorul
acela, pe care, generatia mea cred c nu-1 va apuca, dar care,
atunci can& va fi o altai fdneptate pe lume, va putea sa /se
stabileasc, sa se creeze Endear o parte din ce a fost vechea
civilisatie armeana la vatra ei, ferice de acela care va fi in
,

stare, sal indeplineasc acest rost acasa. Dar, daca, prin puterea
imprejurrilor, un altul se va gasi aiurea si mai departe, acela
va avea indoita mngaiere de care va vorbiam: mangaierea
ac,eluia care ajut la civilisatia lumii indusmanite, si anume
ajut prin fot ceca ce reprezint legtura ,dintre Armenii im1)rstiati pe toat fata pmntului i convingerea ea, fdcand
.

cinste natiunii lor in strainatate, o ajutd s se ridice, sa

in-

temeieze si sd mentie in patria de care a dorit.

N. IORGA

www.dacoromanica.ro

ARMENII IN VIATA ALTOR POPOARE

Catalonia i Armenia
In

tImpul lui lacob II, regele Aragonului

(1291-1327)
Dam mai jos partea doua a studitifiri consacrat rapor-

turilor istorice dintre. Armenia si Catalonia, In timpul republicat In 1923 (In Mgelui Iacob Ii al Aragonului,

la.nges de l'Ecole Romnaine en France) al D-lui Const.

Marinesca profesor la Universitalea din Cluj si membru
Corespondent al Academiei Romane al Soc. regale boeme
de stiinte, al Academiei de hiere :din Barcelona
Soc. de Qeografie din Lisabona.
Trebuie s ada.ogain ea raporturile parnenile, care Imbratiseaza o epoc de 36 ani, erau sortite sh devie

mai tarziu sub domnia Ciliciana a regelni Leon V-lea,

mai stranse, atunci cand suveranul pribeag si-a cautat
un adapost tu Spania.

www.dacoromanica.ro

40

Regele Osin al Armeniei

trirnite moateie Sf-tei Thecia oatedralei din Taragon
Relatiunile comerciale, pe deoparte ,preocupdirile de eru-

ciatd ale lui Jacob II, pa de alta, creiard, intro el si suveranii

Armeniei, o prietenie care se aratd prin tot felul de servicii
reciproce.

Regele Sembat (1286-1298) trimisese la un moment dat

la eurte.a din Aragon un cavaler Johannes Lombards" si pe
un oarecare Jacobus de Arulis" ditn ordinul Predicatorului 1). La
21 August 1305 ac.elas Dominican, ambasador al regelui Leon

JII (1301-1307) la Roma pentru chestiuni privitoare la eredintd, fusese recomandate papei Clement V de cdtre regele
Aragonului 2). La un moment dat, nu lipsi niei muit ca o
aliantd da familia sd fie incheiatd intre cele cloud dinastii.
Re.gele Osin al Armeniei ar fi vrut sd, ja in cdsdtorie
Isabela, una din fiicele lui Jacob II. In scopul acesta a in.

tervenit pe Fang& fratele suveranului aragonez, Frederic IT, regele

Sieillei. Cu toate acestea, mana tinerei printese fusese fdgaduitd

lui Frederic, duce de Austria, a cdrui sotie si deveni de altfel 3).
In 1319 Jacob II, bolnav de friguri, primia vizita fiului
sail Ion, inaintat la rangul de iarhiepiscop de Toledo, in acelas an 4) si vizita lui Ramon d'Aviny, staretul sfatului canonicilor din Taragon trimis la curte de cktre arhiepiscopul
Jinienez de Luna 5).
Cunoscand buncle relatit care existau intre regele Aragonului
.si suve.ranul armean, ei au intervenit pe lang& Jacob II ca
s&-1 hotdreased sd cear lui Osin moastele sfintei Tecla 6), patroana catedralei, din Taragon 7).

Tinand seam& de rugamintea lar, suveranul expedie la 4

Septembrie. 1319 pe catalanul Simon Salzet, locuitor din Bartelona cu un dar de doi cai si giuvaieruri pentru regele Arkneniei. Ambasadorut regal era insotit de doi eclesiastici catalani.

Jacob II ceru lui Osin sa incredinteze celar doi clerici o

parte din moastele sfintei Tecla pe care ar fi voit sd o impart& intre catedrala din Taragon si alte biserici.
El il ruga chiar, c (Ind corpul sfintei nu S7e. gdsia In regatul sdu sa porunceascd sd-1 caute aiurea 9).

www.dacoromanica.ro

41

'Osin se .grbi sa satisfacd pe regele'.Aragonului.

Anul urmdtor Simon .Salzet si cei doi clerici se intorceau

In Catalonia insotiti de ambasadori armeni. Ei erau purtatorii
iunui brat si ai une alta pi 'din* corpul sfintei patroane din
Taragon 10). Toamna ajunserd la Valencia.
In vremea aceasta, regale Armeniei fusese asasinat impreutia1,

cu unul din nepotii sal, de nobilii tarii, dusmanii apropierii

Sfdritul Scaun, de care suveranul lor se Meuse vinpvat 11).
Vdduva sa, regina Ioana, fiica lui Filip, printul Tarentuluil2)

fiul sdu Leon IV a'duserd la cunostinta regelui Aragonutui

trista veste prin Ambasadorii care insotiau pe trimisii catasi

lani.

La 27 si 28 Ndernvrie, Jacob II multumia nouli rep Leon IV

'(1320-1342) si mai cu seamd reginei Ioana, care sprijiniserd.

ererea regelui ,Aragonului fat6 de Osin 13).
Cdteva zile mai tdrziu, suveranul Punea in vedere arhiepiscopului. din Taragon sa primeascd cu tonta cinstea 14) pe am-.
bas'adcirii armeni, care, vor veal la re.,sedinta lui.
Pretiosul .dar al lui Osin nu pdtrunse cu toate acestea in oras
deedt in anul urmd;tor:probabil In ziva de 19, Iunie 15). Multe
minuni ar fi inse.mnat sosire.a mult asteptatdi a sfintei patroane
in oras.
Re.gele si fii sai, arhiepiscopul Jimenez; un mare numdr de
'
nobili si thu de clerici 'fAlcurd parte din imp'undtoarea pro-.
cestune care insoti moastele la ca.ttedrald'.
-

Evenimentul avu. un epilog desttfil de banal.

Arhiepiscopul, staretul si sfatul canonicilor fgddaiserd lui
iinon Saint, inainten, caldtoriei' sale spre Armenia, o rentd
anuald de _o mie de bani.
Legdmantul a fast respectat pand la '1323. Dar? deoarece in

,cursul acestui an, Salzet nu mai fu pldtit el fu nevoit sd se.

pldngd regelui, care la rdndul sdu intervenia in favoarea yechiului ambasador, pa l'angd JiMenez de Luna Ramon d'Avinyo
Si pe ldngd staretul din Taragon16)..

Ultima iurm a legdturilor dintre regele' Aragonului si ArY.

rnenia ne este ard;tatd printr'o serisoare pe. care Jacob II I o
expedia la 1 Septembrie 1326 regelui Lean IV

www.dacoromanica.ro

42

In calitatea sa de pr!eten si vechiu .promotor al cruciatei el

se b.ucura de a afla dela nrocuratorul in Occident al regelui Arme-

niai, un oarecare Torna din Tripoli, e mareta Maestru al Ordinului Sf. Ion, Helion de Villeneuve, Louis de Clermont17) si
cativa alti nobili ii vor veni in alutor. 18)
Anul urmtor, Jacob muri.
Relatiunile :,comerciale, legaturile stabilite prin spiritul de

cruciatd "care va mai produce inc expeditii de-alungul sebolelor

toate .acestea demonstreazd ea Armenia si Catalonia nu erau

impiedicate dc distant de a se eunoaste bine cel putin din
secolul XIII-lea.

Sc venereaz& inca la Taragon moastele aduse in Catalonia,

de mai bine de 6)3 ani, d eltre trimisii regelui Osin, aceluia
cruia ar fi vrut s.-i fic ginere.
Prof. Const. Marinescu
1)
.2)

Finke, Acta Aragonensi3, li, Berlin-Leipzig, 1908, p. 742, No. 1.

Finke, ibid, nota 2.

3) Finke, I,

314-5. Pentru casatoria Isabelei cu Frederic de

Austria vezi H. Zeissberg, Elisabeth von Aragonien, Getnahlin Friederich des Sehiinen von Oesierreich ilSitzungsb. d. Kais. Aliad. d.
Wissensch in Witen, t CXXX VII (1898).)

4) Pentra acest fiu al lui Jacob II vezi J. Villanueva Viage literario a las iglesias d.e Espana, t. XIX, Madrid, 1851, p. 01-7
Finke, I p. XLIII din introducere.
5) Peutru, acest personagiu V. Villanueva ibid, p. 200-4.
0) Se srbatoreste la 23 Sept. Afirmaliv fui C. Huiziley. (Die
Thekla - Akten, ihre Verbreitung u. Peurtedung in der Kirche
(Veriiffentlich aus dem Kirchen hist-Seminar Miinehen II R. No. 7,
Miinchen, 1905, p. 89-100) diva care ar fi posedat la Taragon
mnastele acestei sfinte dela 633, atirmattie care n'ar putea sri fie
men(initt &IDA clarea de seama de rata.
Ca o cnsecinfl a calor ce spune In privinta aceasta, Holzhey,
nu vrea s.,adruil ca. regle Arrdenicii s'd fi trim.is in 1323 o parte
-

din corpul

dintel. In Cataloniia. Bisericile din

Milan,

Riga,

St.

Riginer etc. prelindeau si ele eh' poseda moastele sfintei asiatice,

Holzhey, loc. cit.
7)

Nu era vorba de eatedrala a,etuala din Taragon ci de ve-

chea biserica a Sf. Tekla (astrizi Santa Tecla la vLeja) care a slujit
de. catedrald pnii In prima juniltate a secolului XIV-lea. ,In realitate, biSeric.a metropolitana actu.alri a tost inceputii cam, prin 1170.
In 1331, deci (1:10 s'osirea mnasiclor sfintci ea a fost con3acratd

www.dacoromanica.ro

43

de care Ion, fiad lui Jacob II si arhiepiscop 'de Toledo. Villanueva,

ibid., 104-8.
8) In scrisoarea sa care regele Armeniei, Jacob II repeta traditia local duipd care catedrala ar fi fost construill die peste 1200
ani. Este foarte probabil ca bisenica Sfanta-Tecla, caci la ea se
referd aceastd tradipie (v. n. precedent), sd fi fost construitd pe

locul unde fusese un templu roman Intfun moment foarte Indcpiirtat. Villanueva, ibid, 103.
9) Archivo de la Corona de :Wagon. reg.. ,215, fo. 137; reg. 215
los 183 No. 4, cf. Finke, II 742 No. 5.
Scrisoarea lui Jacob II cAfre Osin Ea, fost reprodusd si In Acta
Sactorum, (sept., v. VI 564) In Villanueva (lbid, 333-4) si mentionat de Finke (II, 742, No. 3).
Intotde.auna in Orient, de data aceasta Insa la sultanul Egiptului Jacob II cduta in 1322 lemnul adevOratei cruel, potirul (lo
calze) pe care 11 oferise Iisus in Tina Cinei de Tain i moastele
sfintei Barbe. Finke, II, 756.
10) In Acta Sanctorum, (ibid, 564, col. II
.556, col. I.) nu
se vorbeste decal de bratul sfintei sin, 0-fir fi rezervat de:
getul .mare al Sfintel Tecla.

Morgan, 214.

Era a doma satie a lui sin. Acesta o luase In casdlorie In

1317 L'ArmenoVencto, I 62; Tournebize, 230.
Archivo del la Corona d3 Aragon, reg. 211, fo. 131 (v. mai
departe piesele justificative. No. 5); cf. scurta analiz a scrisorii
adresatO reginei Ioana In Pinker (II 712, No. 4).
Regele, care le -Meuse daruri, cera arhiepiscopului sd le
ofere si el pand la o valoare de cel (putin 3.000 de bani.
Archivo de la Corona de Aragon, reg. 215, fo. 137 (v. piesa jus-

tificativl No. 6); cf. scurta analiz care nu e prea esactd

Fluke,

(II 742 No. 5).

15) In Acta Sanctorum (ibid. 555 col. I) se ;da ea data a soL
sirii moastelor In oras Dinnineca de 19 Iunie, 1323. Anul este gresit
Meg Indoiala i latd de ce: Mid staretul din Taragon, Ramon
d'Avinyo, ceruse lui Jacob invoirea s villa la Valencia ea sd ia
parte la cortegiul ce se va forma pentrn strntutarea moastelor, regele ii rdspunse In ziiia de 31 Decembrie 1320 ed putea sa se
prezinte l.a Rusalli anul urmiltOr (Archivo de la Corona d'Aragon,

reg. 246, f. 152.).

Pe de altd parte, la 22 Aprilie 1321, arhiepiscopul din Taragon

invita pe juratti et .probil homilies" din linprejurimile orasului
ja parte In mare nunfr la cortegiul care va Insopi In curand meas.tele. Villanueva, ibid. 203, 235. (V. crede

tarea en doi ani).

ca s'a lnlarziat

strOrriu'

In sfarsit la 13 Febritarle 1323, moastele stint prezentate ca

gasindurse In catedrala din Taragon.
16)

Archivo de la! Corona d'Aragon reg. 181, fa 151.

www.dacoromanica.ro

44

Louis, fiul complain din Clermont l Jean de Charolais avuser

s porneasc6.

Ins ott aceastd ocaziune ei fur retinuti In Frant:a din cauza

revoltei des P.astoureaux".
N. Iorga, Mezires, 36. Vezi deasemenea p. Louis de Clermont
in relatie cu, tentativele de cruclaa. in 1316 si 1323,
223-4, 399, 489.
Archivo tie to Corona de Aragon, reg. 219, fo 218.

Piese justificative
Prof. Const. Marinescu insoteste studiul sail dc urmatoarele
plese justificative:
I. Scrisoarea din 24 Ianuarie 1298 dela Roma prin care"
Jacob II al Aragonului, roaga pe fratele sdu ,Frederic II, regele Siciliei,

sa ordone restituirea /,catre nise negustori din

compania Peruzzi-lor, a bumbacului din Armenia, incarcatd pe

o naval catalana, care. tusase sechestrata in po7tul Otranto.
(Archivo de la Corona de Aragon() d:n Barcelona, Cartas
reales diplonzaticas, No. 297. Minute.)
Scrisoarea din 23 Tulle 1297 dala Lerida prin care Jacob
II al Aragonului roagd pa regele Return II al Armenilor sau
pie loctiitorul sau, sA respecte fata. dc .niste negustori catalani
prescriptiunile ,unui privilegiu comercial acordat de catre Leon
II al Arm.enilor,
(Archivo de la Corona de Aragon, reg. 245, fas. 183, Vo. 9.)
III. Scrisoarea din 4 Septembrie 1319 de la Barcelona prin ca-:e

Jacob II al Aragonului dd relatiuni regelui Osin al Armenilor

asupra sainattii sale si a familiei sale, cerdnd aeelas lucru
si dala ddnsul, anuntand totodata trimiterea unui sol cu daruri.
(Archivo de la Corona de Aragon, reg. 245, fos. 183, Vo.)
IV. Scrisoarea din 4 Septembrie .1319 de la Barcelona, prin
care Jacob II al Aragonului roagai pe regele Osin al Arm:enilor
sa, 'ncredinteze o parte din maastele Sftei Thecla trimisilor
si, spre a fi depuse in Catedrala din Taragon, ,:onsacrat
acestei sfinte.

(Archivo de la Corona de Aragon, reg. 245, los 183, Vo. 4.)

din 28 Noembrie 1320 dela Valencia prin care
Jacob II al Aragonului comunica regelui ,Leon al Armeniei
sosirea moastelor Sftei Thecla, .trimise de tatal sau, si se aratd,
la randul sau, dispus sa serveasea pe noul suveran.
V... Scrisaarea

www.dacoromanica.ro

45

(Archivo de. la Corona de Aragon, reg. 246, fos. 136.)

Scrisoarea din 4 Decembrie 1320 de la Valencia prin

Care Jacob II -al Aragonului laminteste lui 'Jimenez de Luna;
arhiepiseopul din Taragon, imprejuratile in care 'el cerusa regelui Anneniei moaste$e Sfbei. The'cla, si .anunt: sosirea jor
la Valencia, d'andu-i instructiuni pentru primirea ambasadorilor
armeni cari mergealu spre resedinta sa,
(Archivo de la Corona de Aragon, reg. 246, fo. '137.)
Scrisoarea din 13 Februarie 1323 tdela Barcelona prin care

Iac6b II al Aragonutui recomand lui Jimenez de Luna, arhiepiscopul din Taragon, parohul si seful catedralei din acest
oras, ca sa respecte angajamenbele buate catre ambasadorul
regal, ,care fusese in Armenia spre a eerie regeldi moastele
Sfte.i. Thecla.

(Archiv de la Corona de Aragon, reg. 181, fo. 154.)

Septembrie 1326 dela, Barcelona,'
prin care. regale 'Jacob" II al Aragonului exprim& lui Leon
Scrisoanea

din

IV al Armenilor bucuria pe care a avut-o, auzind ca Marele

Maestri' 'al ordinului SI. ioan din derusalim si Louis de Clermont, insotiti de niste nobili, vin ;in .ajutorul sau.
(Archivo de la Corona de Aragon, reg. 219, fo., 013.)

www.dacoromanica.ro

ARMENII IN VIATA ALTOR POPOARE

Parsifal

"

origina sa armean
Extragem dintr'o comunicare a d-lui Frederic Macler,
eminentul profesor delft Scoala Limbilor Orienlale din Pa_

ris, com,unicare facutd la Soc. de Studii Armenesti din

Paris, In sedinta din 22 Februanie 1929, inleresantul fragment de mai jos, consacrat famurkii unei mar]. enigme,
origina lui Parstifal"
.etern subiect de ipoteze si
cercelri.

La data de 4 Noembrie 1928, primisem dela id-1 Dr. Prof.

