.

ANIL II, VOL II

PRIUNENIC 1931

,
11

REVISTA
DE
II 11 C 11 REST(

CULTURA ARMEANA
www.dacoromanica.ro

N I"
REVISTA DE CUERRA AIMEAVI
APARE SUB PATRO,AJUL D-LUI

PROF. N. IOIRGA
Director : H. DJ. SIRUNI
(8, Strada Vaselor, Bucuresti)

ANUI II, VOL. II

APRILIEIUNIE 1937

Secretar de redactie : VAHAN GHEMIGIAN

Au colaborat la acest numar cu traducen: arele

Maria Bogdan, Filomela GhiumiuVan, D-nii H. Agopian,
G. Balgian, V. Ghemigian, Cr. Odaln4ian, H. Tuniageanian.
Coperla : A. DebeVrian
ABONAMENTE:

PENTRU 4 VOLUME LEI 200

vezr,

www.dacoromanica.ro

ANI

Revista de Muni Arincan&

sub patronajul d-lui Prof. N. IORGA

Dj. Siruni
Director
:

Anul II, Vol. II, Aprilie

lunie 1937

RASA ARMEANX

Problema rasel iIi.stre

poporului armean
Problema rasei .Armenilor este tot atat de complexa c.a si
rasei noastre germane. Este firesc. ca un popor cu
.numele de Armen se ibtalneste
un trecut i'storic de 2500 ani
pentru prima, data la Darius
sa fi primit in decursul vacurilor unele influente si clemente straine. Mara de .:ceasta,
Armenii, la ,asezarea lor in Armenia, au gasit acolo o populatiune mai veche, care nici ea nu era cea. dintai venit. Dupa
aceeu a

cum ne relateazk Nansen, cea mai_veche. urma omeneasca gasita

in Armenia,: dateaza- din paleoliticur superior i prezinta- tra-

www.dacoromanica.ro

sttiri asemanatoare cu rasa francezd Aurignac. Date sigure

avem abia.. de prin 3000 in. Chr., cand intdInim in aceste ti.nuturi un popor pronuntat dolicocefal (cu craniul lung), care
reprezinta o culturd de tranzitie intre varsta de piatra si vdrsta
Ide bronz. Dupd Nansen (V. cartea sa Bettagenes Vol/c", Popor inselat), acest popor a trait acolo pan pela 1509 in. Chr.
,Cele dintai lucrdri de irigatie i canalizare, cari au fost continuate

(mai tarziu, apartin acestui popor. Air trebui sa mai mentiondm

ea unele izvoare babiloniene aseaza in aceste tinuturi pa Gudili,,
cari au purtat rdsboaie inversunate cu Babilonienii, stdpanind
un timp chiar intregul tinut. Litre anii 2447-2323, Babilonul a

avut chiar regi Gudi. Este posibil ca a:2d Gudi sa fi fost inruditi cu Nairii, Cu cari Asirienii au purtat rdsboate mail tarziu, pela 1250 in. Chr. Totui se pare, ca acestia au locuit
mai ia 'Nord, cam in juruI lacului Van, la apus de lacul Urmia. Toate aceste popoare abia au ;vreo insemnatate pe,ntru viitorul acestei tari. Dealtfel nici nu stiu in ce rasa sd le incadriim.
Lumina se face abia la ndvdlirea poporului Urartu sail a
Khaltilor cum -se numesc ei insi-si (Herodot i Xenofon in
mod gresit ii numesc Chaldeeni). Aceastd navalire a avut loe

Cel mai devreme prin sec. al 9-lea in. Chi'. Prin ea Judm
,contact .cu poporul care a avid o covarsitoare inrdnrire asupra
Cformdrii rasei armenesti. Dupd cum demonstreazd Lehmann.

(Haupt (Armenten ,einst _Lund jetzt, vol.

3,

pag. 596) ndvalirea

for nu se poate sa fi avut lo dele Sud sal dela Rasarit, ci

tiumai dela Apus. In sprijinul acestei idei vin toate

acele

descoperiri, cari invedereazd inrudirea culturei Khaltilor cu aceea

dela Micena, Kreta etc., pe scurt, cu civilizatia basinului mediteranean de rasdrit, a Europei de Sud pana la Etruscii. Inca
o dovadd este si faptul ca la Khalti intdlnim aclas cat al
zeitei fertilittii, caracteristic popoarelor acestui cerc '(comp.
Lehmann-Haupt, pag. 502/3), preeum i existenta zeului timpului, Teisbas, pe care atat Hi. tii t..."at si Midanii inruditi cu
Khaltii il numesc Tesub. Iar mai departe, constructiile de pesteri

ale Khaitilor denotd o inrudire stransd cu acelea din intreaga

Asia Mica pana in Palestina, din Grecia si insulele, Mari -Egee,'
constructii ,cari deasemenea apartin acestei rase. Unele resturi
din aceste popoarc se mentin pand astazi la popoarele caucaziene,
la Georgieni de pildd, dupd cum reese .din asemanarea
limbd. Sigur este cd limba Khaltilor era o limba a acestei

www.dacoromanica.ro

familii de popoare. Totusi, nu trebue inici s pierdem din vedere

faptul, ca acesti Khalti au avut o puternica pturd indogermanica,
In special cea conducatoare. Despre aceasta $.tim sigue dela 'Midanii, inruditi deaproape cu Khaltii. La iMidanii, numele de
regi i zeitati sunt mdi toate indiene. O impresie aseniariatoare fac multe nume in-Unite chiar la Khalti (Lehmann-Haupt,
p. 680, in special explicatiile asupra baso-reliefului pe care-lreprezintd Khaltii in luptd cu Asirienii. Un Khalt voinie este urmat
de doi insotitori mici). Cu toate acestea, problema nu se poate

rezolva definitiv. Peste acest popor au venit Armenii. Khaltii

idecad si se pierd in massa Armenilor. Nume :de localitati aMintesc incd astzi de ei.

De ce rasa erau Armenii? Ei vorbiau si vorbesc inch astdzi

o limbd indogermanicd, si este sigur c sunt de origin indogermanica. In tot cazul ei forMeaza o ramurd strans inruditd Cu
Tracii si dupa stirile transmise de Herodot, iexcelau prin bogatia de \rite, caracteristic dealtfel Tracilor. Me ar fi sal cre-i
dem pe Herodot, se pare ca lei au \remit in Asia Mica impreund
cu Frigienii si s'au asezat mai ,intai in Capadocia de astazi.
Abia pe urmd au inaintat de aci spre tara Khaltilor si
cucerit-o. Asemenea altor popoare indogermanice cari au venit
in aceste tinuturi, ,ei au asimilat cea mai Mare parte a populaliunii de ad i apartinand rasei Asiei .Mici (Kleinasiatische Rasse).
Aceasta a influentat si limba, in care putem gasi unele elemente

neindogermanice. Dar procentul de element strein n'a fost att

de mare ca sa poatd indbusi samburele indogermanic. Cu tot
amestecul de mai tarziu Cu Khaltii, gasim printre Armeni, pana
in zilele noastre, tipuri Cu ochi ,albastri $i par blond, duph
!cum adeveresc' Lehmann-Haupt si Nansen. In lot cazul, caxacterul indogermanic al Armenilor pare sa fi fost reimprospatat i intarit prin amestecul cu Cimerienii si Scilii. $tim
cd Rusas III, ultimul rege al Khaltilor, dup unele lupte la
inceput, trimitea mai tarziu impotriva Asirienilor mercenari Cimeieni. Apoi e posibil ca anumite relatiuni intre Cimerieni si
Armeni sd fi avut loe chiar dinainte in Capadocia (V. Lehmann-

Haupt, p. 691). Mai departe, este cu totul logic, ca relatiunile

dei adesea dusmanoase, intre Armenii $i Kurzii indogermanici,
sa fi accentuat acest carac ter indogermanic.! In concluzie, putem

caracteriza pe Armenii de astazi ca o ramurd indogermanich

din grupul trac, avand si multe elemente din rasa Asiei Mici
(Kleinasiatische Rasse). Aceste influente n'au putut insa mo-

www.dacoromanica.ro

difica caracterul indogermanic al limbii

ticularittile indogermanice.

hici sa innabuse par-

Din cele schitate pand acum se vede usor cat de complexti

este istoria poporului armean. Impresia' aceasta devine si mai
precisd daca privim istoria cultural a acestei jai. Ea este determinqta in mare masu'rd de asezarea geograficii. Puternicul
masiv muntos care este Armenia, domina 'din punct de vedere
Ctrategic Asia Mica, Syria si Mesopotamia. Ea trebuia sd fie
deaceea tinta oricarui Cuceritor: Soarta poporuliii de aci, de?Vine si mai grea atunci. cand cloud popoare, care nu-si. ingadue

tinui aituia stdpahirea ei, cauta s'o cucereasc Win oricemijJoace. 0 a doua imprejurare nefericit este -dceea ca granita
xlintre aceSte popoare era si o granita de cultur desprtind
religii deosebite. Aceste. &Lid imprejurdri caracteriZeazd intreaga istorie a Armeniei. Pe vremea Persilor Armenia era
deja imprlita in satrapii debsebite. Dup Peri i Alexandru

si

eel Mare; Armenii i castig indat independenta faja de regii seleucizi-sirieni i creazd dou regate, Armenia Mare si
Armenia Mica, care cad curand sub influenta partd. S'ar 'Yarn c iranismul a dominat in aceast tara in toate domeniile
Noi stim ca religia persand, cu unele modificari, Cu zitatile ei,
pdtruns in Armenia si s'a impus. Aeela lucru i pentru
Georgia. Se naste numai intrebarea: dace si in ce ,mstird

toemai acum si nu mai de mult? Cele cloud regate s'au unil

indata sub puternica personalitate a regelui Tigran II cel Mare,
care a creat .un mare imperiu in Asia Mica si s'a luptat ca
anal al Partilor impotriva Romanilor. al 'a fost invins in lupta
dela Tigranocerta. A ramas numai cu Armenia, trebuind
renunte la toate cuceririle lui i a trait ca vasal _al Romei.
Acest eveniment a' pecetuit insd soarta poporului armean .pentrii
veacurile viitoare. Caci .acum, lupta dintre Persia si Roma,

apoi Bizantul, devine o lupt pentru cucerirea

si stpanirea

Armeniei. In aceste conditiuni .Armenia a avut de suferit loarte

mult, mai ales sub dinastia Arsacizilor cari fiind de orlgina

part, inclinau foarte mult spre Persi.
In aceste rdsboaie, Armenia devine pentru scurt timp provincie romana. (115/16), iar in anul 163 generalul roman Priscus
:distruge Artasatul, capitala Armeniei. Rana ce, dinastia Arsabizilor, fiind rasturnat in Persia de cdtre Sassanizi, arsacidul
armean Khosrov I ndvdleste in Persia pentru a-si rasbuna rudele.
El este insd ucis, iar regatul slu cade sub influenta persand.
Incererile de a introduce in Armenia religia persand i cul-

www.dacoromanica.ro

5
tul

focului devin in timpul acesta tot mai insistente. 0 mare

schimbare se produce ins in anul 280, cdnd- crestinismul fiind

declarat religie de stat, o noud epoca de culturd si o noud
soarta incepe pentru Armenia.
Este necesar totusi, ca mai intdi sd ne oprim asupra condiliunilor de cultura ale Armeniei vechi. ?Armenia, dinainte de
Alexaridru cel Mare avea o civilizatie ispecificd formatd, pe

care a pastrat-o in mare parte' pan& astazi. Cele mai importante trasaturi ale aCestei Armeniii raman totusi acele motive
cari merg inapoi pdnd la timpul dinainte de navalirile indogermanice, chiar inainte de cucerirea Khaltica. Am amintit de
heel popor, Cu nume necurioscut, care insa Si-a legitimat Importanta istricd, prin. lucrarile sale de irigatie. AceSt popor
traeste ined astazi in acel cult al apei, de care Niotteste *Lehtnann-Haupt: adorarea izvoarelor, in special a izvorului Eufratului. Lucrarile hidraulice au fost relliate- de catre Khalti
contopite cu sistemul practicat de rasa mediteraneand a congtrue-

liii6r in stanci, mai ales cu sistemul canaluritor de ifigatie

pdndite pand in Italia. Prin arta acestor lucrdri de irigatie, ei
nu castigat pentru totdeauna o importantd deosbitd.. Armenii
au preluat aceasta artd, desvoltand-o mai departe. Metalurgia

Armenilor i are i ea origina in traditia Khania Din antichitate

pand astazi, Armenii sunt vestiti ca lucratori in
argint. Ei au descoperit argintul Tula,
Lehmann-Haupt a si
ndunat dovezi din cele mai,indepartate vremuri
ei au invental
ote101, pe care Grecii; dupd numele 'poporului vecin' Si inrudit al

numesc Chalyps (gen. Chalybos). Tocmal in aceste domenii au desfasurat o activitate extraordinard, deveChalybilor

ml

nind prin aceasta si maestrii popoarelor invecinate. Culttira

de vie dateazd din vremea Khaltilor,

vi.tei

fiind necesar in

cantitali mari pentru scoppri cultuale, dupa'cum ne arata deL42o-

peddle dela temphil Chaldis dela Toprak-Kaleh. Armenii eran

vestiii. in antichitate pentru priceperea lor la vfnuri. Pana astazi,
vinuf armenesc este de un gust rar, dupa cum he marturiseste
Nansen. lnsfarsit, inca dela Herodot, Armenii sunt vestiti penIra cresterea vitelor. Dacd ne gdndim ca Armenii; ea popor
de agricultori ' au educat intotdeauna pe. vecinii lor, recunoastem in aceasta o manifestare de cea mai veche traditie.
Ca incheiere putem spune, ca Armenii au- exercitat o puterflied influenta asupra civilizatiei in general, ineepand chiar din
timpurile dinainte de crestinism.'
Pastor Lic. Klinge

www.dacoromanica.ro

')

40,

4,

ti

....

it

0,

r.,

4
K$

zi
1

e
-.....

A.

izI:i

kFica4
1...}.

......

00

N;..

.Ak..` ..MFN 4.6.:...,6.'

CRONICA CULTURII ARMENE

IX. Razboiul religios

Secolul de aur al vechei literaturi armene a Inceput,
dupg cum am vgzut, In capitolul trecut, prin stradaniile
depuse pentru a creea un alfabet propriu si a remit sg
asocieze o intreagg genergie la un efort cultural care a dat

literaturii armene o serie de traducen i

capodopere

originale. Aceasta a durat deabia o jutale de secol,

.

dupg care procesul evolutiv a fost deodald Intrerapt din

mersul san ascendent.
Pentrucg exact la jumglatea secolului al cincilea poporul armean era silit sa intre intr'o luptd pe viat
pe moarte pentru ca sd apere religia sa cresting In
contra Persilor, cari Incercau s introducd cu sila idolatria In Armenia. Rgzboiul inegal ce s'a partat intre aceste cloud popoare a oprit mersul ascendent al gndirii
poporului armean, mutncl pe alt teren Intreaga preocupare a locuilorilor Armeniei.

Are loe rzboiul Vartanienilor,

unul din
cele mai stralucite capitole pe care l'a inscris vreodat istoria
poporului armean. Aceasta nu pentru vitejia cu care s'au luptat
ostasii armeni pe cdmpia Avarair contra armatei cu mult
mai numeroas a Persilor, pentru apdrarea credintei crestine
im7

ci pentru spiritul national pe care l'a format aceastd luptd si

care a fost pstrat secole deardndul in constiinta poporului
armean, contribuind in acelas film) la pdstrarea caracterului
sdu specific.

www.dacoromanica.ro

Rdzboiul Vartanienilor n'a rdpit poporului armaan multe vic-

time ca numdr,
au cdzut abia 1036 de viteji in lupta de
pe cdmpia Avarair si in r'dndurile lor cale mai prominente figuri de conducdtori politici ca: Vartan Mamiconian, Vahan Amatuni, Gareghin, Hmaiak, Artak, Khoren, Tageai, numa ce surit
de preamdrire al poporului arsi pdnd astdzi obiactul
mean si pentru a cdror comemorare existd o sdrbdtoare a

Vartanienilor. Insd acest rdzboiu n'a fost numai o luptd intre

Ylou popoare, rci mai Cu seamd infra doud credinte, precurn si
intre civilizatiile legate de ele, luptd, ce Insdritul si Apusul l'au
purtat incdodatd pe pdm'antul armenesc, pentru ea la urnid
suflietul armenesc sa fie legat de Apus si liberat definitiv de
sub jugul gndirii si culturii pe.rsane. Prin ,urmare nu era numai

o luptd de orientatie politica, care la un moment dat 'a avut

reprezentanti pro i contra, ci mai cti seamd o luptd de neatdrnare spirituald care era sd traseze in mod definitiv drumul culturii armene.
In ziva de 8 Octombrie a acc...stui an impdratul
Anul 451.
convoaca 111 k2alcedonia al patrulea conciliu ecumenic la care

Armenia nu fu in stare sd participe, probabil din cauza rdzboiului religios /pa care trebuia sd-1 poarte in acelas an contra
Persilor. Din cauza acestui conciliu din Calcedonia se deschide

mai tdrziu un abis mire biserica armeand pe deoparte si

serica catolicd si ortodoxd, pe de altd parte, abis cdruia

bibi-

serica armeand Ii datoreazd in parte caracterul sdu specific.

Dacd este adevdrat Ca din cauza rdzboiului Civil poporul
armean n'a avut posibilitatea sA aibe reprezentantii in conciliul dela Calcedonia, nu este mai patin dievdrat c niai tdrziu poporul armean a refuzat adeziunea sa la hotrdrile luate
In acel conciliu, cdutdnd legdtura sa cu biserica lui Christos
rn adeziunea sa ia primera trei concilii din Niceea, Ephes
Constantinopole.

Caracterul specific pe care biserica armeand

pdstrat si
pe care continua sd-1 pdstreze, rdindn'and credincios oriodoxiei
sale proprii, este desigur unul din elementele specificului cullurii armene care a pdsit sacole deordndul laolaltd ca Biserica
arm eand.

Aunt 461. Se urcd pe tronul catolicosal Ghiut, unul din cei

(ma

apiopiati discipolii ai lui Sahak si Mesrob, si care este

socotit unul din cei mai de vazd catolicosi armeni pentru patrio-

www.dacoromanica.ro

lismul si pentru spiritul sdu organizator. A arhipdstorit Armenia

pfind in anul 467.

Dup rdzboiul religios tara incepuse sd' se linisteascd un

moment, gdsindu-si treptat linistea sufleteascd

'ineepAnd

se ataseze mai mult de valorile sale spirituale, impins de un

instinct de conservare.

Intre aceste date si in timpul catolicosului

Ghiut se Infiinteazd unul din centrele cinturale ale Armernei .de
tre Tatul, Cu numele cdruia se numi mai tdrziu Tvlndstirea
lui Tatul, devenind un focar important de studii si 5tiint. Este
amintit deasemeni Varos, fratele lui Tatul, care la rdndtil su
iUfiinteazd o a doua mdndstire, numind-o Mdndstirea lui Ginut,
probabil dupd numele catolicosului din timpul acela, tranfformdndu-1 iintr'un focar cultural. (Orman-tan: Azgapalum", pag.
443-4.)
Anal 461-478.

Este

prima

mandstire

aniintitd

istoria
culturii
artnene, cu toate cd se pomeneste de centre bisericesti si in
e.colul precedent, in timpul catolicosului Nerses. In aceast
in

periOadd Andndstirile devin focare culturale, concentrnd in ele

intregul efort al gdndirii. Mai tdrziu mdndstirile erau s devin
nddposturile valorilor spirituale sewlare ale poporului 'armean,

de unde gdndirea armeand a infruntat secolele

si vitregiile
popoarelor.
Anal 478. Este ales catolicOs Hovhan Mantacuni, 'unul din

discipoiii lat. Sahalt si Mesrb, care nu numat cd are o actiVitate

prodigioasd in decursul celor 12 ani de catolicosat, idar

Se

e'videntiazd ca una din figurile cele mai proeminente ale filologiei armene. Lu i se atribue no.ud cnoane, discursuri, prep=
.si CAteva canta.te (aracan) alese.
Operele lui Hovhan Mantacuni nu sunt numai pagini alese
de literaturd. In ele gsim lmiiriri despre. obiceiurile secolului,
Pentrucd Mantacuni in discursurile sale face aluiie i la obiceiurile din- timpul sdu, blamdnd unele din prtile lor rele.
Operele lui Hovhan Mantacuni sunt in parte traduse si in
limbi strine. Amintim:
Alti e
Prof. Teza: Una 'Okra di Giovanni 111andacuniese
Memorie della 11. Accademia di Scienze, Lettere ed Arta di Padova

1889-90, vol. VI
J. M. Scmidt: III. Ileden (les John Mantlakuni, Redenburg, 1871.
Anul 478-484. Se aminte*te de Ldzar din Pharb ca fiind

caaborator al catolicosului Hovhan Mantacuni sr al principelui

www.dacoromanica.ro

Vahan Mamiconian, din satul Pharb situat in provincia Aragadzodn si care din indemnul lui Vahan Mamiconian a scris
o opera istorica incepand din timpul cand regatul Arsacizilor
u fost impartit in cloud, pand la razboinl Vartanienilor, descriind
insfarsit si lupta lui Vahan 'IVIamiconian contra Persilor. Afar5

de aceasta istorie a mai .ramas dala Lazar din Pharb si Epislolei Mire Vuhad Mamiconian", care descrie clerul dela starvitul Secolului al V-lea precum i moravurile

Lazar din Pharb este deasemeni tradus in limbi straine:

Lazare de Pliarbe: Ilistoire d'Armnie", publie, dans la collection des IIistoriens anciens eL modernes de l'Armnie, par V.
I.iinglois, Tome II (p. 253-368). Paris. 1869.
Lazare de Pliarbe: Atirg de la vie politique et guerrire
lui prince Vahan le Mamigonien". TraduiL par le P. Garalied Kaliaradji, 1843, Paris, p. 48.
Anal 483.
Se repar catedrala din Ecimiadzin de catre
Vahan Mamiconian guvernatorul Armenei, in timpul catolicosului
I loyhan Mantacuni (478-490), dup chiar marturia istori-

cilor contemporani; Si au venit apoi in orasul Vagharsapat...

la sfanta biseric catolicosald, pe care au reconstituit-o Cu o
m5reata splendoare, aceast opera a strmosilor lot' (Lazar din
Pharb, Tiflis, 1904, pag. 157.) Catedrala din Ecimiadzin era
construita in anul 303, si probabil ca din cauza invechirii s'a
simlit nevoia unei reparatii radicale. Ea a mai fost reparatii
mai tarZiu, in anul 618.
In aceast perioadd arhitectura afrneana incepe sa-si capete
fizionomia sa aparte, contopind in sufletul poporului armean
influenta stilurilor straine cari incepuserA sa intre in Armenia,
-

data' cu crestinismul, din Grecia 5i Syria, si and nastere iinei

sinteze specifice.
Auld 484.
In urma tratatului dela Nuarsac intre Armeni

si Prsi Vahan Mamieonian este numit. guvernator al Armeniei

si sunt redeschise scolile publica. Dup perioada .mdhorat de
treizeci de ani ce a urmat razboiului Vartanienilor, gandirea arineand se reinsufleteste intinzandu-si elanul mai cu seama asupra creatiilor arhitecturale.
4nul 486. Principele Sghag _Gamsaracan cldeste biserica din

cu cupola din Armenia

pe care o cunoastem si una din mimmile arhitecturale care dovedeste existenta unui stil aparta in Armenia Inca' din secolul
V. cand Apusul nu poseda stilul cupolai si prin ,urmare nu
putea sa influenteze asupra. stilului din Armenia.
Tekor. Este cea mai veche bisericd

www.dacoromanica.ro

10

Prin Teltor se explica 'din contra genul influentei cu care

Armenia insasi era sa patrunda in Europa prin stilul
Printr'o coincidenta curioasd exteriorul cupolei de pe mormantul lui Calla Placidia din Ravenna se aseamand cu cel al
bisericei Teltor. Ele sunt construite cam in aceeas vreme. Aceasta asemanare evidenteaza ca arhitectura armeand isi facea
intrarea in tara clasic italiand cnd la Ravenna se gasiau
vice-regi armeni ca patricii Nerses si Isahac, cari guvernau
Italia." (Par. Gabriel Nahabetian, ,,Pazinaveb", 1933, pag. 105.)
Strzygowski care a studiat in cloud mari volume arhi teetura armeana, socoteste biserica din Teltor, ca fiind expresia
r.;ea mai veche Si cea mai autentica a stilului armean, cu toate
ea altii gasesc pe ea urmefe stilului sirian. Astfel bizaritinologul
Charles Diehl serie intr'un studiu despre arhitectura armeana
din secolul al VI-lea si al VII-lea (Revue des 'Etudes Armaziennes", Paris, I, No. 3, 1921, p. 221-231.)
Biserica din Teltor prezinta aspectul unei bazilici, inainte
ea ea sa fi fost transformed' prin adaugirea unei cupole.

Ea lasa sa se intrevad in mat ciar tot ceeace ea

datoreaza, in special in fatada sa occidental, modelelor syriene.

