Vizita Regelui Ferdinand, a Reginei Maria

şi a Principesei Ileana la Săliște (1 iunie 1919)

În perioada 22 mai - 2 iunie 1919 Regele Ferdinand și Regina Maria, alături de Principesa
Ileana [din 30 mai], au efectuat o călătorie în Ardealul dezrobit, având gestul simbolic al unei
realităţi existente, vizitând mai multe orașe precum: Oradea (23 mai), Carei (25 mai), Baia Mare,
Jibou, Dej, Bistrița (26 mai), Gherla, Cluj (27 mai), Turda, Câmpia Turzii, Câmpeni, Vidra (28
mai), Roşia Montană[Mina Gura Barzei], Brad, Ţebea, Abrud (29 mai), Alba Iulia, Blaj (30 mai),
Copşa Mică, Sibiu (31 mai), Sălişte, Făgăraș, Braşov (1 iunie) cu întoarcere la Bucureşti în ziua
de 2 iunie.
Înepând cu data de 30 mai, la Aba Iulia perechii regale i se alătură și Pricipesa Ileana,
înger picat din cer, abia sosisă cu trenul de la București. 1
În toate aceste localităţi, suveranii au fost întâmpinați cu un mare entuziasm de către
populația al cărei vis de a se uni cu patria mamă se împlinise.
După ce cu o zi înainte suveranii vizitaseră Sibiul, sediul Consiliului Dirigent şi al Marelui
Sfat Naţional, pe 1 iunie 1919, familia regală a inclus, deși inițial nu era prevăzut, Săliştea pe
agenda oficială a vizitei.
În urma cercetărilor, am regăsim relatări ale vizitei suveranilor români la Săliște în presa
vremii în publicaţii precum „Telegraful Român” și „Foaia Poporului” din Sibiu, „Românul” din
Arad, „Unirea”, din Blaj în memoriile Reginei Maria, în amintirile Prărintelui Protopop Dr. Ioan
Lupaș, din cartea cu valoare documentară Prin Ardeal, scrisă de poetul și jurnalistul Radu Cosmin
și din două surse locale, Raportul general al oficiului protopopesc ortodox-român cătră Sinodul
protopopesc ordinar convocat pe ziua de 30 august 1919, decoperit în Arhivele Protopopiatului
Ortodox Săliște și în Cartea de aur a ctitorilor şi binefăcătorilor sfintei biserci române gr[eco]
or[ientale] din Sălişte”, aflată la Muzeul Parohial Săliște.
Evenimentul este prezentat în ediţia din ziua de 17 iunie 1919 a ziarului „Telegraful
Român” sub tilul Din călătoria Suveranilor - La Sălişte - astfel:
„Nu vine regina la Sălişte, Nu include programul festivităilor din Sibiu” erau
răspunsurile ce se auzem în frământările săliştenilor, în preajma venirii Suveranilor la Sibiu.
În număr de mai multe sute au mănecat des de dimineată cu tot ce a avut mai frumos,
mai românesc şi mai drăgălaş la Sibiu, lăsând pe cei rămaşi acasă în mâhnire că ei nu pot
vedea pe regele şi regina...

1
Radu Cosmin, Prin Ardeal, p. 415.
 Fie credinţa mântuitoare şi dorinta vie a celor nemângăiati, fie prezentarea măreață a
celor duşi să reprezinte Săliştea, pe la ora 10 din noapte, se aduce vestea îmbucurătoare, că dimi-
neaţa la oara 10 familia regală vine şi la Sălişte ...
Toate comunele din margine: Galeşul, Tilişca, Valea, Sibielul, Cacova, Gura Râului,
Săcelul, Magul şi Aciliul cu preoții, învățătorii, cu toţi intelectualii fruntaşi, cu copii de şcoală
și frumoasă drapele. În frunte au plecat spre Sălişte. Încăpătoarea piată să umple de lume.
Bravii tilişcani, în frunte cu zelosul notar Bratu şi alţi intelectuali, pe cai iuţi de munte,
cu cozile până-n pământ, împodobiţi cu ţolici frumoase şi închingaţi cu chingi naţionale, cărora
li s-au alăturat şi junii din Sălişte, formează un banderiu de peste 200 de călăreţi. Ies până la
marginea hotarului întru întâmpinarea Suveranilor.
Ca primirea să fie cât mai românească se întinde o horă mare. Şi în acordul şi pasul horei
lui Alexandri Hai să dăm mână cu mână! şi între mii de strigăte de Ura şi Să trăiască se primesc
în mijlocul horei părintii sufleteşti ai României Mari, MM. LL. Regele şi Regina, dimpreună cu
principesa Ileana. Suveranii privesc jocul cu multă plăcere, dimpreună cu miniştrii însoţitori:
Ferechide, Duca, Generalul Văitoianu, Ştefan C. Pop, prezidentul Maniu, şefii de resort: Lazar,
Bontescu şi alți mulţi înaiți oaspeti. Corul postat într-un colț ai horei la un semn dat intonează
Imnul Regal.
Părintele protopop Dr. I. Lupaş într-o aleasă vorbire bineventează în numele locuitorilor
din acest colţ de margine pe Maiestăţile Lor Regele şi Regina. Acentuiază dragostea, mângăierea
până la lacrimi a poporului, că i-a văzut în mijlocui său.” 2