Hans Bucheit, conservatorul lui Seldossinusemn din Stuttgart", o
scrisoare in care savantul v:oia sd-mi dea informatiuni care nu au
rumie comun Cu Aratenia.',Cu toate acestea, scrisoarea se termina, inainte de salutarile conventionale, cu urmdtoarea frazd

pe care cred cd trebue sd v'o citez: Den Zeitungsaussehnitt

bitte ich zur Erg6tzlichkeit und zum Kaisir verwenden", Va
rog sa intr,ebuin[ati az..'est extras din lu:nal pentru recrearea si
pldcerea d-str."

Acel extras in chestiune era din Neaes Wiener Journal",

'nurndrul din 13 Septembrie 1928, cuprinzdnd un articol intitulat:

War Parsifal ein Perser? Eine grundlegenden Umstellung der

mittelalterlielien Heldensage, von Richard Sme,kal. A fost Parsifal Persan? transpunerea fundamentald a legendei eroice din
Evul mediu, de Richard Smekal".
1,11

va voi traduce in intregime articaul din jurn4 dar

www.dacoromanica.ro

47

analiza pe care y voi propune-o va fi destul de amanuritit

pentru ca sa intelegi de ce ammo este vorba

pentru

a,

prinda interesul lucrului, daca bluffal" ni joacd rol cal putin

tot atdt de important ca istoria i literaturax.
I. Va dau in rezumat ceeaca prelude s ne aducd la cunostint
articolul d-lui Richard Smaltal:

Primul alineat cuprinde cdteva generalitdti menite a pune

pa cititor in event ea problema: mairetele poema ale lui Wolfram Esch.anbach din care Richard Wagner a extras maberialul
din Parsifcd" al silt.' si Loheng,rin", au ridi3at prin legaturile
lar cu Orientul, in toate timpurile, probleme care nu si-au
.gdsit pind in mornentul de fat, solutiunea. Dar, un savant
din Graz (Austria), Prof. Doctor Suhts3hek, a rausit s aducd
toate trsaturile fundamentale ale ve3hei poema ,eroice medievale, la prototipuri da origine persana si a descoperit originalele lui Persif al, Amfortas si ale lui Lohengrin.
Resultatele acestor carcetari de un vast orizont, care sunt
de natura' a turbura profund istoria literaturii germane, celtice
si engleze, dupa cum si stiinta istorlai, au fost expuse de Dr.
Suhtschek la sedinta germana Orientalistilor la Bonn unde se
gdseau .adunati sute de savanti din toata lumea. Orientalistul
vienez, Dr. Hising, profesor la Univarsitate, si-a ,exprimat cu
deosebire bucuria, datorit faptului cd prin resultatale cercetarilor

D-rului Suhtschek toata lumea legendara a Iranului va trece

pe primul plan al interesului stiintifi3 international.
Cu al ;donee alineat intram fl miezul subiectului, tratind
despre Parsifal se poate trata o chesdune armeand. D-I Richard
Smekal expune, ceeace de altfel se stia de.stul de bine, cum

Wolfram de Eschenbach ajunsese sa cunoasc tema lui Parsifal: Contela Fillip' de Flandra trimisese in Franta
manuscris redactat in dialectul provensal, in epoca cruciadelor

si acela este manuscrisul pe care l-a intrebuintat poetul Wolfram.

In sfdrsit, frasa capitald pantru noi, arm3nistii, este tirmdtoarea: Es stammte, wie haute feststeht, von dem Armenier
Kyot..." Astfel, aceastd poema, loom' definitiv stabilit, prove-

n.ea dala Armeanul Kyot, caruia un astrolog ii comunicase poema

eroicd iranica, probabil alcatuita i redactatd in caraotere manicheice dem ei Astrologe das wohrscheinlich in manichaisch.er Schrift abgefasste iranische Heldengedicht vorlegte".

Kyot a tradus in liinba lor intne 1147-1176 epopeea eu Si-

www.dacoromanica.ro

48

gurantd destinar. seigneurilor" francezi i dupd reintoarcerea

ciatilor, ac,est poem a trecut in Bretania; in fine datorit lui

Wolfram, poetul genial, poema a strbdtal secolele.

Dindu-vd acest citat, v'am spus esentialul in ceea ce priveste Parsifal si Armenia si asi putea sd ma opresc ad in
analisa mea. Dar eu cred cd. este interesant sd vd fac cunoscut
pina la capdt articolul domnului Srnekal. ,
*

In ce! de al treilea alinent al articolului, ,aceasta aratdc

o noud p:espectivd ni se deschide in eeea ce priveste poesia
,eroicd a Evului mediu, daca afldm, datoritd Dr.-lui Suhtschek, ca,
din cele 16 cdrti ale poemei :lui Wolfram, jumdtate care se

ocupd in special de soarta lui Parsifal, strdbate pdnd la marea epopee ,eroicdi pe.rsand, cunoscutd sub numele .de Barzunam.eh". Dela inceput genealogia tarlui lui Parsifal care se ocupd

de eroul Gahmuret, puna in evident paralelele. Gahmuret nu

este dupd Dr. Suhtsehek, altul decdt anticul Gaya meretan"
iranian, mai tdrziu transformat in Gahmuret, nume care se
sfdrseste prin a se confunda cu eroul persan Tahmuret. In aceastd. genealogie Parsifal trebuia sd fie dat ca fiul unta ,erou
important in seoplul de a legitima maii !tdrziu pretentiunea sa
la demnitatea de rege al Graalului.
Al patrullen alineat da cdteva detalii istorice care poabe
sunt interesante de a le semnala in trecere: se poate foarte
bine sa ne representdm fraternitatea Graalului" i demnitatea
de regat a Graalului", comparindu-le cu unele comunitati persiane ca si cu organisatia lor speciaTA, jumdtate militar, jumdtate. ,eclesiasticd si la orinduirea Tor ,scolard. Se pot chiar
data din punct de vadere istoric, evenimentele care sunt de-

serse in Parsifal" al lui Wolfram. Era epoca in care Persia

fusese cuceritd de Arabii musulmani, deci dupd 651, in acelas timp cu epoca domn:ei impdratului Chiudsehil-'rzor, cape
apare sub infditisarea lui Klingsor in 'epopeea eroicd a Evului
Mediu si care, dusman al Parsienilor i Islamului, a pierdut
regatul sdu in 895. Clinschor domnea in *orasul incorondrii impdratului mentionat de asemeni de Wolfram, Kabs sau Kapich,
la nord de Cabul, ca dominator absolut al tdrii Logarului
cucerit in timpul sdu d regale. Amru de Sistan. Dr. Suthschek
ne.-a transmis in legdturd cu cetatea fermecatd (Zauberburg) a
www.dacoromanica.ro

49

lui Clinschor din Kabs. informatiunea unui calugr budist. din

sec. al VII-lea, care co7eS`punde in taturtu Ves2riPtia data de
Wolfram. Acea cetate in fond; era minstirea safei batrinului
rege si cuprindea o monamentala relicva budist. Particularitati
magiee pe cari deasemenea le citeaza Wolfram, se poi vedea
un.ele incd i az la museul .din Lahore.
Cu al cincilea alineat al articolului, d-1 Smekal analisand m.ai
departe comunicatiunea D'.-lui Suhtschek, stabileste ca se ponte
explica bine prin epopeea persan, etimologia Mon:s:alvatului. Inca
si azi, Spline el, se gaseste ruina gigantied a fortretei pe
Kohi (sal) Chwadsche, cari numai in 1925 a ifost visitafa si descrisa de profesorul Herzfeld, far:a ca exploratorul sa fi cunascut raportul pe care-1 presinta ruina aceasta cu Montsalchwatsche
mentionat in epopeen persand. Amfortas, regele aces.:ei fortrate,

in persand se numeste Fartus. Tot ciclul regelui Artur .care

este mai cu se.ama descris in legendele eroice galice .se epuizeaza si dr. Suthschek putea sa propund legend:a germand a
lui Amfortas ca de origina iranica. Sc poate astfel localiza regatul lui Amfortas in Sistan, tara pe jumatate pustie, situat
la granita Persiei si a Afganistanului. Swan Heddin, care a parcurs si a descris tara aceasta a iadicat run tratament al ciumei
cane corespunde in totul .descrierei facut de Wolfram.
In fine (alineatul ,6), este inumai forma Graalului pe care
nu o patent explica datorita poem?" Parsifal. Dr.. Suhtschek;
neag numeroasele incercri de a explica si reprezenta forma
Graalului. Graalul, spume el, nu este un castran, niel an -tircior,
nici o cupa, CUM se admite pand .acu.m bazindu-se pe poesia
legendara a Franeezilor. Numele este persan, nu francez.
Wolfram vorbeste in special de o piatra, chiar o piatra-meteor,
cum se anora i veneri In tot Oriental. Indra, Methra, Ahura,
laehram, cum si zeul german, Donar, purtau aceasta piatra,
In dorneniul persan -nimbal Chorra inconjoara aceasta piatra. In
Av:esta, acea biblie iranio:a, se pot stabili proprietatile Hextrem
de rare ale ar.:estei p:e.tre. Graalul este piatra-meteor inconjurata
de un nimb fabulos consacrat de zeul Ahura si care azi inca este
pdstrata in Sistan, in sanctuarul persian din Kohisalchwadsche.
Aceasta relicvd, spune d-1 Smekal terminand articolul salt,
relicva al Caret cult aminteste intr'atat potirul bisericii romane,
are o alta origine decit aceea indicata de Dr. Suhtschek: nu
este neverosimil ca piatra sfnt a Graalului ar fi fost un
www.dacoromanica.ro

50

'mineral extraordinar de bogat in radium, care exersa asupra

credinciosilor o influent& salutar. Astfel s'ar intilni, conclude.
d. Smekal, stiinta cea niai noul h haturei cu cal mai veChi cult
al misterilor. So wiirde sich die jiingste Naturwissenschaft mit
dem ltesten Mysterienkult begegnen".
Sper a nu-1 fi tradat pe d. Smekal, nu traducandu-1 ,ci
Onalisind pe cit posibil de fidel articolul su. Motivul pentru
cam vi 1-am citat este nu acea alusiune la radium, dar tocmai,
dupd cum va inchipuiti, faptul ea un Armean, denumit Kyot,

ar fi servit, odat mai mult, de intermediar intre

Orient si

Occident, aducind si traducnd, probabil in limba noastr din

Languedoc, poema care trebuia s imortalizeze geniul musical al lui Wagner.
4

Am judecat nimerit de a nu rdmne aci Cu informatiunile

si mi-am p:ermis de a sorie d-lui Dr. Friedrich von Suhtscliek,
rugndu-1 s binevoiasca a confirma sau infirma informatiunile

procurate de jurnalul din Viena din 'tare v'am analizat un

articol.

Cu o bunN vointa pentru care nu vol tis multumesc indeajuns, si cu o intrziere care a pus plitin la incercare rdbdarea mea, in fine la data da 2 Ianuarie 1929, am prima dala
d-1 von Suhtscheck un rdspuns care in parte ddea satisfactie
chestiunilor pe care le pusesem eminentului savant austriac,
si m consider autoriza t da a vi-1 fa.-;e cunos2ut in .urmatoarea
tradueere:
(ira:, 2 !armarle 1929
MULT STIMATE DOMN!

Nabea acum ajung sd rdspund scrisoarei d-stra amabile din

27 Noembrrie 1928. Fi atit de bun s scuzati intrzierea; din
cauza mai multor imprIejurli mi-a fo3t imposibil sd fac lucrul
acesta mai devreme.

In ce priveste intrebarea d-stri, imi permit s va comunic

cele ce .urmeaz% Tot materialul din Parsifal, de,la Inceput Pana
la sfrsit, a fost deja indicat de mine, in toate detaliile, ca
derivand din legendele manicheice din Iranul oriental. Sper

ca Academia de stiinte din Viena va dispune de bani destui

www.dacoromanica.ro

51

pentru a! putea in curOnd, -sd puna manuscrisul sub tipar; dar

un an si juindtate se va scurge incd. sigur inairite de aceasta
in cel mai bun caz.
Patria i origina lui Kyot joacd natural un rol foarte im-:
portant.

Wackernagel, in timpul sdu, il apropie pe omul acesta de

france.zul Guyot de Provins, in Brie, la sud-est de Paris. Este
cu totul imposibil si un simplu produs al imaginatiei lui
Waefternagel.

In armeand numer de Giut, exista'. Asa este 'numele- pe

cal...e-1 plata un catoligos. Aceasta a fost pentru 'explicarea numelui.
Consider cunoscut 'ca -materialele iranice (ale legendei) .,au
fost transmise cruciatilor de Armeni, Sirieni, Evrei 1 Greci.
In poema lui Parsifal de Wolfram de Eschenbach (1206--.-1210),.
toate partioularitatile sunt incontestabil mai bine .conservate .cleCO4

in partea Graalului de Chrtien 'de Troyas. La Wolfram, g-asini

atitea partioularitOti neat s'ar putea compara poema sa, cu

o puternicd bucatd de chilibar galben in Caria s'ar fi conservat

numeroase animare .mici din timpuri trecute intr'o frumoasd
si totdeodard fideld alcAtuire.
Tot astiel se gdsese si reminiscente relative la Armenia;"
particularitti de provenient ar:
numie de Popoa-re,
meand. Astfel materia lid Parsifal, a prototipulul lui Parsifal a
ajuns la noi trecOnd prin Arrne-:nia. A trebuit sd existe un om
care- s;a ocupat, .si acest om trebuia s'a: fie originar din Armenia;acePeare a introdus acele elemente diverse in *materia
(inotivul) lui Parsifal:
Acel om este astrologul care a adus cartea la Kyt (Wolfram

ii numeste FleigedanisFalahijjatemAstrolog), sau chiar Kyt

insusi.

Socotesc ea a fost chiar Ky6t; pentrucd acest nume nu se

poate explica prin nici o alta limbd europeand (francezd, greack

italian) nici prin araba. Trebue deci s ne urcdm la forma
Giut.

Grut-Kyit era deci un Armean care, ca multi altii, a freeventat cruciatii, stia bine franceza ca de altfel.numerosi Armeni..
din ac,e1 timp; si a tradus in Palestina prOtotipul lui Parsifal.
El a tradus. sau in .provensald sau in franceza de nord.
Poate a mers mai- tarziu, mai departe in Europa, in Prov.ensa *cu traducerea sa, unde Wolfram a prima Cartea dela

www.dacoromanica.ro

52

un cavaler german (Rupert von Mane?), si dupd acest text

a inceput sd compund poema.

Natal a cita particularitti, ar necesita o intreaga disertatie Cu observatii si note. Sper insa ca v'am spas esentialul.
Primiti, etc....."

Astfel deci, pentru d-1 von Suhtscheck nu exist& indoiald

ca prototipul lui Pursif cd, vechea tema de origine iranica, a
fost adusd din Persia in Franta de un Armean numit KyCA.
In ceea ce priveste prezentul, nu putem decat s formulam o
dorinta: ca Academia de stiinte din Viena sd aibe cat de curand pOsibil, suma necesard pentru a publica pretiosul memoriu
al acestui savant. Pentrucd in articolul san, d. Richard Smekal,
intrebuinta, formula: es stamte wie heute feststeht, von dem
Armenia Ky6t...", vom fi grdbiti sa afram pe Ce argumente se
bazeazd savantul austriac pentru a sustine ca vechea poema
Parsifal" a fost tradusd din manicheicd in provensala. Sd stim
sd asteptam un an si jumatate pentruca. aceasta este limita

de timp care pare ca: trebue sa se scurga, pentru a cunoaste

argumentele i dovezile de neinldturat dela teza atit de atragatoare a d-lui von Suhtscheek.
Vom reveni, sper, la aceasta chestiune a lui Kyt Armeanul
pe care o vom examina stiintificeste, dar nu cu raceala. Vom
studia apropierile pe care le prezinta., acest nume, de o parte
cu armenescul Giut, pe care-I indica d-1 von Suhtschek si pe
de alta parte cu numele foarte rdspindit in Evul mediu, in
lumen armeano-frane,ezd, vom apropia acest nume de acel al
lui Guy de Lusignan pe care-I purta un rege al lerusalimului,
da acel al lui Guy sau Gayot (pronuntati Kiot dacai vreti) pe
care-1 purta flu' natural al ultimului rege al Armeno-Ciliciei
si care a fost capitanul turnului din Ambleux. Vom examina toate
ac.estea

chiar 'Inca un lucru, oentruca in cele din urma, ne

vom intreba daca acel Kyt nu se confunda cu Kydt Provensalul",

pe care savantul nostru confrate, d. prof. Paul Alphandery,

semnala in felul urmator:
...Graalul are locul su In fondul legendar primitiv al
Cruciadei i Il putem chiar utiliza cu oareeare exactitudine.

Legaturile provensale ale legendei Graalului au fost deja dewww.dacoromanica.ro

monstrate filologiceste de dd. Suchier si Wechssler_ ,.;Riot Provensalul pe care-1 citeasd Wolfram de Eschenbach
i-ar fi

servit de isvor principal, s'ar putea sd 'fi fost sjn.:agent de

transmisiun.e al legendei raimondiene, si, in mdsUr in care
influenta galled nu predomina, eroul mesianic, Raima0:de Saintar fi fost mai mult decit Ioseph din Arimate, prototipul regilor Graalului (2).
.

S'ar putea chiar, rve.ntru a Intel problema. si :a-i da mai

multa amploare si caldura, sa vi se .semnaleze I trakituri de
gnosticism pe care, eminenti savanti ca d. Robert Eisler, )au
crezut ca le descoperd in motivul lui Pa,sifat i s'ar. putea, fard
sa se intre in detalii technice, sa 'vi se faca cunoseuf 'magistratul
studiu al s avantului din Breslau, numit Franz Kampers, studiu
intitulat Gnostisches in Parzival" und in perwandten Dichtnngen." (3)

..