Aceast influent apare si mai clara in decoratiunile

capi-

tolelor cari impodobesc coloanele sau pilastrele; foi de pdlamida)

ce se desvolt in aceast vita de vie incarcate cu,ciorehini grei

de struguri se desfasoara ad i in ramuri, si toate aceste ornamente sculptate sunt ea gravate la suprafata de piatra care acopera o Mliddioasa broderie. Nu trebuie nesocotit in toate aCeStea

si chiar Strzygowski cedeazd

un puternic curent de influenta aria, 'asemnator celui care se manifest in Syria si o
Stransa inrudire cu arhitectura acestei regiuni."
Auld 486-490.
Se credea ca intre acasti ani ar fi scris
Moise de Khoren istoria sa.
In prezent este o controvers intre savanti atat in privinta
personalittii lui Moise de Khoren, cat si" a perioadei in care el
a trait. Ei sunt de acord ca. Moise de Khoren .ntr .este un autor
din secolul al V-lea, ci el si-a atribuit numai calitatea de autor
din acest secol, numai pentru ca sd dea o mai mare verrosimilitate
istoriei sale. Oricare ar fi ins sentinta lumii sliintifice -atat in
ceeace priveste persoana i timpul in care a trait, cat si mai
Cu seama in privinta autenticitatii faptelor relatate de el,
Moise de Khoren a jucat un rol din cele mai importante in

www.dacoromanica.ro

decursul secolelor in psihologia poporului armean, creind nucleul unei istorii nationale pa care a cladit patriotismul generaOdor. Dupd traditie el ar fi din satul Khorunc din. regiunea Taron si nepot de sord al lui Mesrob. A scris o istorie a Armenilor
si

avut ca

izvoare Sf.

Scripturd,

pa

Eusebiu, Marabas

Cadina, Lerupna din Edessia si Josif us, vreo zece istorici greci
precum i vechi autori armeni necunoscuti si legendele arme-

nesti, avand ca singurd preocupare sd ticluiascd" o istorie a

Armenilor unicd si integrald.

Moise de Khoren este unul din acei istorici armeni cari au

fost cercetati cu interes de cdtre savantii din lumea intreagd. Nu

numai ca operile sale au fost traduse in mai multe 'limbi, dar

i s'au consacrat numeroase studii in limba armeand si multe
limbi strdine.
Dintre traducen i amintim:
Epitome commentariorum Moysis Armeni de origine et de rebus Armenorum et Parthorum item series principum Iberniac et
tieorgiae cum 'nobs et observationibus Henriei Brenneri. Stockholm,
1733.

Ilistoire de l'Armnie" de "Moise de Khorenatzi, auteur

ar-

Mnien classique chi V-me sicle, traduite par P. E. Le Vaillant

de Florival Paris. Premire Edition, 1836. Deuxime Edition, 1811.
Troisime Edition 1845.

Histoire d'Armnie". Moise de Khorne. Dans la _Collection

des Historiens anciens et modernes de l'Armnie", publie en franvais par Victor Langlois. Tome deuxieme. p. 45-175.. Paris, 1869.
Des Wises V0111 Chorene Glieschichte Gross-Armeniens. Ails dem

armenischen bersetzt von Dr. M. Lauer. Regensburg, 1869.

Storia di Mos Coreaese, versione illustrata dai Monaci armeni
Mechitaristi, ritoccata quanto alto stile da N. Tommaseo. 'Venezia. 1841.

Mos Coronese, slorico armeno del quinto secolo, versiao. di

Gius.eppe CapeBelli. Venetia, 1841.

Are deasemeni cloud traducen i in limba rusa de catre Diaconfil

Hovsep Hovhannesian (1809, Petrograd) si de cdtre Emin (1858,

Moscova), si o traduccre in limba ungard de catre Christoph

Szongot (1892, Charla). Au scris studii despre el:
.

Landire (Notice sur Moise de Khorene, Itt au congrs historique, 1838), Saint-Martin (Notice sur la vie et les crits de Moise
de Khorene), Piehard (Essai sur Moise de Khoren historiLn arm
Dien, Paris, 1866), Victor Langlois (Etudes sur les sources de

www.dacoromanica.ro

12

wire d'ittruinie de 111oise de Klioren), Auguste Carrire (Moise de

lilioren el les 6n6alogies patriarcales, 1891; Nouvelles sources de
f1linse de Khoren, 1893; La Lgende d'Abgar dans l'ilistoire (l'Arm(mie de Moise fe Khoren, 1895), Fred._ C. Conyheare (The date
II Moses of Klioren, 1901), etc.

Se .elddeste biserica, SI. Hovhannes din Ereruk in timpul catolicosului Babken I. (490-516). Biserica din
Ererult este 'unul din monumentele cele mai .caracteristice din
Armenia care milinteste de arhitectura -bisericilor din nordul
Syriei,
cum obsearvd Charles Diehl,
cu toate cd stilul
dela Ererult nu a fost rdspdndit in toatd Armenia, formAnd,
dupd Strzygowslti, un fel de exceptie,.
Ererult este un sat . pustiu ce se gdseste in partea de
riisdrit a regiunii Araratului, la dreapta rdului Achurian, cu
o bisericd monumentald" pe vremuri, astdzi. ruinatd. Turcii
mituit aceastfi bisericd Cazdl-Cule, dupd culoarea rosie a pietreIor sale si a formei cupolei." (Par. S. Ephrighian, BnaViarie
barman", 1903, Venetia. lar Charles Diehl serie, in articolul
amintit mai sus, urmdtoarele:
Din aceste monumente (ale- secolelor V si VI) cea caracieristicd este desigur biserica din Ererult. Veti ft impresionati inAm11 500.

data de insemdnarea ei cu bazilicile din Syria de Nord, ca cele din

Itoueiha sau Qalb-Louze, Bekirha sau Tourmanin. Fatada. occidental(' cu cele cloud turnuri asezate in laituri, usa de intrare
*ea baiandrdc (traverse de piatrd intrebuintatd pentru ornamentarea pArtii de deasupra ferestDelor si usilor) ,ridicat deasu:

pra de un arc de descdrcare depdsit, cu fereastra triplii tare

se deschide sub frontonul triunghiular si ciubucile curbe strdngdndu-se in spirale cari incadreazd ferestrele, este, in Privinta

aceasta, de un aspect foarte semnificativ. In acelas fel,

fal'a

lateral(' .de sud, cu tindele sale spre 'frontonul triunghiular precednd usile de intrare si idecoratiunea ferestrefor, dove'tle*te in
mod absolut aceeas inrudire. Decoratiunea capsitelelor, cu eel'.
curile sale inciiiznd stele sau cruci, puree& din aceea_s riginfi; chiar Strzygowski a trebuit s recunoascd aceste influente
syriene, si declard cd in arta armeand, biserica din Ereruli
constitue o exceptie."
H. Dj. Siruni

www.dacoromanica.ro

MUZICA ARMENEASCA

Oaracteristica muzicii armene

D-1

A.

publici dela un limp incoace,

Ciobanian

In

revista d-sale Anahit", Cu o srguinti denin de aprecial,

diferite studiii rimase dele marele maiestTu al muzicii
-armene, Komi[as, care, dupi cum am mai scris, a Incetal

din viati acum doi ani, dupd o lungi suferintil

proape 20 ani, intr'un ospicin de alienati.

de a-

Paginile pe care le publica D-1 Ciobanian nu constitne

un stndiu intreg.

Alaiestrul, cu spiritul nimicit,

la

.o

vrst abia de 44 ani, adjci In deplinitalea puterilor

sale, nu avusese Inca' limpul sa adune In studii rodul cerectirilor sale, Diruindu-se mai en searnii chemirii de
a. scoate la lumina cntecul arnienesc, el si-a epilizat
puterile, citutand material si muncind din greit sit smulgi
taina secolelor Ceeace ne-a rimas dela el ca scrieri
stint comuniciri serse pentru congrese internationale de
iituzicii

Fragmentul pe care-I publicim aci este scos dintr'0

el In congresul Asociatiei Internationale de INIuzici, reunit la Paris, In primivara anului
1914,
conferinti pe care a tinut-o pentru a litintrri notele
caracteristice ale cantecelorarmenesti religioase
po-

conferinti tinuti de

pulare, si

pentru a anta bate acele

influente vitrege

pe care stiluri muzicale striine le-au introdus In cilnlecele bisericesti si ale trubadurilor armeni.

Doamnelor

Domnilor,

Dati-mi Vote, pentru a incheia, sa va spun cdteva cuvinte

despre influentele muzicii strdine in muzica r2ligioasd $i popular a Armenilor. .Din diferitele muzici strdine, cea tured

www.dacoromanica.ro

14

persan, au influentat mai ales muilca noasird-religioaSd; prima

in Armenia de Apus, care de un timp indelungat .se gseste

a doua in Armenia de Rdsdrit
sub stdpdnirea turceascd,
inainte de a fi: anexatd de Rlki, a fast, hied ,din tiMpul
pierderii independentei 'sale, sub stdpanirea p.ersana.
Influenta muzicii turcesti asupra celei armenesti a incpnt
in felul .urmdtor: La Armeni a rdmass -din timpufi strvechi
obiceiul de a se cnta la reuniuni familiare c.Ontece religioase.;

In Turcia, dasclii, sau cntdretii de biserick au "inceput sd

orneze cntecul armenesc cu colorituri tureesti, pentru a fi pe
placul bogdtasilor, cci muzica religioasd armeand, prin cameterul ei nobil si pur, nu are me,nirea de a xlistra. pe aaspetii si
bogdtasii aceia, cari departe de patria lor
in Constantinopole .sau in alte orase mari
iuseseed pdtrunsi intrucOtva de
'gusturile i .obiceiurile turceSti. lat deci in ce fel, muzlca religioasd armeand si-a pierdut putin Cate putin, in orasle acestea
din caracterul national si a bdpiitat
Mari, din puritatea ei
moliciune turceascd. Dela mesele bogdtasilor aceastd inflUent
biserie.i. Bogdtasii, cari in acea epocd
vdtmtoare s'a mutat

se gdsiau in capul adMinistratiei noastre biserieesli, au Obligat pe cOntdren sO cOnte in hiserici in stiluI turcesc preferat de ei. Prima vietinid a aceitei alterdri a fast Doonnze Milue.;:te. Mai intai au incePut sd inearce melodia primitivd armeneascd cu forme turcesti; apoi fiecare cOntdret incepe sd
inventeze dupd placul lui, intotdeauna insd intr'unul din modurile muzicii turcesti, Cale o melodic pe.ntru Dot-mute Milueqte.
Dupd Doonme Miltreqte toatd muziea armeand a inceput sd

fie cantata In genul celei

turc.esti.

Celelalte parti ale muzicii

bisericesti n'au fost influentate att de add= ea Liturdhia.

S'au inmultit melodiile rfundamentale, inctircOndu-se Cu umpin-

turi (fioritures) tureesti. A venit un timp cdnd cOntdretii acestia

au pierdut chiar i intonatia nationald si au introdus informtiile nazale si guturale pre.ferate. de Turci.
Acelas lucru s'a intOmplat si in Armenia de Rdsdrit, cu
!deosbire ca acolo muzica persand a fost acaea, care a exercitat o influentd asupra muzicii noastre.. Simplicitatea melodiei
armenesti, puritatea i naturaletea el, s'au pierdut in multimea de coloraturi i triluri guturale, specifice muiicii persene.
Anania din Sirag, eruditul muzicant rmean din sec. VIL in lucrerea sa i,Pentru voci" serie: ,In imnurile (saracan) biseriqii arinenesti -cuvintele sunt acelea care trebue sd capteze:.mai mult .

www.dacoromanica.ro

15

atentia ascultdtorilor, decat muzica"; adicd saracanele erau con

Icepute sub forma' de recititative. E ciar deci, ca bate acele

ornamente, care incecau saraCanele cu poveri (fioritures) inutile, .sunt de proyenientd strdind.
In cantecele profane, spune.Anania, trebue s precumpdreascd

inuzica, insd fed sd intunece intelesul cuvintelor. Asa cd, cbiar

si in-cOritecele profane desvoltarza muzicald .nu se departeazd
'debe deja intelesul cuvintelor si ii serveste doar la o fideld
si mai puternica. exprimare.
Un alt 'autor, marele muzicant Hamam Rdsdriteanul (sec. X)
spune: Cantecele bisericesti trebuesc cantate .nu in mod- tailgnat, ci inteo forma sprintend.. Nu trebue s ridicam deadatd
vocea .sa.0 s'o coboram, pentrucd aceasta poate sa strice mdretiei rugeiunii".

Dar dovada cea vie en am aflat-o in faptul ca melodiile

religioase, pe bare le-am .gdsit in sate, si in mandstiri Vechi,
Se infdtiseazd, in forma lar primitivd, aidoma cu cantecele
'pOpulare., care constitue pldzmuirea originald si netgdduit a
tdranului armean.
Pentru a defini, in cateva cuvinte, in ce constd originalitatea
.stilului arrnenesc, trebue sd spun cd, in muzica noastrd reli-:
gioasd si la Cantecele noastre populare, gamele n'au debe bolotaturi de -prisos, .si lipsite de sens, ci ele nu isunt -altceva deeat
intervale care se tidied sau coboard cu secunde sau tertey
'cu absenta totald a trilurilpr:.indifinite, cu.absepta.Eemitonului cron-fatic; fiecare treaptd a unei game ,corespunde Cu intonatia vocal
a limbii armene si Cu punctuatia ei, si aceasta se explica: prin
faptul c cuvintele canteeelor populare si .bisericesti precurn
si muzica lor sunt elaboran i ale ,.'aceluiasi autor.

Gamele in muzica armeand, sunt formate in asa let ince cloud tetracorduri se leaga. Intre ele in .felul urn-at-or: .tonica
lmodului se gseste la mijloc,.iar clelalte trepte ale tetracordului

pornesc dela :ea, pentru a urea sau cobara, si. aceste -arcari
-coborei se fac in asa fe!, ince impreund cu 'fiecare ifitervl
be urea sau coboard, formeaz'd .o septime minora, ce,- in muzica
:armeand, joacd rolul pe cure-1 are octava in muzica europearia,
Sunt Inca multe: caracteristici in muzica armeana, relative
Ja ritm, indsurd, intonatia vocal, etc., dar o ldmurire completa si amanuntita ;ar cere _ prea muft timp .Cele cateva am-

' nunte speciale, pa- care le-am evidentiat, cred ca suni destble

www.dacoromanica.ro

16

ventru a ne da o ideie generar despre caraderuf original al

stilului muzicii armenesti.

Muzica straind a avut o influentd foarte mica asupra muzicii populare armenesti; deoarec popOruf. cant mModia turca
in cuvinte turcesti, melodia persand in euvinte persane, me!odia kurda in, cuvinte kurde, etc. si niciodat o me,lodie gtriria
in cuvinte armenesti; cantecele artnenesti le canta pe meloclii pur
nationale...Numai ca .trabadurii ,cari canti5 foarte adesea in
orase, pe la casete' bogtasilor, intrebuineaz melodii straine
potrivite cuvintelor armenesti, pe care l compun dupa rein general arabe, persane Si
guli straine de versificatie,
turcesti.

,Acci dintre irubadurii

din orase, cari n'au constiinte de

arta. Str-diria; .con-ipun 'canteee urmand versificatia poptilarli, dar

meloditle, concepute de .ei urmeaza, spiritul general al muzicii
,

strainer popularizater ins prin instinct.

irisusese cateodata cantecele acestea din &m'a,
pranii
insti le indreapta tara voe, dandu-Ie, in timpul cantariii, un
colorit pur armenesc.

Influente strAine se observa cateodata la tarani, doar la

intonatii vocale si aceasta numai la brbati; femeile au pi'istrat
nealterat. stilul national si modul de a canta armenesc.
Komitas

www.dacoromanica.ro

FOLKLORUL ARMEAN

Proverbe despre magar

Cand mdgarul indndned iarba pe care n'a mdncat-o niciodatd,

ii doare capul.
Mdgarul e mdgar, dar catdrul e si mai rdu.
II intrebi pe mdgar Cite nevestCare si el iti aratd intreaga
berghelie.
Nu inhrna mdgarul in lo2u1 calului.

Nu se intinde un trandafir sub botul mdgarului.

PAnd nu-1 bati, mdgarul nu-si cunoaste lungul botului.
E mai bine sd ti se zied,

eti rdu, dent s

te numiascd

mdgar.

Ce $tie mdgarul ce-s migdalele; el paste numai buruieni.

Mdgarul s'a dus de 49 de ori la Ierusalim, dar tot mdgar
a rdmas.
Intotdeauna sunt multi cei cari ar vrea s scoatd potcoavele mdgarilor murti,

www.dacoromanica.ro

18

E rusine sd te uroi pa in migar, dar e si mi rusinos s

te dai jos de pe el.
Pand nu-I bati, mdgarul nu-ti poart povara.

Mdgarul bun, sub povard se cunoaste.

Mdgarul flmdnd viseazd ea se eta', in grdnar.
Mdgarul munceste, dar calul mdnnc...
Cu eat mer;arul munceste mai bine, Cu atdt orzul se

in-

multeste.

Sunt lungi urechile mdgarului, dar mintea-i e scurtd.

N'a putut sd-si potoleascd furia pe mdgar, si atunci
btut seaua.
Cand magarul imbdtraneste i furnicile se urea pe el.
S'a dat jos de pe cal, si s'a suit pe mdgar.

Cdnd vorbesti de mdgar, sd ai nuiaua

la indemnd.

Bate seaua, sd simtd mdgarul.

Frica-1 face pe mdgar mai iute de picior decdt calul.

Sd nu mori, mdgarule! Primdvara-i pe aproape i iarba
creste.

Sub povard, mdgarul nu rage.

0, timpuri, timpuri, in ce stare am ajuns. Armsarii mandricd paie, iar mdgarii orz.
Ii dai in cap mdgarului si el se intreab: ce-i multimea
-

asta?"

Il faci pe mgar sa ragd si dupd note.

L'au chemat la nuntd pe mdgar, dar el nu s'a dus; si-a
zis: ori lemnele, ori apa le lipseste".
Se face cumnat cu mdgarul, pn trece puntea.
Pand nu intr mdgarul in grajd, stdpdnul nu trece inainte.
Pe mdgar it bati, pe om: il faci s inteleagd Cu vorba.
Dacd nu s'ar fi gsit mdgari $i printre oameni, pretul
lor nu ar fi fost atdt de scdzut.
Pe mdgar, numai bdtaia Ii face sd umble,
-

www.dacoromanica.ro

19

Metafore
e sgarcit.
Mused stafida din sapte locuri
nu e lucru curat.
Lintea are pietre
nu poate pdstra un secret.
Sita-i gdurit

a face nazuri.
Nu vreau, pune-mi-o in buzunar
A citi evanghelia peste capul lupului , a da zadarnic sfaturi.
binele ce-1 fac nu e recunoscut
Painea mea n'are sare
e frumoasa.
Lumineaza pand si peretii intunecosi
sd-ti fie invdtdturd de minte.
Sd-ti fie cercel la ureche
am sd fiu
Sa mai fiu ()data mireasd, am sa caldresc bine
mai intelept, dacd am sd ma nasc a doua oard

Urari
Rdsplata sa ti-o primesti dela Dumnezeu.
Dumnezeu sd aducd belsugul in ograda i granarele tale.
Usa-ti fie mereu deschisd, iar vatra caldd.
Sd nu ti se loviased piciorul de nicio piatra
Cu sapte inimi sd te asezi la masa.
Sa n'apuci zile rele.
Sa se scoboare lumina peste mortii tat
Sa fii tata a sapte copii.
-

de crengi sd ai.
Sd 'nmuguresti sa 'nfloresti.
Mana-ti s'ajute pe toti.
Ultimele-ti zile sd fie binecuvantate.
Harul lui Dumnezeu sd se scoboare peste tine.
Painea sa-ti fie caldd, iar apa, rece.
Sd nu te lase Dumnezeu sd ajungi la usa dusmanului tau.
Sa nu ti se atinga piciorul de piatr, iar degetul
Mii

Dusmanii-ti sd orbeascd.
Dumnezeu sa nu-ti scurteze mana.

Masa ta
Nuntile si

fi

mereu intinsd.
botezurile sd fie zilele-ti rele.

www.dacoromanica.ro

20

Sa nu te uiti la mana altuia.

Sa te gaseascd binecuvantarea celor 318 patriarhi.
Sa nu se opreasca debe fumul cosului tau.
Bratele sd-ti fie vesnic vanjoase.

Blesteme
Sa ramai neimpart4it.
Sd ramal cu amandoi ochii orbiti.
Sufletul sa ti-1 la diavolii, iar lesul mollahil.
Sa nu mori in casa ta.
Sa intri in pamnt.
Serie-ti-s'ar numele pe o lespede.
Sd ti-se intunece lumea.
Focul lui Dumnezeu sd-ti cada pe cap
Sa intri in al saptelea cat al pamantului.
Casa sd ti se preschimb.? in Sodoma si Gom )1s;
Sarpele negru sa ti se incoldceascd pe gt.
Sa nu te bucuri de roade dela copiii tai.
sa nu jasa fum din cosul tau.
Trupu-li sa devie hraria viermilor.

Sa ti se naruie casa peste cap.

Soarecele sa-ti spurce oala cu unt.
Sa duci dorul zilelor bune.
In duren i si in spaimd sa ti se scurga zilele.
Balbaind sa-ti gasesti drumul.
Lada-ti sa rdmaie mereu incuiatd.
Sa te asezi pe tronul diavolului.
Sa umbli din usa' 'n usa.
Sa te chinuiasca sapte junghiuri.
Loculi ramaie gol.

www.dacoromanica.ro

21.

Juranninte
DuMnezeu mi-e martor.
Soarele mi- martor.

Pe memntul tatdlui meu.

Sd mi se scurgd ambele, lumini.
Sd nu-mi Vdd casa.
Sd-mi oitiasca amdndoi chili
Sd nu ajung viu acasd.
Sd \Tad cadavrul mamei.

Sd n'am noroc de nevastd.

Pe soarele meu cel verde (tdndr).

Sd-mi ingrop copiii.

Superstitii
Dacd cucuveaua cantd pe acoperisul cuiva, e semn ca o sd
moard cineva din casa.
Dacd Laid cdinele sau daca gdina cdntd ca coeosul, se
intmpld o mare nenorocire.
.

Dacd pisica se culcd pe ,patul unui bolnav, acesta se in-

sdnatosqte.
Dacd cdinele mdndned -iarba, se eftineste viata.
Daca ti se bate ochiul drept, vei reui., daca-ti se bate stAngul, nu.
Dad. ti se scarpind glezna, palma sau crestetul capului,
vei primi bani sau scrisoare.
Dacd strdnuti o singurd data, ti se intdmpld o nenorocire;

dacd strdnuti, de clou pri, vei remi in tot ca faci.

Erezurl
Se pune cdmasa sarpelui .in perm copilului, ca sd nu i se
intdmple,vreO nenordeire..

Daca ',Se imputineaszd laptele vacii, se fac rugdciuni.

NuSe, .strigd .duPd omul caldtor, ca sd ajungd teafdr la

casa lui.

www.dacoromanica.ro

22

Noaptea nu se dd cu imprumut fdind, sare oud, jratec.

ca sd nu iasd bel$ugul din casd.
Nu se mdtura prin cast; dupd plecarea oaspelui, pentruca
el sd ajungd cu bine la destinatie.
Se pramdde$te pdine *noud, inainte de-a se fi terminat cea
!Jeche, ca sd nu lipseasca belsugul din casd.
Dacd cineva are febra, il fac sd trend de trei ori prin
fata catafalcului unui mort, ca sd-i dispara febra.
Se considera ca pacat: dacd-ti tai unghiile Dunninicd; daca
calci pe paine; daca scuipi in ap; dacd arunci in foe vreo
plant verde; daca maturi noaptea prin casa; dacd versi apa
in vatrd; daca stai cu bratele intinse in pragul usii; daca
stingi lumanarea sufldnd.
Iti faci cruce eand casti, pentruca necuratul sa nu-ti intre
in gurd.
Unghiile tdiate se aruned in stradd, ca sd nu piar norocul
din casa.
Nu se mestecd saceiz noaptea, Cad e carne de mort.
Fetele trebuie sa mndnce tendoane, ca sh le creased Parul
Nu trebuie s stai la cdpdtd'iul unui bolnav, ca sd se vindece repede.
Prima paine scoasd din cuptor nu se dd unui copil, ca
sd nu-i moard prima nevastd.
,

Cdnd cineva nu are copii, il duc la moard $i-i toarnd

fdind pe cap.
In cele 40 'zile ce urmeazd dup Boboteaza, se pun un
vas cu apd, un vdtrai si un ac, sub perna copilului, ca
nu i se intample vreo nenorocire.
Trad. V. G.

www.dacoromanica.ro

CIVILIZADA ARM E AN A

Femeia armeanA
In istoria tuturor civilizatiilor, un capitol important o
constituie situatia temeii. Ea se p'rezinta. ca. 'un .,oblect

demn de studiat nu nunmi pentru evolutia, prin, card

a trecut felut in care ra privita, ci si pentruca explica
In mare rnasura va!oarea civili.atiei timpului situ.