„Inima Regelui este în mâna lui Dumnezeu

Cuvânt rostit în Piața mare a Săliștei la 1 iunie 1919” 3

„ Sire,
Mărită Doamnă!
Ziua aceasta măreaţă, când poporul nostru din Sălişte şi satele învecinate are
prilejul nespus de fericit şi unic de a se putea inchina cu smerenie şi credință în fața
Maiestăților Voastre, în care vede întruchiparea dorinţelor sale seculare după unitatea şi
libertatea națională, este clipa cea mai minunată în viaţa poporului nostru de pe aceste
plaluri: clipa răsplătirii şi a izbăvirii din întunerecul suferinţelor milenare.

2
Din călătoria Suveranilor - La Sălişte -, în „Telegraful Român”, Sibiu, anul LXVII, nr. 55, 17 iunie 1919, p. 2.
3
Ioan Lupaș, Inima Regelui este în mâna lui Dumnezeu. Cuvânt rostit în Piața mare a Săliștei la 1 iunie 1919, în Paralelism Istoric, p. 127-132.
 Poporul nostru ar dori să rămână veşnică această clipă sfântă, şi dacă ar fi cu putinţă,
să se oprească acum curgerea timpului, după cum s-a oprit odinioară curgerea
Iordanului, ca să treacă preoţii cei ce purtau sicriul legii... Atât de mult a aşteptat să vadă
luminatele feţe ale Maiestătitor Voastre şi să se poată încălzi de razele iubirii părinteşti,
pe care o revărsaţi cu dărnicie asupra tuturor fiilor naţiunii române. Simţim cu toţii ce reali-
tate frumoasă cuprinde mărturisirea Maiestătii Voastre că aţi venit la noi să cunoaşteţi
pulsul vieţii sufleteşti a poporului nostru şi să vă bucuraţi împreună cu poporul. Cuvintele
pline de iubire pe cari ni le-aţi spus Maiestăţile Voastre ieri în Sibiu, vor rămânea ca
nişte săminţe de aur adânc întipărite în lespedea inimii noastre.
Ca preoţi, datoria ne sileşte a fi totdeauna în strânsă contopire cu viaţa sufletească
a poporului Şi a cunoaşte pulsul acestei vieţi în orice imprejurări. Vă putem deci asigura că între
milioanele de cetăţeni credincioşi peste cari v-a invrednicit bunul Durrnezeu a întinde
stăpânirea ocrotitoare a Coroanei Române, fiii poporului nostru din Transilvania vor fi
totdeauna cei mai devotaţi, cei mai loiali, cei mai strădalnici şi mai jertfitori. Fiindcă îşi dau
perfect sama câtă deosebire este între binecuvântata slăpânire românească a Maiestăţii
Voastre şi între intoleranta cârmuire străină, ale cărei lovituri păgâneşti le-au răbdat timp
atât de îndelungat cu răbdare de mucenici.
Înteleptul Solomon ne spune că «precum pornirea apei, aşa inima Regelui este în mâna
lui Dumnezeu: ori încotro va vrea să o plece, o pleacă». Suntem datori a rosti şi cu acest prilej,
cum vom rosti deapururi, mulţămita cea mai fierbinte cătră Dumnezeul părinţilor noştri,
cătră Părintele luminilor, căci s-a milostivit a pleca inima Maiestăţii Voastre spre desrobirea
neamului nostru şi spre înfăptuirea unităţii noastre naţionale.
Tot astfel vom rosti fără încetare şi cuvântul de mulţămită nestânsă cătră in -
ţeleptul nostru Rege şi cătră mărita noastră Regină, căci n'au pregetat a îmbrăţişa cu
adevărată dragoste şi cu un eroism ce nu se înspăimântă de nici o jertfă cauza sfântă a
neamului nostru atât de mult încercat. Şi n-au lipsit a pune în lucrare toate însuşirile şi
darurile minunate, cu care i-a binecuvântat Dumnezeu, numai şi numai în serviciul scopului
măret de a asigura desvoltarea paşnică, ordinea şi fericirea pe sama tuturor cetăţenilor
credincioşi, cari luptă cu vitejie şi se jertfesc pentru apărarea Tronului şi a patriei în aceste
timpuri înviforate.
O pornire de nobilă emulaţiune se iveşte acum între cetăţenii cei vechi şi cei
noi ai patriei române. Toti împreună se vor sili a contribui prin ce au mai bun la
consolidarea patriei şi nu vor lipsi a aduce jertfă curată pe altarul iubirii de Rege, de
neam şi de ţară. În acest întreit sentiment se vor contopi milioane de suflete credincioase,
clădind împreună o nebiruită cetăţuie de apărare împrejurul iubitului nostru monarh.
 Sire,
Frații noştri din Basarabia v-au numit Regele ţăranilor, fiindcă în cunoştinţa deplină a
frumoaselor insuşiri, cu care a înzestrat bunul Dumnezeu țărănimea română, Maiestatea
Voastră aţi luat în cursul celor mai grele încercări din timpul răsboiului, părinteasca
hotărâre de a-i face pe toţi de o potrivă părtaşi tuturor drepturilor şi libertăţilor, pe care
un stat condus cu înţelepciune le poate acorda cetăţenilor săi devotaţi. Această hotărâre
regală a servit şi serveşte ca un nou îndemn şi pentru alte jertfe, câte ni se vor mai cere
de acum înnainte, până când Dumnezeul oştilor, care pune capăt răsboaielor, ,,rupe arcul
şi sfărâmă lancea” (Ps. 46, v. 10) se va milostivi să ducă la îndeplinire dorinţa sfântă a
Maiestăţilor Voastre şi a poporului întreg, aceea de a fi Regele păcii, al dreptătii şi al
iubirii.
Căci pacea este adevărata binecuvântare cerească. Dreptatea este puterea prin care se
consolidează tronurile şi se înalţă popoarele. Iar iubirea este legătura cea mai sfântă şi mai
biruitoare. După cuvântul apostolului Pavel, ea este insăşi legătura desăvârşirii.