Mate aceste cereetei si studii, toate aceste apropien, fara

a av.ea cdldura unei sdrutari a lui Kundry, vor cistiga pentru
noi interes dacd, grape muncii d-lui von Suhtscheck vom vedea aparand urmele indiscutabile iranice si in special ale Armeniei

Armenilor, in tema alit de atragatoare si pasionanta a lui

Parsifal, nebuntil Pare', Parsi car nebun". (4)

si

Prof. Frederic Macler

Cf. Wolfgang Golther, Parsifal und der Gral in deutseher
Sage des Mittelallers und der Neuzeit. (Leipzig, Xenien-Bcher, No. 5),
s.

d., p. 22-23.
Cf. Paul Alphandry, Notes sur le messiatilsme mdival IAGn

(XI-e. XII-e sicles), Paris 1912 p. II

(Ecole pratique des Hauls'

Etudes. Section des sciences reltigieusts).

Sonderabdruck aus Band XXI )der Mittellunge.n der Sehlesisehen Gesellschaft Hit Volkskunde), Breslau, 1919.

Kundry. Te-am chemal pe tine, nebun carat: nebunul Parsi";

pe tine, curatule nebun Parsifal". Astfel

tan, Gahmuret, cand a murit in Tara Arabiei.

(Parsifal, actill II, trad. De Chambrun.)

www.dacoromanica.ro

numit fiul; otatal

FOLKLORUL ARMEAN

Fabule
rabulele pe care le publie'm mai jos, sunt extiase din
Cartea Vulpii" de Varlan Aikegti. Acesta, un vrednic fiu
petrecut viola colindnd manasal Armeniei Ciliciene
tirite si schirnnicidle, de pe la Inceputul sec. XII-lea. Prima

editie a operei sale, care i-a

adu.s

nemurirea, a fost

tipArit la Amsterdam. In anul 1668.

Vuipea i Leoica
O leoaicd ndscu un pui i animalele se adunara ca sd-1
vadd si sd s bucur3. Veni si vulp3a si in toiul petrecarii,
mijlocul conmesenilor, cara amarnic leoaica, spunndu-i: asta
ti-e

puterea ai ndscut un singur pui si nu mai multe.

L4.--uaica rdspunse linistita:

www.dacoromanica.ro

55

Da, e adevdrat ca am ndscut un singur pui. Dar am

ndsout un leu si nu o vulpe ca tine.
II

Leul, Lupul i Vulpea

Leul, lupul si vulpea s'au infrlit si s'au dus s vneze.
Au dat de un berbec, de o ale si de un miel.
La ora prdnzului, lu1 zise lupului:

Imparte vdnabul, in trei!

$i lupul zis,e:
O stdpdne, Dumnezeu a si fdcut imprleala: tie berbecul,

mie oaia, iar vulpea ja mielul.

Dar leul, infuriindu-se ,dddu o loviturd de labd in botul
lupului,
sdrir ochii din orbite. Si lupul se,zu si prnse
amarnic.

Si grdi leul cdtre vulpe:

Imparte vAnatul la toti.
Vorbi atunci vulpea:
O, stdpdne! Dumnezeu a fcut impartoala: berbecul ti se
cacle tie, ca sd, te aspdtezi, oaia ti se cuvine tot tie,

mielul e partea ta, pentru cind.

$i ieuI zise:

O, tu vulpe sireatd, cine te-a invdtat sd faci o imparteald atat de dreaptd?.

Vulp,ea rdspunse:
M'au invdtat ochii lupului, cari i-au sdrit adineaori din
orbite

HI

CAmIla, Lupul 1 Vulpea

Cdmila lupul si vulpea s'au intovrdsit si au plecat la drum.
Pe cdnd mergeau, deterd peste o pdine si se invoir ca s'o ~inca cel mai in vdrstd dintre ei. $i incepurd sd-si spuie fiecare

vdrsta ce o avea. Vorbi vulpea:

Eu sunt vulp,ea pe care a botezat-o Adam.
Lupul zise:

Eu sunt lupul Re care Noe l'a Iuat cu sine in corabia

lui.

www.dacoromanica.ro

bmila .vdzu ca amandoi au esit niai bitrani decat el ca

sa mnance painea. O lud atunci in gura si ridicAnd-o sus

zise:

ti

.1r; I

Oare eu sunt copilul de eri, daca am picioare .atat

de lungi? $i incepu sa mandan painea. Iar vulpea si lupul,
nu cdpatara nici o farama, cu toate ea sriau imprejurul camilei.

IV'
I

-Ne-potul magarului
II vestir pe magar: Bucura-te'

si

'fe 'riveseleste._Si da-Be

daruri mari, cci ai capdtat un nepot!"

Si gri 'magarul:

.Vai- de mine, prieteni, o alta 'de 'Repoti de-asi avea

tot nu s'ar usura povara mea":.
-

VAduva i copilul vitreg

O vaduv avea o vaca., iar fiul ef -vitreg u magar.

Si

copilul vitreg fura hrana vacii si o dadea magarului sa.u. Se

Diimneze.u, ca sa emoare indiarul. Dar muri
ruga vaduva;
vaca si vaduva zis, plangand.
Oh, Doamne, n'ai putut mcars deoseb4ti ,p, "-un mgar de-o vaca?"
VI

Un

popa' hot iovduv

fur. vaca unei vaduve si-o duse de-o lega in'

grajdul sau. $i fenicia afla si zise:
Parinte, mi s'au apropiat clipele din urma. Sa ergem
Un. popa

in grajd, ea sa m. spovedesc.

.c.h5qiit,de-acolo in chilie
Atunci popa 1111. vaca, .9,. duse in.
si de-acolo in bisericd. $i zise fenicia:
Parinte, 'ultima, thea spovedanie, inainte de rrioarte, vreau
s'o-'fac In 'bise.riCa."
Popa sui atunci vaca pe altar si trase perdeaual, Cand

Draperia de altar (perdeauia) este tunil 'dintre elemleinItele

ritualului eullului artnean. Cu ea se acaperd, In ..a:nUniire faze ale
*)

"

www.dacoromanica.ro

57

intrara in bis.erica, temeia dele la o parte perdeaua

si

grai

catre vacd:

0, nemernico! Eu te stiam vack dar cine te-a pus s

slujesti?"

Proverbe
Closca isi v:ede toti puii la fel.

Nu-ti bga capul teafr sub evanghelie

In cusca cainelui, nu gasesti branza.
Soarele si-a incheiat ziva, dar omul cuminbe si-a zis: mai
am timp".
Untul vrsat pe jos, nu mai poate fi strans in 2.ratitg.
Ochiul rau, gdureste piatra.

Pisica prinde soareci, pentru burta ei.

Oaia moart nu se tenia de lup.
Puiul cane man'anca carne, se cunoaste dupa plise.
Vino rar, ca si fu bine primit.
Gel ce se terne de vrabie, nu-si insimanteaza tarina.
In ochii celui care plang.e dupi altul, nu via lacrami.
Vinde-ti. sufletul i cunipard-ti o casa, chiar dae rdmai fr
suflet.

Nu invita Iurnea la bale, Cu sdpunul i apa altuia..

I-e atat de groa3 pielea obazului, 'neat nu se rupe chiar
flan) incalt i ma d.uc cu ea pana in India.
Soarecele prins in ghiarele pisicii, nu icneste.

rice om, Ii va parta singar cruna pe umar.

(lei ce 'd ap, sa uiti la gira celui eve has.
Dumnez.eu nu-si 1330' degetul, drept in ochiul omului.

Leacuri populare
si

Leac contra leprei. Amesteci .unt, kina, sulf (pur, galben

in pral) i putin mercar si fact o pasta. Te tingi dup bae.

liturghiei, alLarul. Deobieeiu este ornamentat cu scene inspirate

din Noul Testament. Contectdon.area draperiei constituia pe vre-

inuri o adevdrat. arid, In care au excelat etiva ruesteri armeni,

(Nota Traduc'torului.)

www.dacoromanica.ro

58

Dupa 24 eeasuri, faci bae

apoi iar te ungi. Repeti -asta

de 3-4 ori.
Panuricial. De obiceiu se infecteazaC degetele dela. mana
'n deosebi degetul eel mare). Doare grozav, se umflaf,se
'nvineteste mana unui om samatos. La fiecare pulsatie a inimei,
(si

svacneste in chip dureros.

pui, jierbinte;
Cum se lecuieqte. Coci capa in ceause
degetul bolnav. Dispare durerea Si unghia iti cacle, ca urmare a infectiei.
Lea6 impotriba ofticei. Fierbi inteo oala un puf "de cahie,
nou nascut, cu gura deschisd, ca sa-i dispara mirosul neplacut.. Apoi li dai bolnavului sa-1 rnanance, fr s. stie.
Contra hemoragit. lama, centise de -panza, arsa; iar vara,
netede, iniei frunze de urzicg, le zdrobesti 'Ultra dona
tinzt pasta 15'.e o binad de panZ1 si o 'pui pe lOcul care sangereaza.

.1

Morkur" ,,Morkur" este o eruptie usoara., rosie, cu margini ineregulate, care produce urticare. Sapi p&mantul, strangi
t'ame, le fierbi, si dai zeama s'o bea bolnavul.
Tatarhamt", Dureri atroce de burtal. Dai boltiavului esenta
de otet distilata. II amorteste si-i domoleste :durerile.
'Leac pentru tuse. Zeama de samburi de gutui; sau zeama
de flori de mcies;. sau zalr cu scortisoara.
Ca s nu a copii. Macini unghii de -catar ,negru. Iei de
trei ori pe zi. Ti se usucl mitra.

Ghloltori
Doi stalpi (picioarele).

Pe stalpi o casa (trupul).

Pe casa, un burlan (gatul).
Pe burlan, o moara (gura).
Pe .:moara, o cismea (nasul).
Pe cismea, oglinzi (ochii).
Pe oglinzi, un deal (fruntea).

Pe deal, o paSune (pdrul).

In pasme, o turma (paduchi).
Trad. V. G.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA ARMEANA

Hovhannes din Erzanga

Data probabit a nasterii
Hovhannes.din. Eranga se
in .jUrul anului 1250, dar anul mortii se stie
cu ,certitudine: 1326. I se zicea i Bluz, pentru albstrimea
luminoas a oehilOr sal It chemau Si Dzordzoreti,
pentru. faptul c. trdise limp foarte indelungat in manas'siluiaz-

Urea Sf.

Nscloare din Dzordzor.

Lucrrile sale literare le-a scnis de preferint in limba

Interprelarea gramallarbaic., Toatc operele sale,
cei7 dupd Dionisius Tracul, Despre iniscarea lumii";
o Interpretare" a Evangheliei o oda' lui Grigore Lumintoral, un regulament al vieii monaliale, cantarte, predici;
toate poart pecelea lilalui clasici
Are si o seamit de versuri, cari, hund serse In limba
vulgar, statornieesc definitiv calitalea sa de prini versificator armean din evul Mediu,
el liba puntea .Ide
trecere mire sIilul arhaie, 'clasic care-si trala ultimele4
zile i perioada laica, care, se va desvolta dup el.
Sir.
Vrsuri din

Flovhannes din Erz&nga

Ca manea-i cel cuminte, primeffle- tot ce-i dai,
Iar. prostu-i un burduf, ca crap de-1 umpli mai mult.
Limalla de vorbd e limba, mai alaasd ca aurul topit
Dintr'o bucat e a omului, dou ramuri are a arpelui.
Omul ce spune doul vorbe., una dulce, Alta amar,

E frate cu sarpele,
lui -blesteni va- primi.
Liumea e. ca un dulap ca 'n sus si 'n jos se 'nvrte.
Cel de sus vine jos, lar ..cel:.de...jos in sus se suie.

www.dacoromanica.ro

60

Tu, ascultd-1 p.e tdrnplarul cc leagne vi cosciuge face.

Unul vine, altul pl:.a.acd, el nu-i lipsit de treab.

F.erice de Cerce vrea

Ce-vi amintevte de pdca te vi le plnge ziva toatd.

Lacrdmile-i fie sdpun, ca petele sa dispara*.

Cnd ziva nuntii li va sosi, sa n'alpe haine de mireasd.
Mi-am strans pdcatele,, le-am avezat inainte-mi vi-am pldns.
Pe aproape trecea o caravand, luatu-le-am in spinare
plecat-am cu ea.

M'a intampinat inge.rul: incolro ava' ?

Cu povara pe cave o ai, po lumea caea loe nu vei avea".
Lumea e ca o mare. Toti coi ce vin nu t'aman neudati.
Pe aceastd mare, eu m'am urcat inteo corabie; corabia-mi

a pornit, fea' ca eu sa simt.

Corabia-mi s'a apropiat de mal, mi-e team ca se va lovi
de stnei.

S m rog lui Dumnezeu, sd-mi trimeata un vdnticel.

Lumind sd-mi dea in bezna mea, si sd md scoatd inteo
tara bund.

Cand omul pleacd inteo tara strdind, Ii trebuie o minto nona.

sa fie mai umil decdt toti, ca troaba-i sa se implineascd.

Ascultd copacul, care-i plin de crengi.
Cea care-i grea de rod, se apleacd mai mult decdt cele goale.

Lumea-i o intinsd cdmpie, noi pui de potarniche.

Ingerii devin vulturi, vi ne, poartl in sus.
Copii, cdnd la prdhzit va av.ezati, luati-vd tovardvi pe sdraci.
Cdnd muriti, i treoeti po ceca 1umg., ve4i sta cu o treapt.
mai sus.
Bunurite astei

lumi, nu sunt debe vevnice pentru om.

Lumea-i o caravana, zoco vin, Z2C2 pleacd.

Lurnea-i o roatd, ce 'ri jos se rostogolevte. Pe cel de jos

il

ridica in sus, pc cal: de SUS il a3Varle jOS.

Trad. V. G.

www.dacoromanica.ro

ANIVERSARI

Un jubileu cultural
Dm mai jos conferinto pe care a nnut-o d. Prof. Vlad
Bndleanu In sala Dalles, In ziva de 5 Noembrie 1937,
la festivalul jubiliar, .organizat de catre Fundalia Culturalit

Armeank cu ocazia irnplinirei a 50 de ani a revistei

arm:enologice Hundes Amsorya", publicana
Mechitaristilor din Viena.

lunard

Am primit cu multa piare propu.serea

mi s'a' fcut din
partea comitetului organizator de a prezida salrbatorirea calei
mai importante publicatii vmen4d, care. ,e3te Hand8S All1SOrya
priu aceasta i activitatea prodigioas a congregatiei
hitariOlor din Viena. Am primit-o cu pracere, fiindcd, trebuie
s va marturisasc, contactul stabilit intre D-voastr Armenii
intre mine, in urma conferintelor tinute in fata publicului armenesc, m'a apropiat mult mai mult de diverila dar i bucuriile
poporului armean, decat m'ar fi apropiat 7,23i da ani de studii

teoretice. Deaceia ii sunt recunosc,ator comitetului Fundatiei Culturale Armene pentru ea mi-a dat astzi ocazia unui nou contact
Cu Dv., cand pot lua parte la bucuria i mandria intregului popor
arm.ean. Caci, doamnelor i domnilor, sarbtorirea acestui eve-

niment important in viaja cultural a Armenilor, cincantenarul

re.vistei Handes Amsorya", despre care am spus frd exagerare, ca, este cea mai importanta publicatiune Ointific armewww.dacoromanica.ro

62

neasca, este un adevrat motiv de mdndrie nationald si de ridicare

sufleteascd a poporului armenesc.
Aveti atdtea motive de nadndrie nationald In trecut; dar nici
prezentul nu este mai mic, dei in proportie cu

de astdzi ale natiunii, cum davedeste si jubileul pe care ne-am

adunat sd-1 sdrbdtorim; incAt puteti privi cu toatd increderea
viitorul natiunii. Dacd n,e uitdm in trecut, vedem in poporul
armean, ,unul din cele mai vechi popoare 'Inca In viatd, popor
despre care avem mrturii tot atdt de vechi ca si &Ore Greci
si Latini. Ati format in trecutul indepartat cel mai puternic imp,eriu oriental, care a nimicit alte imperii mari, ludndu-le
Ati avut o viatd culturala importantd chiar pe vremurile acelea
indeprtate, dei impregnatd de orientalism, iar viata culturald
din epoca crestindrii si dupd ea, a luat un avAnt atdt -de
puternic, incdt a rsat mutt in urma viata culturald a altar popoare vechi. Ati ridicat la apogeu in eursul veacului de aur,
a oskedar"-ului, aceastd viata culturald si literara, care s'a
mentinut vie timp de ,mai multe secole dupd veacul V. Ali
dus o luptil aprigd intru apararen crestinismului, de care v'atr
atasat mai addnc cleat alte popoare, si aparand crucea au
czut mil de martiri armeni si au luptat generali viteji cum a
fost sbarabedul Manuel si altii, cdrora cum spune istoria, nu
le-a rdmas loe cat o monedd, fard cicatrice pe trup. Ali dat
apoi o serie lungd de impdrati mari imperiului bizantin, ceiui
mai puternic imperiu al timpului; ,ati dat lumii orientale un
nou stil arhitectural, care a pdtruns in tot Orientul, in Rusia,
Balcani si Re-a dat i noud arhitectura multor biserici din
Muntenia si din Moldova.- AV ,dat si alte rmuri de a!rtd1 cari
au influentat mult prin geniul lar specific poporului armean.
Ati format apol prim' zid de care s'au lovit hoardele seldjuchide,
Cteci primul zid de apdrare -al Occidentului. Nu a folosit
este adevdrat, jertfa cdderii cetdtii Ani, sI a risipirii poporului
armean in cele patru directii ale rozei vdnturilor, cAci hoardele
ndvalitoare trecAnd peste zidul armcan, au ajuns la Constantinopol, nimicind i imp.eriul bizantin, de' wide au rdvnit apoi si la
stdpninea Europei. Totus primii earl le-au oferit ziduri formate din piepturi voinice, au fost Armenii. V'ati risipit prin
toata lumea, si de atunci, nu se mai poeta pune la actiyul
natiunii lucruri atdt de mari ,ca altddatd. Acolo insd unde s'au
asezat Armenii, au dat oameni xnari OHL Si nona neaii dat
www.dacoromanica.ro