Femeht armeana, la randul ei, e unul dintre taelorii

cci mai de searna, ai civilizaiei armene; att prin aportut
ei insemnal la viata colectivii a poporului anneal', cat,..,
mai ales prin Pohll preponderenl pe care. ka. jucat In
diversele epoci ale isloriei.
Lasand pentrit alta data dorinta de. a .vorbi despre
Valoarea istorica a teineiii armene, despre cOntributia ei
morala si civilizatorie, .darn mai jos o conterinla . pc
care: D-na ,Ortansa Salmary, una dintre figurile. proc,
minentele . ale miscarii terniniste din Romania, a tinul-o.,
la radio', in 1930, CI' prilejnI ExpOZitiei de. 1.\rtil. Ar-;

meana, aruncand. o privire generala asupra situaticiSOciale

temeii la 1 Armeni.

,Ferneia arinearid 'prin presti iul"de. care -s'a bUchrat inca din

tirnpurile cele mai vechi, prin caracterul

www.dacoromanica.ro

situalia si

.Sa-

24
e,

a avut o influent deosebitd in viata, sufleteasca, a- _pa-

porului armean.
In istoria frdmantatd de culmi glorioase 'si stirbirl dureroase
a acestui popor, figura femeei armene, in cal-hin atotstdp.nitoare
apare plind de demnitate; sustindtoare ddrz a tuturor elanurilor, consolatoare, indrumdtoare, ea 'a impus ca niciuna alta

concretizarea celei mai desdvarsIte armonii in viata familiar.

cea mi puterPrestigiul, sau dinteun inceput stdpdnitor,
s'a menpic zeitate a Armenilor pdgdni Anahit, era fe.mee
tinut intreg, neltirbit, sub toate, formele de oranduiri i. asezdri
matrimoniale si sociale. Pentru prestigiul zeitei Anahit, la. pipovesteste istorieul Agatancioarele templelor inchinate ei,
a murit, in addratie pioasd multimea: atunci, cnd
ghelus,
'proclamdnd crestinismul, "eam pe la anul .300, regele Tirdat
ordond drdmarea vestigiilor zeilor caz* Cu preeddere, inaintea
mergea,veneeChivaleht al zeului Jupiter,
ralia poporului catre puternica zeitd An'ahit; prea. mdrita z:eitd!
slava neamului, mania tuturor darurilor, binerdedtoarea tuturor
firilor omenesti", cum, se rosteau ei, marii regi.
In persoana zeitei Anahit, o femee; vedeau vedhii Armeni
intrupate toate insuWile atribuite de crestini, lui Dumnezeu.
Zeitatea cea mane, Soarele, era reprezentatd tot printeo femee.
Adoratia fanaticd a popOului, exaltnd prestigiul femenin, era
firese.sa" influenteze in Primul rand 6 coneeptie de rdnduiri matrimoniale pdtrunse de psihologia poporului.
zeului Aramazt,

Doar legile armene nu erau Mute de rege sau eapul bi-.

Serica ei de preot, 'printi. .si proprietari egal indreptdtiti. O
comoard pretioasd de. documentare si analiza"! ne .ofend cartea
intitulatd Pravila Armeand"., coleetie ' de legi si regulamente
ulese in seeolul al XII. de scriitorul Mechitar Kos. Acolo gdsim bglindindu-se cea mai neateptatd leginire matrimoniar veche,

o legiuire pdtrunsd de un spirit de echitate necorespunzdtor Spiritului timpului, precizat la unele popoare vechi intruedt priveste
femeia,...printr'o brutald grituire a libertdtilor' si a simtului drepttii. Prestigiul feminin .exaltat .de credintele religioase, !nu a
dus la stabilirea unei reciprocitdti a raporturilor si conditiunilor

de viga dintre soti, inexistentd la alte popoare. De altfel, in

afard de consideratiuni de ondin sentimental, preocuparea de
cdpetenie in directivele legilor matrimoniale armene, a fost in
vechime ea si astzi sfabilirea unei trainige continuitali a institutiei familiei.

www.dacoromanica.ro

25

A vorbi despre femeia armeand, inseamnd in primul rand

cercetarea institutiilor familiale armene, acolo e domeniul ei.
S'o cdutdm acolo. In moravurile si legiuirile popoarelor semitice sl indo-europene, brbatul este personagiul principal, totul

se invarteste in jurul lui, to tul este craat pentru satisfacerea nevoilor sau capriciilor lui; voihtei sale stint -supuse bate:
femee, copii, sclavi, bunuri. Tot barbatut este central institutiilor
sociate, crezurilor religioase si legendelor mitologice. In vechea
legiuire matrimonial armeand insd, centrul it formeazd familia.
Mai mult decal ta tat sau mama, capital este obiect de atentie.
Liberttile si privilegiile individuate ate pdrintilor, sun: numai
inteatat observate intrucdt saiisfacerea lar nu prejucliciazd necesitdtile vitale ale copilului si continuitatea institutiei familiei.

In aceste legiuiri are precadere rasa iar nu individul. Nu pot

ldrgi cadrul expunerii mete atat cat asi fi dorit, intrand prea
mutt in amdnuntul legiuirilor ce sintetizeazd, moravurile, obiceiurile si viata armeand. S ascultdm totusi cateva din cele
culese de Mechitar Kos, pe.ntru ca sd no ddrn Mai bine seama
de spiritul de dreptate si ide generozitate ce caracterizeazd legislatia armeand veche. Se stie cd in legiuirile tuturor popoarelor semitice, arice, bOrbatul se bucura de largi drepturi de
desfacere a cdsdtoriei, dar ca aceleasi drepturi, ,erau refuzate
femeii chiar atunci cand necradinta conjugald a bdrbatului era
flagrantd. Iatd ce gdsim in Mechitar Kos: DacO din pricina unei

un i femeia va pleca de 'lana sotul ei, ducandu-se la un alt

bdrbat si de s e va intdmpla ca acesta si moard, si femeia
se vadd silitd sa se reintoarcd la primul siu sor, o, va pune
se pocdiascd, pentru Ca nu trebuia sd se clued la alt bdrbat,
si s'a

dus. Cu toate cd ar putea sd nu o primeascd cdci ea

fusese pricina plecrii, totusi o va lua pentru a cdstiga un suflet.

Tot asa si dacd barbatul va lua alta femeie si aceasta murind, el
se va reintoarce pocdit la prima sa sotie, aceasta sO-1 primeascd
pentru pocalnta lui."
Iatd ca gsim aci in acelas limp si ,existenta unei conceptii
generoase si mai cu seam existenta unei mdsuri egale neuzitate
pentru ambele sexe.

Dar spiritul ingdduitor si drept al legei armane este si mai

Ovident atunci cand contrar prejudecdtilor existente astdzi inca,

legea aratd o egald asprime atAt femeii cat si bdrbatului neeredincios, admitand reciprocitatea consecintelor in caz de a-

www.dacoromanica.ro

26

dulter. In legiuirile oricdrui popor semitic sau aric, cel putin

in epocile cele mai primitive era stabilit pedeapsa cu moartea
femeii vinovate de necredinta conjugala, si mai aproape in
evul mediu si in Italia, Spania, rasbunarea prin moarte a barbatului contra sotieii infidele, era ingaduita, lar codul Napoleon
chiar, prevede o inegalitate de masuri, atunci cand infidelitatea
este constatata la dofniciliul conjugal. laid ce gasim in Mechitar
Kos: Daca un barbat i$i va ucide sotia pentru infidelitate,
va fi pedepsit cu moartea, caci Domnul a poruncit sa o Orateased, iar nu sa o ucida. Aceia$i pedeapsa pentru femeie, daca
ea a ucis. O masura interesanta poate de stiut, de. tre Don
Juanii nostril de azi, era masura luata de vechii Armeni in
caz de infidelitate a barbabilui. Tot din Mechitar
Kos; Daca
un brbat isi va parasi sotia Cu invinuirea ca are afectiuni penttru o alta, pe un astfel de so t nu-1 recunoaste lege daca nu

se intoarce la sotia sa, iar pentru vina s, i se prescHe 7 ani

Ide penitenta. Da ci insi nu va reveni niciodata la sotia sa leatunci jumatate din averea sa va trece ei si bisericii,
lar el pand la sfarsitul vietii sale va fi considerat un destrhalal"; nu se prea cunose bfectele aceStei legi dealungul vreinurilor, dar cred ea adoptand-o noi, am inbogati subit biserica.
Interesant este faptul ea Armenii n'au practicat niciodata
poligamia. Are dreptate Prof. Minasian, cand spume. ca' in nici-o
tara nu se poate gasi moralitatea sexuala, respectul femeii,

iadoratia marnei ce au fost temeliile : vitale ale poporului arinean Tn religiunea niciunui nonor mai vechi sal] mi nou,

nuvedem o adnratie, care din nunct de vedere al curateniei

.;exuale si ideali7arilor materne. sa -Se noata 'omnara Cu adoratia
din religiunea Armeniai antice.Vedem deci o 'acezare oranduit ne
baza de egabi indrentAtire si rasnundere. nrielnica virtutilor,
dragostei si eredinfei iaf eeeace a fost si tinde sa mai fie 'hied
familia armean. uifletul animator al actiunilor eroice armene,
al rezistentei si tariei rasei lor, isi gisesc isvortil adevarat in
echilibrul sufletese oferit cu darnicie de unitatea familiei armene.
Dar virtutile femeilor armene nu se onresc in camin ,nevoile

si nazuintele vremurilor noui, nu le cruta: le vedem harnice

pricepute afirmandu-se valori in toate ramurile de activitate: in
literatura, inca din secolul al XII. In secolul trecut se disting
D-na Dusap, apoi, marea romancierd Zabel Esaian i poetesa
Sibil; in publicistica, in teatru, unde au ilustrat teatrul turcesc,

www.dacoromanica.ro

27

femeile turce neavand acces, vedem talente puternice p scnele europene, ca D-nele Siranus si Hracia. lar in framantarea
noilor curente sociale femeia armeand isi manifest aspirajiunile
catre viera conform spiritului nou al vremii, in misearea femepista pornita de Doamna Sarpuhi Dusap. In 1906 de alif el,
femeile armene capata dreptul de vot administrativ si eligibili-

tatea, iar in 1918, can:1 s'a proclamat vremelnic Republica Arrneand, ele obtin drepturile politice integrale, trei femei intrand
in Parlament.
Femeile acestui popor faramitit, prigonit, lovit de realitatile cele mai crude, au dus dealungul vremurilor i duc inca
astzi, eroic, c..ea mai sfant si ca mal gre,a dintre sarcini,
aceia de a pdstra in mijlocul teroarei, sau al indiferenjei, datina,
limba, credinjele

traditiile strdmosesti.

Ortansa Satmari

www.dacoromanica.ro

ARTA ARMEANX

Arta armeana profana

pin nefericire, aria armeand profand. e.foarte putin stiidial& E adevdrat c -ea nu-i untii. din genurile cele mai
fecunde ale artei. armene, i Mel macar una dintre expresiile ei originale. Totusi, nu ar fi lipsil de interes daca
am arunca o privire asupra.ei.
Fragmentul pe care-l.publicam mai jos, si reproducerile
cari II intvarasesc, sunt extrase._dintr'o .lacrare- a Prof.
Frederic Macler, bun cunoscator al isloriei,. artei si culturii armene,
intitulata L'EnIuMinure Armnienne Profane", Paris., 1928.

Nu e prea multd vreme de cdnd, inteo lucrare de \ vulgarizare care avea pretentia cd e compleetd, autorul, Karl .Woer-

inann, nu cerceta in desvOltarea artei armene &cat documentele religioase.1)

1) G.

F.

Karl Woermann, Geschichle der Kunst alter Zeilen

und Viilker.... 2. Band (Leipzig und Wien), 1905,

www.dacoromanica.ro

29

Aci trata despre Armenia in raporturile ei cu Siria si Asia

Mica; trecea 'repede peste influenta helenistica ,roman& si sasaiida si cerceta si in arhitecturd ca si in pic turd si caligrafie, nuai monumentele de aspect si continut religios.
Chiar pentru 'evul mediu, acest savant nu recunoas le mare

originalitate artei armene. Die armenische Malerei lasst sich

heute nur noch in den Bildeshandschriften verfolgen in dehen jetzt auch die eigentlichen Figurenbilder auf bizantinische
Grundlage ein immer armenischeres Geprge erhalten". (op. cit.
p. 132-133). Un singur capitol, dupd mentiunea influentei bizantine asupra documentelor religioase, pare ca.' face aluzie la
monumentele profane:
Dagegen erhalten weltliche Vorgange mit Vorliebe ein asiatisches Geprage. Die eigentlichen Verzierungen aber bewegen sich in der bereits (S. 76) geschilderten gleisen Folge
richtig wetter... (op. cit. p. 133).
Si de atunci, Armenii ca si armenologii n'au consacrat, dupa
Cat stiu, vreun studiu special si de important& picturii armene profane. Este adevrat cd nu sunt multe docomente
tare sd facd cunoscut acest domeniu determina, al artei. Cele mai

bogate colectii de manuscrise armenesti nu sunt in Europa si

ar trebui mult timp, fait' sa mai soeotesti celelalte greutati
ca sd le despoi metodic pe cele mai importante din Erivan, Ecimiadzin si din mdnastirea Sf. Iacob dela Ierusalim.

Si cu bate acestea, arta profand trebuit sd fie reprezentatd cu prisosintd la Armeni ca si la alte popoare tivilizate
din Evul Mediu, mai ales daca ne cobordm pan:A in secolul
XVII-lea al erei noastre.
Dar atdtea ruine si atdtea devastan i au nimicit multe comori
ale Armeniei ineat mai curand trebuie sd te miri cd mai gasesti
'acolo urmele unei civilizatii de mai multe ori secular.
Daca arta crestind din evut mediu .are hE.,tagaduit prototipul
sdu in productiunile artistice pdgdne ale epocelor precedente,
nu va trebui sd ne. mire ca o art& p:ofan5 dar nu asa bogan
reprezentatd si mai putin inzestrata decdt pictura a stdruit in
tmpul evului mediu, pentru ea sa reinfloreased cdnd artistii1
Si amatorii de carp frumoase ar da semn de oboseald cu privire
la productiunile religioase. Oricine a auzit vorbindu-se in ceeace,
privete domeniul bizantin, despre Calendarul din 354, ciespre
lijada din Ambrosien, despre Virgil din Vatican, despre Disco-

www.dacoromanica.ro

30

ride. din Viena si mai ales de opera capitald a lui Cosmos Indicopleustes. 1)

Mai tdrzid, aceeas tendintd profand se observd in secolul X-lea, XI-lea si chiar in secolul XV-lea si in Bizant se

scotea in relief statornicia traditiilor helenistice, aldturi de traditiile crestine de data mai. reeentd. 2)
Acelasi lucru s'ar observa si in domeniul artei armene, dacd
documentele, vai! n'ar lipsi aproape cu desdvdrsire.
Se 'observd bine ici, colo cdteva miniaturi care reprezintd
tin iege armean fdednd dreptate, sau Froscimos :din tetra evanghelia armeand zis Andrinopol si care e pdstrat la Sf. Lazar.
din Venetia; costumul sdu e dintre cele mai insemnate chiar
ddcd e un bizantin si nu un armean.

Unul dintre domentile in care ai fi in drept sd te astepti

a Os' documente profane, ar fi aceld consrituit de manuscrisele
de medicind.

Cu toate acestea; ,eu n'am intdlnit astfel de documente in

colectiile pe care le-am ,vdzut in orasele principale ale Europei.
Din punctul acest de vedere cred ca trebuie sd semnalez
iloud pictUri pe care mi le-a fdcut cunoscute Doctorul V. Torkothian.

Aeeste cloud miniaturi nu reprezintd poate, medici armeni,

dar ele sunt pstrate inteun manuscris armean al bibliotecii
patriarhale Sf. Iacob din Ierusalim. Suntem in drept deci, intr'o
barecare mdsurd sd le semnaldm in treacdt.
E de mare insemndtate sd notdra cd manuscrisul despre
tare e vorba, este din secolul XIII-lea;, el a fost copiat in anul
1294 pentru folosinta lui Hetum, fiul lui Osim, .regele ArmenciCiliciei; cu toate acestea originalul lui te mai vechia. Memorlul unui alt exemplar copiat tot in anul 1294 0 care s'a
pstrat in biblioteca Congregatiei Mechitarisiilor din Venetia, fie
Aratd cd aceastd lucrare de medicind a fost tradusd dupd:textul arab

sub Gakik I, regele Armaniei din dinstia Bagratizilor, care a

:domnit dela 990 pand la 1020 din era crestind.
Sunt cu totta de parerea Doetorului Torkomian c interesul
principal al acestor cloud picturi std in costume si mai ales
1) Diehl. op. cit. P. 601-606,
2) Ch. Diehl, Manuel d'art byzantin...", ed. II-a Paris. 1925 p,
235-245.

www.dacoromanica.ro

31

in pieptanatur. De aci si pand la afirmatia ea acesta este pieptanatura special a medicilor crestini, in specie sirieni, e un pas
greu de trecut. Eu as vedea mai curand in aceasta pieptanatura
pe aceea a magilor sau magicienilor i prin analogie pe aceea a
rnedicilor care exercitau o magie prin functiunea lor de rnedici.
Si aceasta pieptntura War fi mai mult crestini decat musul-

inana, as spune chiar, fard teama de paradox nu mai mult

oriental decal occidental.
Prima mea grij, cand m'am hotarit sit m ocup de pictura

armeand profani, a fost sa m adresez calugarilor Mechitaristi, care reprezinta in Europa stinta si documentarea natiunii
I or.

Printele Hatuni, din Venetia a binevoit sa md informeze ca,

dupd cat stie, numai manuscrisele Istoriei lui Alexandru reprekentau pictura armeana profana. Parintele Mesrob Hapozian din
Viena Imi dadu acelasi raspuns si aceleasi informatiuni. In cursul cercetarilor mele, am constatat ca informatia, data de acesti
doi savanti, era exacta.

Vom aminti popularitatea foarte mare de care se bucura

in tot evul mediu, istoria legandard a lui Alexandru al Macedoniei. Ea ar fi fost mai intai compus in greceste, la Alexandria
in Egipt, de un oarecare Calistene, apoi tradus aproape in
toate limbile lumii civilizate de atunci.

Ea ar fi fost tradusA. se pare in latinl ap3i in limba vul(-lard pentru a da in Franta, de grin secolul XII-lea versiuni
(poetice si lucrari in proza.1)
Dar o versiune armeand a acestui roman ar fi existat din
iecolul al V-lea al erei noastre, inteun stil care ne aminteste cu

totul epoca de aur a literaturii armene. 2)

E interesant de relevat ea aproape toate popoarele Orientului si Occidentului au avut editii ilustrate ale acestui roman
adeseori cu un mare lux in executarea miniaturilor. E de
itjuns in acest scop sd consultant cataloagele de manuscrise.
Ar insemna sa iesim din cadrele unei simple introduceni
rhea am impinge cercetrile dincolo de domeniul picturii ar:1)

Pentru tot ce priveste textul i versiunile Istori,ei lui Alexandru,

a se vedea opera eapitala a lui Paul Mayer Alexandre le Grand

.

'Klaus

2)

litt6rature franyaise du moyen alge".... (Paris 188e) 2 VOL

Istoria lui Alexandru Macedon (In armenete), Venetia, 1842.

la

www.dacoromanica.ro

32

nene profane. Dar pentru cat am mnuit. din manuscrisele eivideosebite i variate, ne-arh convins .usor ca. sc,ribii
miniaturistii acestor civilizatii diferite sufera influente reciproce,..,
se copiazd, se imita bucuros i c ar fi rail sd stabilim un hotar
intre arta armean Si arta musulinand.,..Lucrul. este. de altfel mai
i3igur ca la Ineeputul artei rriusulmane. piCtorii au, avut de sigur
drept maestri ve: crastini. Ace.asta itiSeamn ca trebuie s, .ne
!riteptrn s gsim la Orientali, mat. ales la Persabi, manuscrise
pictate care reprezintd principalele fapte ale eroului macedonean.

Frederic Macler

www.dacoromanica.ro

-,-14,4,..A-

r.

-7

' 4"0;

44,,,,,,i

..1.,:24. /-4 : .044--,,,

..,-.0-.1., .....,,ivt- 0 PA,......-,-,',.e.s.4-4
..1.-,F.1 e- 4.4 4-...7r.,,.4,..61....,,,-,
rm. tfert-.4.7.nptp-rstr,?
r----,74.---,,,--,
ise+,14,4-4'wer-,:st 4,74'.
v... 1..k. 3644.- ',I...V.V.:a fr....4a ,,,,;

..4.-1.." 44r..

,.

2,

ti..
....i....

_.

,-,

''

-7117.:"....'
"1"-.""r*-4,...4...44.41..-J-.4""4.-"P'6."--"""4"4"*"'":1-'74.er".-;.'

.4, ,
....4,,,Ael.,..B......0,15.4.14,1.1,
4. 1..,ii....4.e.

..1.43,,e
1

44.......4....- .

4."...............,./.........44..j,,,444,.
-....'Z,./..
"tr.'. '-'........
AA... t " .4..
P, - e,...,
IN,

,.

..

....,_ ,.

NJ.

L.,+.- , 44.-i ...

f44 .,..4 ....1,....., =,

..;
't , ti;_r"

,....r4A,N,

44..ft, 1. t
..4..

" .. t''.

S.

1(

r"

:Ati

r
,
s.

4.-

Din Viata lul Alexandru"

(dintr'un manuscris armenesc din sec. XIII aflat la Mechitaristii din Venetia)

www.dacoromanica.ro

!I

in:"L"ILIS40-'44.4

il.....

-77-nr"-4 YLL

,ronti

+....4
i.ii-.'' -1-v 411- it t-61-1-4- - i
.

........e..:,-6.-4.,z4-k Cc;
. A ........rq...-7

+_-__J.:;
i ,4-4

ilnC

4244r

"+"!1I ""'"'""4)-"--tif--41./1/-7.444

?..r.' n''''r^litt-r16. -14-c fx-ri.- ,

'

JIft5-4-1,1.-- - '161- e tv...',1,!-1.--ci...,.

'

,+,34wri,-Z'-1J4

71.6.1,14. rr.

-tht.tt i-4"{:j't-

-gm!' 1.7-orr

'Et*'1"e $1i7.

1.17

A-c4ArtiPi-r
,

Din Viata lui Alexandru"

(dintr'un manuscris armenesc din sec. XVI aflat la Mechitaristii din Viena)

www.dacoromanica.ro

4,40,4

k, -1
ii-44
-

Din Viola lui Alexanclru"

(dintr'un manuscris armenesc din anul 1712 aflat la Biblioteca National din Paris)

www.dacoromanica.ro

BisericA din Agtamar construit in anul 915

www.dacoromanica.ro

Biserlda din Agtamar (detaliu)

www.dacoromanica.ro

Biserica din Agtarnar (detaliu)

www.dacoromanica.ro

Biserica din Agtamar (detail

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

"- "W" "

74 :4,,t-e--40 4.
.1,
n

r,

r,

(
f,,r(2;14.i
Ztl;

AT.
.

'

4.k,..
....
,

FP

lc

N'

1,%,.
ni.,..

R_

t..

leil

,
cam - r--- 7..

r;'"">e
0:17t
Fragmente din Ani

www.dacoromanica.ro

4.=

;27"
ti 4
-

"itraY

Fragmente din Ani

www.dacoromanica.ro

47 an,,

.."

7'

Fragmente din Ani

www.dacoromanica.ro

kfkil

47
9?0-

Fragmente din Ani

www.dacoromanica.ro

Fragmente din Ani

www.dacoromanica.ro

Fragmente din Ani

www.dacoromanica.ro

Farfurie gasita In Ani

www.dacoromanica.ro

Vas gasit in An!

www.dacoromanica.ro

DIN ISTORIA MEDICINE! ARMENE

Un medic autor din sec. XV

Dupil marele medic armean din sec. XIII, Mechitar din

despre care am publicat In Ani", cu prilejul

niversnli de 750 ani a naterii sale, un studitt concis
Her,

al cunoscutului filolog armean K. Basmagian,

Amirdovlat din Amasia este al doilea medic armean, cunoscut

nousa prin operele sale, care ocup un loe de frunte In

istoria medicine" armenesti.

Eruditul nostru 'colaborator, Doct. V. Torcomian l-a

prezentat de mult cercurilor tiintifice internationale prin
comunicarile Mute In congresele Internationale de istoria
medicinei. Iar D-I K. Basmagian a tipArit acum zece ani
o imporlantli ,lucrare a lui Amirdovlat, Rini folos pentru

Inestiutori", Cu un sludiu introductiv. In curand va apare, la Erivan, capitala Armeniei, o altd opera' a lui
Amirdovlat, In folosul medicinei ' In preziva jubileului
de 500 ani a naterii sale.
Cu prilejul tipririi acestei opere, D-1 Doct. E. Miraliian
semneazit urmittortil articol In

ziarul Horardain Ha-

iastan", din Erivan.