Sire,
Mărită Doamnă!
În această legătură a desăvârşirii vor rămânea inimile noastre contopite pentru
totdeauna cu inima părintească, atât de milostivă, a M. M. Voastre. Cu ajutorul ceresc al
acestei puternice legături, întemeiate şi pe credinţa tradiţională a poporului nostru,
nădăjduim a ne putea învrednici şi în viitor de darul de sus, care se revarsă acum cu atâta
îmbelşugare din minunata seninătate a acestei zile, şi a face să se îndeplinească cuvântul
Scripturii: ,,Dumnezeu este iubire şi cei ce petrec în iubire, petrec în Dumnezeu şi
Dumnezeu întru dânşii”.
Prin iubirea şi legătura sufletească dintre diferitele pâlcuri răsleţe ale neamului nostru
am reuşit a înfrunta toate greutăţile şi primejdiile trecutului, care nu ne-a îngăduit să fim toti
laolaltă sub flamura ocrotitoare a mândrului nostru tricolor.
Dar Atotputernicul Dumnezeu a fost atât de milostiv faţă de neamul românesc: a scris
tricolorul nostru în curcubeul cu care împodobeşte norii cerului despre care ni spune că
este semn de legătura veşnică între noi şi El. Aici trebuie să căutăm cheia pentru
deslegarea tainei: cum au putut rămânea zădarnice toate încercările duşmanilor seculari de
a smulge tricolorul nostru din cosiţa fetelor de la brâul flăcăilor? Fiindcă aceste încercări
erau îndreptate, nu numai contra poporului nostru, ci şi contra milostivului Dumnezeu, care
ni-a dat acest semn de veşnică legătură cu toţi fraţii români: tricolorul nostru!
 Sub adumbrirea cerească a sfântului nostru tricolor şi supt părinteasca oblăduire
a M. M. Voastre nu vom conteni toţi împreună, preoţi şi popor, a înnălţa, din straja
dimineţii până în noapte, rugăciunea noastră izvorâtă din credinţă şi iubire, ca Dumnezeul
milostivirii, Domnul cel tare în răsboaie - precurn îndreaptă pornirea apelor spre mare,
precurn adapă pământul şi face să rodească glia, - tot astfel şi părinteasca iubire, de
care ştim că este plină inima M. M. Voastre, să o reverse ca o ploaie binecuvântată asupra
poporului nostru întreg, ca toţi împreună într-un gând şi intr-o simţire, să putem fi părtaşi
de mila păcii şi jertfa laudei, strigând din adâncul inimilor:
Să trăiască M[ajestatea] Sa, iubitorul nostru Rege Ferdinand I-iu!
Să trăiască M[ajestatea] Sa încântătoarea noastră Regină Maria!
Să trăiască scumpa odraslă, Principesa Ileana!
Să trăiască augusta noastră Dinastie şi să înflorească în veei de toţi iubita
patrie română!” 4