63

de seamd; si 'daca pe unii ii revendicd complect

natiunea romneascO, fiindcd au crescut in mediu romnesc,
oam,eni

iar prin cultura primit s'au simtit Romani si au activat in cadrul

vietei romnesti, nu trebuie uitat led in vinele lor "curgea s-dngej
autentic armean i cd poate geniul lor e datorit acestui sdnge.
II

Era necesar sa trecem in ,revistO tracutul mare al natiunii,

pentru ca acum sO va intreb: care popor poate privi cu mdndrie

mai indre,ptatit spre trecutul sau, pentru a trage din trecut

forte noui pentru viitor'? Si reu, strain de neamul Dv., ins apropiat prin spiritualitatea sa, pe ,care o cunosc, pot sd vd spun:
intdriti-vd sufleteste si inltati-vd cu mandria vremilor trecute.

lar in ce priveste momentele mari, demne de retinut cu

mdndrie justificativ, in zilele noastre chiar, este dovad jubi,leul care ne-a adunat. E ,mai greu sd notdm la activul prezentului
armean fapte de importanta celor din istoria natiunii, fiindcdi
poporul arm.enesc nu mai formeazd un bloc unitar cu tendinte
indreptate in aceias directle, ci e campus din purl integrate
in diferite popoare. Si totusi evenimente importante nu lipsesc
nici in trecutul mai apropiat si nici in prezent. Cdnd aproape
toti au uitat de existenta Junui popor armean nu a Venit marele
Mechitar ca sa desgroape trecutul ,mdret, desgropdnd din neantul
uitrii i publicand textele armenesti doveditoare ale culturii
si civilizatiei de odinioard a Armenilor? Nu este fapt comparabil
cu miscarea 'mare literard a secolului V, imboldul pe care 1-a
dat congregatia din Venetia a Mechitaristilor, stiintei armene,
interesdnd lumea stiintificd de atunci pentru problema armean?
M,eritul mare de a fi dat Armenilor o limn literard unitar nu
este o victorie care conteaza in viata culturald a natiei cat altele
din timuprile glorioase ale istoriei armene? Este adevdrat
s'a reprosat ramurei mechitariste din Venetia lipsa de criticism. Dar celelalte merite mari .nu au echivalat aceste lipsuri
inerente inceputului? A venit ramura congregatiei din Viena,
care si-a propus sd dea ea ce a lip3it celor din Venetia, spi-,
ritul critic. Si 1-au realizat. Cdci doamnelor i domnilor, cine
nu stie, ca lucrdrile entice ale savantilor mechitaristi din Viena,,
luerAri de o valoare exceptionald, atdt in directia istoriei cat si a
limbei
literaturei, au atra3 atentia savantilor occideptali, dinC,

www.dacoromanica.ro

64

tre cari cei mai mari s'au instruit la $coala savantilor calugaril
Nu sa ajuns prin aceste ducrari la rezultatul unanim recunoseuti
ea limba armeand formeaza chela enigmelor pe cari la alai prezint descifrarea i studiul limbilor indo-europene?
Deaceia doamnelor si domnilor, ne-am Intrunit astazi aci,

ea Sa srbatorirn in mod damn geniul poporului armean, manifestat in zilele noastre prin activitatea .uriasal stiiatifica -a congregatiei mechitaristilor din Viena, care la anul 1840 a descoperit
si a dat lumii stiintifice prin stadiae de o te.meinicie rara, limba

arrneana clasic, graparul", atragand astfel ,interesul tuturora

asupra acestei ramure importante a .limbilor indo-europene. Iar
din anul 1887, de cand a inceput ,e,ditarea revistei Handes
Amsorya", care a devenit unul din fortirile cele mai
dmportante 'ale stiintei anona, timp de 50 de ani stiinta arineana
a fost adapatd prin articole datorite unor mari invatati, precum
Aidenian, Hovnanian, Dervishian, Menevishian, Dashian, Calem
Marian, par. Gokian, i Vsinian, reclactortil de a3tazi al revistei,
precum i atatia ta;tii cari imi sc..apa. Total a fost tratat in
aceasta revista, avand legatur. cu ,trecutul Arme.nilor: istoria,
literatura veche si medievald, limba clasica. si vulgara., paleografia, arhitectura, antele frumoase, istoria bise,riceasca si atatea
alta ramuri, bate dovedind contributia mare, a po-porului armenesc la cultura si civilizatia universal. Cele 50 de volume cu
colectii anuale ale revistei, impreuna cu cele 145 volume ,editate

tot de revista Handes Amsorya" sub denumirea de .Azgayn

Matenadaretn" (adica Biblioteca national:a) formeaza un 'monu-

ment neperitor, un monument mairet al trecutului rmenesc

mina
cultural, aere pe.rennius" si 'cane .in acela tirn)
necesard din care scot toll aceia earl S'.1 oai co Vre-o $,LiintA)
in legaturd cu poporul armene3c.
Fiti deci mandri de trecatul naivaii, fij ta4, mandri i de
:

opera gigantic a preze.ntului, prezentata prin activitatea Mechi-

taristilor din Viena, prin cal 50 de ani de aparitie a revistei

Handes Amsorya". Sarbdtorind astazi acest jubileo rar, care
orioneaza i trebu:e sa inalte suileteste natia armeneascd, trebuie
s ne indreptam eu un glad p103 i plin de recunostinta catre

ace" reprezentanti ai stiintei si geniului national, din 'cad fiecare a depus timla de o viati d3 bim bate energiile lor pentru
cinstea poporului lor. Eu sunt alituri de by., cu sentimentele

www.dacoromanica.ro

65

mele de,. adikiel .prietenie- pentru poporul armense. si -,cu tOatA

addiiratia.mea de anmenolog pentru desvoltarea. stiintelOrs am ene

datorite,celor. ce. aufost, sau Sunt flind lq.c./4, in vi,a0, giupatt

in jurul ristei Handes;Amsorya'!..0m. agiu ..l,or!
Iar pentra a ,dovedi recunostinta lioastr, pentrwlintemeietorul
acestei reviste care.intruchipez! toate intere.sele armensti;
pentro, printele Aydenian; mi perMit. sa propun; 'cardin!pu
terne- noastre "modeste; sa contribuitn cu fofa -pentru 'ridicarea
.iutiui...bust, ce se va aseza in sala Sibliotecei Armene Centrale
din BUcuresti,

Prof. Vlad Banateanu

www.dacoromanica.ro

CRON1CA ARMENILOR DIN ROMANIA

PARTEA VII

Anul 1551
Consacram un capitol sp.ecial acestui an, nu pentruca este
o data important din punct de veidere al istoriei Armenilor
din Romania. Am putut sd ardtam in trecere ca un bolnav
sufleteste, astfel cum este numit de aproape toti istoricii romani,
Stefan VA:a Rares, care se gdsea pe tronul Moldovei si care
a supus unei persecutii de scurta ddrata pe Armand din Moldova cu scopul de a-i converti la ortodoxism, iealtfel singurul
moment istoric in care elementul armenesc a fost prigonit pe
aeeste plaiuri ospitaliere inteo perioada de mai mult de sase
s.ecole.

Am vrut ns sa adundm in acest capitol toate isvoarele

cunoscute despre evenimentul aeesta intdmplat in anul 1551i,
dintre care unul mai cu seam, este Jalea" descrisa de un poet
armean contimporan. Inteadevar in aceasta jale se obsearvd
oarecare exagerare, insa acesta ne da prilejul 'de a cunoaste tabloul Arm.enilor din timpul acela, acolo men.tioneaza centrul spiritual al Armenilor

si pe un episcop armean, precum si

lo-

curde unde se gaseau biserici in ace], moment.

1551. -- Stefan Rares, Domnul Moldovei (1551-1552) la 16 August al acestui an, intr'o zi de Duminica, hind ila Armeni serbarea
Adormirii Maicii Domnului, a scos porunca cum da Armenii

s-si lepede legea lor si sa se boteze in legea greceasca, sau

www.dacoromanica.ro

67

sa lash' afara 'din ard: subf amenintare de' achinghlire si de

moarte. Au &mat prigoniri despre cari . vorb:esc cronicarii

istoricii, atat armeni, cat Si romani.
:

Cronicarul 'poet Eremia Celebi -Keomurgian. (1656-

1551.

1695), care a la'sat o opera llterara bogatk intre aitie

isto;-

ria Arm.enitor din Constantinoporio, a scris f sub -form& de poezie

si despre prigonirite tui Stefan Rare*:

In anut armenesC 1000 in Twit- Suceaya a Valahiloi, regele
Stefan, de rege ortodoxki a :silit sa se converteasca 1000 de
familii armenesti de sub stapanirea sa.- Acei cad, n'au con-

simtit au fost martirizati. Unuia din i, preotului Hacia-dur

s'au scos ochil, iar mainite, picioarele, limb:a, nasal Si buzele
au foat maltratate: Preotii ortodoxi erau .uneltele spurcatului
Domn Stefan".

(Alisan Camenita", pag.

19.)

Eruditul istOtic afmean Pdr. Mikael Ceamcian, care

1551.

a serfs istoria poporului armean in: trei volume maii, descrie,

aeum un s.e.col -si junidtate, prigoana, ltd 'Stefan Rares in fe:
tut urmdtor:
In acelas an Cand Armenii din' Rdsdrit suferead Ue aceste
diureri, printul ortOdox al Moldovei aidicd beyul Bugdaniei cu
ninnete Stefan a prigonit pe ,Armeriii din aceastal pea spre
a-i converti la ortodoxism; a schinguit pe multi; truda sa a
ramas lisa-.2adarnied, astfel cm este -porrienit inteun Memorial Sods la aceast'd data; pentrucd nirneni n'a consimtit Sd se
supund vointii sale".
(Ceamcian, -Istoria Armenilor" Vene'tia, 1784, pag. 514.)

Probabil bazat pe izvoare anterioare, Parintele

Alisan pom.eneste in 1853 in geografia sa despre prigoana lui
Stefan Rares:
Principele Stefan. al Valahilor a silit pa .Armeni in amt.
1551.

1551 s

trend la legea greceased si a. -Convertit cu sila 1000

_de familii si a prigonit p.3 ceilalti, a omorit .p multi prin: tor.

turd si a devastat aVerile multora". (Par.. Alf4an, GeografiapolitiCa" '1853 Venetia pag. 404.)
Minas ditn Tokat, (Tokatti) un poet armean :ewe
1551,
a "trait in secolul al XVI-lea, povesteste intrun 'poem acilst
eveniment:

serie Gr:
E adevrat ca acest: manuscript important,
dela
un
Manor
prin
aceea
mai
ales
ca.
eemand
M. Buittcliu

www.dacoromanica.ro

68

Ocular al evenimentelor descrise, a.,r4mas .ignorat un .timp atdt

de indelungat. Cati-va Armeni, care aveau cunostintd de existenta lui, nu-i cldduserd nici o atentiune,
mi putin inca
se gandiserd a-1 da publicatii."
Gr. Buiucliu fu acela care cu o3a3ia unor cercetdri in Biblioteca National. din Paris, a dat peste scrierea Scribului Mitrecutd in catalogul manuscriptelor orientate ale biblioteeli
nas,
cu o indicatie grasitd,

Ptkanian din Petersburg

si a stdruit
sa-1 publiee.

pe

l'angd.

profesorul

Numai dupd aceasta poema lui Minas Toltateti a fost publicatd

in arnaeneste de diferite persoane ca:
K. Patkanian, 1884, Petersburg, K. I. Basmagian; 1886, Constantinopol, Pdr. Gr. Govrighian, 1888, Viena, Pdr. Alisan, 1896,
Venetia, Pr. Bedros Mamigonian, 1895, Galati, Par. Nerses Akinian, 1921, Viena,

Cantecul de Jdlire al lui Minas a avut i traducen: Cant de

Aire asupra Anizeizilor din Tara Valahilor, de Grigore M. Buiucliu, 1895, Bueure0i; Die Verfolgung der Arinenier in der
Moldau, D. Dan, 1894, Cern'auti.

Datoritd acestei jahn gOsim prezenta in Moldova in iumdta-

tea sec. XVI-lea a unui poet armean,

Autorul acestui cdntec de jdlire, Scribul Minas, ndscut in
anul 1510 la Toltat (Eudochia), chupa ce in tinerete a stat in
orasul sail natal, a pribegit in Polonia, stand multi ani in
Camenita si Lemberg (Par. Nerses Akinian: Cincr ccintdreti j)ribegi,

Viena, 1921, p. 577-614).

Minas se gdsea in 1551 la Suce,ava, unde, ca martor ocular
prigonirilor deslantuite de cdtre Stefan Rares, a scris renumitul sdu cdntec.
Il gsim in 1563 la Lf.,..mberg ca secretar al arhiepiscopului
arinean de aci si al tribunalului armenesc, ale cdrui procese.

v.erbale scrise cu mana sa intre anii 1572 si 1619 se gdsesc

astzi in biblioteca Mechitaristilo:r din Viena. Trebue sd fi murii intr?. anii 1621-1622 in varstd de 111 ani.
Cantecul este scris intr'o limbd armeand semivulgard, avand
si cuvintele lesesti i romdnesti. Redactat inteun stil simplu
si.,naiv, din punct de -vedere liberar, poema _scribului Minas
-

n'are daca o vaioare relativd, importanta ei fiind mai mult

istpricd.-

_Cu toat,.. acestea Minas din Tokat are si alte poezii, dintre

www.dacoromanica.ro

69

care ne sunt cunoscute: Cdatec de oreamdrire a He.risseii, Land&

pdrintAui Grigor, odd- mortii, odd dragost-ei si cn c de regret',
Cntecul de jlir a lui Mina din Tokat .pdmeneste.rd. data.

de 1551 de biserici armanesti in urmdqoarele oraSe din

dOva: Suc.eava, Hotin, Siret, _Iasi, Vaslui, Botosani si Roman.

Vechimea existentei multora din aceste bise,rici ne este.

j- din alte isvoara. Cum este cea din Botosani care
Se erect ea fi intemeiatd la 1350 (Nicolas Soutze: Notiorista::
tistiq,ues sur la Moldavie; 1840, Iassy, p. 52-53). Can din-..raf
care s'a construit prima data i 1395, ctim aratd o veche
scriptie, de_ pe. o piatrd ca s .gdseste in actuala bisericd (Aid;
anul I, vol. II, p. 73-74).
hoscutd

Mandstirea Hagigadar si biserica Sf. Cruce din _Suceava

dintre care, prima este construit in 1512 iar a doua in 1521,
dupd cum se. vede din inscriptiile ce se gdsesc in Suce;wa.: (Am,
Arita II; vol, I, ,p 75, 77, 78).
Noutatea ce ne. aduce Minas din Tokat ,este rridrturia
tentei certe bisericilor armene din Siret, Vastui,
;si)
man in anul 1551. Despra araste biserici existau infOrmatii vagi;

cu toate cd numaroase izvoare marturisest existent coloniilor

armenesti in aceste locuri.
1551. Letopisitele Moldovei, pomenind despre aceasa prigonir.e, Ii aratd, si cauza:

Dupd ce au pardsit Ilias 1Voeld si 1egea si lara, ldcuitorii

tdrii .se sfdtuird si pusa.rd la domnie pre Stefan- Vodti, feciorul
lui Petra. 'Vodd, fratele lai Bias Vodd, in anii 7059, Iunie 15,

gdndindu-se cd de n'au serndnat lui Petra Vodd cal dintdid.

doard va' face datoria si obiceiul pdrintilor acesta. De care lucru
si el s'a apacat"cu osa.'rdie si sPire toti plecat, miFostiv i nevoitoriu spre ludritri bune; bisericilbr s'au ardtat ca dumnezire

mane, ca sa poatd stinge numele cel rdu a frtine-sdu, si ca

sd nu sevazd cd-i Cava rdsdrit dela pravoslavie. Toti creticii
vnea in tara sa, au sa-i intoared sd fie ca o liege, au din -tara:
sd iasd. Pre Armeni, pre ,unii de band voe cu giurninte
ptandu-i, pre altii cu sila i-au botezat si i-au intors spre pravosInVia; multi din tara au esit la Turci i la Lesi si printr'alte
tdri, 'Vr-and sd-si ie legea ,sa. Cu aeeasta vrand Stefan Vodd
saiastuthe vinele frAtine-sdu, ,de lucruri ce Ukase', .eu nevointd.
silia, iard e cerca ' pravoslaxiia si legea 'erestineascd ,nu
cd mai apoi nu numai ldconrite i asupreald fdeea, .ce si. eurvie
www.dacoromanica.ro

70

nespusd era intryinsul. Nu rbda de mueri cu bdrbati, nu era

fecioarele nebatjocorite, nu jupunesele boerilor sdi neasuprite.
vrea fi a domni mult, nu vrea putea fi sd,im
Mai apoi,
.

,urmeze frdtine-sdu."

(Gr. Ureche Vornicul si Simon Dascalul: Letopise(ur Tarit

Moldovei, 1934, Craiova, p. 118.)
La aceste cuvinte ale lui Ureche, N. Costin allaogd: Pre
proast cale purcese.,,Stefan Vodd cu aceste, isgonirea si silirea
Arm,enilor, socotind ca el stinge ocdrdta viatd a frdtini-sdu;
si va inoi bunul nume, al tatini-sdu: adevdrat, ficiorii buni
adaogd si cresc numele printilor ,sdi, si-1 face frd de moarte,
iar cal rdi feciori ocdresc si sting numele pdrintilor buni."
1551. Hasdeu:

A fost un principe IvIoldovenesc cam smintit, insd RomAn

de original, Stefan Rares, care merse si mai departe decdt
,celei -mfai inofensive unicul
hotii, comitand in privinta
act de netolerantd mentionat in cronicele noastre."
(B. P. Hasdeu: 1storia toleran(ei religious?, in Romania",
.
1868, p. 62.)
N. Iorga-.
1551.