Amirdovlat s'a nscut in orasul Amasia, in prima decad

secolului XV si este figura ca mai luminoasd a timpului su.
Stdpania 5 limbi: greaca, araba, persana, turca si armeana.
A cdltorit mult si a studiat toatd literatura medicaid'. Ultimii
ni ai vietii i i-a petrecut la Constantinopole, apoi la Brusa,
tin& a si murit intre anii 1495-1496. Amirdovlat a fost ono-

.'a

www.dacoromanica.ro

34

rat Cu titlul de prim-medic si era, prin functiunea ce-o ocupa

medicul confident al Sultanului Mehmed II.
Din numeroasele opere medicate ale 1111 AmirdoViat sd a-

mintim mai intai In folosul medicinei" (scrisd in 1469), care

cuprinde subdiviziunile principale din timpul sau (Anatomie, Igi-

end, Terapeutica). A doua lucrare e scrisd in 1481 si poartd

titlul Ahrabudin" in care ni se descrie prepararea, intrebuintarea
si efectul diferitelor medicamente. Al treilea studiu intitulat Fard
folos pentru neqtiutort" reprezinta un vast dictionar de substante
medicinale, in introducerea canna sunt examinate bazele si filosofia farmaceuticei din acel timp.
Aceast lucrare a lui Amirdovlat, precum i celelalte, sunt
serse intr'o limbd curgdtoare si limpede.
Sd ne oprim, pentru moment, la ,,Fdrei folos penfru nestiutort". Exista cateva copii (in manuscris) dupd aceastd lucrare.
Manuscrisul cel mai vechiu se gdseste in Muzeul Britanic. Bib-

lioteca Nationald din Paris posedd si ea cloud exemplare din

aceste copii. Se gdsesc iardsi copii in bibliotecile congregatiei
Andonian (Constantinopolle), in biblioteca congregatiei Mechitaristilor (Venetia), precurn si in alte pdrti. In Armenia, biblioteca

din Vagharsapat are cateva exemplare.

Lucrarea aceasta e rodul unei munci de 4 ani (1478-1482).
Ca medic foarte iscusit, Amirdovlat, care cunostea bine literatura

medicaid, s'a folosit in mod larg, in compunerea lucrdrii sale

folos pentru ne.stiutori"

care cuprinde mai Inuit de 3750

pumiri de medicamente, de intreaga mostenire literard si de

izvoarele timpului sdu.

Amirdovlat ramane cu totul original in lucrarea sa, judecanci cu un ochiu de critic lucrarile celorlalti autori, pe eari
i-a completat si i-a indreptat prin lumina experientei sale. Cava
mai mult, a introdus in lucrdrile sale inovatii foarte importante,
pe care le-a putut culege din observatiile facute asupra bolnavilor si din rezultatele cercetdrilor sale de botanicd. Prin lucrarile sale, Amirdovlat, este fondatorul unei adevdrate scoli, in
care s'au cultivat si s'au desvoltat o pleiadd de mari medici
armeni.

E demn de remarcat faptul ca in randul ,numeroaselor metode

terapeutice preconizate de Amirdovlat, intalnim si unele care

constituie nucleul sistemelor si principiilor terapeutice contimporane, asa de pilda vindecarea glandelor cu secretia interna

www.dacoromanica.ro

prin urino-terapie, prin vitamine, prin helio-terapie, precum si

facerile rara duren, tratamentele cu venin de carpe, autovaccin.
etc.

In timpurile vechi prezenta un deosebit interes helio-terapia

in tratarea bolilor de piele, precum si ca tratament auxiliar,

alaturi de medieamentele externe, in vindecarea leprei. Probabil ca, cei vechi atribuiau razelor solare proprietatea de a
intensifica actiunea medicamentelor administrate extern. Aceasta
pdrere mai persista in spiritul poporului.
folosirea urinei omenesti si a animalelor
Urino-terapia
era practicat pe o scara intinsa
domestice ca medicament,
in tratarea bolilor de piele si de ochi, ca metoda interna si ex-

terna; atara de aceasta e interesanta prescrierea ei pentru bai

locale, ca de pilda pentru lecuirea hemoroizilor.
Urina camilei era recomandata in tratamentul impotentei.
Urina mai era utilizata ea antidot contra muscaturilor de scorpioni, contra leprei si a scabiolei.
In tratamentele externe sarurile de amoniac erau utilizate

ceeace in medicina
pentru vindecarea leziunilor purulente
ca
de
pilda:
desinfectarea
actual e practicat ca o noutate,
mdinilor in operatiunile chirurgicale, prin solutie concentrata
de clorura de amoniu.

Experientele actuale dovedesc ca solutia de clorura de amoniu, desinfecteaza pielea, pana in straturile cele mai addnci ale epidemiei.
Exemplele de homoterapie prin sdnge sunt numeroase in
luerarile lui Amirdovlat. Astfel, sfaturile medicale date pentru vindecarea hemoptiziei prin sdnge de oaie, a he.moragiilor
prin sange de bou.
In aceeasi ordine de idei, Amirdovlat prescrie,pentru vin&carea mt.tca.turilor de cini turbati, sdngele de caine turbat. Oare aceasta metoda nu constituie forma rudimentara, o
incercare imuno-biologic si o conceptie primitiva, vaga, dup
care sdngele unui animal turbat posed proprietati terapeutice
pentru vindecarea celor muscati de animale turbate.

Medicina actuar a inceput abia de curand sa

utilizeze
inoculari_ in tratamentul bolilor con.

sdngele imunizat, prin

tagioase. Deosebirea sta in aceaa ca, pe timpul lui Amirdovlat,
sdngele era administrat ca medicament pe cale bucala, in timp
ce astazi se injecteaza.

www.dacoromanica.ro

36

Pentru a usura facerea sau pentru a radeparta durerile ei,

Amirdovlat preconiza hasisul. Cand o femeie naste greu, piseazd hasisul
da-i sa-1 bea .cu sirop. Inmoaie putina land
si aseazd-i-o pe pantece, in clipa in care copilul ,se desparte
de mumd-sa".
Un ,exemplu cre terapie prin venin de sarpe, it constitute
recomandarea de catre Amirdovlat bolnavilor de elefantiasis a ca-

petelor de vipard fierte i tratate cu untdelemn si sare. Amirdovlat afirma ca aceastd metoda este recomandatd de catre
Calianus i ca el a experimentat-o cu succes.
Toate ramurile medicinei au de invtat cateceva dela AmirClovlat, acest cu actevarat mare medic al evului mediu, cu
care se poate mandri pe drept cuvant, Medicina armeand.
-

Dr. E. Miraklan

www.dacoromanica.ro

DATINE SI OBICEIURI LA ARMENI

JurmntuF la vechil arrnenl

Jurmntul este unul din capitolele cele mai interesante din datinele vechilor Armeni. IJ.n Variar filolog
armean, D. Nubar Maxudian din Cipru prezintg. urmg.toruF
studiu succirit despre acest subiect, inspirat dinteo lucrare

de valoare 'al savantului Par. Vartan Hatuni tratnd acela subiect.

Obloelul,juramaptulul
Obiceiul juramantului exista din veacurile strdvechi. Crestinismul a cautat sa pue o limita aceStui obiceiu. Dintre clericii
straini loan Gura de Aur este contra acestui -obiceiu, iar dintre
Sefii biserici armene, Hovhan Mandacuni (sec., V.) a scris chiar
un intreg discurs
Despre r (tul obieeiu al jurcinzantului".
La Armeni jurdmantul era obisnuit in timpul lui Mandacuni,
eaci in aceasta epoca Armenii jurau pretutindeni : Cu usurinta.
Mandacuni susjine, *
inainte de a spime o voxbd. ei se jurau,
iar imoralii si prostii, aduga el, --inainte chiar. - de a se gandi
Ce trebue sa spund, aveau juramantul pregatit pe vartul limbii.
'

/Wat era de raspandit juraniantul la Armni, incdt chiar

copiii, cdnd se jucau intre ei, dovedeau pfin juramant sucoesul
sau inkiccesul lor. Sau negustori cari pentru a arata dreptatea
afaCerli lor faeeau apel 4desea la juramant, spune Mandactuil

www.dacoromanica.ro

38

Formele jurAm'antului
Jurdmintele se fceau de obiceiu in numele soarelui, al lunei
sau al stelelor (cari erau obiecte de adoratie rmase din epoca
pdgdnd a Armenilor); deasemeni se fdceau jurdminte pe cap
si pe ochi. Se mai fdceau jurdminte in numele lui Dumnezeu, al
lui Christos, al Crucii, al profetilor, al apostolilor si. al martirilor, iar Mandacuni supdrat Il numeste jurdmant drdeesc" si
o adevdrat renegare".
Acest obiceiu a continuat pdnd in sec. al XII-lea. Un ,eronicar
jurist din acelas seco! ,Mechitar Kos, se pldnge in ,Cod"-ui
sdu ea' jurdmntul intra in vorbirea obisnuit pe stradd si in
Public".... Mechitar Kos spune ea acuzatorii, inainte de a se inM'Osa in fata judecdtorului, se juran ingeozitor pa strzi si pe
drumuri, insd in tata judecdtorului deveniau adevdrati sfinti
si le venia greu sd dea legiuitul jurdmnt, socotindu-1 o faptd
contrard Evangheliei.
Mechitar Kos aminteste drept forme ale jurdmdritului urmdsi

tparele obiceiuri vechi cari se tineau de pdtura de los a poporului, mai cu seamd cdnd jurdmntul era cerut de strdini:
a) Sd intre in biseried si sd stingd lumdnarea
b)- S'a sufle asupra pei ,si a untdelemnului.
Sa deseneze pe pdmnt o cruce si sd o calce.

Sd tie un os in mand.
Sa deseneze o linie pe pdrndnt

i sd treacd dele unul

la altul.
Sensul acestor forme se poate explica in felut urmdtor:
a) Sd stingd credinta crestineasca, by sd refuze gratia apei
pi a mirului de botez, c) sd calce misterul mdntuirii, d) sd moar

-e)

si s

devie oase, e) cdlcdnd mistica mftntuirii sd-si schimbe religia

sau sd devie renegat.
Contra tuturor acestora se pldnge Mechitar Kos.

Legiuitul jurmnt este cunoscut la Armeni din perioada

scriitorilor din secolul de aur, cari Ii numeau legdmant".
Mandacuni si catolicosul Nerses Gratiosul (Snorhali sec.
XII), prin scrierile lor, par mai toleranti in ceeace priveste juramntul legal.

Snorhali in ale sale Epistole pastorale" spune: Nu va lasati de bundvoe sd se faca apel la jurdmdrit.... fard o cauz5
mare".
Mechitar Kos admite jurdmantul legal,
torul sd-1 ceard.

eu

www.dacoromanica.ro

conditia ca judeed-

39

Episcopul Zakaria din Dzordzor justifica mereu legiuitul juramant pe care gseste si conforma spiritului Sfintei Scripturi.

In Hartia" sa spune: Este altceva sd nu respecti juramantul

pentru bani si in mod minemos i aliceva sa juri conducatorilor
judecdtorilor pentru ca sa creazd in dreptate."
Si

Grigore din Tadev admite juramantul, insd numai ina-

intea necredinciosilor.

Cazuri de jurama.nt
Formele de juramant la ArrnIeni din cursul diferitelor secole

ni se prezintd diferit. Juramantul legal putea s. aibe loe cand

se prezentau chestiuni grave.
Chestiuni sau cazuri grave erau socotite urrnatoarele:
Chestiani in legatura ca viata cotidiana; adica atunci cdnd
existau chestiuni comerciale sau de proprietate, sau dac erau
de cercetat
inantul era

fraude sau falsuri. In aceste cazuri juraadmisibil; insd dupd Mechitar Kos si Zakaria

din Dzordzor, numai atunci cand nu se gsiau martori.

Delicte de drept coman. Furt, incest, ucidere, talhdrie
si

alte asemdnatoare.

Credinta lata de religie. Pentru dovedirea credintei unei

persoane sau pentru apdrarea bisericii.
Legamatzt de arme. 5i cu strdinii si cu Armenii legamantul de arme se incheia cu un jurdmant oficial. Astfel Arsak II

(351-367), a fost nevoit sa jure lui Sapor al Persiei. In anul

451 Vartanienii au %cut legamant de arme cu Hunii dupd juraminte din ambele parti.
Pace. Dupd un rdzboiu, cele doud popoare sau cele data
parti beligerante Se asigurd reciproc prin jurdmant de pace

ce se va incheia. Sunt cazuri numeroase de felul acesta in istoria Armenilor. Sa amintim un exemplu: in perioada Bagretizilor comandantul Abas arestase pe principele georgean Atrnerseh ins i-a promis ca-1 va elibera daca in schimb georgeanul va

jura".

I) Supunere. Sclavii jurau supanere principilor si ii incre-

fdintau ca le vor ramdne intotdeauna ascultatori. In timpul regelui Pap ,(369-374), comandantul Musegh Mamiconian, dupa
cererea acestuia, a fost obligat sa depund jurdmant de credinta
atat catolicosului cdt i regelui, cu ocazia luptei dela Dziravi.
In timpul regelui Gaghik, Vest Sarkis si principii armeni l'au

www.dacoromanica.ro

40

convins prin jurdmant sa piece la Constantinopol. Si cu o alta

Ocazie, cand catolicosul Petros Ghetadart (1019-1054) fiind suparat pe principii armeni parisise Ani-ul si se re trasese la
Vaspuragan, regele Hovhannes Simbat i toti principii armeni
i-au trimis scrisoare de jurmant" sa. fie asculttori numai
tporuncilor lui, spune Madteu din Urha.
Ungered regald. Acest caz era 'eel mai splendid prilej

politic pentru acel jurdmant pe care natiunea era

bbligata s-1 presteze regelui nou ales. Un caz solemn de feul acesta ne mrturiseste Kirakos din Gantak in istoria sa,
valid descrie jurmantul catolicosului Potros si a principilor
farmeni cu ocazia ungerii regelui Gaghik al II-lea. In perioada
Rubenienilor insa, regele era acela care presta juramant popo-

!national si

lrului si nu poporul regelui.

Conditiile juramAntului
Puteau sd jure mire ele si persoane de diferite religii, $i
acest caz fiecare parte sau grup avea dreptul si tie seama
de propriile sale legi. Iar cand cele cloud prti erau crestine
dupd marturia lui Mechitar
trebuia sd se aibe in vedere,
Ko

urmatoarele conditii:
a) Pentru ca cineva sd. jure trebuia

sa:

nu fie mai mic de

25 de ani.
Batranii si bolnavii nu trebuiau sd jure.

Clugarii deasemeni nu trebuiau sd jure.

Femeilor credincioase nu li se cereau in genere ga jure,
lar femeilor usuratece sau calor cari trebuiau s 'rased nu li se
dadea dreptul sd jure.
Vamesii, betivii si pacatosii nu puteau jura gala timp

cat vor ramane astfel.

Nu puteau jura rudele apropiate si prietenii.
In timpul lui Mantacuni dreptul de a jura apartinea acuzatului, iar in perioada lui Mechitar Kos aceasta. dispozitie s'a
schimbat.

Juramantul se presta deobicei in biserica, ins Mai tarziu ju-

ramantul pentru judecata se putea da si in alte locuri, la judecatorie sau cateodat acolo unde era nevoe.
Jurdmantul se obisnuia i la Curte, astfel cum Arsak a
jurat lui Sapor. Se putea presta si pe icampul de luptd, cum
jurat Musegh catolicosului i regelui (pe muntele Napac1). Se

www.dacoromanica.ro

41

putea presta deasemeni pe drumuri ,cum au fdcut Vartanienii

cand reintorsi din Persia trebuiau sd se despartd pe drum
pentru ca Tiecare sd se ducl la locul sAu. Se: mai patea jura
si in casa cum a facut trddtorul Vasak Siuni printilor armeni,
in chiar castelul sdu.
Mate jurdmintele de felul acesta erau socotite Icgale. Irisa
Mechitar interzice prestarea de jurdmant in cazuri putin importante.

Ceremonia juramantulul
Jurdmintele se fdcea:

Pe dreapta catolicosului si

a regelui.

Pe evanghelie.
C) Pe cruce.
cl) Pe evanghelie si pe cruce. (Laolaltd.)
C) Pe numele lui Dumnezeu.

Pe numele bisericii.
Pe ,,cele o mie si una" de biserici din Ani
Pe sf. Potir.
Jurdmantul avea formele sale hotdrate de ceremonie. Astfel
jurdmintele de a fi credincios religiei aveau rugdciunile lor

speciale cari trebuiau spuse inaine de a jura. In clipa juramantului se facea mdtanie inaintea obiectelor sfinte (mai cu
Searnd Crucii si Evangheliei), dupd care le sdrutau. Lazar din
Pharb aminteste ca atunci, cana Vartan si ceilalti printi trebuiau sa jure in mod solemn, au sdrutat mai intai Evanghelia. Iar
Phaustus spune in istoria sa ca Musegh Mamiconian inainte

de a sdruta dreapia regelui Pap a inghenunchiat inaintea lui.

Acei cari veneau sd jure in bisericd, in momentul
sarutau peretii sfintiti ai bisericii. Hovhannes Mamieonian spune
ed atunci cand Doamna Mariam din familia Ardzrunienilor a intrat

in mndstirera Sf. Garabet a sdrutat peretele locasului sfant".

Dupd ce sdrutau obiectele sfinte puneau mana pe ele si spuneau formula jurdmantului. Atunci cand ju putea avea loe
tingerea cu mana, cand se jura, de exemplu, pe Dumnezeu
sau pe cele o inie si una de biserici" din Ani se obisnuia
ea sd se ridice mainile !catre cer si si se lure.

Formulele de jura' mant

Merit a fi amintite cateva formule de juriminte laice, religioase si judecdtoresti. Cea mai veche formula laical este aceea
spusd de Musegh Mamiconian inaintea regelui Pap.

www.dacoromanica.ro

42

SA* traesc si sd Mor pentru tine, asa cuM -au fabut stra-

'

mosii mei pentru stramosii tl,

tatal Meu pentru tatl tau Arsak,

.tot astfel si eu pentru tine,,nurnai Sa nu dal ascultare barfitorilor".

Siint cateva formule religioase ,dintre care voiu aminti numai

pe cea intrebuintata de Vahanieni ,dupd Lazar- din Pharp: Cine
indrturiseste aceasta credinta pe care Mantuitorul tuturor:

Domnul Isus Christos a propvdduit-o, va fi duS inaintea Talalui si va mosteni bunurile Cerului;. Acei cari \Tor renega aceastd

credintd si vor desminte Evangheiia, nu vor fi recunoscuti de

Fiul Omului care ii .va conduce in intuneric ,unde este plangerea
ochilor i scrasnirea dintilor".
Formulele judecatoresti se impart in cloud': de mdrturisire"
sire"

si de negare".
Cu ocazia juramantului de mrturiSire" se spuneau deobi-

ceiu urmdtoarele cuvinte:

$tie Dumnezeu, si Crucea si ,Evanghelia .sunt mattore

mii mele, cd este asa cum spun, si cd nu mint" sau Slava

si pliterea acestora cA ceeace spun este adevar si nu minciund".
'

Cu ocazia juramantului de negare"' acel care jura ardta

ca Conditie pentru adevdrul cazului mayturi3it sau al cuvantului

sau, ca in caz contrariu sa nu fie socotit crestin. Iata un exempla:

Nu sunt crestin dacd aceasta nu este asa".

Nu se jura in totdeauna verbal. In cazuri grave se .dadea
si in scris ceeace

s'a spus verbal, peptru ca aceasta sd

ra-

mana o marfurie necontestatd- Astfel de juraminte se numiau

inscris de jurdmant".
In istoria Armenilorsunt Multe exemple de acest fe!. Catebdatd juramantul scris era legat cu o coarda de Evanghelie
si dujid aceea se jura, aceasta in chestiuni foarte serioase. Asa
a facut; spuhe Eghise, printul Vasak Siulii, cand lira prin-tilor ca Va ajuta pe Armeni. Asot Erkat si -socrul sau au
jurat in scris.
:

Comandanful Simbat a jurat in scris in favoarea lui Atrnerseh.

Acelas lucru. Pa fdcut Asot. Ardzruni Pentru.,eliberarea princi-

pelui Asan. Juramantul dintre principele Vasak si regele Asot

Erkat a fost deasemeni scris. Madteu din :-Urha spune Ca atunci cand Gaghik al II-lea trebuia sd praseasca Ani, principii armeni i-au dat un juramant scris".
Dupd ce se serial' jurdmintele se pecetluiau oficial, cum a

www.dacoromanica.ro

43

facut Vasak, dupd Eghise si Vartanienii, dupd Lazar din Pharp

Cu inelele principilor.
Juramintele nescrise se prestau in genere pe Evanghelie:
pe marglnea ei se insirau pecetile una langa alta. Evanghelia
pecetluitd in felul acesta rdmdnea mdrturie a jurdmantului oftnescris.

Mijlocitori la jurdminte oficiale erau: catolicosul, episcopii,

sau protopopii. Astfel la jurdmantul lui Musegh catre regele
Pap, era mijlocitor catolicosului Nerses cel Mare (353-373).
Vartanienii inainte de a. intra la Curtea lui Hazchert au
jurat inaintea catolicosului Hovsep. Mijlocitor la jurdmntul
dintre comandantul Abas si principele Atrnerseh a fost catolicosul Gheorg, care a mai fast mijlocitor si la jurdmantul dintre Asot Ardzruni i principele Asan. Principii din Ani au dat
jurdmantul scris regelui Gaghik prin mijlocirea catolicosului Potros
Ghetadart.

Mai sunt numeroase exemple de mijlocire a episcopilor si

protopopilor. O insdrcinare importantd de felul acesta era incredintatd de vechii Armeni fetelor bisericesti pentru urmdloarele
motive: inainte de secolul al XII-lea nu exista in Armenia o organizatie judecdtoreascd, i nici un cod, cum era in Bizant.
In schimb existau numai reguli bisericesti cari priveau si multe
chestiuni judecdtoresti. Mechitar Kos a intocmit codul sdu pe
baza acestor reguli. In Armenia functia judecdtorilor laici
era
incredintata
pand in evul mediu - judedtorilor
-

bisericesti, justitia rdindnand deci un drept al clerului armean.

Si in timpul lui Mechitar Kos acest drept de judecata se exercita
de cdtre trei categorii de clericii armeni (catolicos, episcop,
protopop) pe ldngd cari luau parte si laiei. In instantd episcopul era primul judecdtor, lar catolicosul era capul tuturor judecdtorilor.

Aceasta este cauza principala pentru care catolicosul avea

o autoritate egald cu a regalui i cdruia ii purtau respect printii si chiar regele. Pedepsele insd, fiind socotite incompatibile
clericilor, se incredintau, din ordinul catolicosului, principelui
regiunii respective.

Juraminte minclnoase
Vechii Armeni erau foarte severi in privinta jurdmintelor
mincinoase. Dupd vechea lege romana cei cari jurau fals erau
pedepsiti cu nioartea. Despre cci cari jurau fals, citim in ,Ha-

www.dacoromanica.ro

44

giahapatum" armenesc urmdtoarele rdnduri: Ace$tia vor fi pe:depsiti cu inchisoare, Cu lanturi de fier, cu torturd $i chiar cu
moartea."

Incepdnd din secolul al cincilea sperjurii" erau socotiti la

Armeni, ca cei mai, mari vinovati.
Si excesul de a jura era rdu vdzut la Armeni. Acest defect s'a intins la Armeni :numi un timp determinat i aceasta se
poate explica prin cauze politice.
Cnd Armenia pierzdndu-$i independenta potiticd. (dupd cd:
derea Ar$acizilor) s'a supus dominatiilor Strdine, acela dintre

asupritori care ducea o politicd iavorabild Armenilor, devenia

aliatul militar al acestora $i afunci jurdmhtul era nelipsit. Astfel cazurile de sperjur deveniau inevitabile mai Cu seamd din
cauza guvernatorilor arabi. Ace$tia din urmd in$elau pe principii armeni numai cu jurdminte mincinoase dupd care deveniau
sperjurii jefuindu-i sau omordndu-i.
In cazuri de felul acesta $i Armenii, la idndul lor, nu-si
puteau respecta jurdindntul, fapt contra cdruia Snorhali protest

teazd.

In cazuri grave sperjurii erau izgoniti cu pedepse mari.

Astfel, dUpd intoarcerea Vartanienilor din Persia, inteo noapte
episcopii : armeni, avdnd in mdnd Evanghelia, au intrat in casa
lui Vartan si au cerut sa ja mdsuri contra lui Vasak $i a magilor.
Viteazul Mamiconian $i princinii cari se gdseau acolo au
jurat din npu pe Evang,:dielle sd apere. biserica Armeniei contra
Per$ilor. Unul din printi, Zantaghan, care la inceput jurase
impreund, revoltdriciu-se deodafa' s'a ardtat a fi sperjur. El
a fost ornorat pe loc.
Oameni bine intentionati impin$i de o caldd religiozitate dddeau adesea jurdminte necugetate, a cdror pstrare devenia adesea mposibil. Erau socotite
persoane cari au 'jurat
gre$it contra cdrora Zakaria din Dzordzor era neierttor, insd
Biserica Armeniei, care ardta intotdeauna mild pentru
bmene$ti, erta adesea oameniii din aceastd categorie. Pentru
mfintuirea acestora era scris urmdtorul canon in Ritual (Magot),
)e care 'preotul il citea pdrintelui mijlocitor de jurdmnt: ,,Dumnezeule, tu 'care $tii nestatornicia $i slarciunea naturii omene$ti
$i cuno$ti 'cu adevdrat gdndurile noastre $i tot ce facein prin
.

f demh de mAntuire pe cei cari

au cdlcat juramantul pentrucd numai Tu $tii tainele inimilor
npastre. Te rugdm sd ni mild de ace$tia",
in$eldciime-, Tu 'cane e$ti...

www.dacoromanica.ro

Dupd aceastd urare credinciosul era socotit deslegat de jurdmantul sdu.