„Înduioşetoare a fost scena, când copiii de şcoală, cari erau postati pe o tribună de
alături s-au pornit într-un strigăt de Trăiască principesa! Tânăra şi drăgălaşa principesă le mul-
ţămea grațios, zâmbindu-le dulce.
Săliştencele dăruesc mult iubitei regine un întreg costum săliştenesc; Tilişcancele o
frumoasă ţolică şi tesături frumoase; Căcovenii aduc în dar principesei Ileana corfe frumos
împodobite cu mere şi pere gustoase. Maiestatea Sa Regina mulţămeşte graţios.
În acordurile melodioase ale cântării Să întorc vitejii din răsboi cercetează pavilonul
industrial, ridicat în apropiere. Părintele protopop Dr. Lupaş le dă lămuririle trebuincioase. Mama
adevărată, Regina, intră în cercul femeilor, stă de vorbă cu ele, interesându-se şi întrebându-le
asupra diferitelor cusături. Cercetează biserica, unde servindu-se o scurtă rugăciune, înge-
nunche la altarul Domnului, şcoala şi muzeul local de diferite cusături şi cusături vechi.
În acest restimp, mulţimea nenumărată formează cordon de la biserică până în capul
satului. În cele mai călduroase ovaţiuni de Ura şi Să trăiască, trece cu pas domol
automobilul regal, al miniştrilor şi oaspeţilor însoţitori, lăsând în ochii bătrânilor şiroaie de
lacrămi de bucurie şi mângăiere, în ai tinerilor întărire şi înăltare sufletească, de credinţă vie
în viitorul de aur al României Mari.” 5

Părintele Protopop Dr. Ioan Lupaș era atunci membru al Marelui Sfat Național Român și
în același timp secretar al Resortului pentru Culte şi Instrucţiune Publică din cadrul Consiliului
Dirigent a avut un mare merit în organizarea vizitei familiei regale la Săliște din 1 iunie 1919.

4
Întâmpinarea Regelui şi Reginei l a Sălişte (Ardeal). Cuvântare rostită la 1 Iunie 1919 în Sălişte de dr. I. Lupaş, în „Telegraful
Român”, Sibiu, anul LXVII, nr. 57, 21 iunie 1919, p. 1-2. Ioan Lupaș, Inima Regelui este în mâna lui Dumnezeu. Cuvânt rostit în Piața mare a
Săliștei la 1 iunie 1919, în Paralelism Istoric, p. 127-132.
5
Din călătoria Suveranilor - La Sălişte -, în „Telegraful Român”, Sibiu, anul LXVII, nr. 55, 17 iunie 1919, p. 2.
Acesta rememorează în anul 1927 evenimentele petrecute cu 8 ani înainte, într-un articol omagial
dedicat Majestății sale Regele Ferdinand, după decesul acestuia:
„Consiliu Dirigent aranjase, cu prilejul călătoriei regale prin Ardeal, o recepție la sfârşitul
lui Maiu 1919, în localul prezidenţiei, strada Schervis, actualmente Carmen Sylva. Era
întrunită acolo mulţime mare de intelectuali ardeleni, membri ai Consiliului Dirigent, prefecţi, ş.a.
Printre ei şi câţiva ţărani chpeşi din comunele fruntaşe ale judeţului Sibiu. În sala de recepţie
stăteam de vorbă cu aceşti ţărani vrednici, când iată Regele Ferdinand se apropie, îmi strânge
mâna şi-mi spune: mi-a plăcut foarte mult eri, când te-am văzut defilând în fruntea poporului. Aşa
de frumos tablou, cu preoţii în frunte.
- Aşa e obiceiul poporului nostru, Maiestate: preoţii cu crucea în frunte la toate
actele importante!
- Foarte bine, foarte bine, reflectă Regele.
Iar un ţăran de lângă mine, Dumitru Stan Herţia, rosti cu îndrăsneală: ne-am
bucurat foarte mult că v-am putut vedea pe Maiestatea Voastră şi pe Regina aici în Sibiu, dar ne-
am bucura şi mai mult, dacă ne-aţi face cinstea să osteniţi şi până la noi, la Sălişte, că nu-i departe.
Regele a râs cu poftă şi a răspuns imediat: viu, să ştiţi că viu chiar mâne. A dat apoi ordin
să se schimbe itinerarul şi a doua zi, la 1 Iunie 1919, a pornit cu întreagă suita Sa la Sălişte. A fost
o zi, care va rămânea neştearsă din analele Săliştei. Cât e de mare piaţa din centru comunei, era
plină de țărani şi ţărance, în curatul lor costum, aşa de impresionant prin seriositate şi simplicitate.