Trecdtoarea prigonire a Iui Stefan fiul lui Petru Vodd,

provocata de turcirea fratelui sdu Ilie, pe care o descrie nu
fard oarecare exageratie pentru electa dc stil Uinas 'din Tokaat,
Wavil
totusi bis.erica din Suceava fu profanatd si prddatd,
urmdri." (0 paraleld storied, Bucuresti j914, p. 64.)
Un alt istoric roman din zilele rnoastre vorbeste
1551.
astfel de evenimentele din 1551:

Ureche luase din Macarie ca Stefan (Rares) la incenut a

fost milostiv, cu dumn.ezeuire cdtre biserici, ca sd poat stinge

nurnele cel rdu a fratine-sdu si ca sa nu se vazd ca-i cava

rdsrit dela proslavie. Toti ereticii vrea in tara sa, au sd4
intoarcd sd fie la o lege, au din tara sa iasd." Armenii .cari
imbrdtiseze provoslavia, au trebuit sa piece, unui
n'au voit
la Turd, altii la Lesi, altii printealte tdri. Despre aceasta scrisese Macarie, care si-a grit condetul tocmai prosldNind zelut
crestinesc al domnului. Persecutiunea armanilor din 1-551 nu
putea gdsi alt ecou la un suftet zelor de cdlugdr, cum -fast
Macarie." (I. Minea: Letopisetele MolloveneVi, 1925, Iasi, p. 156.)

Este amintit ca sel al bisericii armene din Suceava

1551.
episcopul Hovhannes din Suceava. Cntecul de jelire al lui
www.dacoromanica.ro

71

Minas din Tokat nu-1 porneneste pe nume, ci nurnai de existenta

uruti episcop in Suceava. Par. Alisan il pomeneste pe nume
(Comenita, 1896, p. VIII). Acest Hovhannes pe care il gsiml
dup episcopul Simeon in anul 1506 in Suceava, este al doilea
dintre, episcopii cari au pstorit Moldova ca o eparhie separata;"
aproape cloud secole (1506-1691). Inainte de acestea bisericile
armene din Moldova au deprins timp de -un seco' si jumkate

(1365-1502) de eparhia din Lemberg, avnd numai inteo perioada intermediar (1401-1446) Suceava ca a doua revedinta
episcopal

1551. S cldeste mnstirea Zamka, probabil numai decAt dup prigoana lui Stefan Rares. Mnstirea Zamka, care
se mai numeste Sf. Auxendie, se giseste la o departare de un
kilornetru de oras si a fost biserica episcopal armean din
Moldova. Ctitorul bisericii este Agopsa \Tartan.
In mnstirea Zamka se gseste urmtoarea inscriptie:
,,Aceasta este piatra lui Agopsa,
Care e fiul lui Amira.
Care e ctitorul acestui Ideas.

A murit in anul armenesc una mie ( 1551).

Plus 61.
La 15 August".

Aceast data (1000 plus 61 -- 1061) corespande cu anul

lui Christos 1612.

Dupa prerea mea este g:esit data de 1551 pe care Goilav

si altii o atribue construirii mnstirii, bazandu-se pe aceast
inscriptie. Eroarea este urmarea urtei gresite cetiri.

In primul rand data de pe inscriptie este data mortii

cti-

jlorului si nu a cldirii bisericii. Apol. aceast data nu ponte fi

1551 ci 1612 pentru c inscriptia spune ca Agopsa a murit in anul
arm.enesc 1000 (adic 1551 dup Christos) addagand 61. Ac,east: forma de inscriptie a datei se gi.sete $1. pe alte pietre
si manuscripte. Sc obisnuia penlru potrivirea rimel poeziei. (Gr.
Goilav: Bisericile arm2ne de prin trile romne", 1912, aucuresti, p. 5; Levan Babaian, Armenii in Moldova si Buco-

vina", 1911. Tiflis p. 184; Pr. B.edros Mamigonian: Prezentul

si viitorul Armenilor din Romania", 1895, Galati, p. 26.)
1551. La inceput prigoana lui Stefan Rares din anul 1551
impotriva Armenilor fu pus& pe seama armencei Serpega, care,
convertit la legea greac, ar fi instigat pe Vod, cu care
www.dacoromanica.ro

72

sill
eonvietuia, s persecute pe fostii ci coreligionari, spre
urmeze pilda. Asertiunea aeeasta, sustinut in anul 1865
de Hasdeu intr'un articol scris la repezeald si mai mult din
memorie pentru ziarul Tribuna Ronulnd, ,a fost cordctata in anul
1868 chiar de Hasdeu, care a stabilit ca arrneanca Serpega
nu .era amanta lui Stefan Rares (1551-1552), ci a lui Stefanitl
Voddi, a lui Stefan cel Tandr (1517-157). (Ani, anul I, vol.
III., pt. 81.)

H. Dj. Siruni

www.dacoromanica.ro

IZVOARE ARMENEST1 DESPRE 1STORIA ROMANILOR

Dobrogea i Basarabia
descrise de un geograf armean
In ultimele trei volume ale revistci noastre am dat

primele troj parti ale. capilolului. pe care geograful armean

Pdr. Hughas Ingigian (1758-1813) 11 consacr provincia
Ozu din Turcia europeanil, (Dobrogea i 13asarabia). Acest capitol se griseste In volumul al aselea din cele
unsprezece din 'Geografia celar ,patru "axil ale lumit"
a episcopului Stephannos Cuver Aconl, volum care a
fost In in tregime redactat de Ingigian (Venetia, 1801).
Duo descrierea regiunilor ConstanKi i Silistrei dni
In numartil de la r descriere,a regiunilor din Basarabia.

Caciarcul din Bender

Chili

Bender are o cetate Solid la partea dreapt a Turlei (Nistru)

pe care au oeupat-o Ru0 la 1770 si in altimul rdzboi-a inziva

de 3 Noembrie 1790, ins dupd pace ie s'a restituit Turcilor.

www.dacoromanica.ro

74

Cu alte denumiri el se chiama Techin sau Techn!rt, lar dupa

Bishing Tigine. In acest oras s'a re,fugiat in 1709 renumitul rege
Carol al XII-lea al Suediei, fiind invins de Petru-cel-Mare al
Rusiei. Si deoarece malt timo a stat acolo, si cuvantul Bender

insemnand cimitir &pa Martinier, unii au crezut din greseal

ca regele Carol a murit chiar acolo.
Varnit (Varnita). E in apropierea Benderului, in partea sa
de Nord. Localitatea este renumita in istoria acestui rege al
Suedezilor, care fugind din Bender, a construit acolo casa unde
a locuit pana la 1713, cand, in luna Februarie a fost nevoit
se intoarca iar la Bender, din cauza luptelor cran2ene pe cari
le-au dat Tatarii impotriva sa.
Sanca (Soroca).
Este un debarcader, in partea de sus
-

a Benderului la tarmul Turlei.

Oras pe tarmul rauletului Botna, nu prea deCei4ani.

parte de Nistru, la sudul 'Benderului. Sunt aici multi Tatarii.
Sunt i Armenii, in mare numar, cu biserica lor, care a fost arsa

In timpul ocupdrii orasului de catre Rusi, in rzboiul cu Sultanul

Mustafa; au perit si multi Armeni. In apropierea orasului se

gasesc renumitele transee ale imparatului Traian, care incepand
dela Slavonia in apropierea cetatii din Petrovaradin,
trecand
prin Valahia si Moldova, prin raul Prut si Botna, ajung
se sfarsese la raul Ten sau Donavis.
Chili.
Orasel construit la tarmul de nord al Dunarei, in
apropierea gurei sale care este cea alai larga si navigabila din
toate gurile fluviului si care dupd numele orasului se cheama
ChiliLbogUzi. Locuitorii lui sunt Osmanlii, Tatari, Greci, Moldoveni, Bulgari, Armeni, cari au si biserica lo, i multi Evrei.
Are cetate in mijlocul muntilor. Pe langd orasel trace un raulet
mic, peste care trece un pod. Dupf manus:;r:sul turcesc Gihannuma", intervalul acelor doua munti este de 2 mile. In aceste
munti ici-colo, se gasesc scobituri 'prin cari sunt trecute inele
mari de fier. Se zice, ca' pe timpuri marea se malta pAnd acolo

si de aceste inele se legau nvile. Intre granitele sale exista

si sane. Vin la Chili corabii din Constantinopole si din alte
porturi comerciale ale Marei Negre, si ;neared grail, Iuminari
si piei.

Moldovanii il numesc

spre a o deosebi de cea

veche, care nu mai exista. Deoarece din vechime se pomenest

de insula Achileos, sau dupd autorii latini Achillea, pe care
www.dacoromanica.ro

75

Maximas din Tic o asezd in partile Dundrii, Filip

Ferrarias crede cd ar putea sa fie Chili sau Chilia. Tot de aceast
Were este si Melitis. Insd Mela, Plinius si Dionisius Periighi-

Pavzanias

si

sis aseaza insula Achilleos langa raul Vorestenis sau Dnieper

(Nipru). Aceasta insula se numeste In latinete Levee, asa cum
pomeneste Mela. La autorii greci se numeste Levki. S'a numit
Achillea, pentrucd acolo se gseste mormntul lui Achilleus, nu
acel al cdrui mormint se gaseste la Bogaz-Hisar, la capul
Sicionian. Poate mormintul din Levee era altarul construit in
amintirea lui Achile. Plinius numeste cdteodata acest Levee
Macaron, insula fericirii, deoarece dup'd Hartuinos cei vechi
credeau ca spiritele lui Achileus si ale altor eroi se plimbk
in pesterile acestor munti. Arrianos confunda acest Achillea sau
Levki cu Achileos din Dromos, pe care altii le deosebesc.
Par. Hugas laglglan

O notita despre Gaspar Voda

Simeon din Polonia e unul din autorii armeni din sec.
XVII. Ne-a ramas dela el, intre altele, un jurnal de caratorie
scris intre anii 1621-1635
si care cuprinde note amdnun-

tite despre diferitele tari pe care le-a visitat. La acest jurnal

el a addugat si o cronica a evenimentelor din timpul sau.
Simion din Polonia are si urmatoarele cdteva rdnduri in
cronica aceea, alaturata jurnalului salt (pag. 367):
a pus Sultanul Osman marelui sail vizir Bairam Pasa:
Du-te si fa ce vrei". Tar el adresdndu-se Voivodului Valahilor,
care se numea Gaspar, si la interventia altora, a trimes cativa
oameni la fiul regelui, Vladoslav, pentru pace. Dupa numeroase

Schimburi de veden, au incheiat un tratat de pace intre ei."

(Pr. Nerses Akinian, in Hurtles Anisorya", 1936, No. 4--6;
p. 248).

www.dacoromanica.ro

76

Notita despre uoiderea lui Bav-Kapukehaia

al Moldovei.
Par. Hevont Dayian, distinsul membrru al congregatiei Mechi,
tariste din Venetia, a publicat, acum cativa ani, primul volum
al ,Arliivei Centrale a Mechitaristilor din Venetia" (Venetia
1930), in care sunt adunate serisoriile congregatiei, unele din ele
aducand ilumini noui in evenimentele ,politice contimporape.-

aCeeasi arhiva e publicata (Rag. 202) o scrisoare a Par. Zakaria, trimisa la Vene.tia cu data de. 1759 August 19, in care$
povestind s tarea Constan tinopolului de atunci, spune intre altele:.

dei nu mai exist nici a zecea parte

Totul e in ordine,
,timpul
:Sultanului
Mahmut. Sultanul se poarta
din ce-a fost we,
cu m.are ura fata de raialele, sale; cauta tot felul de pricini
pentru a le nimici. A ordonat s-1 spanzure pe bas-Kapukehala
al Voivodului Moldovei pentru o slujnica. (Kalaik). I-a rapit
si a dat Turcilor castelul deja marginea marii din Candilli al
arhitectului armean Simion. Restrictiunile cu privire la imbracarninte e de nesuportat. Fesurile dinduntrul K:Ilpac-urilor au
fost vopsite in negru. Tot asa terlicii galbeni dinauntrul o.

pincilor; pentruca pune

caute si pe cei care se itnbraca ast-

fel. Pentru astfl. de greseli i-a trimis pe unit la bc. In afar!

de acestea, i-a turcit pe multi Armeni si Greci.

www.dacoromanica.ro

FIGURI DE ARMENI DIN ROMNNIA

Coltuc de la Babic
exploarrile
._Regretatul nostru prieten D. Casein,
sale dealungul trecutului Bucurestilor, s'a Intlnit in
nenumdrate, rnduri si sub 'diverse forme, cu

armeni cari s'au, stabilil in Capitala.

Fragmentul de ,mai jos, ilustraz mai bine decat once
alta dov4da, felul in care D. Caselli stia sh se documenteze, cnd vorbia -idlespre istoria Capitalei.

Coltuc dela Babic!

Aceast zicatoare bucurestean sau, daca vreti, locutiune,

a dainuit multa vreme, in veacul al 19-lea, in Bucuresti.
--- Pe la mijlocul .acestui veac mai erau bucuresteni btrani
cari isi mai aduceau aminte "de ea.
De unde _acest nume si cum a ramas el 'de pomind la bunicii nostri?
Numele Babic este armenesc.
Pe vremuri, cand au- venit Armeniiin Bucuresti, Mitropolitul
tarii, tiindiui arieni, le-a datafar din oras loe sa-si faca biserica
si case pe Podul Targului d'afard (azi Calea Mosilor) dincolo de
_

straja orasului. Aceasta strajd

'sau bariera cum va ti numita
a fast, atunci acolo unde azi este biserica numita
mai tarziu
cu Sfinti, Fcand armenii biserica Si case pe acolo, au in-

temeiat i mahala care pan In zilete hoastra .s'a numit Ma-

halaua Armeneasca. De asemenea au avut ulit care se "numea

www.dacoromanica.ro

78

Podul Armenilor mai tarziu Ulita armeneasta- care, eCireSpuhde

cu strada Armeneasca de azi."
Mahalaua Armeneasca este ppmenit -in hrisOavele veacului al 17-lea.
Armenii au tinut multa VreMe o parte din comertul bucures-

tean. Ei aveau breasla lor i erau admisi la alaj! domnesc.

Cu vremea au cumparat locuri
dughene si hanuri.

in oras, unde si-au fCut case,'

Unul din acesti armeni a fost si Babic.

Pe la inceputul veacului al 19-lea erau multe cuptoare-!de
paine in Bucuresti, dar nici. unul, nu ajunsese atat de cautat
si atat de vestit ca aceasta al armeanului Babic.
Aoest brutar scotea painea cea mai frumoasa din toata
minunata cetate a Bucurestilor''. Toti boerii trimiteali dimineata.
&pa paine la Babic.
Armeanul prinsese putere si Meuse par* cu cOltucele, dar
mai la urma' isvorul aceSta de bogatie 1-a scatuit.
Toti boerii cereau coltuce,. Babic nu pUtea. S,a le dea tuturor.

Ca sa-i imPaec bletul om Isi bte capil iva si noaptea cum

sa 'scOata painea 'numai coltuce si' totusi.'ocau. sa. fie deplina
caci ,daca Agia ,(politia). gasea. painea lips la eantar,. tintuia
tintuia de haine bine.
pe brutar cu piroane in ,usa ,prayaliei
si Cu 'Painea lipsa ,de gat.
inteles
ArMeanul nostru. o 'pails& de cateva ori si ca sd n'o Mai
pap', facea painea mai 'mare &cat o oca.: El vede. ea pierde
.-

mereu dar bucurestenii cere.au num.ai, coltuo. La "urma, si-a inchis brutria ca sd scape de taafe angaralele.

avut Babic cuptorul? Din unele hrisoave ce-mi

stau la indemana si din unela insemndri ale bdtranilor. bucuresterii, aflu ed. Babic a avut brutaria langa Baratie, cam pe acolo
pe uncle este astaii Plata de flori. Era deci in mijlocul Targuld
dinniuntru, acolo' unde i se spunea Buricul, Bueurestilor.
Jupaneasa Stanca a lui ,Parvan Abagiul in diata sa (testamentul ei) dela 15 Decembrie 1778:spune cd lasd bisericei Silvestru o pravalie de paste drum de Babic la Bdratia.
Jupfin Parvan Abagiul, brbatul Statichii, este intemeiettiru/
Uncle si-a

bisericii Silvestru.

' Brutaria lui Babic era in fiinta ..la 1820. Acest lucru
face cimoscut un- hrisov al lui Alexandru. Niculae Sutu, Domnul
Trii Romanesti (20 Septembrie 1820).
_

www.dacoromanica.ro

19

Pe atunci Tarpl din naunfru a dat lo uhor Tlbi ate ridgutdtorilor Cu amdnuntul, ca negutatorii cu prvAlii pe marginea tui i preotii dela biserica Sfdntuluir Anton
nu cei
dela Curtea Veche
le ,cereau chirie pentrti locurile ce le
aveau in tdrg pe.ntru desfacerea Marfil lor.
Spune Alexandru 5utu:
.Preoupetii ce au tdrbile tor pe loe dorianesc, in dreptul lai
Babic Brutarul, prin jalbd cdtre Domnia mea, au fdcut ara:.tare, ca apururea sunt supdrati cu numire de- .dhirie i haeturi,
uneori de 'prdydliasii 'ea sunt imprejur alte ori de zapciii agiel
si alte arf de preotii bisericii Sfantului Anionic care cum pbate
i Jefueste, eerdnd cal sd If se faca: bunoScut cine este f.st4An?!
a nu f i supdrati de-multi".
Locul din fata lui Babic brutarul, unde desfdceau mdrfurile Cu
amanuntul acei precupeti cari s'au jeluit domniei "cd "shnt ed.

mdniti de zapciii giei

comisarii de politie de azi
de preotii bisericei, Vera loe domhesc. Asa it cunosteau si std.pdnii pray:Millar ce Cddeau peste drum imprejur.

Alexandru Sutu pune sd se mdsoare locul si sd se facd

i fiind loc stobod Idomnesc
rspune

si WI plan dupd el

ddnsul in hrisovul amintit mai sus

dupd volnicia ce au Domnii
asupra locuitorilfir domnesti, 1-am hrdzit Domina mea cinStitului

si credincios boerului Domniei mete biy-yel spdtar,_ epistatul

agiei,. Manolache Arghiropol, ca
aibd intru desdvdrsita std.-

pdnire ca o mosie ohabnice.