Astfel de legi stricte, ndscute din curate obiceiuri religioase

nu erau numai la Armeni. Evreii erau tot att de sever" in

respectarea jurdmantului lor ca si Armenii. Ei aveau obiceiul,
ca atunci, cdnd trebuiau sd jure, sd impartd un vierme in cloud'
parti si sd treacd printre ele. Aceasta era o amaiiintare de o
moarte asemndtoare pentru persoana care devenea sperjur.
Asirienii si Persil erau departe de aceste stricteti ale Armenilor si Evreilor. Sunt multe exemple in istorie de nerespectare

a jurdmantului in timpul Seleucizilor, iar la Per* aceasta era

ceva obisnuit.

Vechii Greci nu se deosebiau cu mull de Asirieni i de

Persi. Ei admiteau increderea mai mult ca ceva subiectiv decat obiectiv. Insus Agamemnon se pldngea contra nerespectdrii
jurdindntul fatd de Troieni si spunea c zeul se va razbuna contra lor.

Jurdmintele femeilor grece erau socotite a fi prestate pe

apd", insd cei mai nerespetuosi fatd de jurdmintele lor erau

Spartanii. Din aceastd eau* filosofii greci, pentru ca si evite

desonoarea ce se adueea zeilor, au inventat martori neinsemnati

&lied jurdminte pe plante si pe animale. Astfel Zenon a jurat

pe o plantd, Socrate pe mai multi pini, iar vrdjitorul atenian
Lampon pe o gdscd.
Romanii erau credinciosi jurdmintelor date. Cicerone spunea
ca jurdmantul nu se referd la zei, ci la justitie si incredere.
Inainte de Cicerone, Romanii credeau ca zeii se rdzbund contra
Sperjurilor si recompensau pe pAstrtorii de jurdrndnt.
Dupd cum am vdzut, vechea natiune armeand cu moravurile

(sale se putea intrece cu cele mai mari popoare ale Rdsdritului

si Apusului.

Nubar Maxudlan

www.dacoromanica.ro

Nunta la Armenii din Ardeal

Urmand sfatul D-lui prof. N. lorga de a studia obiceiurile si folldorul elementului armean -din Romania, ne propunem

sa ne ocupam in randurile ce urmeazd de datinele de nuntd,

de odinioard ale Armenilor din Ardeal.
Cu acest prilej nu vom putea sd prezentam un studiu complect.

Vom pomeni numai regulele ceremoniilor de cdsdtorie, cari

datnd de acum idoud secole, desigur cd ne infAiseaza destul de fidel ceva din obiceiurile vremurilor acelora. Aceste reguli sunt relevate de Par. Grigore Govrighian in studiul sdu
despre trecutul armenilor din Elisabetopol (Armenii in Elisabetopol", vol. II. Viena, 1899. pag. 4-23).
ne spune /OrRegulele puse in 1718, aveau ca scop,
sd inlture o seamd de obiceiuri exagerate, inGovrighian,
trate in viata armenilor Cu prilejul cununiilor, desi acestea erau
puse de autoritatile bisericesti si aprobate de primdrii.
Regulamentul se compunea din noud puncte, redacLate
in prrimul rand pentru orasul Gherla:
A. Cetdteanul care isi logodeste fiul nu trebuie sd mai organizeze chef un i bogate dupd obiceiul vechiu. Dei nu este vreo
piedicd ca logodnicul s.d meargd la locuinta logodnicei, totusi

trebuie sa meargd singur si nu cu invitati. Deasemenea nu tre-

buie sd se ea cadouri ginerelui.

'Fatal miresei nu trebuie sd dea masa de hihatrone (ceremonia cdnirii mdinilor) cum el facea data. Dar poate sd invite in ziva aceea fete si rude apropiate. Nidi din partea gineraui
de fatd alte persoane.
niel din partea nunilor nu -pot
B.

www.dacoromanica.ro

Din partea ginerelui trebuk! sa marga 4-6 tineri pentru a

dansa o oat, eel mult cloud ore. Nu trebuie sa clued vr'un cadon miresei si nici acesta nu trebuie sa dea.
C. Trebuesc desfiintate cadourile de nunta. Nasul si nasa
sa piece la cununie red sa dUe cu ei multa lume. 'Din -partea
miresei sa nu se dea batista nici nasului, riici prtului.
la pe mirea,5.a, la cheD. In ziva cununiei, cdnd ':Se duce.
ful CS in casa ginerelui trebuie sa se gaseasca, tatal miresei sau
persoane care Ii tin locul, 12 tineri si nasul.

Iar din partea ginerelui trebuie

s'a

la loc la masa 12 ti-

neri, parintii lui, preotul si judecatorul.

'Fatal miresei, cdnd merge la chef, trebuie sa la cu el

10 persoane. Nu este nevoie sa pun mas la el acasa. Fiecare

sa tnearga la el acasa sa mandnce. Numai servitorii pot ramane si sa mandnce.

In ziva doua, dupa cununie, ginerele poate da o masa
lucratorilor sai, cu muzica.
Era obiceiul, ca tatal miresei sa invite pe ginere si sa
dea o masd la fel de mare ca la nunta.Aceste cheltueli far
rost trebuiesc inlaturate: El va invita numai pe ginere.. Daca

are baieti sau fete casatorite, si acestia vor trebui sa ia loe

la masa. Altcineva nu trebuie invitat, oricdt de aprop'latd ruda
ar fi. Sa nu se dea cadou ginerelui sau miresei.
Este oprit sa se prepare halaci i catait de nunta. Trebuie sa se multumeasca cu paine si diferite alte feluri.
J. Era obiceiul ca sa se citeasca public la mas actul dotal.
Acest obiceiu .se opreste. Dar actul dotal, ea si inainte se va
serie si Il vor iscli judecatorul si notarul. Parintii miresei,
deed vor, pot sa dea ca data. pahare, linguri si altele dupa
posibilitatile lor. Aceste cadouri trebuiesc puse in lada miresei, serse in actul dotal, dar nu pomenite in public.

II
Consiliul bisericesc si orasenesc din Elisabetopol, in 1718,
lanuarie 3, intr'o sedinta comuna, au redactat pentru Elisabetopol

un regulament de casatorie, bazdndu-se pa cel din Gherla.

Regulele acestea sunt date in 20. puncte, dintre cari mai
importante sunt cele ce urmeazd:
Un tanar, daca se logodeste, trebuie sd anunte pe preot.

www.dacoromanica.ro

48

tpentru ca aceasta sa anunte public,

in bis.ricd, in trei
minici si sa binecuvnteze inelele.
Frdtia tinerilor sa-1 serveascd pe ginere pand la ve-

nirea acestuia acasd, in ziva cununiei. Sabia sd fie mereu la

mire.

IX. Cdnd se duc la cununie, mirele sti nu dea mnd miresei spre a o conduce in bisericd, ci sd 'rneargd cu bdrbatii Jar
mireasa cu femeile.

Mirele si mireasd sd nu se aseze pe scaune in

bisericd.

Nimeni sd nu s rute pe mireas, ci sa spun numai Asduut viol%

lzavore" (Dumnezeu sd binecuvanteze). Seara, in tirnpul mesei, mirele
veasc.
-Xt.

sd nu se

aseze ,

la masa cu femeile

ci sa ser-

De aci inainte este oprit a cerne Mind sau a-si cni

minile.

XII: Pentru binecuvntarea mirelui, fratele de cruce trebuie

sd plteascd trei smaki iar pentru binecuvntarea norodului
(cununei) 1 smak.
X///. In timpul nuntii este oprit a impdrti mai mult ca
opt batiste. Trei pentru fratele de cruce, una pe,ntru Mire, trei
pentru tatal ginerelui sau fratelui si una pentru ,seful tinerilor.
XIV. La nunt sa' nu fie prezenti decat 18 perechi. Sase pe-

rechi sd fie invitati de fratele de cruce, 6 perechi de mire si

6 perechi de mireasd. Dacd mireasa este din alt localitate,
fratele de cruce si mirele pot invita cte 9 perechi.
XVI. Pielea de vulpe sd se dea cadou judecdtorului care
este din localitatea miresei, iar batista sefului tinerilor din orasul
unde are loc cununia.
XVII. La masa nuntii sd se pun cupe si pahare. Fiecare s
bea in sntatea prietenului de aldturi. Numai stpanul nuntii

poate s ordone muzicantilor, ce sd cnte.

XIX. Cnd mirele va pleca la bae odatd cu el sd facd bae
12 bdrbati printre cari sd fie si fratele de cruce, preotul i vdtaful
(seful tinerilor). Pentru acesti 12 bdrbati fratele de cruce sd pia-

teased un florin unguresc. La frizer mirele s aibe cu el tot

'platease un
12 bdrbati. Si Cu acest prilej, fratele de cruce
florin.

(Este interesant a aminti cd in aceste reguli cari stint serse

in limba armeand dup dialectul local, intlnim i numerouse cuvinte romnesti ca: numai, dar, coleicar., beirbier, colindO, yawl,
jar, suma . a.)

www.dacoromanica.ro

49

Se vede deci ca inainte de 1718 chefurile cu prilejul nunOlor fuseser duse la exagerare, si pentru a fi infraaate, conducatorii bisericesti si ordsenesti ai Armenilor intocm:sera aceste
regulamente. Nu stiu cata putere au putut avea aceste regu-

lamente sau pana cand au fost respectdte. Stim numai ca fie

de Craciun, fie de Pasti, fie de nunti sau inmormantari obiceiurile locale au fost pastrate Cu sfintenie. Fratiile tinerilor
pe cari le intalnim in cele patru centre armenesti din Ardeal
(Gherla, Elisabetopol, Gheorgheni i Ciuc-Spviz) au ca scop
principal sd transmita din generatie in generatie aceste obiceiuri.

Tinerii cari faceau parte din aceste Frtii aveau indatorirea

sd participe in grup la sarbtoririle traciunului, Pastilor, precum si la nunti si inmormantari. Mai stim ca pana acum 50
ani mai erau numeroase urme a vechilor datini si obiceittri de
ale Armenilor din Ardeal. Dar cu incetul, mai ales in ultimii
cincizeci ani. Armenii din Ardeal si-au pierdut fiinta lor na.

tionala, supunandu-se influentei maghiare.

IV

Par. Grigore Govrighian, in studiul consacrat trecutului orasului Gherla, (Metropola Annenilor din Transilvania", Viena
1896, pag. 244-258), se ocupa intr'un capitol special de obiceiurile
de castorie si infatiseaza urmele datineTor strdvechi ale Armenilor.
Logodna

de obiceiu are loc seara. Logodnicul se duce

in casa logodnicei impreuna cu tatal sal!, fratele si prietenii.
Unul, din partea viitorului ginere cere mana fetei in
mod solemn. Din partea parintilor fetei, cineva d raspunsul
de incuviintare si invita pe tanar sd gaseasca pe logodnica lui
disprutd. Logodnicul incepe s'o caute. O gaseste si-o aduce
innduntru. Atunci se face schimbul de inele si incepe tratarea cu
prjituri, dulceturi si bauturi.
Logodna dureaza putin. In acest interval de timp logodnicul

invita pe logodnica la masa cel putin data, sau o ia cu el

acasa la o vizita la printii lui. Cu acest prilej, mama logodnicului inmaneaza fetei un cadou, deobiceiu un giuvaer de aur.
Inainte de tunda. Cu o zi inainte de nunt logodnicii se duc
la biseric sa se spovedeascd si sa se impartseascd. Odatd, era
obiceiul ca in aceeas seard sd se trimeata un co* dela casa

www.dacoromanica.ro

50

logodnicului la viitoarea mireasd. Adesea cosul era dus cu alaiu

si Cu muzicd.

Dupd scoaterea cadourilor din cos, logodnica aseza si ea

cadourile ei pentru mirele ei
camasa de mire, cravatd, batista, dulceturi etc. In casa logodnicului se astepta cu mare
nerabdare intoarcerea cosului, chi daca cosul venia gol, era
semn ca fata si-a schimbat pdrerea.
Deasemeni era un vechiu obicaiu, ca praotul sa se ducd la
mire spre a-i binecuvanta hoinele.
Aducereit miresei. Inainte de cununie vine vestea cd mireasa
este gata. Atunci mirele, cu ai sal, se duce la ea. Persoana care

mijlocise logodna, anuntd ca au venit s'o ja pe mireasd. Ginerele incepe sd caute pe mireasa ascunsd inteun colt al casei, i gdsind-o o aduce in sala unde sunt invitatii. Apof se
face o tratare cu sirop si prajituri daca e inainte de pranz sou
cu vin daca este dupd pranz.
Dupd aceea mireasa isi ja ramas bun dela ai sdi si alaiul porneste spre bisericd, doi cate doi. Din fatd merge mireasa
cu nasul, apoi mirele Cu nasa si dup ei rudale si prietenii.
In Bisericd. Intrand in biseric bdrbatii ocupa* partea dreaptd

bisericii avand in fruntea lor pe ginere, iar femeile ocupa

partea stngd avand pe mireasd in fatd. Preotul se roagd pe
altar. Vine apoi dascalul cu o tvitd de argint si cere inelele
mirelui si miresei. Inelele sunt duse pe altar, spre a fi binecuvantate de preot. Dupd binecuvantarea inelelor, mirele o ja
pe mireasd la dreapta lui, si se indreaptd spre altar, la stanga
a

Ii urmeazd nasul, nasa si invitatii.

Preotul vine la ei si incepe ceremonia cununiei.
Canunia. Ceremonialul cununiei Armenilor din Ardeal este
luat in parte din ceremonialul armean national si in parte, din
cel latin.
pupa binecuvantarea rudelor preotul intreabd numele tinerilor, binecuvanteaza cununia lor si chearnd poporul s fie
mar tor.

Ritualul consacrat la Armenii din Ardeal se deosebeste si

de ritualul bisericii nationale armene si de cel catolic. Acest
ritual vine din Polonia, este intocmit de episcopul Stepanos
Rosca si in 1728 e introdus in Eparhia armeand din Polonia
de cdtre arhiepiscopul Hovhanes Augustinovici.
Acest ritual in care este stabilit si ceremonialul cununiei,

www.dacoromanica.ro

51

forniuleaa. dupd cum .urmeazd., cuvintele preotului, adresate. mirelui si miresei. Deoarece lumea _ nu intelege limba sscrisd,

intrebdrile trebuek. puse in limba vorbitd 'de popor sau in

diaiectul local."
Intdiu, intrebdnd pe .mire, spu.nel
Ai vointd. bund i minte neclintit. s'o lei de .nevastd
legitimd. pe -mireasa aceasta, pe care o vezi in fata ta, dupd
.L
traditiunile bisericii?
Mirele rdsPunde: Am.

Preotul intreabci: N'ai promis alteia s'o lei de nevastd?

Mirele reispunde: N'am promis.

Apoi intreabd pe mireasd in acelas fe!, primind acele4i

rdspunsuri. (Dupd aceste .rdspunsuri preotul bineeuvdnteazd Melele si le Sehimb.)

Apoi preotul ordond mirelui sA la cu mdna lui dreaptd

mana dreapt a miresei si-i Spund:

Eu (numele), te tau pe tine (nurriele) ea sotie a mea. Iti

mdrturisesc iubire, incredere, supunere familiard i nu te voiu

prdsi debe pdnd la moarte. Aa s ma ajute Dumnezeu

toti 'sfintii.

(Aceleasl cuvinte le repetd si mireasa). Apol preotul spune

cdtre popbr:
Iubite popor, care te afli acum aci. Te lau pe tine drept
dati 'indrturie ca ahiartori ca aturf61, cdnd va. f i nevoie
toat'd
legea:
ceastd cununie s'a infdptuit In
Apoi infdsurdnd Cu patrafirul mdinile ' impreunate ale mirilor, zice:
_

Ceeace, _acuiri,.Dumnezeu a uriii oariaenil sd." nu desfacd.

DuPci cununie, Cu prilejul cununiilor. bisericile sunt pline

.de curio0.. and miiie, hhpreund.cu mireasa jese din bisericd, la ieire, in fata multimil adunate, aruncd Mi ;pumn de bani de
argint si aramd.

Era

bled-11.1

ca -atunci, tinerilor inch' needsdtoriti

se spund urn4toarele: darosd cd.lhud" (la fel si tie"). lar

mamele i tatii spun unii altora: darosd .tavgdnut", (la fel
*i

copiilor voiftri).

Alaiul nuntailor earl- vin _ dela bikricd, sunt primiti acasd

Cu

muzicd.

.La usd asteaptd mama mirelui, care la intrarea tinerei pe-

www.dacoromanica.ro

52

rechi ii ese in cale Cu pAine, si sare, grdind astfel miresei:

Te-ai despartit de casa pdrintilor tdi. Din acest moment casa

hoastrd este a ta. Si aci vei intini inimi iubitoare, eari vor
avea grij de toate luerurile tale. De aci inainte vei trdi cu
Cu noi vei manca aceeasi pdine. Dumnezeu sd te binecuVinteze cu cele cloud brate ale Lui". De sigur e de prisos a
spune ca, in prezent si aceste obiceiuri de acum o jumdtate

veac au dispdrut. Spiritul maghiar ca si limba au pdtruns in

sufletele si casele Armenilor.

H. DJ. Siruni

www.dacoromanica.ro

ARMENII IN VIATA ALTOR POPOARE

Catalonia i Armenia
in timpul lui lacob II, regele Aragonului
(1291-1327)
Tragedia crinita pe care o trAeste poporul spaniOl, dit o
trist actualitate legAturilor - istorice cari au (Minna ani
dearandul intre Armenia si Spania.
DAm, In volumul de WA, un studiu istoric, apiirut in 1923,

al D-lui Const. Marinescu, profesor la Universilatea din

Cluj si membru corespondent al Academiei Romne. D-1
Marinescu, care e totodat
membru corespoudent al
SocietAtii regale bocine de stiinte, al Academiei de li[ere din Barcelona si al Soc. de Geografie, din Lisa--,
bona,
s'a ocupat si cu studii de armenologie.
i

In urma armatei cruciatilor, negustorii Occidentului: Venetieni

Genovezi, Pisani, Florentini, Proventali, Catalani, venird sd aseze intreprinderile lor pe tot litoralul unde duceau drumurile de
comert, care legau Mediterana cu Asia centrald si India.
Orasele maritime ale Armeniei-Mici atraserd, multumitd minunatei asezdri a acestei tdri, care mdrginea golful Alexandretei, un numdr foarte mare de Venetieni si Genovezi, mai intai,
si alti negustori ai Occidentului, mai pe ulna:
Stapdnirea musulmand, care se intindea dela Indus la Eufrat,
crease o unitate teritoriald foarte prielnicd caravanelor care fdceau legdtura intre interiorul Asiei, India si Mediterana dent*"

www.dacoromanica.ro

54

ITratatele incheiate intre suveranii Armeniei-Mici si emirii

din Alep, califii din Bagdad, sultanii din Konieh (Iconiunt), indreptaserd spre porturile lor curentul comercial, care strdbdtea
toate ' aceste tinuturi pentru a se duce pe farm' mediteranean.
Btinele relatii care existau intre regii armeni, papa, impdratul german si, in -general, Cu micile state vecine ale cruciatilor,

favorizeazd, pe de and parte, in porturile armene din Tars,

Adana' si mai cu seamd in acela din Lajazzo (Aias, astdzi
Yumurtaldk) asezarea coloniilor importante ale negustorilor occidentali.

Mai ales, ca pretutindeni, Venetia, i Genua, furd acelea

care izbutird sa facd tranzactiile cele mai rodnice si, in acelas
'

(Mind cele mai multe inlesniri dela regii armeni.

In Martie 1201, Genovezii cdpdtara un privilegiu de comert
dela primul rege al Armeniei-Mici, Leon I (1196-1219). Noud
'ani mai tdrziu, Venetienii se bucurau de aeeeas favoare.
Incepancl din acest moment se poate Urmdri mai de aproape
'

tot ceeace a putut ingddui. o legdturd mai stransd intre Occident si acest mic regat, a cdrui organizare aducea atdt de
mult aminte pe aceea a formatiunilor politice ale cruciatilor.
'
In porturile Lajazzo, 'Tars si Adana, 1 negustorii oraselor
italiene, proventale, catalane, veneau s caute mirodenii, pietre
`scum'pe, borangicuri, tesdturf din India si din: Iran, stofe, covoare din Persia si bumbacul din Armenia-Micd. 2)
Numai dupd cdteva zeci . de ani, dupd ce Venetienii si
GenoVezii cdp,dtaserd privilegiile lor, Catalanii izbUtird sd aibd
ei un asemenea act.

Leon II (1270-1289) le acordd acest privilegiu la o data

pe care n'arn putea s'o precizdm.

Dar el prezenta o particularitate care creia tot felul de

greutdti negut.torilor catalani, cari Mceau .afaceri in porturile
Armeniei. Dat fiind ea' el era intocmit in bimba armeand, si
ca, pe de altd parte, nu se gdsise, nimeni in Catalonia care sd
fie in stare sd facd o copie dupd el 3), navigatorii din Barcelona
tkebitiau sa-1 aibd intotdeauna la ei in momentul in care intrau
in orasele armenesti.
Cu prilejul unei interventii fdcute la 23 .Iulie 1297 7 de cdtre
Iacob II de Aragon (1291-1327) pe l'dngd regele Iletum II
al Armeniei (1289-1297) in folosta cAtorva negustori eatalani

care plecau spre Armenia, avdnd in frun.tea lar un bareelonez,

www.dacoromanica.ro

55

Gui/lem Pere de Ferrerous, suveranul aragonez ii aduse aminte

de acest privilegiu i it ruga sa-i respecte prescriptiunile cum
o mai Meuse pand atunci, cu toata neputinta in care se gaseau
negustorii de a-i infatia acest act.
In adevdr el se afla chiar in acest moment pe ci and corabie
care, la inceput, trebuia sd piece spre Armenia, dar care in

drum, se indreptase spre un port bizantin. 4)

Pomenirea acestui privilegiu aratd ca, dei mai tarziu, Catalanii isbutiserk. tot atat de bine .ca i Genovezii i Venetienii,
sa-i asigure avantagii in porturile armeneti. 5).
De altfel Iacob II nu se multumise cu prescriptiunile privilegiului acordat de Leon II, pentruca, cu prilejul ambasadei
pe care o trimise in Noemvrie 1293, la hanul Gaikhatu, el ruga
pe regale Armeniei si pe cel al Ciprului sd acorde negustorilor
catalani funduk"Turi sau cartiere peciale in trile lor i acela
timp sd mai micoreze Inca taxele pe care-trebuiau sa le piateased inviorturile. lor.
Reg.e17'AragOnului ar mai fi vrut sd fie liberi Catalanii
sa. iasd din Cipru i din Armenia cu toate mdrfurile pe care nu
le-ar fi putut -vinde acolo, .favd sa plateased taxe speciale., in
afard de cazul cdnd s'ar fi indreptat spre tdri dumane. 6)
Sub domnia lui 0in (1308-1329) ei obtinurd, la o data'
nedeterminata ,aceleiai privilegii ca i Proventalii i riegustorii
din Narbona 7). Pe la mijlocul secolului XIV-lea, Catalanii, negustorii originan i din Proventa i cei care fdceau parte din
cbmpania florentina Peruzzi aveau o situatie privilegiatd in
porturile Armeniei, -de vreme ce nu .platiau decdt doi la sat&
in timp ce altii erau impui Ja. o taxa dubla. 8)
*

Aceasta frecveritare a oraelor armeneti de catre Catalani,

legdturile stranse ale suveranilor micului regat, cu lumea erueiatilor facurd pe Iacob sd se gandeased la o expeditie destinata-s libereze Sfantul Mormant. Pentru acesta, el socoti

ca e nevoie de aliantd cu regele Armeniei, cu Cipru

i,

in

sfdrit, cu hanul mongol insui, cu atat mai mult cu cdt inchharea acestui suveran spre cretinism sau .spre cauza cretind
nu mai era pusa la indoiala in Otzeident.'9)
Un catalan, Pere pesportes; parasia Barcelona la 1(5 Noem-

www.dacoromanica.ro

56

vrie 1293, pentru a merge in Cipru, in Armenia si in Persia,

la hanul Gaikhatu. 10)

El trebuia sd se informeze asupra situatiei Sfntului Mormnt i asupra armatelor pe care suveranii celor trei tdri ar
fi fost dispusi sd le adune in vederea unei expeditii comune
contra Musulmanilor.

Iacob al 11-lea ar fi voit sd debarce pe coastele Arniehiei-, unde credea ca va putea intlni contingentele mongole
In acest scop el ceru hanului un salv-conduct" pentru arhiata sa, asigurarea ca va putea sd se aprovizioneze in teriioriile sale si in acelas timo invoirea pentru Armenii si Grecii,
care ar fi voit sa lupte sub steagul sdu, de a o putea face fr
greutate.