Regele stătea de vorbă cu ţăranii, iar Regina Maria cu ţărancele, de la cari primeau răspunsuri
precise şi cuviincioase la fiecare întrebare. Din piaţă am trecut la biserică şi la şcoală. Intrând în
biserica cea mare, tocmai în momentul când se citea, din uşa altarului, rugăciunea de mulţumită şi
de cerere pentru îndelungata stăpânire a Regelui nostru, eu am îngenunchiat, Regele Ferdinand a
stat un moment în strana cea mare din dreapta, apoi s-a pogorât şi a îngenunchiat alături de mine,
exemplul Lui fiind urmat numai decât de întreagă suita regală şi de toată suflarea, ceea ce a
impresionat mulţimea poporului. Din biserică am trecut la școală, unde Regele, Regina și
însoțitorii au iscălit Cartea de aur, pe care o introdusesem la 1911 cu intenția de a servi o cronică
locală, menită a cuprinde în paginile sale toate momentele mai importante din viața satului.
Într-o sală a școalei au fost aseșzate și obiectele cari formează proprietatea începutului de
muzeu etnografic local și de cari s-a interesat îndeosebi Regina; societatea femeilor i-a dărui un
costum național săliștenesc.
Regele Ferdinand a rămas cu amintiri plăcute și durabile despre vizita de la Săliște. Am
avut prilej să constat aceasta în repetate rânduri. În Maiu 1920, având din partea Universității din
Cluj însărcinarea să ne prezentăm în audiență, împreună cu colegii Alexandru Lapedatu și Sextil
Pușcariu, spre a-i multumi de darul de 400.000 Lei, ce făcuse institutului nostru de istorie națională
din Cluj, Regelele ne-a primit la Cotroceni și imediat - după ce i s-a comunicat scopul audienței –
mi s-a adresat mie cu întrebarea: Ce mai fac Săliștenii, ai mai fost pe la Săliște?” 6
Majestatea Sa, Regina Maria, surprinde ziua de 1 iunie 1919 și vizita la Săliște, în
însemnările sale, astfel: „Aceasta este ultima noastră zi. M-am sculat nu prea obosită, am luat
micul dejun devreme, apoi am plecat cu Nando și cu Ileana de la Sibiu spre o comună îndepărtată,
Săliștea, în munți, un sat bogat, renumit pentru femeile sale frumoase. Desigur, erau unele figuri
tinere încântătoare și toate femeile purtau costume naționale, cu pitorești marame prinse cu ace în
cap. Era o dimineață frumoasă și caldă. Satul ne-a primit cu un entuziasm nebun. Mi s-au oferit
daruri, s-au ținut discursuri loiale. Am vizitat biserica, școala, un mic muzeu de artă populară, ne-
am plimbat printre țărani, care au ovaționat frenetic tot timpul. Apoi, mult mai târziu decât se
aștepta, desigur, din partea noastră, am plecat la gară.” 7
Dascălul, scriitorul și jurnalistul craiovean Radu Cosmin 8 [pseudonimul literar purtat de
Radu Tănăsescu], se afla, începând cu data de 25 aprilie 1919 și până în 27 mai 1919, în turneu în
Ardeal alături de actorii Teatrului Național din București participând la spectacolele, sezătorile si
dineurile festive de la Brașov, Sighișoara, Mediaș, Sibiu, Blaj, Turda, Cluj, Dej, Bistrița, Alba
Iulia, Orăștie și Deva. În data de 28 mai 1919 se desparte de aceștia, îndreptându-se spre Brad
[unde înnoptează] în vederea participării la momentul solemn al vizitei Familiei Regale în Ardeal.
Participă apoi la vizitele efectuate la Roșia Montană [Mina Gura Barzei], Brad, Ţebea,
Abrud, Alba Iulia, Blaj, Copşa Mică, Sibiu și Sălişte.
Amintirile sale legate de participarea la turneul din Ardeal al Teatrului Național din
București și la vizita Familiei Regale au fost publicate în lucrarea memorialistică „Prin Ardeal”
apărută chiar în anul 1919.
Am considerat importante aceste precizări, deoarece, lucrarea
cuprinde un capitol special dedicat vizitei suveranilor români la Săliște în data de 1 iunie
1919 care completează ceea ce am prezentat anterior.
Pentru acuratețea detaliilor surprinse, voi insera integral textul capitolului, cu
completările necesare:

6
Ioan Lupaș, Câteva amintiri despre Regele Ferdinad, în „Transilvania”, anul LIX, nr. 7, 1927, p. 269-271.
7
Maria, Regina României, Însemnări zilnice (decembrie 1918 – decembrie 1919), Volumul I, Caietul XVII, p. 203.
8
Autorul Poemului „Vrem Ardealul “, scris în 1914, în contextul începerii Primului Război Mondial.
 ,,LA SELIȘTE
1 Iunie 1919

Orașul Sibiu se scoală în dimineața asta, sub aceeș podoabă de vrajă. În fața palatului,
așteaptă mașinile cu suita Suveranilor în vizita lor la Seliște.
Sunt cu generalul [Constantin] Prezan în automobil, cu [locotenet]-col[onel] [Ion]
Antonescu, și cu maior [Dumitru] Rădulescu, aghiotanți.
Drumul, în dimineața asta de primăvară, afar din Sibiu, printre nesfârșite holde verzi de
grâu, înflorit cu flori de maci, îl facem petrecuți de sute flăcăi călări gătiți mândru, ce se iau la
întrecere cu mașinile noastre sburătoare.
Stau înșirate satele pe marginea șoselii și mulțimea aclamă fierbinte si sguduitor pe Craiul
și Crăiasa nostră cea frumoasă.
La picioarele munților se înșiră ghirlanda satelor Rășinari, Orlat, Seliște.
Toată mândrețea marei commune Seliște, a acestui brilliant al Ardealului, stă rânduită
afar sub cerul liber în minunatul port al locului care dă atâta farmec și distincție Seliștencelor, și
cărora li s-a dus faima de frumoase!
Și iată în piața comunei, și aici, o tribună, un fel de estradă. Și comori de fete și copile,
mai mici primind pe suveran cu Trăiască Regele! Și preoți și învățători, și primar, și gospodarii
cei mai de samă, prezentați Măriilor Lor.
Un preot, ține o cuvântare Regelui de parcă e săpată pe lespede. O munune de adâncimi
filosofice și de imagini colorate …
„Și cuvintele Tale Regale Doamne, au căzut ca niște semințe de aur pe ogorul sufletelor
noastre”.
Aud că pe preot îl chiamă dr. [Ioan] Lupaș și e membru al Academiei.
Străluciți preoți mai are Ardealul!
Și vizităm apoi interiorul Bisericii, Niște morminte de eroi căzuți în luptele din 1916,
peste care Regele și Regina aruncă cu flori cu amândouă brațele.
Apoi urcăm o scară spre a vizita un mic muzeu al asociațiunei. O doamnă atrage atenția
M. S. Reginei asupra unui pat mic de lemn sculptat, foarte vechiu de peste 300 de ani. Arată felurite
obiecte casnice, îndeosebi de cele lucrate în lemn și dăruiește suveranei orice obiect după pofta
inimei. Regina nu ia decât niște niște minunate linguri sculptate în lemn.
Timpul e scurt, căci ar fi de vizitat și faimoasa poiană din pădurea de brazi a Seliștei, în
care s-au încins și s-or mai încinge atâtea hore dumnezeiești între zânele Siliștence și feții frumoși
călători veniți din depărtareși felurite meleaguri. Ba până și generalul Berthelor aud c-a jucat hora
cu frumoasele silistence în poiana aceasta! La plecare populația Seliștei aclamă pe Regele, pe
regina și pe generalul Prezan. Mașinele ne întorc la Sibiu, la ora trenului ducându-ne direct la gară.
La orele 12 fix, trenul regal se pune în mișcare.
Suveranii se înapoiază la București.” 9
Tabloul vizitei este completat cu informațiile descoperite în Arhiva Protopopiatului
Ortdodox din Săliște, în Raportul general al oficiului protopopesc ortodox-român cătră Sinodul
protopopesc ordinar convocatpe ziua de 30 august 1919, informații care întăresc cele prezentate
anterior:
„Dar mai pre sus de toate aceste înalte vizite, a fost vizita Alteţei Sale Regale, a
Principelui Moştenitor Carol în preajma Floriilor (vineri în 11 aprilie 1919) şi vizita Regală a
suveranilor noştri a M.M. Lor. Regele Ferdinand şi Regina Maria, duminică în 1 iunie 1919, cu
care prilej au cercetat biserica şi şcoala din Sălişte exprimându-şi via mulţumire pentru cele văzute
aci. Regele însuşi a îngenuncheat cu întreagă suita sa în sf[ânta] noastră biserică la cetirea molitvei
pentru Domnitor, iar regina a rostit o scurtă rugăciune la mormântul de curând decedatei fecioare
Ana Jițian, una dintre marele binefăcătoare a protopopiatului nostru.” 10
Regăsim, de asemenea, mărturia vizitei Familiei Regale din 1 iunie 1919, la Săliște în
„Cartea de aur a ctitorilor şi binefăcătorilor sfintei biserci române gr[eco] or[ientale] din
Sălişte”, aflată la Muzeul Parohial Săliște unde se sunt păstrate cu sfințenie semnăturile
persoanelor care au participat la cea mai importantă vizită care a avut vreodată loc în Capitala
Mărginimii Sibiului.
Pe baza lecturii acesteia și a cercetărilor efectuate am reușit să decifrez marea majoritate
a semnăturilor iscălite atunci și să identificăm următoarele personalități:
Majestarea Sa, Regele Ferdinand
Majestatea Sa, regina Maria
Alteța Regală, Principesa Ileana
Mihail Pherekyde. În momentul vizitei era Prim-ministru interimar al României ca
urmare timpul absenței din țară a lui Ion I. C. Brătianu, aflat la Conferința de Pace de la Paris
[decembrie 1918-iulie 1919].
Iuliu Maniu, Președintele Consiliului Dirigent. [Prim-ministru al României trei rânduri].
Generalul Arthur Văitoianu, Ministru de război în funcție. [Prim-ministru al României
în perioada 1 octombrie - 9 decembrie 1919].