Cu alte cuvinte Sutu, in loe sd vie In ajutorul acelor

miel

negutdtori, cari isi desfdceau marfa in fata bruariei lui Babie,

ddrueste acest loe epistatului. agiei, "adicd prefectului de politic.
C. Isvoranu care a lase unele amintiri despre intdmpldrile din

anul 1821, cdnd cu rdsnaerita Zaverei, amintiri tiparite de Gr.

G. Tocitescu, in Revista de Istorie, Arbeologie si Filatogie",
tomul 2, fila 397 (1883), povesteste urmdtoarele:.

A treia zi se duse Bas Ghearghe de dimineat in targ si

veni cu doud pdini mari, ocaua dreaptd, albe .ca zdpada.
intrebai ce pdine este ara? 5i imi rdspunse ca :este coltuc dela
Babic. Imi spuse ca tdrgul s'a. umplut de pdine pentrix
Pap (e yorba de Chehaia bei, comandantul trupelor turcesti
de ocupatie) a- poruncit de au spdnzurat de subtiori pe trel.
brutari, pe unii in Lipsdani, pe altii pe Podul Tdrgului de
afar& pe altii pe Podul
www.dacoromanica.ro

80

Ah!eicclamd C: -Isvoranu,:- de ce: nw,eld -Dumnezeu, sa-mai

vie un Chehaia-Bei si acum in Bucure5ti sa vazd mizeria pinii i
cArnii cu ce pret mare se viuda, cdci atunci, (adied in 1821)

ocaua de pdine dreaptd era 4 paree si ocaua de carne

parale, cand trdia sdracul si bogatul".

Brutarul armean Babic, este cunoscut buourestemlor dala

1778 si pand in 1821. Si-a avut cantoral In Targul din nduntru
acolo, uncle este ezi Nata de flori. Din anul 1821 n'am- mai.

dat de 'el. Ni tiu ce. s'a facut.

Dela acest:brutar vine zicdtoarea bucuresteand: Coltuc deja:

El fcea rcolturele de pdine renumite pentru de toti

ea pdinea calda. Indat.
vorba Aluia
si se vindeau
Babic.

erau scoase din cuptor, ,erau luate de vdtafii, logofetii si ciocoii

curtilor boeresti.- Totdeauna Babic nu mai avea coltuc.. De
,a.ci :
nimic!
coltuc dela Babic, adicd, cu alte

D. .Caseili -

www.dacoromanica.ro

Mechitar din Sebastia (1676 - 1749)

intem eietorul congregatiunei MechitariOilor

i premergAtorul rena0eril

culturii armene

www.dacoromanica.ro

Arhiepiscopul Arsen Aidinian (1825 - 1902)

mare filolog si gramatic, fondatorul revistei stiintifice 1-landes Amsorya

www.dacoromanica.ro

Parintele Hagopos Dashian

eruditul colaborator al revistei Handes Amsorya"

www.dacoromanica.ro

PAr. Nerses Akinian

istoric si filolog
prim redactor al revistei ,Handes Amsorya"
-

www.dacoromanica.ro

Komitas Vartabet (1871 - 1935)

Apostolul muzicel armene

www.dacoromanica.ro

Taticul Krimian (1320-1907)

patriarh al tuturor Armenilor, mare patriot si scriitor

www.dacoromanica.ro

Rupen Zartarian
mare prozator armean ucis de Turci in 1915

www.dacoromanica.ro

I,

Coborarea de pe cruce"
de Rubens, In catedrala armean6 din Gherla

www.dacoromanica.ro

81

prezentul armenilor, privind;

Cu

exactitate Istoiiic, Intreaga lume

armeanA si martiriul ei.

Traducem mai jos lirmatoare.a

parizian:

recenzie din cOltidianul

Le Populaire".
*

Nit .avem pretentia de a prezenta,"si a analiza, 'In :cadrul restrans

al unta articol : de ziar,- pe unul
din .cei mai anari ser-ilion' contemporani; ai literaturii germane.
Frantz Werfel .lace parte din acea
familie de afinitate .sufleteascl,
cure. se' gilsesc TO1118,,3 Mann, Hein-

rich Mann, Jacob Wasserman,

cari, apucand druinul marilor

Carti 4p'rute

sict gerrnani au putut

Cele 40 de zile de pe Musa

Dagh"

'

sa

(tuca in literatura germana 'cale

aspectele epocii noa-stre ,at'at de
i nestatornicd. Activitatea- acestor ,mari ,creatori deschide

complexa

Calvarul cel mare al poporului

armenesc a fost luat adesea ca

subiect de romane- ,studd, memorii
poezii in literatura mondiald.
Lisa niel o carte n'a fost mai
sguduitoare i mai, complect decal ultinjul minan al marelui scrii-

tor german, Frantz Werfel, Cele 40 de zile (1,3pe Musa Dagh". DeO

roman prin construcpe ,to tusi ni

se zugraveste In el o tragedie autentica cele 40 de zile de groaza

lupia, pe care le-au trait armenii

din Sueclia, (MusaDagh), Infrun-

tand cumplita teroare a arrnatei

turcesti, din 1915, contra armenilor, panal ce un cuirasat francez
veni
salveze pe lupttori:
.

Romanul lui Errant-z Werfel, ca-

re a fost repede fiadas in aproape 20 de limbi, Ii ia subiectul din

acea epopeie, fixand In cadrul ei
pe eroii si. Acel cadru fusa el
1-a studiat nu nutnai Cu o pasiune
de romancier, ci cu ravna omului
stiintd, explicandu-1 totodata
prin note relative la trecutul
de

si

nu numiai o noud,erd In literatura

germana', dar Inseruneazit

si

un mo-

ment crucial. Ei att fost aceda cari.

cu un curaj demn de admirat:e,

att ,ardlat, inainte de rdzboi, perieuloasa .activitate de urd, care
sdise: iny sufletui german un ..3pinit
moral i polittie gresit, i, mi o
instinctivd putere de pdtrundere,
au prevAzut so.arta ce astepla Germaula, i, impreund cu ea, lumea

intreagd. Dacd dupd unti ideile din

acele ,opere 'Merare par sovditoa-re san intunecate, astdzi, din conir,. influenta. acestor idei se poate
constata nu numai In liertaturd,
si pe plan social.
Frantz Werfel (lupa Intdlnirea
Incoronatilor", dupd Varvara", du@lar

pa o

admirabild

opera'

asupra

vietii lui Verdi, dupd. Fratii napolitani", dupd numeroase volume de

nuvele, poezii, studiii !iterare

si

cri-

vine sd-si facununeze lucrdrile sale ca- o nona opera', ,,Cele

40 de zile depe Musa Dagh".'
lice,

www.dacoromanica.ro

82

Opera. aceasta, inainte de a fi

tradusa In timba fronceza, a faca

un glorias ocol In lomea hirco-

orga.nizeaza o rezistenta. Cele sapte

sate dela poalele muntelui Musa

ga. In tarile anglosaxone, de exemphi ,dar mai ales In Slatele-Unile,

sunt Intarite si aprate deop.otriva

de femei, copii i barbaji, reducfind
Cu lunile, la neizbiludd armatele

cartea aceasta se considera ca un

bestceller" (cea mai cantata si
vAndruta), un criteriu ce le place
Americanilor. Cu toate proportiile

sultanului. Insa nu se putea continua la infinit aceast legitima aparare. Nu sosi niel aujtorul pe

colosale ale luerarii, ea ramane totusi la IndemAna tuturor. Cartea

aceasta ne descrie, In cadrul razboittlui din 1914, tragedia unui po-

por, pe care soarta 1-a lovit poate mai crunt In toat istoria orneCare-i poporul acesta? O natitule. mica ce locueste la hotarele
Europei cu Asia si care, Incepand
din epoca Fenicienilor, este con-

sideral ca cel mai evoluat i. civilizat dintre popoarele din Rasara-. Cu tolul oriental prin ifrea lui,
In necontenit relatie
datorita
afinitatilor sale

Cu Occidentul,

poporul .acesta rara seaman ne da

exemplul unic de sinteza ale acestor dou.d lumi neimpdc.ate. Aceasta
favo.are el si-a cumparat-o prin

suferinte supraomenesti, fiind masacrat pe rAnd, in decursul anilor,

de catre Kurzi i Turci, stropind
ea sAngele san pamntul sterp al
Armeniei.

Sosi anui 1914. Armenia, atrasa

Incantata de principlile democratice ale Apusului, precum si de
acea Libertate care i ramane o
iluzie amagiloare, refuz s stea
alaturi de aspuritorii ei.
Unul din fitii sai, Bacrati.an, intorcndu-se dela Paris, desi europenizat cu totul, casatorit chiar cu
frantuzoaica, simte Insa In el
batalle itthnii Armeniei seculare.
Vazand ura i neincrederea pe care
o

care Bacratian 11 astepta din Apus.

lar aceasta eroic rscoala se nruleste, poporul armeneEc p:erde In-

c'odata In sane dorin.ta lud de 11bertate. Un milion i jumatate de

oameni sunt deportati, In lanturi,
In deserturile Syriei, s.emanand mii
de cadavre pe drumul lor, -armariti Inteuna de cele Kurde, co-

mandate de ofiteri prusieni. .Apoi

izolati de lumea civilizata, care s'ar
fi indurat poate la striglele millar
de copii schinghiniti, ale femeilor
cu pantecele despicat si al barbaOlor schingiu4i, Incepe masacrul
cel mare
Zor.

In

nisipurile din Ter-

F. Werfel a descris bate amanuntele acestor evenimente, care se

claseaza poate ca cele m.ai detestabile
din nelegiukile marelui razhoiu. Cu

o claritate aproape profetica, dar

intotdeauna ramnnd legat de adevarul istoric, el ne arar, zi de zi,
lupia eroica si ameti!oarea avnt are

s'angeroasa a unui popor intreg.

dei neinarmat, este talusi
de neinvins. Opera aceasta ar fi
devenit o simpla epopeie, daca o

core,

splendida analiza elnica n'ar fi

transformat-o, in acelas timp, intelin document om.enesc superior

din bate p.unciele de vedere. Incontestabil ca Frantz Werfel trebue considerat, cu aceasta carte, In

randul celor mai mari romancieri

ai epocii noastre."

Turcii le nutresc fata de namul san,

www.dacoromanica.ro

81

Pe marginea cartilor
VLAD BANATEANU:

La Traduction armenien.ne de tours

participaux

grecs?'

Reproducem din ziarul Timpul"

din 23 Septembrie 1937, recenzia
de m.ai

jos despre ultima carte

d. Prof.
Vlad Bndteanu:
Studiileide filologie i gramatica

a colaboratorului nostru

sunt fard Indoiala .din cele mai aride, chiar i atunci cand obiectul
lor II constituie limba nationala
sau una Inrudita Cu ea. Iar autotorii stiu dela Inceput ea opera
lor va rilmane necuno.scula alas-

selor largi de cilitori, pentru care probleinele de gramatic sunt

tot .atat de lipsite ,de interes ca
cele de matematic.

esentila a frazei, pe cand In. bimba latina .ceeace nurnim participiu,

nu e adevrat participiu. In 1:mba

armeand, dei are no rol mai Insemnat deck in latineste, participint e totusi redus Oat din punctul de vedere al formei cat si din

punclul de vedere al intrebuintarii.

Antortil face apo.: o paraleld Intre limbile greceasca i armenea.sea,
tie

din care reese marea bogaa limbii lui Homer. D. Vlad

Winateanu face aceasta p.aralel IL

nand seam de fetal cum au tradus
scriitoril .armeni participiile grecesti In numeroasele carti veligioase
transpuse in limba armeneasca.

Cu prilejul acesta autorul stabileste influentele care s'au exercitat de catre o limba asupra. celeilalle precum i epocile iisto-

rice in care s'au produs aceste influente. In fetid ,acesta ajunge la

Cercelatorii acestia nu se Ondesc died la popularitale. Ei stint

condusi numai de ace-a pasiune
pentru -Uinta, singura care poate
justifica strduintele lor de fieca-

concluzii care depasesc sludiul gramaticii comparate, integrandu-se

re .chipa.

ncle momente din trecutul popoarelor, izvoarele istorice lipsesc Cu

totul. In c.azurile acestea, istoricit

Spunem cd aceste studii stint aride .chiar i atunci cand obiectul

lor It constitue limba nationald.
Cu ala mai aride vor fi deci a-

domeniul mai vast al cercetarilor

istorice.

Cad, diva cum se stie, pentru u-

recurg la ajutorul disciplinelor inrudite cu istoria. Iar printre aceS-

lurid cand autorii se ocupd de u-

tea gramatica i filologia comparata

Indeprtate
eum:. e cazul lucrarii d-lui Vlad BaOateanu dela universitatea din Cer-

au, o mare Insemnalate. Caci filologii cercetand evolutia limbii unui popor, stabilesc i legaturile
pe .care le-a avut acel popor cu

ncle limbi strdine

nauti.

Cu La traduction armenienne
des tours p.articipiaux", d-sa urma.-

reste transformdrile pe .care le-au

sul'erit participle grecesti In traducerile In bimba armeana a diverselor texle religio.ase. D. Vlad Ranateanu stabileste unai Initai importan-

ta participiului In limbile indo-europene, aratand ca In greceste, de

pilda, participul constitue o parte

neamurile Invecin.ate.

D. Vlad Banateanu, printre ale

si pe acela
de ciiplomat al scolii nationale de
limbi orientate din Paris', a reacdrui tiiluri. am zarit

\liz.at o opera cu aiat mai importanta, cu cat asemenea teme sunt tra-

Late Pentru Intala oara de un romAn.

www.dacoromanica.ro

G.

O.

84

Ce scriu altii
Armenia
In Asia o.ccidentald, inconjuratg
de munti Inalti., brrizdatd de N'Atn]
sudic al aucasului, este situalg

acea tara tot atat de incercatd ca

si rasa care o loqueste, tot ott
de Menta in suferint ca i deseendentii aristocratiei stabilitg. In timCruciadelor In regiunea denu-

mit

lVLica Armenie", rega t

In f n-

tal de elita emigratilor din Cilicia.

In 1918 Armenia Ii recapata indepeadenta, care fi este Ins de

scurt duratg, caci reqade Imparti,
Id, de data asta intre Rusi i Turci.
Parten de sub suveranitatea Rusiei devine o republicg sovieticg

avnd drept Capitalg orasul Erivan.

Aceasta este in liad generale isto-

ria politicg i geografic a mandrei tarisoare Inconjurata de muntii

Asiei apusene i scgIdata de valurile salbatice ale Tigrului si ale
Eufratului.

Armenia ,propriu zisg a fost ti.mp

indelungat un regat indiependent; a
devenit apoi mgrul dorientelor si al
discordiei, and al iniperialui ru-

Din .cauza perturbarilor cari

pean tdrii linistea unei desvoltgri
economice norniale, o huna parte
din .armeni au pgrgsit meleagurile

sesc, and al Saltanului dla Con,

stantinopol, in himp ce Sahul Periei privea gales spre micul regat

pusului un spirit de activitate co-

pe 'tare ar fi dorit sg-1 valla anexal

marelui platou al Iranului.
$i prada visar ani,diearndul a
fost. Impar/lid intre ateste trel. popoare ursite mai t'aula ele Insg-si
Sg-Si schimbe forma si organizatia
de Stat.

p.alriei, ducdnd cu ei In *Be a-

merciala deosebit, o inteLgenta vie

Si adaptabild medtiului in care fra..
ese.

In Romnia, armella sunt stabiliti de .aproape 6 secole. Fugiad

de rnasacrele Turcilor, o parte din

ei s'au asezat la inceput in orasej.e

principale ale Moldovei, al-

www.dacoromanica.ro

85

re:Ugiat In Romania, din caliza sig..

tii Ins au trecut in Polonia, stabilindu-se acolo, lar altii In Tran-

rii de lucruri din Rusia si din Tur-

silvania, locuind

cia.

tinuturile idela
Gherla, Frumo.asa, Cluj, etc.
Odald .cu stabilirea lor la noi,
Incepe o activitate vie comerciala;

pe de o parte ei exporta dela. noi

In Polonia cereale, vinuri i vile, pe

de alta Irisa ei trimit marfuri din

Polonia prin Romania pana la
Caffa, aducand de aci piel crude,
covoare etc., si devenind aslfel

factor de legatur important intre

Occident i Orient.

Cu. timpul parte din el cresteau

nsi ai i vite cornute In
satele din Moldova, In timp ce alci

Cu loar situatia lor politic ne.ei au adus foloase economiei noastre nationale. In pri-

buloasa,

mo' rand prin faptul ca cea mai

mare parte din refugiati a venit la

noi cu capitaluri, unele cbiar toarte importante pe cari le-au Inveslit In Intreprinderi comerciale
industriale; apoi ne-a folosit priceperea lor technica i experienta
castigata de ei In tarile de origina.
Si faptul cel mai important II
formeaza relatiunile lor cu asii industriei textile engleze, care In ma-

tii lacean negot sau au devenit mestesugari la orase.

De notat este ,cal in timpul donini-

joritate sunt tot armeni.

torilor nostri au detinot temporar

privilegio" pentru comertul lor In

Armenilor cari identificando-se in

pri c ipa tul Mol do vel.

In decursul veacurilor, ei s'au

rdspandit In -Load. tara, &ad apoi

o pleiadd de inlelectualireputatica:
medici, avocati ingineri, scriitori,
etc.

Aceasta ar fi prima categorie aceca a armenilor bastinasi.

A dona categorie o formeaza armenii pasaportari.
Sunt aceia cari dupO razbolu s'au

Noi nu putem privi (leal cu

simpatie tendinta de asimilare a

loto' ca poporul romanesc, devin buni cetateni ai tarii care fi

adposteste ala timp cat activitalea lor sociald este exercitata In
ritmul vietii romanesti i dorinta

noastra este ca atat

negotul In-

firipat de ei la noi cal i industriile

lor, .sa. se contopeasca cu industria
si ,comertul romanesc spre o .cat
mai mare desvoltare a economiei
tarii.