El mai propunea imprtirea tdrilor pe care le-ar fi cucerit,

eventual impreund, proportional cu numrul soldatilor adusi de
.

fiecare. 11).

Deed regele Aragonului nu hid parte la luptele care urmeazd

intre Mameluci, de o parte, hanii. aliati cu regele Georgiei,

cu cel al Ciorului, cu regele Armeniei, cu Ospitalierii si Temblierii 12) de alta parte, aceasta nu-1 impiedicd de loe sd, fac
o noud ofertd hanului Ghazan (1295-1304) in 1300.
Un Catalan, de fe! din Barcelona, Pere de Salivera, inergea, in

luna Mai a acestui an, sore tara indepdrtatd a hanului cu o

Imisiune precisd din partea regelui, foarte hotdrit de data aceasta sd continue traditia de cruciat a dinastiei sale.
Ghazan era socotit de regele Aragonului ca trimisul, ales
:de Dumnezeu. pentru ca sA nimiceascd pe dusmanii care se
fdcuserd stdpdni pe Sfdntul Mormdnt.

In calitatea sa de urmas al unui neam de regi care cuk:eriserd cea mai mare parte din teritoriile lor dela Sarasini,
Iacob II se credea dator sA intreprindd o expeditie in vederea
liberdrii Sfntului MormAnt.

In acest scop el oferi lui Ghazan cordbii si un contitigent

soldati, care era chiar gata. El se folosia, in acelas timp.
-

tde

de aceastd imprejurare pentru a cere hanului, in caz de victorie

libertatea pelerinagiilor la Locurile Sfinte, pentru toti crestinii
din Occident. 13).

Dar tot felul de neintelegeri si de tulburdri interne in Franta;

www.dacoromanica.ro

57

unde lutnea se gandea, tot astfel s intreprind o erueiada, impie-

dicard deocamdat pleearea unei expeditii spre Orient 14)

Prof. C. Marinesou
1) Anii domniei sale d.upit K. J. Basmadjian: Chronologie
l'histoire de l'Armenie, Paris, 1915, p. 0.
2) Pentru amnunte despre re1aiile comerciale mire occident ti

Armenia-Micit Vezi:

Langlois: Mmoires sur les relations de la republique de

la Petite-Arnienie pendant les
XIII et XIV sicles, Turin, 1861;
Langlois: Le trsor des Charles d'Armnie, Venise, 1863;
Le ['Are Leonce Atisban: L'Armeno-Veneto, compendio storico e
documenti della relazioni degli Armeni coi Veneziani, 2 Vol., Venezia,
V.

Genes avec le royaume ehrtien de

1893;

Heyd. Histoire du commerce du Levant au Moyen-%e, 2 vol.

Leipzig, 1885-1886 (I. 365-372; II. 73-92);
A. Schaube: Handelsgeschiehte der romanischen viilker
des
3littelmeergebietes bis zum Ende der Kreuzzfige (Handbuch d. mittelalt.
(resell. de Below et Meinecke), Milnehen-Berlin, 1906, p. p,
218-920;
Fr. Tournebize: Hisloire polit, et religieuse. de l'Armenie, t. I.
u. !letter.

Paris, 1910, p. p. 201-5;

J. de Morgan. Histoire

titi

peuple armenien, Paris, 1919, p.

p.

199-200.
3)

In interventia sa regele Aragonului spunea:

quidam mercatores, navigantes in quadam navi !Larch'

nonensi ad paries Ertninie supradictas pro hostendentis libertatibus
et franquitatibus supradictis, asportaverunt secum privilegium su-

pradietum cum ipsius transumptum habere non possent, quia in

terra nostra per aliquem trans(sumi) son potuit, cum erit scrinta
(sic) Erminorium littera que apud times in nostris partibus ignoratur...."
Pentru alte privilegii intocmite tot in armeneste

acordo-

te altor negustori occidentali, vezi: V. Langlois: Le iresor des charles d'Armenle, Venise, 1863.
4) Aceasta infirmA asertitmea Int. Morgan (op. cit. p. 200), dupil
care negustorii catalani nu s'ar fi bucurat niciodatii de privilegii
comerciale In Armenia.

5) Arhivo dela Corona de Aragon din Barcelona, reg. 252, fost

168 v.

9..

In anul precedent
in Ianuarie
o corabie catalan
cat cu bumbac
apailinand companiei Peruzzi din Florenta,
sosise din Armenia la Otranto uncle fusese confiscatit. La 24 Ianuarie regele Iacob II, giisindu-se atunci la Roma, interveni in
favoarea navigatorului catalan si a Vlorentinilor pe HMO fratele
s'att Frederic II-lea, regele Siciliei.

www.dacoromanica.ro

58

Archivo dela Corona de Aragon, Cartas reales diplomaticas,

N-rul 297. (Scrisoarea a fost analizatli i de H. Finke, Arta Aratonensia, t. II, Berlin-Leipzig, 1908, p. 742, u. 4 Dar Fluke s'a

rimselat asupra datei ptufand 7 in loe de 21 Ianaarie 1296.

M. F. de Navarette: Disertaicion historica sobre.. los Espanotes en las guerras de Ultramar... (Memorias de la Real Acad.
de la historia,

I..
V.) Madrid, 1817, p. 177; W. .Heyld:
Histoire
du commerce (lu Levant au Moyen-Age, Leipzig, 1886, vol. II, p. 88.
H. Fluke: Acta Aragonensia, t. II, Berlin-Leipzig, 1908, p.
742, No. 2.
le Pere Leonce Alishan: l'Armens-Veneto, II, 177; W.Heyd,

Distoire (lu commerce du Levant au Moyen Age, 2 vol., 'Leipzig,

1885-1886, p. c.

Vezi pentru aceastva credintA raspandit In mod general in

occident, studiul meu: Le Prtre Jean. Son pays. Expli.!alians de
son nom. Bucarest, 1923 (Acadmie Roumaine: Bulletin de la Sec!lion Historique, it. X); N. larga: Armenti i Romanii, o paralelii
Istorick Bucuresti 1913, p. 18.
Pentru relatiunile dintre regii Armeniei i hanii mongoli din
Persia, anterioare acestei ambasade, vezi N. Iorga: O paraleld istorick
loc. cit.

M. F. de Navarrete: Disertado historicA sobre.. los Espagnoles

en las guerras de l'Ultramar..., Madrid,

1817, p. 177; W. Heyd:

Disloire du commerce du Levant au Moyen-Age. II. p. 175-7.
Vezi pentru aceste hiple N. Iorga: Philippe de Mzires
(1327-1405) et la croisade au XIV sicle. Paris, 1896. (Bibl. de l'Ec.
des H. Etudes, fase. 110) p. 34-5
A. de Campan': Memorias historicas sobre la marina, comercio y artes de la antigua ciudad di Barcelona, t. IV,
Madrid, 1792, p. p. 28-30.
A. de Campany: Antiguos trandas de paces y alianzas entre
algunos reyes de Aragon y diferentes principes inflAes de Asia y
Africa, desde el siglo XIII hasta el XV. Madrid. 1786 p. p. 105-9
si reg. 252, fo 221 vo din Archly de la Corona. de Aragon".

N. Iorga: Philippe de Mezires, Paris, 1896, p. 36.

www.dacoromanica.ro

EROI ARMEN( IN LITERATURA UNIVERSALA

0 drama engleza de origin&

armeana

Citind studinl interesant al lui AF. Herold in Revue dei'

6tudes armniennes" (t. 1H P. 57-61) asdpra elementelor armenesti din Nicomde" a lui Corneille, ma intrebam dada
'n'ar fi o drama engleza care sa prezinte trasaturi asemanatoare.
(Rege i nu rege)
De fapt este una: A King and no King"
de Beaumont si Flechter, care s'a prezentat in premiera la
26 Decemvrie 1611 inaintea lui. Jacques Fiul.
Rezumatul planului ar fi urmatorul: Tigran, regele ArmeDiei, cade prizonier in mainile lui Arbaces, regele Iberiei; iiherarea lui e conditionald de casatoria sa cu Panthea, sora
rregelui Arbaces, De care monarchul iberic n'a vazut-o din copildrie. Cand Arbaces se intalneste insa Cu Panthea pe care

nu o recunoaste, se indrgosteste de ea si Cu toate ea, afland

'de rudenia lor, cauta s indbuse pasiunea incestuoas pe care
si Panthea o impart5este, toate sfortrile Ii stint zadarnice.
Aiunci se roaga de un vechiu prieten al .sn, Mardonius,
faca demersuri pe langd Panthea, dar Mardonius nu pri'ineste o misiune atat de necinstit si Arbaces se ;adreseaza
unui alt cpitan, Bessus,, un om josnic si mizerabil care promite regelui sa-i procure chiar i pe regina mam, Aran(e).
Arbaces, desgustat : de. atta josnicie, gonete Cu lovituri de

www.dacoromanica.ro

60

baston pe mijlocitorul prea binevoitor; dar pasiunea lui si a

sorii crete, iar intriga alurbecd spre o tragedie grozavA.
Deodat, apare o solutie, mult mai fericit din punctul de
vedere al celor doi amanti, decal al dramaturgiei. Panthea
este de fapt fiica lui Aran(e), dar Arbaces nu este fiul reginei, nici fratele iubitei lui. El s'a nascut din Gobrias, regentul Armeniei, si propria lui sotie, sase ani inainte de nasterea
Pantheei; de oarece defunctul rege nu avusese ins nici un
copil afard de Panthea, Gobrias l'-a dat pe Arbaces ca Hu

al perechei regale pentru a evita o lovitura de stat. Deci-, Cu

toate ea Arbaces era rege, totus inc nu era (de unde numele piesei) si se putea cdsatori 1fard a pdctui cu Panthea.
Tigran este pus in libertate si impreuna cu prietena sa credincioasa Spaconia, care ii imprtsise soarta si cu viitortil
-

socru, Lygon,
va ramne.
stiu

se

intoarce in Armenia, al cdrei rege

Primul act are loe pe cmpul lui Arbaces la hotarele Ar-

meniei, celelalte in capitala Iberiei". Printre personagiile piesei

este un senior iber, Bacurius, care joaca un rol de mai

.
putin importanta".

Dupii Warwick Boud, care a editat drama noastrd pentru

ccfitia Variorum a operelor lui Beaumont si Flechter (t. I, p.
244-354, Londra, 1904), nu se *tie nimic in ce priveste originea
planului si se pare ca autorii nostri I-au inventat in intregune".1)
El atrage atentia cu toate acestea asupra personagiilor din
Cyropedia lui Xenophon: Gobryas, prietenul credincios al lui
Cyrus, Panthea, sotia lui Abradates, si Tigran, regele Armeniei
care ne face sd banuim ca autorii nostri inventnd planul,
si-au amintit de opera lui Xenophon" 2) Pe de. aim parte, dup
cum spune el insusi, Gobryas si fiul su Mardonius se gdsesc
la Herodot (VI, 43; VII, 5, 82); i putem sa addugdm si numete de Arbaces, Bessus (ucigasul lui Darius al III-lea; vezi
Diodor XVII, LXXIII, 2; Arrian, Ill, VIII, 3; Quinte-Curce, V,
13), si chiar al lui Bacurius (un rege al Iberiei; vezi Ammien
-

Marcellin, XXXI, XII 16; Rufin,

H,

Histoire ecclesiastique, I, 10;

33. Zosim, IV, LVII, 3) pe care le gsim la autori greet

si romani. 3)

Cu toate acestea, mi se pare mai verosimil ca isvorul

nu rege", sa." nu fie Cyropedia, diet oricare alt
piesei Rege
lucrare clasicd, ci ca Beaumont si Flechter au scos-o chiar
din Orient. Duna aceasta tootezd, Tigran din piesa engleza

www.dacoromanica.ro

61
fi nici Tigran aliatul lui Cyrus, niel Tigran ce! mare
(regele Armeniei din 94 la 54 i. d. Ch.) ci sau Tigran al II-lea
sau al III-lea care d omnia asupra Armeniei, dela anul 20 la
12 . d. Ch. i deja 12 la 1 d. Ch. si care erau contemporan'i
Cu Arbaces, regele Georgiei din 23 la 3 . d. Ch. 4)
Dupd mine deci, este o reminiscentd istoricd la baza dramei cu toate ca nu se stiu evenimentele domniei celor doi

nu ar

lui Tigran la curtea lui Arbaces este poate

o amintire a lui Tigran care a fost ostatee al Partilor, inainte
regi. Captivitatea

ca ei 8d-1 fi ridicat pe tron (Strabon, XI, XIV, 15) si care a fost

invins mai tdrziu de Pompei, dar tratat Cu toate acestea ca rege (Plutarch, Vita Pompei, 33).
Un interes istoric mai mare se pare sd fie legat insd de
numele lui Bessus. Bessus din istorie a fost, dupd cum am
vdzut, ucigasul regelui Darius al III-lea 4) si Bessus din Piesa
noastrd apare ca un las mizerabil, un intermediar lipsit de
pe .scurt un tip" desgustdtor.
scrupule, un lduddros nerusinat
Dacd nu md insel putem vedea o aluzie maseatd la vreun ucigas cunoscut din acel timp: Vreau sd spun Fram:ois Ravaillae,
care omorase pe Henric al IV-lea la Paris in 14 Mai 1610 (5)
Dacd este: astfel, avem atunci un terminus post quem, pentru
compunerea dramei. Insinuarea asupra caracterului lui Ravaillac nu prea este mdgulitoare, dar regalistii convinsi nu admit
regicidul.
Numele cel mai important in ceeace ne priveste eke neindoelnic
acel al lui Bacurius. Cele mai deseori se gdseste sub for-

mele Pakor sau Pakoros (forma georgiand: Baccar) 6), cu toate

cd, am mai vdzut, Ammien Mareellin, Rufin si Zosim au forma
Bacurius care este strict armeneascd (Bacur). Un Bacurius era
inteadevdr general al lui Tigran I-iul 7) tar in cantonul armenesc din Marand district din Vaspurakan 8) era o localitate
tnumit Bakurakert. Cu toate cd nu putem demonstra, mi se
Pare putin probabil ca Beaumont si Flechter sd fi imprumutat

forma autorilor asa de putin cunoscuti in epoca lor, ca Ammien Marcellin, Rufin sau Zosim si imi inchipui ca el 1-a
auzit din gura unor Arme.ni cari locuiau atunci la Londra.
Incidentul cel mai impresionant din piesd este neindoelnic
aragostea incestuoasii a lui Arbaces si Panthea 9). In Rege

qi na rege" incestul este un pdcat ingrozitor. In Persia, din

contrd, cdsdtoria intre rudele cele mai apropiate, frate cu sork

www.dacoromanica.ro

62

tata cu flied etc., era recomandatd si astfel de uniuni aveau

loc in Armenia pana 'la anularea lor de catre Sfntul Nerses 10).
Cred deci, cd a existat o tradi(ie armeneascd dela un rege care

s'a cdsdtorit cu propria sa sord; dar o unire de acest fel ar

fi prin ea insdsi putin dramaticd si prin urmare putin convenabild scenei europene. Mi se paremai probabil cd Beaumont si
Flechter au primit aceasta traditie dela niste Armeni din
ea pulin succes,
Londra si ea au modificat-o dupd gustul lor
trebue sa mdrturisim
ddnd o solutiune foarte slabd, care
nu rezolvd problema morald si care pare 813 fi fost o concesie
timidd Malta' ideilor morale ale Occidentului i :dorintei unui
sfdrsit fericit al dramei. Pentru armenologi, punettil interesant

este ca isvorul piesei e armenesc, nu a fost scos din autori

clasici sau europeni.

Louis H. Gray
profesor la Universitatea din
Nebraska (Lincoln)

P. 246, cf. E. Koeppel, Quellen-Studien zu den Dramen Ben

Jonson's, John Marstotes iund Beaumont 's und Flechtees, Er.Erlangen, 1895, p, 44.
Bond, p. 247, vezi privitor la Gobryos, Tigran i Mardonius,
F. Justi,'Iranisches Namenbuch, Marburg, 1895, p. 111-112, 321-325,
414,195.

Justi, p. 21, 404; 67, 0 Seek la Bauly Wissowa, Real Encyclopath der klassischen Altertums wissensehaft, H, 2724-2725.
.4) Cf. Justi, p. 324, 414, 21, 401.
Vezi de exemplu, E. de Menorval, Paris depuis ses origines

jusqu'a nos jours, Paris, fall data', III, 81-88.

Justi, p. 238-240. Nu se stie nici o elimologie a cuvantului. H. Habschmann In Festschrift an Rudolf von Roth, Stuttgart, 1893, p. 100.
Justi, p. 238.
H. Hiibschmann, Allarmenische Orstnamen, Strasburg, 1904,
p.

412.

Motivul incestului se gdseste In romanul antichitiitii i evului

mediu (E. Rohele,. Der griechische Roman, Leipzig, 1900, p. 448;
J. C. Dunlop, History of Prose Fiction, Londra, 1896, II, 220-223;
A. H. Post, Grundriss der ethnologischen Jurisprudenz, Oldenburg,
1894-1895, II, 60-61) dupd cum si In dramA dela Oedip rege. Se

gaseste si In drama englez. In 'Tis Pity She's a Whore de John

Ford (1633) cei doi amanti comit incestul cu bun tiinta; In des-

nodAmant, Giovanni ucide cu pumnalul pe sora sa-amantii. Anabella

i cade si el In rnAinele banditilor sotului ei Soranzo. In ,,Don
tiinta.
Sebastian" de John Dryden (1690) pAeatul este Meta

www.dacoromanica.ro

,65
si Almeyda afland se separa pentru toldeauna cu
bale ea se iubesc, i intra In manastire. Love triumphant, de acelas

Don Sebastian

dramalurg (1694), In care Alfons iubeste pe sora sa fictiva, Victoria, i lupia. impoiriva pasiunei sale papa cand afla din Jericire
ca s'a Inselat asa Meat se poate casatori cu ea, se pare ca a

primit influenta piesei Rege i nit rege. In Arcadia de Sir Philipp

Sidney (1590) gasim (II, 15, 19, 23) pe Tiridates, rege al Armeniei
intragostit de Erona, printesa a Lyciei i ucisa de sora sa Artaxia;
unchiul ei fosL rege al Iberiei i tata i lui Plorigus, ginere al
Andromanei, dar romanul nippare a LI exersat vreo influenta asupra

piesei Rege si nu rege".

10) ,,Viala srantului Nerses", trad. J. B. Emin, la V. Laylors:
Collection des historiens enciens et modernes de l'Armnie", Paris
1867-1869, II, 28.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA ARMEANA

Istoria literaturii armene

Fizionomia celor trei epoci ale
literaturii armene
Istoricii obicinuesc sa imparta istoria Armenilor in trei epoci:
Epoca independentei politice cu cele patri" dinastii, a
.4 thiqizilor (190-1), a Awcizilor (62-428), a
Bagratizilor
(885-1064), a Ruberaenilor (1080-1375).
-

Epoca stapanirilor streine, intdiu sub Mongolii lui Ginghiz Han si Tatarii lui Timur Lenk, apoi sub Egipteni si Selgiucizi, sub Persi sub Osmanlii si Rusi.
e) Epoca luptelor pentru independenta ce se dau de doua
veacuri.

E semnificativ ea aceasta impdrtire in epoci a istoriei, coincide intocmai cu aceea a istoriei eulturii si literaturii armene,
si

anume:

Epoca de aur, cu veacurile ce preced si urmeaza.

Secolele urmdtoare de cultura din epoca robiei socotite
ea mediocre, in ce priveste valoarea lor creatoare.
Epoca renasterii Iterare care paseste alturi de luptele
pentru independenta politica.
Impartirea epocilor culturale, daca le-am pune in legatura Cu cele istorice, ne-ar parea arbitrare si neintemeiate.
lstoria, in zilele noastre, nu mai este o insirare de date, nume,
vietorii sau infrangeri, de pierden i sau anexari de teritorii,

niel aceea a faptelor de arme si politice pur si simplu.

Istoria se serie avdnd ca baza civilizatia si cultura poporului,

www.dacoromanica.ro

65

lar istoria culturii unui popor se serie intemeidndu-se pe.munca

Si aceastd originalitate nu se judeed
dup creatiupi singulare exceptionale, ci dupd legdturile organice cu sufletul. poporului. Daca' privim prin prizma aceStei
conceptiuni, .istoria culturii armene, trebuie sA ddrn celor trei
epoci urrnatoarele interpretare:Efortul poporului armean pentru crearea unei culturi orisi creiatia lui original.

--- o sintezd a occidentului cu orientul, a tuturor tendintelor si influe,ntelor streine Ce cuprinsese Armenia.
Aceast epocd de formare este denumitd epoca de aur",
deoarece ea este %cut& prin personalitti cu adevdrat, uriase
dela cari ne-du ramas opera de valoare universald.
Epoca clo.ua am putea-o interpreta. ea:o epoca a bi7

ginale

ruintei sufletului poporului armean impotriva influentelOr,streine,.

adied ptrunderea cultuxii i spiritului sintetic nou in conViinta i sufletul poporului.

Aceast epoca este socotitd igresit in istorie ca decadentA

pentrucd coincide cu robia politicd si pierderea independentei.
e) In fine, epoca treia, este aceea in care poporul armean la
din nou contactul cu gdndirea si artele moderne streine
adied pdtrunderea influentelor streine nouAd in viata lui. Aceast
epocd este denumttd. renasterea, din pricina tendintei, ei de'

a' reinnoi viata Armenilor urmdnd, pasul popoarelor mari din

apus.

,
;

III

Naterea literaturii armene nou

Istoria literaturii moderne trebuie incepultd din epoca doua,
cdnd gandirea armeand se indrept spre popor, pentru a se hrdni
dela el.. Trebuie inceput din sec. XIII-lea cdnd dinastia Bagratizilor se stinsese si capitala lor Ani era o ruina, imprdstiind populatia ei si a' tinutului intreg, in toat lumea, inspre
trmurile Mediteranei, inspre Crimeea, Polonia, Moldova, Ardeal si mai departe chiar.

Literatura armeand se dezvoltd nu in Armenia ciliciand,

unde se infiintase un stat armenesc liber, ci tot in Armenia
veche.

Cilicia .este un intermezzo, am pune, in viata politick si

culturald a Armenilor. Cu tpate cd ea ne-a dat valori nepieritoare, totusi in jurul Araratuluipoporul armean a continuat sd-si
pstreze sufletul,

www.dacoromanica.ro

66

Trasdturile mai de seamd ale celei de a doua epoci sunt:

a) Puterea de rezistenta ce ja nastere in fata stapdnirii neamurilor streine, si care lega acest popor si mai vrtos de
vatra lui, de stramosii lui, de traditiile lui.

Poporul impune literaturii din ce in ce timba lui

b)

vul-

dialectele prind pe incetul viaja.

e) Simtul frumosului Sa desteaptd viguros si duce la creatii
folklorice nebanuite parid atunci.
d) Efortul si munca ce se depune in mandstiri pentru mentinerea nealterata a sufletului si credintei poporului armean.
Muzica armeand atinge expresiile ei cele mai desavdrsite
acolo in mnstiri, in cdntecele religioase. Tot acolo se creiaza
apodoperile marta miniaturii.
e) In sfdrsit pleiada trubadurilor, cari duc din sat in sat, din
casa in casa caldura si lumina simtamdntului armean.
gana

IV

Poporul stapnete arteie

pupa aceste consideratii generale, suntem nevoiti a addoga
cdteva cuvinte despre poezia poporand, care este insasi baza
literaturii. Sufletul lui colectiv se reflecta in literatura.
Incepand cu sec. XII-lea poporul insusi participa la crearea
literaturii. Sufletul lui colectiv se reflecta in literatura.
Personalitatile individuale dispar sau se supun colectivului,
care el singur ramdne marele creator. Sufletul colectiv al poporului pdtrunde chiar in mdnastiri. Chiar teologia devine populard si graieste prin gura trubadurilor. Insasi istoria se serie
in timba trubadurilor. Mai mult: calugdrii iau in mana harpa
si canta iubirea. Cu incetul timba vulgard se incetateneste.
Mekitar din Her, Sembat le Connetable, Vartan din Aikeg,
SCriU in timba poporului, cdrtile lor de medicina, legi si fabule.
Este epoca creatiei colective.
Studiul evului mediu armean a dovedit ca adesea poporul
insusi este creatorul si nu indivizii. Centrul cdntecelor este satul
armean. Satul este mesterul cel mare. Taranul armean, acest

artist anonim ne-a dat creatii cu cari ar putea sa se mAndreasca once popor. Si daca este necesar sd impdrtim in genuri creatiile acestea, putem distinge:
1. Cantecele de veselie i mai ales cele de nunta si de noroe, (sorti) de o frumusete neegalabila; cdci poporul armean a

www.dacoromanica.ro

67,

stiut sa spere

sd zdmbeascd chiar in nenorocirile cele mai

grozave.

tHi

Cantecele de jale, intre cari cele mai de seam sunt cele

de dor si de pribegie.
Canteeele de manea, in cari poporul armean aratd intregul sdu sUflet, mdridru in truda sa si optimist in suferinta sa.
Trebuie aci notat ca once regiune armeneascd, si-a avut
propriile sale creatii.