9
Radu Cosmin, Prin Ardeal, p. 469-471.
10
Raportul general al oficiului protopopesc ortodox-român cătră Sinodul protopopesc ordinar convocatpe ziua de 30 august 1919, p. 3: Deteșan,
Daniela; Abrudan, Mircea Gheorghe. Activitatea lui Ioan Lupaș ca protopop de Săliște (1909-1919), în lumina unor izvoare inedite, în „Patrimoniul
istorico-juridic românesc din Mărginimea Sibiului (Rășinari, Săliște) [Ela Cosma coordinator], p. 628.
 Generalul Constantin Prezan, Șef al Marelui Cartier General al Armatei 11
[cea mai
înaltă structură militară destinată conducerii operațiunilor militare ale Armatei Române, pe timp
de război], Membru al Regenței 1929-1930, Mareșal al României din 1930.
Generalul Ioan Boeriu, comandantul tuturor forțelor militare aflate în
subordinea Consiliului Dirigent începând cu luna ianuarie 1919, Șeful Secției Organizare din
cadrul Resortului Armatei din Consiliul Dirigent.
General Teodor Rîmniceanu, Șeful Statului Major Regal 12, Adjutant Regal.
Principele Barbu Știrbey, Administratorul Domeniilor Coroanei din anul 1913. [Prim-
ministru al României în perioada 4 - 20 iunie 1927], Locotenet- colonel (r), Adjutant Regal. 13
Constantin Diamnady, diplomat. [După terminarea Primului Război Mondial, a fost
numit ca al doilea delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris, în 1919].
Onisifor Ghibu, Secretar general al Resortului Cultelor și Instrucțiunei Publice
(Instrucțiune Publică) din Consiliul Dirigent, deputat în Marele Sfat Național Român.
Dr. Laurențiu Oancea, avocat, deputat în Marele Sfat Național Român.
Colonelul Traian Stârcea Șef al Biroului decorații în cadrul Marelui Cartier General al
Armatei 14, Adjutant Regal.
Locotenet-colonel Florea Țenescu, Adjuant Regal. 15
Locotenet-colonel Ion Antonescu, Șef al Biroului I Operații din cadrul Marelui Cartier
General al Armatei. 16 [Prim-ministru al României în perioada 4 septembrie 1940 - 23 august 1944.
Mareșal al României din 1941].
Colonelul Teodor Altenliu, participant la marea bătălia de la Mărășești unde a avut
calitatea de Comandant al Regimentului 26/1 Obuziere. 17
Locotenent-colonel Opran E. Nicolae, Divizia Artilerie Antiaeriană. 18
Maiorul Dumitru Rădulescu, Trupele speciale, Trupele de Pionieri, Batalionul 3. 19
Aureliu Birtolon, fost ofițer în armata austro-ungară, încadrat în armata română, [viitor
ginere al lui Ștrfan Cicio-Pop, fiind căsătorit cu fiica cea mică a acestuia Ana].
Vasile Domșa, Protopop Ortodox de Orăștie.
Radu Cosmin, Scriitor jurnalist.
Ștefan Ciuceanu, istoric, corespondent al ziarului „Neamul Românesc”.

11
Avram, Valeriu; Drăghici, Lucian; Pătrașcu, Gabriel George; Rîșnoveanu, Ion. Războiul de Întregire (1916-1919). Comandanți militari
români, p. 295.
12
Ibidem, p. 294.
13
Ibidem, p. 295.
14
Ibidem, p. 294.
15
Ibidem, p. 294.
16
Ibidem, p. 295.
17
Ibidem, p. 273.
18
Ibidem, p. 312.
19
Ibidem, p. 313.
 BIBLIOGRAFIE

I. FONDURI DOCUMENTARE
Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu.
Muzeul Culturii Săliştene.
Muzeul Parohial Sălişte

II. LUCRĂRI SPECIALE

Abrudan, Mircea, Gheorghe. Ioan Lupaș în viziunea unor contemporani iluștrii, în
„Tabor”, Cluj Napoca, nr. 7/iulie, 2017, p. 104-116.
Cosmin, Radu. Prin Ardeal, Cluj, Editura Alcalay & Co, 1919.