Minerva"

www.dacoromanica.ro

L. ;D.

86

Rouben Mamoullan

la Teatrut de arta cal si la

Ntunele mulla din cei mai inari

regisori ai filmului american, gereaza .ealltatea nouei productii Paramount": Sngele pamantului".
Se stie, ca Mamullan e unul din
acei cineasti preocupati in perma'lenta de problemele artistice ale

sin-

diout Vahtangoff. Apoi, la 24 de

ani a inscenat o piesd la Londra,
de linde a. fost invitat in Statele

Unite ea si la directia primului

teatru american de opera, intemeiat

de George Eastmann, cunoscultil
magnat al industrie' folografice,
Chemat s Insceneze opere, Mamu-

cinematografultii, pe care Il intereseaza, In primul rand, posibilitatea

llan s'a straduit totusi s creieze

un tip non de spectacol: un spectaco' sui generis, In care actorii

valorifica o idee originara, de a ga-

vorbeau pe muzica. Deci, nu se

canta propriu zis. Cu Loate acestea, spectacolul era ct se poate de muzic.al, rara a fi Irisa ne-

de .a aplica o Lehnica noud, de a

si o solutie personala pentru cele

una grele probleme de regie.
Si,. Sdngele pamantului" este
un asemenea film.
Dupd cum era de asteptat, Mamullan s'a gandit imediat la .o lehMea nona', [llenita sa contopeasca

intr'un tot unitar aceste dona clemente: drama si muzilca. Vecheasolulle era opera, care nu_l putea
multumi i afarde aceasta nu era
vorba si realizeze o opera, si nici
macar un film muzical". ,Sangele pamantulur, drama de puternica a.ctione, de ampld Cesfasurare,
trehede sa fie un film cu muzica".
Desigur, mai era si cealalta solutie, simpla i practica: claslcul acompaniament muzical.

Se intelege ca Mamillan nu s'a

oprit la nici una din aceste
M.arele regisor a inventat
tehnica, inspirata, inteo anumita

msura, de scoala lui Vahlangoff,

celebrul

regisor rus, in al

cal-ni

logic.

Directorii teatrelor de pe Broadl

way au ramas entuziasmati in fata acestei extraordinare experiente
leatrale.

Dar traditia se opunea. Mamullan

nu trebuia lds.at sd-si continue experientele. Cel mai bun mijloc ca
sd scape de acest intru.3, era sa fie

chemat pe Broadway. I se lucredinta inscenarea piesei Porgy", piesa din viata negrilor, popor pe
care Mamullan nu-1 cunostea. S'a
intamplat Ins contrariul. Mamu-

llan a hiscenat piesa ca negrii adui i de el din Harlem, si nu cu

actori negri profesionisti.
Ruben Mamullan nu putea fi invins. Triumfase .categoric, delinitiv. A urmat invitatia la Hollywood.

Primal. film: Aplauze". O senzatie. Apoi Strazile oras,ului". O

te.atru din Moscova, Ruben Mamu-

&tibia revelatie: Ma.mulian si inter-

llan vi-a Rica. ucenicia.

preta sa. Sylvia. Sidney. Pe urma,

Originar din Titlis, Mamullan si-a

inceput cariera teatrala la Mosdupd ce absolvlse facultacoya

tea de drept

a hterat atat

Bestia", in care a lansat pe Fredric March.

Alai departe, statele die serviciu

ale ha Ruben Mamullan sunt cunoscute marelui public.

UNIVERSUL"

www.dacoromanica.ro

87

Din Armenia

Sutil cercelate cu deamnunitut

S'au dcseoperf t
la

11

km. de

Di!lijan

(Armenia)

muele unei yechi constructiuni, Cu

tolul originald, prin conceptia ca-

re a prezidat la caddrea ei. Zidild

ca mare pricepere, la 1248, edificiul
are doud coloane si 12 semi-coloane. Acoperisul se sprijin. pe patri'
arcade uriase, Incruciale. Arlii-

tectul care a construit-o, un oarecare Minas, pare sd .fie unul dintre mesterii .cei mai mari ai tim-..
pului srm.
heologill G. Khalantarian

a descoperit,
Cu prilejul spdturilor pe c.ari le-a Intreprins linprejurul memorialului Slintei Hrip-

sim, nu departe de Vagarsabad,

'un ,sarcotag datilnii din sec. V,
fdcut din lut
continand osemini

te omenesti.
Ceeace constituie originalitatea
arheologicrt a s.arcofagului, este for_

urmele de locuinte subpdmantene descoperite in Kefli si o seam

de ;Ale sate.
si

Un .fragment

dinteo inscriptie apartinand,

se
crede,
epocii Khalte., a fosi descoperil In localitatea Colina Rosie" din vecintatea satului Cearpah din regiunea Erevan, care, odinioard fusese unul clintre centrele
civilizatiei urartiene.

Inscriptia, scrisa In cuneiforme,

fost descifrald de d-I G. Khafadanian, asistent la facultatea de
litcre din Erevan. In fragmento'
gsit, regele Rusas (630-645 -d.
Chr.) blesternd pe cei ce- distrug
inscriptiile.
Tolde .aceste cerceldri\ nu fac. decAt sd denote .crt .arhedlogia, trd-

ieste azi In Armenia, una dintre epocile ei. cele mai Infloriloare.
S'a sirbillorit

ma sa de nava, care diferd cu lotul de cea obisnuitd. Se slie cd

pana In sec. V duprt Christos, mor-

tii .erau ingropati in sicrie cu capace piale

si

avand forma de Inal_

tdminte.

Alte - sip5turi,
efectuate -In regiunea Amasia., au
scos la iveald nu mai putin de
biserici
17 monumente vechi,

morminte construite In
IV d.-Chr.

sec. II si

aniversarea de

120 ani
de la
nasterea marelui pictor marin
Aiwazowsky,
care
(lupa ce
In
secolul precedent, a
cunoscul culmile celei mai mari
glorii, si-a inchis ochii. la 1900,

lsnd o oper. pradigioas, alcdWad din peste 5000 tablouri; unele

din ele de. o universal celebritate.

A.

www.dacoromanica.ro

88

Viata i Cultura

Alfred Costat

Istoria lui Alexandra

Sub supravegherea d-lui Ralf
Blak, proeFor la Universitatea Harward, s'a tiprit de curibicl, In traducerea engleza a dlui Egli*
fostul director al tut,
Tchrakian,
islaria aulen_
Armenian Miror",
Hat scrisil Mire sec. V si VIII, In
armen este.

in traducere,
Textul armenesc,
este insotit de +(Iona versiuni,
ale
una ebraich si alta greaca,
aoeleiasi istorii.

Versiunea .armeana, care a fost

reliparita In 1842 de Mechitaristi,
este .considerata, MO., de lin,

ca cea mai veche

si

mai

autenticii dintre 'Date.

Stepan Elmas

Cu
ilustrul pianist, a prorruntat,
prilejul festivalulni de muzica de
camera organizat In onoarea d-lui
Diran Alexanian, celebrul profesor
de violoncel dela conservatorul de
muzica din Paris, angajat sa
pima bazele unei scoli de violoncel
un discurs emola New-York,

tionant, In cursul cdruia, printre

allele, a spus:
Clipa aceasta, In care suntem siliti, ,chiar

i pentrn o scurtd vre-

me sd ne luam ramas bun dela ,Alex.anian, In aceastd scoalii, al carei

unul dintre fonclatori este s,i tilde
profesoratul sau de mare muzician,
a stralucit cu o deosebila intensiclipa aceasta este pentru
late,
noi toti plind de regrete i tristete.

Stilt prea bine c am fi

dat

a fost ultimul elev al lui Franz

cea mai bun dovada de stinid

Liszt. S'a stins de curnd din viaja,

la Geneva, uncle se retrdsese spre
a trai In 1iniIea Imprejurimilor
lacului Leman, ultimele sale, zile.
Poate fi oonsiderat,
pastrand
proportiile, Chopin al Armenilor.

apreciere, dacii l'am fi ru.gat sa renunte la ispititoarea oferta pe care

Pianist de .mare talent, im pasionat i un poet al sunetelor, autor

fecund, lasd In urma sa o hogata
opera compus din sonate, nocturne,barcarole, dansuri, In care vibreaza o mare sensibiiilate. Cele ,,ase

studir ,dedicate lui Fr. Liszt, sunt,

desigur, nu numai operele sale capitate, dar niste piese muzicale de
mare valoare Intrinseca.
Cu Stepan Elmas dispare un muzician fin si un mare armean.

i-o fac Statele-Unite, rapinduniI.

Stitt .ca dragostea noastra ar lima

forma unni egoism absolut, cantnd sa-1 retinem pentru noi, a-

tunci and el

pleaca In numele

Frantei, ale cdrei principii. pedagogice le personified In chip demn

facnd si strtuceasca prin metodele sale personale, ,metadele noainteo tara pie..
stre nationale
tend In care se bucura de c
alma' statornicita, care-i va aduce
cmi sigurantd o izbanda. mareatii."
Dar,. In numele elevilor sai din
clasele de violoncel, orchestra si
inuzicd de camera, al prietenilor

www.dacoromanica.ro

89

Varia

s'O din aceasta scoala si In numele

eu, care-;
mat personal, doresc,

datorese atatea ore de nepretuita

colaborare, sa-i exprirn, inainte de
a se despartit, de instItutia aceasta,
specare-i va simti. mereu lipsa,

ranta noastr a tuturora, ca nu

va uita nimic din cele ce i-am spus,

el, manic artist, care ,timp de aproape 30 ani, a risipit pentru

Miltare.a ei, atata devolament si atta obnegatiune.

Ferice de linera muzicieni, a-

mericani, care vor sti

sa.

se fo-

lose.asca de sfaturile unui astfel de

maestra. Ei vor gsi intransul nu

numai constihita cea mai nobila
U. artei lor, dar si Inljloacele cele
m,ai eficace pentra a Invinge dificaltatile si a patrunde In tainele
ei miscatoare i minunate."
Canana strAmbii"
este tithil ultimei opere, a eunoscu_
tului scriiitor englez de origin armeana Michael Arlen (Dieran Cuiumgian) autorul celebrului roman

M'aria verde".
Cu.nuna Stramba" cuprin de o
seama de nuvele, In care scapard
la fiecare rand humoral i satira
renu,mitului romancier.

Lille children"

Pe columna Id
Marc-Aureliu din Roma sta gravatit urmaloarea, inscriptie:
InvingaThrul. Armen.ilor, Partilor, 6ermanilor"....
.In amintirea ,victorier pe cure a re-

purial-O Impreuna cu Veras,

d'upa. eseeurileHlui Severrianas, -asupra Armenilor.
Se spune ca Severianus, Inainte

de a porni Irnpotriva Armenilor,

ar fi consultat pe =gill Alexandru,
care i-ar fi raspuns:
Vei lovi ea sagetile tale. pe Arm-eni

i Parti".

Te vei Intoarce la. Rema stra,

lucidor".

Din valuri Ii vei aseza o camina arzatoare pe frunte".'

Cand Severianus asedliat i batut, se injunghie cu propria sa
span. In cetatea Eghelia, magul

i schimba mesaginl In feltill urmator:

colectia. de 'nivele

Nu porni cu o.aste spre Arme-

prin care trtara', dar talentatul

nia, nuri bine".

Se poate ea barbatii In vestmin-

se intituleaza

scriitor Wiliam Saroyan 1st atrage

Inca data elogiile neprecupelite ale Intregei prese americane, care
Il consacra ca pe until din scriitorii
cei mai mari ai Ainericei contentporane.

te femeiesti, prin nefasta lor

Sageata, sa cure fina

.

vietii

tale lamino.ase."
A.

LB.. I

www.dacoromanica.ro

90

1_

Mi carea culturala In Romania

$ezatoare de arta armeana
la Liga Culturala

,La 20 Fcbruanie a. c., s'a tinut

In sala Teatrului ligii Culturale o
sezloare de art armeand a Fundatiei Culi orate Ar me ne de sub presedintia ,de onoare a d-lui Prof. N.

Iorga, dar In folosul Ligii Guaurale.

La aceast frumoas m.anifesta(iune .cultural a participat un nu.meros si select public, In frunte

Daniel Varujan (1884-1915),

traduse de N. larga, V.
Ghemigian, M. Gheorghitt, Gr. Avakian si C. Odabasian.
Corul Komitas, dirija': de. d. Gar.

'si

poezid

Harutintian, a antat bucti

pulare armene (de Komitas

posi S.

Melikian) i romne (de Sabin Drsgoi si A. Bena).

Devele scoalei armene din Capitar au executat variate dansuri

arm e n esti,

en d. Prof. N. Iorga.
D. K. H. Zambaceian a rostit

La sfarsit, corul Komitas a executat Imnul Regal.

un cuvant Introductiv avnd ca subiect: Legaturile de snge, de spiril si de cultura' ale popoarelor romn i armean."

Serata de arta armeana la

Au urmat melodiile cntate de

d-ra Arax Savafian: Hoi N.azan"

Ciliar es" de Komita.s, i Draga mi-e mlindro de tine" de T. Bresi

d.iceanu.
G. B.algian a redtat diverse
poezii din poeti armeni: de Mes-

D.

rob (352-437),
(sec.

Nerses.

$norhali

XI), Nahaped Kuciak (sec.

XVI), Mgrdici Besiklaslian (1828

1868), Misak Medzarent (1886-1908)

Valeni de Munte

La 8 August 1937, a avut loe la

Universitatea libera' din Valeria de

Monte o serat de art. armeand.

Cu acest prilej Universul" a scris
urmtoarele:

Peste 100 de membri ai Fundatiei culturale armene", de sub pres,edintia ,de onoare a d-lui profesor
Nicole Iorga, au venit Dominica'
la Vlenii de Monte, organiznd In
sala Universittii populare o minunald serat de art arme.an. s,i

www.dacoromanica.ro

91

realizand o admirabild opera de

cunoastere a unui popor intreprinascultati de suzdtor i cinstit,
te de intelectuali din toi cuprinsul
tdrii si din strdindlate.
Programul a fost vardat, interes.ant, plcut, lar executio ireprosaD-ra Arax Sdvagian a anta'.
Mandrulit ,dela munte" i .cantece
armenesti.

Kesisian. a cantat Pe
marginea Dundrii" i Subtiricd prin
D.

G.

vecini".

D. G. Balgian a recital din poctii

armeni, iar d-ra S. Saruni a recital
din Eminescu, In timba armeand.
Corul Komitas, dirijal .cite d. Arsag Diratian, a execulat muzicd po-

pulard armeand, iar elevele scoalei

armene au .exectitat dansuri armenesti, sub conducerea d-nei Hranus Eg.anian.

Din initialiva Fundatiei Culturale

Armene, In Ana de 5 Decembrie

1937,

la Dalles" In cadrul unui

festival 'iterar i artistic, a fost evocar toold cont ribu tia revistai
Handes Amsorya", i figurile ce
au strlucit In paginele .ei. D. Prof.
Vlad BAndteanu a rostit cuvilnitul
introductiv, ,dupd care au vorbil
I. P. S. S. Dr. Sahag Gokian despre: Rolul lui Handes Amsorya"
In studiile limbei arm.ene, d. H. Dj.
Siruni: Constructia lui Halides
Amsorya" In domeniul .cerceldrilor
istorice, si d. H. Devegian: Aporlul
Mechitaristilor In viata culturald
armeand.

Un debut la Opera Romna

In seara zilei de 13 Ianuarie a.
d-ra Arax Svagian, absolvent
Conservatorului de Muzia. din
fdcut debutul pe
Bucuresti,
c.,

D. K. H. Zambaccian, pre,sedintele coloniei armene a linut apoi o

scena Operei Romilne, sustinnd ro-

cuvantare ocazional.
La urnid s'a expedial o telegram
d-lui profesor Nicolae Iorga.

acest debut serie cunoscutui cri-

Un jubileu cultural

tat In Margarela o tanrd sol-

Flandes Amsorya", revista

de
armenologie,

folklor, linguisticd
a Congregatiei Mechitariste din Viena, de ;dona' o,ri venerabild, pentru
vrsta i pentru aportn1 ei In culserbat de curand
tura armeand
aniversarea de cincizeci die ani de
regulald aparitie, Inconjurat de' respectul i recunostinta Intregului po-

por armean.
La aceastd sdrbtorire, Fundatia
Culturald Armeand din Bucuresti,
a lest reprezentat prin P. S. Sa
Dr. S.ahag Gokian, eminentul nostru
colaborator, reprezentdnd Fun-

datia Culturald Armeand si revista

noastril.

lul Margaretei din Faust.". Despre

tic

muzical,

Curentul":
Am fost

d-1

Ciomac,. In

E.

la Faust..." A debu-

ventil a Academiei Regale, d-ra Arax Savagian. Siluerd find, rassatd,

candidd, miscandu-se firesc In nihil .ei de falta' suav i curat ce
.

se deste.aptd la dragoste, un farsi mai presas de (Dainec real

te o

muzicalitate desdvArsitd.

In

slujba unei voci nu proa ample.

dar exacte, wor tndInca sfioase,
nuite i susceptibild de sigurk de?..-

rasurare. Un mare succes de public si de criticd a rdsplatit-o.

O minunata manifestatie
de arta armeana'
Sub acest lithi d. General Mihail
Schina, administrator-delegat al Li-

www.dacoromanica.ro

ga Cultitrale;'publicd. urmdtbrur ar-

ticol in numdrul din 23 Februarie

1038 din Neamul Romnesc" cu
Oc..1.1zia festivalului de arid armea;id din 20 Febru.arie, a. c1, dat In
sala Teatrului Ligii Culturale:'
Nterni propun sd fac. aci o dare
de seamd a. sezaloarei atilt de

reusita, pe care Fundatia Cultane-a

Intatisal-o
rala armeand.
la -Teatrul Ligii Culturale.
Utt voi ardta peace ne spune d. profesor N. IOrga despre istoria
arta armeneassa, cum .a. subli-

niai-o In frumoasa cuvantare introducti'd A. K. H. Zambaccian.