Dar adesea sunt aceleasi motive si aceleasi opere in variante regionale, purtdnd in ele caracterul provinciei si al dialectului respectiv. In ultimii 50 ani s'au colectionat cu ravnd
variantele cdntecelor poporane.

Cele mai minunate variante le avem din tinuturile Vaspurakan, Taron si mai cu seam din Agdn. Poporul el insusi este
acela care creiazd artele si cultura, gdndirea i stilul, cdntecele
lumesti

eligioase.
V

Rolul Manastirilor
Nu se poate intelege deplin literatura armeand medievald,
frd a cunoaste rolul dominant, pe care il joacd mndstirile
armenesti. Secole deardndul, mandstirile au fost centrele cari
au pdstrat sufletul armean.
scriitori,
Acolo, in mdndstiri s'au format si au produs
istoricii i gdnditorii armeni mistici. Poporul armean in acesti
scriitori a pus intregui sdu suflet. Fenomenul acesta venia din
veacurile pdgdne. Templele erau atunci focarele stiintei Armenilor, iar gdndirea armeand deasemenea trecea prm atmosf era lor.
Stim ca atunci, cand Grigore Lumindtorul in fanatismul sdu

crestin a ddrdmat templele pdgdne pentru a nu ldsa

nici o

urmd a lor in Armenia, in cele din urrn a trebuit s adapteze

la crestinism ,sdrbdtorile pdgdne i obiceiurile respective, cari
erau atdt de pretuite de Catre popor. Mai mult. Din neamurile
vechilor preoti pdgdni, i-a recrutat pe preotii crestini.
Astf el, frumusetile pdgdne nu s'au stins n sufletele Armenilor. Ele au ramas vii in spiritul poporului, sub forma
obiceiurilor, a cdntecelor, a legendelor, a superstitilor etc.
Intregul folclor armean este plin de farmecul vremurilor
pdgdne.

Sufletul pdgdn armean s'a impus si crestinismului armean.

www.dacoromanica.ro

68

Biserica armean isi datoreste caracterul national in build parte,

faptului ea' poporul el insusi se manifestO in religia crestind

prin emotiile, prin misticisnaul sau. Influentele filosofilor, a

teologilor au fost rauIt prea slabe. Ele nu au putut sa stearg

eracter.ele specifice ale bisericii armene. Mai exact, ar fi sa
afirmam ea si in biserica armeana s'a format acea sinteza dintre apus si rdsrit, ca si in- gandirea si artele armene.
In imnurile (saracan) bisericii armene ne vorbeste sufletul
&mean .pAgan. Avem putine .riume de ale raarilor poeti cari
atrudus poezia armeana pe altarul lui Dumnezeu. Putem cita:
13" vMesrob si Sahak (sec. V.), Hovhannes Mantaguni (sec. V.),

Moise din Khoren (sec. VII), Komitas (sec. VII), Anania din
$irk (sec. VII) Barsegh Gion (sec. VII), Hovhan Filosoful
(sec? VII), Stephanos din Siunik (sec. VIII), Hovhan din Otun
(sec. VIII), rigore VAkaiaser (sec. XI), Nerses cel Gratios
(Snorhali) (sec. XII), Nerses din Lambron ,(sec. XII), Ilaciatur
din Taron (sec. XII), Hovhannes din Erzanga (sec. XIII) si altii.
Dar rie raman necunoscuti poetii aceia anonimi cari au adus
partea lor de creiatie in comoara aceea, care este cartea de
CMktateL (saragnot) armean. Dumnezeul arniean in cantecele aosica, bisericesti (saracan) este infatlsat cu atributele, cari data:
ailaritineu zeilor iubiti de Armeni.

Soarele" (Arev), LUmina" (Luis), sunt cele mai inalte

apputaape cari le (la crestinismul arraean Dumnezeului lui.
Ce Nste slavirea soarelui (Arevakal) care se oficiaza in
pos'luhAl, mare, decat un fel de adoratie a soarelui, adusa .pum.4ez.c,411.iiievanghelic. Saracanii armenesti nu au forme conven-

p.onale,cWar in cantecele dedicate Sfintei Fecipare. Ei nu se

ApppigAsjEa cu cuvinte sfioase ci cant& pe, Maica Domnului in
qtlor411paprale, in, infatisarea Ei pamanteana.

H. Dj. Sirunl

asalqBbs
Fisa tavi1
51i1LIMS511

it

www.dacoromanica.ro

ARMENII IN ROMANIA

Ceva despre arta armeana

In numarul nostril trecut am dal panca inlaia a unei
conferinte pe care a tinut-o d. Prof. N. Iorga, cu prilejul unei vizite, la colegiul armenesc Muradian din Paris, tratand despre Armenii din Romania, si In deosebi
despre exemplarele de arta armeana pastrate pe pamantul romnesc; insistand mai ales a3upra obiectelor
expuse la Expozitia de Arta Armeand din
Bucuresti
din 1930.

Dam mai jos a doua parte a conferintei, In care eminentul profesor explica esenta artei armella

indica

punctele ei de contact ca artele romnesti, dupd ce In

prima parte, aratase infiltrarea elementelor arrnenesti In
t Arlie romane

Incep &et cu un domeniu foarte insemnat, in care au

fost transmisiuni dar si o sintezd. lata ce inteleg, in acest
domeniu, prin transmisiune i ce inseamnd pentru mine o sinter.d.

Transmisiunile sunt vechile dvs. traditii de arta, care au

;Camas, Cu o fidelitate admirabild, la formele seculare, aproape
imilenare. Nu 'exist nict o natiune care sd fi pdstrat asa de
purd mostenirea veche. Este adevdrat, cA aceste colonii rdnidn
putin izoiate, neavdnd raporturi prea strdnse, din cauza deosebirii de religie, cu populatia inconjurdtoare, dar acest spirit
Ar'conservator vine si dinteo dispozitie a sufletului, specified
,
menilor.

www.dacoromanica.ro

70

cu toate casatoriile in Romania, intre Armeni sau Armence

si Romani sau Romance, imi aduc aminte, eu care mi-am petrecut copilaria la Botosani, unde erau multi Armeni, chiar
cartiere armenesti, de aceasta izolare.
Sinteza este amestecul nelipsit, dar nu de caracter general,
cu arta bizantino-romand, cu arta bizantina, care a devenit roSunt lucruri pe care Armenii le-au transformat din cauza
'acestui mediu si sunt si forme romanesti care au inlocuit in
totul formele armenesti, mai vechi. Iatd o problema, care poate
avea un interes pentru persoanele care se ocupd de transformdrile artei.

Armenii au avut, si ,ei, vechea traditie geometric, abstract&

care se intalneste in lumea traed in Europa si CUM Armenii

(au un fond trac aldturi de un fond asiatic, care
venit in
urma, se intelege bine ca aceasta artd geometrica a trebuit sd
existe in Armenia Mare &la inceputul desvoltdrii artistice a
Mica" se reduce arborele, floarea, conturul corpului fiintei
!omenesti, in asa fel ca sd se infdtiseze forrnele liniare. Este
o arta foarte insemnata care a precedat in Grecia arta elenicd,
si care in originea ei eretana, era mult rnai libera i miilt mai
variatd.

Aceasta arta geometrica s'a intins din Asia Mica, asupra

i sunt prelungiri prin Siberia, prin parte a unde America si Asia se ating, ,cu aceagtd
'fasie occidentald a Americei de Nord.
Din aceasta arta abstractd, pe care o au si Romanii, dar
pe care ei n'au tratat-o absolut in acelas fe!, exista patrafine,
lobiecte de imbracaminte care se pot ,vedea la Paris, chiar
si in mica colectie a D-nei de Monfort, care este Armeancd.
Par obiectul de a le reproduce la dispdrut in Moldova. In
alte parti chiar, vechile modele sunt uneori influentate de bro[Nordului Chinei, asupra Manciuriei

I.

'deria occidental&

Aveti aci un patrafir care vine din trecut, si acolo, alaturi,

Obiecte imprumutate Occidentului, rdmdsite ale acestei influente
Seculare. Aceasta broderie este din domeniul occidental, dar aldturi se Arad miei obiecte de stil geometric.

Tot asa e si in ceeace priveste a patra Armenie" pentru

covoare. Cunosc discutia, foarte interesanta care nu s'a sfarsit
cu o solutie primitd in mod general, asupra originii a ceeace
se numesc covoarele Caramaniei.

www.dacoromanica.ro

71

Dar mai intai ce este oare Caramania? Daca se gdse$te o

forma de arta in aceasta regiune din centrul Asiei Mid, ea

poate avea trei origini.
Ea poate veni dinspre Grecia ;dar aceasta nu este greceasca:
,Grecii nu geometrizau, nu reduceau la abstractiuni. Ea poate
fi de origine turca, dar ce au adus Turcii din Turkestanul lor?
Este acum o teorie care se exprima, care se striga chiar: teoria
unei intregi civilizatii turcesti venita direct din Turkestan, care
n'ar avea nimic bizantin; ea corespunde aspiratiunilor nationaliste ale kemalismului actual. Dar, recunoscand sfortarile recente care au fost Matte in Asia Mica pentru desvoltarea unei
civilizatii nationale, trebuie sa recunoa$tem cd stramo$ii nationali$tilor de astazi n'au adus din vechea patrie turceascd decat
un avant rdzboinic si ca tot Ce exista turcesc pe acest pamant
a fost adaptat. Atunci, daca covorul, de care ma ocup, nu vine
nici dinspre Grecia, nici dinspre Turcia, nu este alta solutie decat
,aceea prin care unii istorici ai Armentei II reclam pentru propria lor natiune.
Dar covorul roman, geometric si el Cu caracter popular, a
mancat covorul armean. A fost o concurenta: si covorul pe
care-I puteau fabrica taranii in sate a fost invingator. Covoarele
se mananca ca oamenii si intr'o expozitie de covoare romanesti la Stockholm, unde am lasat cdteva exemplare, ziarele
suedeze, facand elogiul lor, au adaugat cd, in Suedia dupd o
loarte veche transmisiune, se fabrica covoare cam de acela$
fel, dar mult mai inferioare ;am fost rugati sd nu comercializam
aceste produse si noi asa am facut. Armenii din Moldova nu
cunosc ceeace se numeste punctul Armeniei", care se lucreaza inca in Asia.
Dar incepand dela o epoca oarecare a existat la Armenii din
Moldova o broderie influentata de broderia rornaneascaformatii
din secolul XV-a, fiind determinatd fard indoiala de Bizant, dar
si de Occident, cu albastru deschis interesant si cu roz de o
gingd$ie nemdrginita, un intreg lucru de Oita, loarte
ingrijit, inconjurand chipuri de sfinti care 'au 'devenit de un caracier aproape realist.
Imitatia este u$or de recunoscut la o piesd de altar venind
din Gherla, in Transilvania. Si trebuie Sa spun un cuvant asupra acestei incercari din o a cincea Armenie". din Transil.

vania.

In Transilvania ,sunt multi Armeni din 'Moldova, care au

www.dacoromanica.ro

72

pdrsit tara catre 1670, in urma lungului rdzboiu, dintre Turci

si Poloni. Sub conducerea unei Cdpetenii relliioase '61 cdrui nume se cunoa$te, Auxentius Virzirescu, ei s'au asezat In Transilvania, ai cdrei Impdrati germani, sau austriaci, "ajungeauin
acest timp stdpni, aducAnd cu ei biserica calvinist a Unturilor, contra luteranismului Saxonilor, acesti germani IransilvAneni, si contra ortodoxiei Romdnilor. Cum in aceaSt luptd,
Jezuifii aveau nevoie de enoria$i, noii veniti au trecut la biSerica roman. Doud colonii mai insemnate s'au stabilit Ia
ceastd data; la Gherla si in Elisabethstadt-ul guvrnului colonizator, devenit Ibasfalu-1 Romdnilor (dupd maghiarul originar, EbeSfalva).

Deci, tot ce e artd armeand in Transilvania nu e decal

continuarea artei moldovenesti.
Dacd cutare ""mitra episcopal prezintg aceste figuri

es-

tompate, $terse, discrete, aceasta ,corespunde artei moldovenesti

din secolul XV-lea si XVI-lea.
Dar cu toate acestea, la bazd mai rdardne putin din aceast
preciziurie, aspru subliniatd, pe care Siria a transmis-o art& armene. cum de altfel $1 artei Bizantului.

Dar se gseste, foarte natural, in acest domeniu al brfideriei eeva original, impus de ritualut deosebit de acela al .orto:
'doxilor.

.Pentru a despdrti Iinda de altar, bisericile trecesti de Torbizantind au iconostasul, catapeasma, care nu este am'Vona Occidentalilor, cu toate cA s'au confundat uneori cei
'doi termeni. Acest iconostas este cAteodatd din eardmizt dar

de cele mai multe ori din lemn: un 'perete mare de lemn,

acoperit cu auriu, cu tenruiald dauritd, aidt de trei uSi de
intrar e la 'altar, pe care se all icoanele principale, acelea in
fata cdrora se sdvdr$esc sf. Taine, apoi deasupra acestor li'guri
Christos, Sf. Fecioard sau sfintii, cdrora este Mehlnatd biserica
se intinde viata lui Isus si la capdt de tot
rcrucea mare, sub paza Fecioarei si a Sf. roan.
Dar in locul iConostasului, in biserica armeand este aliceva,
'4) bucatd de stofd care reprezintd.' a$ezarea pe cruce a lui Christos, Sf. Fecioard si deasupra, sfintii mai cu seam militari care,

in bisericile ortodoxe se gdsesc in absida din dreapta si din

Jstnga a tindei. Totul este reunit pe aceastd bucatd de stofd,

www.dacoromanica.ro

73

care reprezintd in acelas limp iconostasul si inlocui4te si o

parte din picture bisericeascd.
Se pare cd aceste draperii de altar au avut o continuare
artisticd in tdrile romane chiar, ca spre exemplu o bucat.1
datatd din 1763, pe care am descoperit-o in biserica armeand din

Focsani. Uneori in aceste perdele, nu mai e aceeas distributie

pe care am descris-o mai sus; figurile

se

amestecd

putin

and. Toate aeestea ne aduc aminte de caracterul dramatic

al artei armene din evul-mediu si s'ar putlea 'observe si o

influentddraniand, venind dinspre Persia, ale card covoare nu

unt geometrice, dar redau viata intr'un mod naturalist.
Mai trziu vor fi draperii curet ,influentate de Occident.
III

Dundee am ardtat ceeace exist in domeniul testurilor

ie oprim o clipd asupra a ceeace a rdmas din sculpture in

metal.

Si acolo, in transmisiunile moderne, vechea artd armean

s'a pierdut cu totul. De o parte, sunt lucruri cu un caracter

cu totul turcesc, banal, de alta' parte sculpturi in metal care
amintesc Occidentul.
Astfel, in cutare coperta a unui *Evangheliar venind din

Mara, unde a fost fcutd la inceoutul secolului al XVII-lea,

sau inteun vas de bronz, care vine dela Constantinopol, !Me
mitra ,episcopald de aceeas origine, in care s'a impus arta
greaca mai recentd.
Cat despre Armenii din Romania, ceeace s'a impus dupd

ctva timp gustului lor a fost stilul rusesc, o rea sintezd in

care se gseste o imitatie, fard caracter, a modelelor Occidentuhii;

acest stil a inlocuit in secolul XVII-lea legkoria romneascd,

dintr'o epocd anterioard, cu mult mai build. Exemplare de acestea se gsesc tot asa de bine in Basarabia ca la Roman.
Mai este un alt domeniu in care vechile traditii ale Armeniei
au dispdrut cu totul. E vorba de icoanele de lema. Acelea pe
care le avem in Romania in bisericile armenesti n'au nici o
valoare; sunt unele chiar de un caracter aproape ridicol. Once

grijd de arta dispdruse si poate nici nu se mat adresa Ar(menilor, ci se lua once pictor de icoane, cdruia i se arta
ce trebuia sd reprezinte si el Men intr'un fel oarecare, cu aceeas lipsd de sentiment, ca si cnd ar fi fost vorba de o
imagine ortodoxd.

www.dacoromanica.ro

74
IV.
'

Acum, ajung la partea cea mai itisemnata a acestei expuneri : 'Miniature.

Care e punctul de plecare? De sigur arta ciliciana, infalisata in frumoasa sa Roseraie d'Armnie" de catre marele
poet al neamului, D-1 Ciobanian si de mai multe ori in minunate
albume, de D-1 Frederic Macler. Aceleasi frontispicii unde, aldturi de linii cu caracter geometric, abstract, se vad pas'airf, chtpuri omenesti, dracusori Chiar, toata aceasta admirabila inflo-

rire de imaginatie armeana pe care n'au avut-o., fri indoiala,

nici Francii din Siria, niei predecesorii lor sirieni si greci.
,

Aceasta vine din 'vechea Armenie, in raport cu batranele tra-

ditii iraniene, caci Iranul a produs aceasta. Numai ca vechiul

Iran, din punct de vedere national exista asa de putin in
limp ce Armenii formeazd Inca o natiune viguroasa.
Ceeace s'a prezentat mai vechi cu prilejul .expzitiei din
Bucuresti, este Evangheliarul din Asia (Maskevor) scris in 1265.
Frontispiciul e foarte simplu, de o stilizare accentuata. Dar

indata slupd nest Evangheliar dela sfarsitul secolului XIII ajungem la acela. din Drazarc (1351) si la manuscrisele Armeniei
din Crimea.

Pasri cu cap omenesc, psari incoronate. Cat despre figurile ,evanghelistilor, unde erau modele siriene i grecesti cu
totul deosebite ca stil, pe care. D-1 Friend le-a prezentat mai
recent, acestea nu ,au nimic, nici sirian, nici grecesc. Este vadit ceva care apartine ca proprietate a lor, Armenilor.
Chiar i in ceeace priveste iconografia se pot deosebi .grupe
pe care arta bizantina nu le infatiseazd &cat pe Psaltiri
pe Faptele Apostolilor, Armenii au o ilustratie mai bogat
in domenii in care arta bizantina nu ilustra: Buna Vestire,
Nasterea Domnului, Rastignirea. Amintiri din BizanV uneori,
dar pe Tanga acestea creatiuni Cu adevarat originale.
.

Sunt 'totdeauna, pe margine, figuri ce nu se gasesc cleat

in ornamentatia armada., pentrued Bizantinii nu pun nimic pe
frontispiciul cartii.

Acum, se afla in acest domeniu al miniaturii un paragrf

al artei armene, care nu se va serie usor, pentruCa nu avem
Inca materialul necesar. E vorba de penetratia armean in
'Cipru.

Numaryl Armenilor in insula a fost destul de mare "Si, Cu

www.dacoromanica.ro

75

unii Sirieni, foarte bogati, ei au creiat prosperitatea acestui port

a cdrui bogdtie a sustinut chiar existenta regatului Ciprului,
Famagust.

Va trebui sa ne ocupdm de el: adevarata istorie a natiunii armene, dacd vrei s'o scrii, trebuie sd te duci s'o cauti
acolo unde e, nu sd te tu i numai de pdmant armeen. In
realitate, o natiune este pretutindeni unde pdtrunde civilizatia
ei. Se poate intampla ca pe pdmantul ski strmosesc, la un
'moment oarecare, aceastd civilizatie sd nu mai existe si dinpotrivd sd fie transporturi ale aCetei civilizatii in alte tad.
Am indrdsnit chiar sd spun cd deca ar fi vorba sd scot
din istorie pe D-na de Pompadour ,ca s scriu un capitol asupra
pdtrunderii civilizatiei franceze in rdsdritul Europei, mi-ar pdrea

rat' pentru spiritul acestei doamne, dar ar fi foarte drept asa

si, de mare falos.

In aceastd penetratie in Cipru. din care avem un Evan(gheliar din 1349 se tine la traditiile trecutului.
Dar incepand cu anul 1346 cu Eva ngheliarul din Sorgat
suntem in Crimea. Acolo se simte indatd o proprietate mult
mai mare. Un Evangheliar, astdzi in Romania, la Gherla, este
o opera strdlucita. Frontispiciul este de toatd frumusetea, ilustratiile depe margine extraordinar de bogate, caligrafia de
Orimul rang. Numai figurile evanghelistilor sunt pur g,Tecesti.
Un Evangheliar din Cafa, scris in 1351, este astdzi la Iasi, in
Moldova. Si aici trebuie sd spunem cd se pdstreezd frontisPiciul, ilustratiile originale armenesti; cat despre tipul evenghelistilor, tot traditia elenied a biruit. Tott asa e si at Evangheliarele din Cala, serse in 1351 ,si 1354.

Dupd aceasta trebuie s trecem un secol pentru a ajunge

la manuscrise care au fost serse, ,de data aceasta Otter in Moldova. Astfel Evangheliarul din Cetatea-Albd, Akkermanul Turcilor si Rusilor atunci cand vechiul nume genovez este Moncastro, din ,Maurokastron" nume bizantin, care inseamnd ,castelul negru", ores asezat aproape de imbuctura lui 'Dniester:
ta a intrat din nou in stdoanirea Romanilor cu toare Basarabia.
In acest .,Orar" literele sunt reprezentate dupd obiceiul
cilician, prin pdsdri. Fiinta omeneascd este si ea intrebuintat ca
Pentru secolul XV-lea, inca. un Evangheliar armean, la

bi-

seriee din Iasi, destul de vulgar; aceastd fabricatie moldoveneascd nu pare sd fi fost prea fericitd.

www.dacoromanica.ro

76

Un Evangheliar din Gherla din secolul XV-lea prezintd acc-iasi

ceorigine
greacd,
dar
aei
de
este
evanghelisti
va cu totul vrednic de remarcat, astfel cum influenta artei

bizantine in Moldova s'a amestecat cu aceea a Occidentului,

act Moldova a primit influente din partea Sasilor din Transilvania si a Polonilor, poate chiar din partea Italienilor, tot
asa si in acest Evanghcliar, influentat el insusi de Occident,
Se and figuri de un caracter dramatic, tragic neobisnuit.
N'am gdsit in nici un alt manuscris armean ceva atdt de
frumos ca unele figuri mari in scena Invierii sau in ,Christos pe cruce" care este interesant si din. punct de vedere iconografic, pentrucd, de o parte, se vede-ingerutcare aduce o
cunund pentru ca s'o mind pe capul Sf. Fecioare, de cealaltd
parte tasneste sangele lui Christos si o figurd omeneascd la
im vas ca sA primeascd aceastd ofrandd sacrd, in timp C'e un
inger sustine figura de Sfdnt.
Duna aceasta nu mai rdmdne aproape nimic pentru Secolul 'X VI-lea. Intr'o Viatd a Sfintilor" pdstratd la Suceava,
autorul se mdrgineste sd reproducd in mod servil trecutul.
Se intoarce la trecut dupd ca a strdbdtut o intreagd epocd
de influente deosebite, care pdreau sA deschidd orizonturi noi.
In secolul XVII-lea aceasta continud. In anul 1-0-9, sub st-

pdnirea Turcilor, o Viatd a Sfintilor", scrisd la Cafa si care

Se gdseste azi in biserica armeand din Iasi, Infdtiseazd,
literele de care am vorbit cdteva figuri marginale, sub o imfluent greceascd si occidentald.

De acum inainte se va trdi din trecut, mult micsora in vitalitate. Astfel e Psaltirea din Constantinopole

D629)

pa-

strata' la Venetia cu un frontispiciu foarte vulgar si foarte urit,

lucrare de un realism greoiu si grosolan.
In timp ce la Venetia se primesc influentele OccidentWui,
In Moldova, arta arhaicd continua in Evangheliarul din Suceava (1649), in acela din Iasi (1659), intr'un not! manuscris
'din Suceava, scris intre 1659 si 1664, adicd inainte, de exodul
spre Transilvania, in acela din 1661, pdstrat la Constanta. Un
Orar" din Constantinopole. 1671, rea desemnele amestecate
cu textul.
Dar ele sunt ;executate in mod naiV stdngaciu.irli:
f-.F./olSdfccitdm ,deasemeni un manuscris de drept,,scris la Lwow
in 1688,

o. Psaltire din Botopni.De altfel pentru ineeputul

www.dacoromanica.ro

77

secolului XVIII-lea e aproape folklor, caricatura', ca intr'un Evan-

gheliar din Mara* datat 1717. Asupra acestei intrege arte armane, a sexistat incepand cu secolul XVII-lea o influent a
folklorului roman.
Originalitatea artei romane*ti este cu totul deosebita de

ceeace se gse*te in Rusia *i in Grecia; ea consista in adaptarea la gandul i sentimentul maselor tarne*ti. Pentru Greci,
o icoana trbuie sa fie cu totul asemenea icoanelor vechi. Ru*ii
introduc in imaginile sfinte o 'Mirada. drama Sacra, cu mediul
inconjurtor:

putin din acest caracter oriental care deose-

be*te societatea ruseasc din toate epocile dupa stapanirea tatara. Toata lumea intra aci; este o democratie de sfinti.
Aceasta n'a putut ramane fard influenta asupra artei armane, in Moldova. Privind unele talismane armene, se observa u*or ea e vorba de o adaptare la hagiografia armean a
acestui folklor roman din secolul XVII-lea. Dar lucruri din
vechea Asia sunt aldturi, ca ace3t 'tiger pazitor care tine sufletul pe man *i sub picioarele ,sale, sau un om intins, care
ar Putek sa. fie paca tul sau. Satana insu*i. Inteun alt talisman
este In acela* timp sena Adoratiei celor trei magi", o BungVpstire in sfar*it Christos binecuvantand pe boinavi". Ansamblul este far* indoiala din folklor. Ca *i cloud talismane pare reprezinta 'ultima forma, aproape copilkeasca kacestei arte; sacrificiul lui Abraham, un SI. Gheorghe de un caracter neobi*nuit.
Daca istoria acestei expozitii *i o alegere din colectia de

fotografii care au rezultat din ea precum *i explicatiile de

astdzi vor putea sa serveasca aceluia are va scrie aceasta
parte pan acum lasata in pardsire, a istoriei sbiritului armean,
eu voiu fi foarte multumit.
N. lorga .

www.dacoromanica.ro

Cronica Armenilor
din tarile rcimAne
Partea VI. 1525-1550
1525 sept: 20. Se pune pe seama lui tefanita Voda un
hrisov cu data aceasta, scris in Topliceni si dat pentru tara-i feri de concurenta
arenzi
de cr4me, arenzi
la
Gredilor
Jidovitor
paine.
vanzare de carne si

'govetii din Vaslui spre

,si

Armenilor,

de mo0i

si

Povestea cu hriSovul lui Stefnita V6cla din 1526, o gro'solana fanritUr Sioneasc"' spune Gh. Ghibnescu.