Crişan, Vasile. Ioan Lupaş (1880-1967). Studiu monografic, Sibiu, Editura Armanis,
2013.
Dădârlat, Nicolae, Prezențe regale în Mărginimea Sibiului, în „Magazin Istoric”,
București, anul XLVI, nr. 8 (845), 2012, p. 37.
Deteșan, Daniela; Abrudan, Mircea Gheorghe. Activitatea lui Ioan Lupaș ca protopop de
Săliște (1909-1919), în lumina unor izvoare inedite, în „Patrimoniul istorico-juridic românesc din
Mărginimea Sibiului (Rășinari, Săliște) [Ela Cosma coordinator].
Grecu, Victor V. (coordonator). Săliştea Sibiului - străveche vatră românească, Sibiu,
Editura ASTRA, 1990.
Hanzu, Maria. Monografia școlilor din Săliște, Sibiu, Editura Honterus, 2009.
Haşeganu, Ilie. Figuri din Mărginime, Braşov, Editura Revistei România Tânără, 1943.
Haşeganu, Ilie. Figuri din Mărginime, București, Editura Litera, 1976.
Lupaș, Ioan. Câteva amintiri despre Regele Ferdinand, în „Transilvania”, Sibiu, anul
LIX, nr. 7, 1927, p. 267-276.
Lupaș, Ioan. Paralelism istoric, București, Tipografia Ziarului Universul, 1937.
Lupaș, Ioan. Prăbuşirea Monarhiei Austro-Ungare şi importanţa istorică a zilei de 1
Decembrie 1918, Ediţie, studiu introductiv, note şi indice de Mircea Gheorghe Abrudan, Cluj
Napoca, Editura Academia Română, 2018.
Maria, Regina României, Însemnări zilnice (decembrie 1918 – decembrie 1919), Volumul
I, București. Editura Albatros, București, 1996.
Omagiu lui Ioan Lupaș la împlinirea Vârsei de 60 de ani, în „Monitorul Oficial”,
București, 1943.
 Raportul general al oficiului protopopesc ortodox-român cătră Sinodul protopopesc
ordinar convocat pe ziua de 30 august 1919.
Roșca, Paul Ersilian, Ioan Lupaș și monarhia. Momente regale în viața unui Săliștean, în
„Tabor”, Cluj Napoca, anul XI, nr. 7, 2017, p. 117-126.
Sofronie, Mihai, Ioan Lupaș protopop la Săliște (1909-1919), în „Mitropolia Ardealului”,
Sibiu, vol. XXV, 1980, nr. 7-9, p. 703-709.

III. ARTICOLE DE PRESĂ

Din călătoria Suveranilor - La Sălişte -, în „Telegraful Român”, Sibiu, anul LXVII,
nr. 22, 23 februarie 1919, p. 2.
Întâmpinarea Regelui şi Reginei la Sălişte (Ardeal). Cuvântare rostită la 1 Iunie
1919 în Sălişte de dr. I. Lupaş, în „Telegraful Român”, Sibiu, anul LXVII, nr. 57, 21 iunie 1919,
p. 1-2.
În așteptarea Regelui și a Reginei, în „Patria”, Sibiu, anul I, nr. 84, 31 mai 1919, p. 1.
Însemnătatea călătoriei Familiei Regale la noi, în „Patria”, Sibiu, anul I, nr. 98, 18 iunie
1919, p. 1-2.
Perechea Regală în Sibiu. Declarațiile M. S. Regelui. Cuvântarea dlui. Manniu., în
„Patria”, Sibiu, anul I, nr. 89, 6 iunie 1919, p. 1.
Primirea grandioasă a familiei Regale în Sibiu, în „Patria”, Sibiu, anul I, nr. 85, 1 iunie
1919, p. 1-2.
Să trăești, Măria Ta!, în „Foaia Poporului”, Sibiu, anul XXVII, nr. 14, 13 aprilie 1919,
p. 1.
Sărbătorile Suveranilor, în „Patria”, Sibiu, anul I, nr. 85, 1 iunie 1919, p. 1.
Suveranii noștri în Sibiu, în „Telegraful Român”, Sibiu, anul LXVII, nr. 50, 31 mai 1919,
p. 1.
Vorbirile Regelui în Ardeal, în „Patria”, Sibiu, anul I, nr. 85, 1 iunie 1919, p. 1.

IV. RESURSE WEB

centenarulromaniei.ro
digital-library.ulbsibiu.ro
dspace.bcucluj.ro
mnuai.ro
dspace.bjastrasibiu.ro
www.mvu.ro
transilvania100plus.ro
 Regele Ferdinand Întregitorul.
(Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu. Colecții speciale. Iconografie.)
 Regina Maria.
(Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu. Colecții speciale. Iconografie.)
„Cartea de aur a ctitorilor şi binefăcătorilor sfintei biserci române gr. or. din Sălişte”
(Muzeul Parohial Sălişte)
 Mărturia vizitei Suveranilor României la Sălişte din data de 1 iunie 1919,
în „Cartea de aur a ctitorilor şi binefăcătorilor sfintei biserci române gr. or. din Sălişte”
(Muzeul Parohial Sălişte)
 Din călătoria Suveranilor - La Sălişte -
„Telegraful Român”, Sibiu, anul LXVII, nr. 55 , 17 iunie 1919, p. 2.
(dspace.bjastrasibiu.ro)
 Întâmpinarea Regelui şi Reginei la Sălişte (Ardeal).
Cuvântare rostită la 1 Iunie 1919 în Sălişt de dr. I. Lupaş
„Telegraful Român”, Sibiu, anul LXVII, nr. 57, 21 iunie 1919, p. 1.
(dspace.bjastrasibiu.ro)
 Întâmpinarea Regelui şi Reginei la Sălişte (Ardeal).
Cuvântare rostită la 1 Iunie 1919 în Sălişt de dr. I. Lupaş
„Telegraful Român”, Sibiu, anul LXVII, nr. 57, 21 iunie 1919, p. 2.
(dspace.bjastrasibiu.ro)