Toate au fost relatate In coloa-

92:

hia la Incheierea pd.& dupd rdzbotul mondial, .de a li se recta unitatea i independeitta;
Vat :izbandd.

nit a a,

In poezia Si In cfmtecle pe care le-am ascuPat deundzi,. vibreazd

durerea i regretul, uhei fericiri
pierdute.

In versurile .poetului Vahan Terian, traduse de d. profesor N. Torrecitate cu un miscdclor taga

lent de d *B.algian, sd desprinde

o vecinicie de linisle; de soma si
deznadej de :...

S ma ingropati la ceasul eind

once zg.omot lace

nele .acestui ziar, la care nu asi

avea. 'Antic de addugat, (12.c prin
via .impresie ce mi-a rdmas, nu s'ar

Cdnd roza se umbreste i floarea

fi rdscolit In mine sentimente ce

depdsesc aprecierile .unui. spectator

Melodiile asa" die -viu si lip.ede

armonizate
addnc simtlit de d-ra

transport in medial psilio-

Arax Savagian, ce sunt ele? decal

logic

emoliv pe care It respird

un popor.
Din

copildrie imi

reamintesc,

cum zilhic se auzea ecoul masacrelor sdrmanilor armeni,.' de cdire populatia lured' de subt ve-

chiul regi.m al sultanilor din alte

doarme 'n pace....

apelul neincelat pe care sufletul

Poportilui. armean Il lrimite acolo

poate rdsunetul cdulecului
sat", sd fie .auzit i srt redestepte
pietatta divind de sus, rugfuld-o sd

uncle

priveas.ca la el In jos.
Dansurile elevelor scoalei arme-

vrerrruri. Am .erescut imprirldsind

dttrerile lor i resiintinld'indign.area

ne, ne-au.Infatisat gustul i elegan-

ce uprinsese toata lumea, fata de

variate In culori i efect, prectun

au Meta Inca m.ai mull sd reiasd

riepasare.a. Europei civiliza te care

ta artislica a coskumelor, atdt de

privea fdrd sinchiseala cum un po-

frumusetea tipului femeit armeana.

por crestin ca un trecut alat de' Gratia miscarilor, inflexiundle..cor;
frumos; locuind o regiune din cele pului in rilmul cantdrei cc Insotea
mai pitoresti ape glob, aldturi de mlddioasele.schimbari de alitudinj
leganul ,ideilor sublime din care
gesturi, dgdeau ansamblului un
s'au ngscul Religiite omenirei, 'este farmec deosebil care pironbul pri-:
ldsat pradd unei dominatiuni de virea spectatorului, zugrAvea pribarbari
apoi stirtecat 'de trei velistea unui tablou placuk ce desi

lupi nestitiosi.
Armenia, prin so.arta ce i-a
fost hdrazild poate fi
socotild

cu ochiul, si auzul,.
Pared ascundeau ceva .din feeriile ,celor o 'rule si una de not*.
.Iata cum s'a ,aratat pe scena
fdta ()data

drept Polonie a orientului. Incercarea. ce .s'a. fAcut i. cu. Arme-. Teatrului Ligii Gulturale, acest Po-,

www.dacoromanica.ro

93

por simpatic care este atat .de a-.

proape de noi, cu care he leaga

numai Tirul apei M'arel Noastre"

de .la Constanta direct la Trebi-.
z un da.

General M. Sehina

Ocncertul corului Komitas"

Asociatia muzicala armeana Komitas" din Capi:.ala, cu ocaz:a Implinirei a 10 ani dela. Intemeie-

rea ei, a org.anilat un festival 'de

muzica armeana. In sala Dalles".
Cu acest prilej cunoscutul critic
muzical d. Em. Ciomac semnenza

articOlul de mai jos In ziarul Cu-

rentul" din 3 Martie a. c.:

Indraznesc a marturisi ea nivelul
artistic' mi-a pitrut infinit superior
la Concertul coral, organizat de Asocia t muzical arm una Ko milas" In seara de Dumineca 27 Feb-

ruarle, In sala Dalles.

Vacile mixte, numeroase,. sunt a-

lese nu numai printre cele mai soflore si placute, dar prezinta.

o deosebala ornogenitate. Repertoriul, de cl niai viu si felurit interes, arhi ,studiat. Corist:i dau In_
cunosc cantecele pe
liparirea

t sunt adanc patriinsi. de

sensul celor ce le aura.
DuPd ce corul Komilas" ,a fost
cendus inurta. vreme i stilat
d. Marcel Botez (care si-a eastigat un merit neuitat prin aceastd
actiune generoasd) acum. 1.1 are In
de .rosL

capul .ei pe d. G. Artunian, un Lanar cu aparenta.' sfioas, dar ale

carui gesturi putine si precise, obtin ,exact linia, dozarea sunetului,
nuantele de expresie ,ceruta. D-sa
are avanlajul de a intelege cuvintele armene, i. poate, de aceea,
lirismul
culoarea textelor iau
un -accent, un rdsunet mai eXplicit si mai eloquent sub indrumarea:

d-sale. Intiparirea generala ,,ee . o

tasa corul, Insa -e, cum scriam mal

sus, ca fiecare dintre parlasii lui

e pe deplin constient de ceeace can-.
ta i ia o parte libera dar minuna:t
Incorporata In disciplina excelentel
tovardsli. Iata un ,exemplu . de in-

divIdualistu or.ganizat de bun vale!

Asociatia poarld numele Komi_

las", cel al unui mare suflet si admirabil talent, al creatorului national, dispdrut Imainte de a-si fi,
Inchelat opera.
Majorilatea ,corurilor din prog:
ram erau ale acestui clasic modern
al muzicei armene. Un simtimant
de un cleosebil farmec poetic

sueste In cantecele lui rustice '

pibe de un cuvios lirism
matul frumusetilor firei

.dle frea-

Cantecul plugarului", Picata"; Dansul de nunta", E primavara, totusi ninge", Caisul" (cantee de
don)

fruimos Mire frumoase.

cu impreunarea solilor de tenor si:

soprana,' ,Batutul. grulului". Fetal .eropean
mouizeaza

occidental cum: arparintele, educal: In

Europa, atenulaza desigur orlentalismul originar al melodillor armene

totusi nu le la nimic din

farmecullor specific. E remarcabild

nobletea continua a acestor inspira-

nici data strigdtoare sau

tii

impudice, ceca ce ar fi fost firesc

din partea unui popor meridional
obijduit. E adnc emotionana atiLudinea aceasta resemnatd pared,
plulind pe Malle planuri spirituale
find totusi Impdcat. meren cu
frumusetile vesnice ale naturii si ale simtimintelor omenesti celor niai
alese.,

Coinpozi lo ru tineni corrtemporani

al natiunii armene raspndite, pastreazd i ei acelea.si note de retinutd, nu.-striga si nu declama. In-

www.dacoromanica.ro

git

flexiunile melosului rdsdritean sun:

Insd mai pdstrate de ei

i chiar

caracterul mai gutural al limbei

vocii bstinase. Ii serveste pentru cre-area unei atmosfere sonore

sPeciale.

Astfel, In Trandafirur lui Spendarian cu solo de tenor al d-lui Sacfalian (elev strdlucit al d-lui C.
Stroescu) in Saida" de Hazarian,
In Rilipi" de Sp. Melikian, un
nu
diseipol al lui R. P. Komitas
odat percepi parcdecouri ale melopeei orientate i rsunete ale rec.:tativului .extraordinarei 1:turghii anlice practicate In biserica veche armean.

Succesul cel mai mare al serii

a fost executia mai mullor cantece
La Fantand de A.
romfinesti
Ben,a, Idila Bihorean de Sabin
DrAgoi

i Lele osd la obraz" de

I. Chirescu. Asociatiile noastre au_

tohlone corale cele mai pretutte nu
le-ar
Si

fi putut zice" mai bine

cu prilejul :acesta ni se im-

punea o serie de reflectii. Coristii a-

cetia ce cntau cu o brand, cu un

simtdmnt .ce nu inseal, atilt de
romneste

nu sunt armeni lo-

Conferinte
LegAturile de sange, de
spirit i de cultura dintre
poporul roman i cei armean".
Dam mai jos cuvntul introductiv pe care ha rostit colaboratorul
nostru d. K. H. Zambaccian cu o-

cazia sezdtoarei de arid arnica*

datd ,de Fundatia Cullurald

Ar-

meand, In ziva de 20 febr. 1938,

in sala Teatrului Ligii Culturale.
*

Venim cu cntece i jocuri, aducem chiar i versuri, In care

vreyeti gdsi mireasma unor
muri de obrsie comund cdci noi

psteam de veacuri comoara aceast vie, cu care am plecat de

acasd.

Noi suntem rude (ne spune d.

prof. Iorga) prlu aceia cd avem

sangele acesta trac, In el ambele
popoare au mostenit i eateva ca-

ractere: aplicatia dire poezie, iu-

birea de muzid i

allele.

Rasa aceasta o banuia i Noise

de Khoren si Lazar de Pharb, is-

cuind ad i .de veacuri, ci bieti refu-

toricii Armeniei-Mari, cari stiau, ce

giati trdind de cel 'malt 20 ani In

tara aceasta primiloare, Careia ei
Inteleg s-i rspund In tot acest
limp, cu dragostea i intelegerea
renega
cea Mai deplind. Fard

stia

obarsia, dimpotrivd preaslvind geniul neamului lor prin cntec, ei se

shut totusi asimilati romnilor.
Care .alt semintie, care all rassd

ar putea da In tara noasird aceiasi

minunat pildd?
EM. CIOMAC

i Herodot, ea' au fost anume

emigratii de elemenle cu totul deosebite In acele regiuni din timpurile

strd.vechi, ,elemente

cari au venit

din Europa, din penin.sula track&

Dar In afar de mdriurille istorice
ale lui Herodot, ale lui Xanti din
Lydia, ale lui .Strabon, Eutox, Dionisie din Halicarnas i alii, mai avem concluziunile cercetdiorilor filologi, ()amend de stiintd ca: Meillet, Hiibschmann, Burgmann, Nansen, de Morgan, Marr ii altii, cari
au stabilit prin filologia comparald,
caracterul indo-european al limbed arrnene i origina track' a po-

www.dacoromanica.ro

05

porului armean.
Pe langd aceste constatdri filologice, pe langd cele stabilite de speclalistii cronologi, avem Prospecta
vie facutd de ace' exceptional. tail-

indcitor al timpurilor d. prof.

care pune mana pe viu i afirIrga
md:

Noi suntem rude si.'n'avem

cat sa ne uitdm. mid la altii".
Armenii pdstreazd acel sinat al cotoriL,

aceastd bucurie de viatd, a-

ceastd ,inclinare In fata

si a splendoarei naturale, care

sunL Caracterele mai atrdgdtoare a-

le arLei lor". Muzica noastrd searridnit Cu cea a armenilor, pentru cd

armenii sunt ca
tracilor".

noi urmasi

i
.

cirezi de vile si fructe, ne-o

spline Herodot (VII-73, V-49); Viata pdslorului strans legatd de na-

turd, duce omul la contemplatie,

s.pre lirism i armonie, modeldndu-i Inteastfel sufleLul i sensibilitatea.

Armeanul se deosebeste malt de

vecinii sdi drientali,. la armeni fan.
tezia este ordonald priii ratitme.
In aceastd directie citdm. .tot pe
prof.

rie ca regretatul Bats au stabilit

influentele i legdtura.
Inca din Evul Mediu, arinenii

manifestau In arta si literatura lor,

un rafinament, o fantezie, o inclinatie .spre simbol. D. prof. Iorga
caraclerizeazd aceasta Inteastfel:
Arta armeand se, deosebeste prinleo libertate de tratare, In care se,
amestecd acel surds francez occidental, acea ,miscare capricioasd,
sunt none: cuceriri ale technicei".
Un :all cercetor: al yliteraturei ar-

mene, Valeriu Brusov ne spune:

Cu toatd

pasiune.a lui, caniecul

armenesc e curat

Armenii eran: frigieni, o ratuurd a trapilor, ca i ei eran bogati

d.

vechea arhilecturd bisericeascd armeand

pentru stilul ei .proprin
decorativ iar specialisti In mate-

Iorga, din opera d-sale:

Choses d'art armnienaas en Ruu-.

manie (pag. 8) Les Armniens ont
en, eux aussi, l'ancienne tradition
gomtrique, abstraite qu'on rencon-

tre dans le monde thrace co-

cu toald ve-

hementa lui, mdsural in expresiuni.

E o poezie plind de colorile bogale ale orientului i pdtrunsd de
rallunea occidentald, ,care cunoa-

ste mahnirea fard desperare, e o

poezie neexaltatd, un extaz strain
de exagerare, nu-i cdntecul persanului stdpiin de harem, ci un sus-

pin al Indragostilului, care i asle.apt iubila la Intrevedere, nu-i,

o chemare a lui Mohamed: Captivati femeile tinere" ci o binecuvantare a mamei catre cei Indrdgostiti, nu-i chipul sfasielor al vdduvei de Hindus in fata rugului pe
care se va urca, ci plansul plin de
Impdcare crestind a sotiei pe mormantul iubitului, iar eleganta deosebild a formelor i originalita:ea

t d'une base asiatique, qui. est

ne permit sd numim poezia ar-

venue .ensuite, on comprend bien

que .cet art gnmlrique a da exister dans la grande Armnie ds le

pictor".

commencement ,artistique de la nation".

Putem semnala -cd .incd din timpurile voevodale,. Domnii romani

ardLau .Intelegere i interes pentru

meat* drept cantece ale poporului

In aceste pantece prof. Marr gdseste: Simplicitatea formei, claritate_a continutului, originaliiatea
maginilor i solemnitatea tonului".

Aceste ealitAti sunt proprii popoarelor mediteraniene.

www.dacoromanica.ro

96

Armenii prin odginea ii cultura

lor le-au pastrat si nu le-au. alterat
In ontactul Cu celelalle neam-uri

peste cam s'au as;ezat pe platou' rile Armeniei.

Pdnd 'n zilele noastre, ca si la
romni, Poezia si Arta populard
rdman isvorul ,viu, care alimenteazd i. regenereaza arta si literatura.

In literatura armeand, d. prolesor Iorga gseste:

O poezie ca toad neasieptatd,
limba liricilor din timpurile noasire, seanfnd cuoeva din literatura noastrd, nu din bolerescul Alexandri, ci eeva care corespunde to.

nului addne i gingas In acelas

limp, ,care face farmecul lui

A bast In Evul Mediu un moment In care sentimentele ajunsera.' acolo unde sunt In timpurile noastre".

Citdm din Hohanes din Erzin-

$1 unul vine, altul ple.ac,

luereazd I nain te....
lar
Si

in poezia contimporand,

sim analogid In sentiment, rilm

form la o multime de poeti, citam ea Incheere o poeize a ,uniti

tiindr ,poet Vahan Terian,

mort

ta doudzeci de ani, poezie admirabil idl.mdcit.- de d. prof. Iorga:

Sil md'ngropati ,la ceasul cana
once zgomot moare

Chid soarele cuprinde cu fldcitri

arztoare
A. muntelut de ghiatit culme
Inargin tata",

Mid marea

si parnantul In
no.apte pier doodatil.

Sd md'ngropati la ceasul cand

once zgomot tace

Cdnd roza se -timbre.* i floarea

doarine'n pace,

CAnd sesul ea si vdrful In noapte

se cobor,

ga, poet nscut la 1250 si mort

in 1326.

Pe gro.apa mea sd-mi puneti

nidnunchiu de tlori ce mar
SI nu- fie nici lacrimi, nici vorbe
-

E umea asta ca o roald:

si'n sus, si'n jos te duce soarta...

In zadar...

De esti prea sus ciidea-vei,

apoi

din nou te vei reindlta;

Tileere, da, tdcere, aidt a cere

doar!

Asa luereazd i tdmplarul:

el, leagdnul ,tot el sicri.u1;

www.dacoromanica.ro

K. H. Zambaceian

CUPRINSUL:
Rasa armeanei
Date arheologice si istorice asupra primilor
locuitori

F Nansen

Filologia armeana

Ce datoreazii Armenii stiintei germane Pk. Dr. Sahag Gokian

Datine si obiceiuri la Armeni

Incoronarea regilor armeni.
$tiintele la vechii Armeni
Anania din Sirak
Din Istoria Mediciei Armene

A N. Nazar
Eghla S. Kasuni

Or V. Torcomlan

Medicina In Armeno-cilicia

Cultura armeana
Trecutul i ceva despre viitorul
poporului armean
Armenli In viata altor popoare
Catalonia si Armenia
Eroi armeni In literaturei universal('
,

Prof. N. lorga
Prof. Const. Marimiscu

Parsifal" si origina sa armeanii

Folklorul armean
Fabule, proverbe, leacuri, ghicitori
Literatura armeana
Hovhannes din Erzfinga
Versuri din Hovh. din ErztInga
Aniverseiri
Un jubileu cultural

Prof. F. Macler
Trad. V. G.
Sir.
Trad. V. G.

Prcf Vlad Biniteanu

Cronica Armenilor din Romania
H Dj. Sirunl
Anul 1551
Partea VII
Isvoare armenesti despre Istoria Roma' nilor
Dobrogea i Basarabia descrise de un
Pir. Hugas Ingigian
geograt armean
Pk. N. A.
despre Gaspar Vod.
O
Notile despre uciderea lui Baskap ukehaia
Hr. H. D.
al Moldovei
Figuri de Armeni din Romania

Coltuc de la Babic

Ceirti aprute
Pe marginea ceirtilor

Ce scriu alfil
Din Armenia

Viata si Cultura
Varia

Miscarea culturalei In Romania

Confeilnte

www.dacoromanica.ro

D Caselli

TIpogrefle .Excelsior, Bucuresti, Sir. Batiste 27 bis Tel. 2.48.71

www.dacoromanica.ro