Autorul acestui fals a trait dupa 1832, cand deja .se stia
de unele privilegiLadordate boerilor, mandstirilor, breslelor

si

tinor targUri... Nicaeri Armenii pana la' 1814 ,n'au avut

tderii carnei... Sunt multe masurile luate 'de voevozii romani

contra Jidovilor si Grecilor, dar acestea se ivesc in secolul al

XVIII-lea, nu in al XVI-lea; si nu Armenii erau cei vizati de
a fi impiedicati in execitarea acestui comen, ei cari tocmai capatase inca din 1814 acest privilegiu la Roman."
Iasi
(Gh. Ghibanescu: Breasla Arineifilor din Ronicin",
1910, p. 22.)

1526 Sept. 20. Inteun hrisov al lui.Stefanit*Vod (1517-1527)

se pomeneste de bund primire de catre bunicul sau Alexanciriu

Voda cel Bun (1402-1433) a Armenilor cari s'au refugiat in
rile moldovene, refugiindu-se din nite ;parti unde erau izgoniti
pentru ,credinta lor stramoseasca,
-

www.dacoromanica.ro

79

(Melchisedek: Cronlca flusilor", Bucuresti 1869, supliment,

p. 24-25; Papadopol-Calimach: Notita istoricei despre orasul
Botosani", Analele Academiei Ron-talle, Seria II, Tom. IX, 1887,
Bucuresti, p. 9-10.)
Hrisovul pomenit mai sus al lui Stefan Vodd, este un ordin
catre parcalabul de Vaslui Cardbutu, ca sd margineascal pe

streini de a-si agonisi proprietati in Vaslui.

1526. Stefanita Vodd cdnd se intorcea din Valahia cu prada,

a persecutat pe Armenii din Vaslui si a dardmat biserica lor

(Wichenhauzer: Moldowa", Cernauti, 1886, p. 66.)
Aeeast m'asura a lui Stefdnitia Vodd este atribuitd f aptului ca i se prezentase o delegatie spre a protesta impotriva
asprelor mdsuri comerciale la cari erau supusi Armenii din
Vaslui.

(Melchisedek: Inscriptiunile Blsericilor Arinienesci din Moldova", 1884, Bucuresti p. 21-28.)

Poate ca aceastd m'asura trecdtoare a dat loe la banueli cd

Stefnita Voda, el insusi era autorul acelor prigoniri pe cari
Armenii din Moldova le-au suportat si al cdror autor s'a dovedit
mai pe urma, Stefan Voda Rares dupd ce s'au cunoscut marturiile cronicarilor contimporani.
1527. Devine Domn al Moldovei Petru-Rares (1527-1538 si
1541-1546) in timpul caruia Armenii beneficiazd de ace.le
viiegii cari fusesera date de Catre Domnii precedenti.

Petru Vodd Rares intdreste lui Dan si femeii lui

1528.
Anusca cumparaturile ce au facut in Dragoinire*ti cu 673 zloti
tatdresti dela nepotii lui Filip Balita. Este pomenit in act:

Slugile noastre Nistor si nepotul lui de soru Jeremie, si

surorile lui Ilea si Armanca si Tudora si Calina i Fedca si
Dusea, cum si rudeniile lor Fedca, fata Malinei, nepoti a lui
Filip Balita.
(Gh. Ghibanescu: Surete si lzvoctde", V, 1908, Iasi, p. 220.)

Numele Armanca" pomenit aci poate sa, na fie a unei armenee. In adevar gasim incepdnd chiar din secolul trecut numele de Armanca" raspdndit si la Romdni. Aceasta o sem-

Hasdeu. (Hasdeu: Etimologicum Magnum, p. 1702.)

In acest an este pomenit la Botosani o colonie ar1530.
meana bine organizatd.
In prefata lucrrii sale Inscriptii Botoseinene (Bucuresti
1905)", Dl. Prof. N. Iorga spune:
naleazd

Pela 1530, colonia armeneascd era de sigur acum bine

www.dacoromanica.ro

80

intemeiatd in Botosani, cdci acesta er targ si tdrg moldovenese

pe acea vreme nu se putea fdrd Armeni."

1539 Dec. 7.
Hyeronymus de Lassko vorbeste de primirea facutd ei in Valachia
Cu aceasta ocazie vorbeste de
boerul armean Vartic, Ca unul care l'a primit. (N. Iorga: Sludii
i

si Documente, XXIII, p. 43).

Sscrisoarea pomenit este astfel redactatd:

Charissime domine affinis, etc., Veni hue in Chrolow ad
Palatinum Valachie, a quo plane honorifice et amice sum exceptus, missis rnihi obviam ad secundum quidem ab illo loco
mansionem domino Vartica, ad proximam vero d. Cozmelego
( Cozma Logofdtul). Scire debetis Palatinum misisse magnum
quemdam Curiensem suum Selha dictum cum validE manu versus

Soroka, propter arcendos Tartaros, quos aut sua, aut Maiestatis

Regie in dicionem impetum facturos esse certior est redditus.
ltaque ne sitis huius hiemis valde securi. (Knigsberg: Schrankbuch".)

Gheorghe Reichersdorff, ambasadorul Impdratului

Ferdinand la curtea Domnului Moldovei Petru Rare*, zice cu ui1541.

mire, in raportul catre Suveranul sal despre Moldova, raport

care l'a i publicat in Viena 1541 sub forma de Choro grafia
Moldovei, urmdtoarele: In Moldova locuesc impreund sub ascultarea Domnului Moldovei, popoare deosebite nationalitdti si
religii, precum Ruteni, Poloni, Sdrbi, Armeni, Bulgari i Tdtari,

*i in fine, multi Sasi din Transilvania, fdra ca in aceastd varietate de rituri si dogme sd se certe intre sine."
(Moldaviae quae ohm Daciae pars Chorografia Georgio a
Reicherstorf Transylvano autore. Excusum Viennae Pannoniae
per loannem Singrenium 1541. Traducerea romdneascd de A.
Papiu Ilarianu, in Tesauru de moionnente istorice, tom. III,
p. 121-143. Bucuresti 1864.)
1541.

In timpul lui Petru Rares se pomeneste de ar-

meanul Vartic, care era interpretul Domnului si pe care acela

l'a ridicat la rangul de boer.
Prin servicii de tlmaciu secret, se ridicd la boierie Vartic,
care fu unul din marii boieri ai lui Petru Rares, precum fiul
sdu, lurasco Varticovici, stta lngd Domnii Moldovei din a doua

jumdtate a veacului

al XVI-lea".

(N. Iorga: O paralela" istorice, p. 64.)

1541 Februarie 19.
...Inteaceiasi zi Petru Vodd au pus

www.dacoromanica.ro

Si

dre Petre, feciorul lui Vartic, hatman si parcOlab de Suceava."

Ureche Vornicul si Simion DascOlu: Letopisetul Tarn

(Gr.

Moldovei." 1934, Craiova, p. 112.)

Familia Vartic este una din cele mai insemnate familii arme-,
,
nesti din Moldova. ;
.

Intr'o danie dela Petru Schiopul cOtre mOndstirea Galata

a satului VOlcesti, sunt citate ea martori Bucium, Vel-Vornic,
si Vartic, vel Vornic. (Hurmuzaki, XI, p. 232.)
In anul 1747, Noembrie 5, Grigore Ghica v-vod al Moldovei,
poruncete lui Niculai Ciutea bir vtor stalnic si lui Gavril Lupe

bir edpitan, ea sd cerceteze pricin.a lui Vasile Vartic ce are

cu Andronic Holt pentru stOpOnirea de mosie i satul Mosted,
pe Siret, in tinutul Neamtului. (Mss. Ac. Rom;
Tot acelas Vasile Vartic este pomenit intr'un alt document
cu data de 1747 Dec. 1. (Mss. Ac. Rom., 137, CCV.I.)
Ivasco,, ginerele lui Bogdan Sahac
1542 lanuarie 31.
Armeanul din Botuschany", recunoaste ca s'a pltit de consulul liovean Nicolae Jaczimirski datoria cu care eidem tene
batur pro duobus equis apud ,eundem pro viginti caldaribus
cum doubus ansis emptis, iuxta chirografum einsdem domini...
Iaczimirsky".

(N. larga, Studri si Documente", 1913, p. 338, dupd Con&dada" din Arhivele din Lemberg, II, p. p. 1360-1.).
Petru Rare$ ida la Hui un uric in limba
1546 Mai 14.
slavond cu care intdreste o vanzare. In aeest uric este pomenit
panul Petru Varticu portaru de Suceava". (Melchisedek: ,,Cronica HuOor", p. 21-22.)
.

Inteun 'uric al lui Petru Vodd se pomeneste:

Iar la aceasta este credinta noastrei Domnii mai sus scrisului Noi Petra Voevodu si credinta prea iubitilor fiilor Domniei
Mele: Iliasu si Stephanu i Constantinu, si credinta boiarilor
nostri credinta panului Vrticu portariul Sucevei."
(Melchisedek: Cronfect Romanylid, p. 170-175). Portariul de
Suceava era comandantul cettei dela Suceava, precum la celelalte cetti erau pdrealabit (loc. cit. p. 176.)
Numele boerului Vartic este citat inteun
1546 Mai 27.
uric si din aceastd datd.. (Picot, p. 341, Wickenhauser, p. 83.)
Ilias Vodd intdreste, printr'un uric, dania
1548 Martie 2.
episcopilor Macarie si Theodosie, mandstirii Neamtului. Acolo
este pomenit: lard la aceasta este credinta noastrei Domrdi
mai sus. scrisei, a mete, a lui flap Voevodu, si eredinta prea
1546 Mai 15.

www.dacoromanica.ro

82

iubitilor fratilor Domniei mele Stephanu si Constantinu, i credinta boerilor nostri: credintaipanului Efrimu Hurulu,.... credinta
panului Petrea Vartovici...." (Melchisedek: Cronica Ronuazului,
p. 178-182.)

1548 Aprilie 7. Iar in al doilea an a domniei sale, april

7 anul 7056, sdmbdta dupd pasci Bias Vod au tdiat eapul lui
Vartic Hatmanul in tdrg in Hui si 1-au dus de 1-au ingropat
in indndstirea Pobrata". (Ureche, ed. Picot, p. 360). Desyre aceasta gdsim la Hurmuzaki:
Fiul Hatmanului Vartic, Armean de origine, tdiat de IliasVodd la 7 Aprilie 1548. (Nota: Intre Armenii din Lemberg se
aflau o sumedenie de Vartici si Varticovici; numele insusi e armenesc. cf. Vartan, Vartenig.) Iurascu, proprietarul Malintilor,
e Pdharnie, de-si Ion-Vodd-i Meuse o danie. (Nota: Iurascu
Vartic avea un frate,
mort inainte de 1583, 11 Septembrie,

o nepoatd dela aceasta si din cdsdtoria-i sa cu Vasilca, trei

copii.) (Hurmuzaki, Bucuresti, 1900, vol. XI, p. 29-30.)
Cronicarii i istoricii romdni au atribuit faptul odios al

lui Rares, firii sale rele.

Boala" noului domn (Ilias Rares) era veche
-

daed la

inceput s'a ardtat bun si bland, este o dovad ed boala nu

isbucnise. Mai tdrziu insd toate rdutdtile domnului iesiri cu

prisos la iveal. Eftimie explicd cd hatmanul Vartic a fost
tdiat, fiindcd era un prea zelos erestin. Si Macarie are aceastd
tire fdrd s dea motivul, dar intocmai ca i Eftimie nu specified
data exacta ed Vartic hatmanul a fost tdiat in , tdrgul Hui
intr'o Sdnibdtd, 7 Aprilie 1548. Amdnuntul acesta apartine de
blind seamd izvodului mai detaliat moldovenesc (al lui Simion
Dascdlul). Mara de Eftimie nici un izvor nu da motivul, pentru
care a fost tdiat. Egumenul dela Neamt (Eftimie) are insd
si alte amdnunte, pe cari nu le eontinea, nici cronica lui Macarie, nici des pomenitul izvod moldovenesc. Eftimie ne vorbeste despre prietenii, sfetnicii si dascdlii turci ai domnului,
dintre cari mai ales unul Haddr avea mare influentd asupra

acestuia. Toed lumea s'a scandalizat de haremul cu turcoaice,

cari costau pe domn foarte multi bani, multe mii de asprii si
galbeni". Nu .tim, intruck are dreptate, cdnd afirmd (Eftimie)
ea a inceput sd chinuiasc i sa omoare cu mari torturi pe
boeri la indemnul mamei sale (a Elenei Rares). (I. Minea:
Letopise(ele mo1doveneqt1", 1925, Iasi, p. 154.)

H. Dj. Siruni

www.dacoromanica.ro

IZVOARE ARMENE$T1 DESPRE ISTORIA ROMAN1LOR

Dobrogea i Basarabia
descrise de un geograf armean
In ultimele doug. Volume ale revistei noastre am. dat primete cloud pgrti ale capitolului pe care geograful armean
Par. Hughas Ingigian (1758-1843) 11 consacrA provinciei
Ozu din Turcia europeand (Dobrogea si.Basarabia). Acest
capitol se gaseste In volumul al saselea din cele unspreiece din Geogratia celor patru pdrti ale lumii ' a episcopului Stephannos Cuver Acont, care capitol a fost In intreginie redactat de Ingigian (Venetia, 1804).
Diva descrierea regiunilor Constantei i Silistrei Tam
In numgrul. de. fata descrierea celorlalte orase din Do-.
brogea, exceptnd orasele Ahioli, Varna, i'ravadi i Aitos,
cari deasemeni fil.ceau parte din regiunea Ozu.

Cad'alacul Islimie i Babadag

Islimie, pe greceste Silimno, este un 'orsel la 24 de ore
departare de Edrene, situat intr'o regiune nisipoas la poatele
muntelui Balean care se inalt in partea nordic a oraselului
si de unde izvoreste ,apa care uda viile si alimenteaza casele.
Are o bae si 3 moschee. Locuitorii din Islimie fac din pdrul
caprelor mintean (aba), poil fin (tiftic) $i cilice (Kebe), care
din cauza aerului si a apei de acolo sunt de calitate bunA.
A'ici se prepard si pusc cu pulbere, un produs Cautat in comert.

In flecare an in a '33-a zi dupd Paste .se face bald, care dureazd pan& la Inaltare si uncle se face un mare negot. Vine de

aci se gasesc in mijlocul muntilor, uncle fiind apa din abun-'

denta sa gasesc multi` pomi fructiferi, 'pe cand cerealele sunt
in mai mica cantitate. Aici creste $i cdpsuni, pe- care Turcii
Il numesc karamuc, iar Arabii enberbais si cari sunt culese in
cea mai mare parte pentru Curte..
Babadagh, in apropiere de Marea Neagra. Golful care se

www.dacoromanica.ro

84

formeazd inaintea sa se numeste Baba-boghaza% Are un munte

insemnt, tare se numea in vechime Tonteas, in apropiere de

orasul Taints. In cupririsul Babadaghului se gOsesc multi vulturi
mari ale cdror 10-12 pene dela coat& fiind folosite .de Tdtarii

arcasi pentru sdgetile lor, formeazd unul din obiectele de comert ale regiunii.
'
Mukalif Derbend se gdseste intre dona vdi, lute regime
mIdstinoasd i bogatd in trestie; are 5 moschee: 2 bai si 1
scoald (in edrese).
1.

CadalAcul Karaharmeh, Balclo i isaCcea

kar. Uharmen pe care poporul li muneste Karaharinan, se
gOseste in aprop. iere de locut ulule se varsd Kara Suyu, in
Marea Neagrd, la departare "de o post de Babadagh. Fortdreata orasului este zidird de Hassan Pasa. Manuscriptul turcesc
Gihannuma il pune ea un sat in regiunea Babadaghului.
Balcicul are o fortdreat si e un port insemnat. din Dobrogea, se gdseste la nOrd-estul Varnei la o p.ostd depOrtare, pe

Mala unui larg golf, al cdrui cap se numeste Glielagra sau

kalogria-burni ,care derivd din cuvantul greeesc E:di-acr. a, .care
insemneazd 'marginea' frurnoasd Si 'in preZent se' 11:s onuntd pe

greceste Kaliagrci. Acolo. se gdseste o fortarald si un loe de

pelerinaj pentru Turci care se numeste Sari-Saltik. Este renumitO
Miere'a din adeast localitate.

'Cavan?. a este un cdtun in 'apropiere de Balde la ,nordul

Kalogriei.

Isacce sau Isacci, vulgar Isaceea, este un orsl situat intr'o vale pe inalul Dundrii, la aproape 10 ore depOrtare de
Brdila si 13 mile Mal. jos ,.de locul unde Prutul se amestecd cu
Dundrea, putin mai sus de punctul unde Dundrea se imparte in
mai multe ramuri. Locuitorii sunt Turci si Valahi.. Din n'eamul armnesd au ramas foarte ptini dupd lulitele din timpul
sultanului- Mustafa din care cauz au fost prdati si multi.. din
locuitori s'au imprdstiat. Acolo se gdsesc_ numeroase hambarec'onstr. uite din lenin, de sultanii Osmanlii. Sultanal _Hamid aConstruit, acolo :un, _deppzit ,din piatrd, de trei etaje, foarte,
mare, cu bolti. In istoria turceased .aeeastd: localitate este
semnatd. piih aceea ca atunci edad sultanul _Osman pornit la

www.dacoromanica.ro

85

data din Higiref 1029 (1619) contra Polonezilor, a dat ordin

-id se construiascd un pod peste 'care a trecut in timp de 46
zile, cu toatd armata sa pentru fcucerirea cettii Hotihului Atunci sultanul a construit cetate, moschee i bae. Dup el;
sultanul Mehmed, a fdcut deasemeni un pod acolo, cOnd a
pornit contra Polonezilor pentru cucerirea Camenitei. In fmprejurimi are vii si gr-Odini.

Cadlcul Mangalla

I Hagtoglu Bazari.

Manlgalla este un ordsel din Dobrogeri asezat pe malul

Mdrii Negre, la o posta depOrtare de .Balcic si. este unul din
cele patru porturi ,importante la Marea, Neagrd. Pe greceste se
numeste_ Pangallia,, iar in vechime se ,numea Callatia dupd Ptolemeus sau, CaIlatis, oras ce se asea in Moessia inSerioart
In periplosul lui Adrian este .amintit sub umele de Callantra:
A fost o colonie a Heraclizilor, Aupd cum amintesc SChimnos
Strabo, precum si Nela, Plifiius si altii. Numele acestui oras se
gdseste si pe monedele impdrafului Ghorghianus.
Hagivglv bazzari este un atun in Dobrogea unde s'a ndsCut
'sultanul Ahmet III la data din higiret 1084 (1673) cnd tatAl
sdu, .sultanul Mehmeci, iernase .acolo atunci cand a pon* pentru
cucerirea Carnenitei.
(Notitele referitoare la Ianpoli le-am omis.)

Cadlcut Min, Tulca,v_ Flarova ?I Mrsevri

'Watt este un .cdtun pe malul Danril

in fafa Brditet,

are o moschee si o bae. Dala Isaccea 'este o depArtare -de o

Zi in cazul- trecerii prin Dobrogea.
Tulcea se gdseste deaserrieni pe malul Dundrii, in . partea
de sud, aproape In Areotul Ismailului. Este la o depgrtare de
o postd de Dobrogea si Baba. Niger crede cA este, loculitateb
Sitoenda din Moessia inferioard amintit de Pfolemeus.

se mai spune Harsova, pe greeeste Krisbva; `se

igdseste la marginea portiunei de teren, p care Il formeazd
Dundtea 'si Kara-Su. Este cu o posta mai sus de Mdein si la
depdrtare de 20 de- zile de Silisfra-. Se gdseste Inteun .tinut
/leed i neroditor. Are fortdreatd, moschee si bae.
1-16r*ava,

'Misevri este un ordsiel la capul Eminei (sau Emine Burni)

www.dacoromanica.ro

86

dela Marea Neagrd. Grecii numesc pe mitropolitul de ad i exarhas al Mari Negre. In vechime se numea Mesinwrie iar
dupd pronuntarea latina Meseinvria, asa cum Ii numesc Mela
si Plinius. Herodot il numeste Mesainvria, mai inainte se numea Menevria, dupd cum spune Strabon adicd orasul lui Me-

nia, fiind fAcut de acesta, pentrued vria, spune el, inseamnd

oras pe limba traed. Era colonizat de masavrieni. Zetzes Ii pomeneste sub numele de Erininon. Se gdsia in provincia Misia.
Autorul anonim al periplasului ji aseazd la poalele muntelui
Emos pe hotarul dintre Tracia

si Ghedia.

Cadalacul din ibrail pi Ismail-ghecidi

Thrall. In cartea episcopal greceased se numeste Proilasi,
iar Europenii il numesc Braila sau Brailov. Este clddit pe malul
stdng al Dundrii, putin mai sus de gura Siretului. Are o fortd-

tdreatd cu 5 turnuri,

si se

gseste pe malul Dundrii pe un

teren neted. Locuitorii sunt Turci si Moldoveni, sunt i putini

Armeni. Aci este un scaun mitropolitan -anexat Tomarovei sau
Timarovei si se numeste Ipertimos. Cu toate ch a fost adesea
prAdat din cauza rdzboaielor ,totus comertul sdu a inflbrit
'din nou din cauza pozitiei sale geografice favorabile. Este debozitul mdrfurilor cari yin si pleacd din Constantinopol. Dundrea se imparte aci in numeroase brate mici, dintre care unul
este portul Brilei, i are un castel special. Rusii l'au luat
in 1711. In anul 1770 ei au ars 'eea mai mare parte din
imprejurimile sale. In luna Octombrie al aceluias an, and
l'au asediat din nou, Turcii au pdrsit l'astil. In timpul acestui
itsediu au ars si casele ce mai rdmaseserd in oras si in im!prejurimi, pdnd ce n'a mai ramas! nici o clddire 'afar de
fortdreatd. Si in timpul ultimului rdzboiu al sultanului Hamid s'au
repetat aeeleasi evenimente. Tinuturile din imprejurimi linde sunt
40-50 de sate produc grAu care 'este exportat la Constantinopol.
Vezir Ifislasi. Este un sat mare care in anul 1765 a fost

trecut sub stdpanirea beyului Valahiei cu conditia ca s dea

Sultanului 25.000 lire, aeesta fiind un domeniu al sdu, si 3500
lire nazirului din Ibrail. In 1763 au fost acolo 1440 de case.
In' aeelas an s'au strdns de aci ca venituri 822.292 de lire,

tar la 1766, and s'a alipit

!la

hotarele beyului valah, vienitul

30.211 lire.

www.dacoromanica.ro

87
Ismail Ghecidi, obisnuit se numeste numai Ismail. Se
sete pe malul stang al Dunarii, pe bratul su nordic, pentruca
deacolo incepe sa se desparta Dunarea, mi intai in dou,
.apoi in numeroase brate. Se gaseste in fata Tulcei. Intr'o
parte este pzit de ap, iar in cealaltd de fortdreat, care in anul
1784 a fost intrita contra Rusilor. Are o populatie numeroasa formata din Turci, Ttari, Moldoveni s Armeni vreo

300

de

case,

cari

au

biserica

jumatate ingropatd in

Pamant. Ins cei mai numerosi sunt Evreii, dintre cart multi
negustori bogati. Acolo sunt hambare mari de grau. uncle se deDoziteazd grail' din Rumen si de uncle este trimis la Kills
nentru a fi transportat pe Marea Neagra la Constantinopol.

Din aceasta cauza este numit de catre popor ,,grau de Kinsman".

In cursul rdzbonielor din timpul sultanului Mustafa III., Rusii

l'au luat ca si Braila, si au masacrat pe multi dintre locuitori
si printre cari si pe Armeni.. L'au luat in ultimul razboiu.
ins au fost ucisi multi Rusi, iar in timnul ocupatiei au pornit mare macel imnotriva ponulatiei si au adus multe stricaciuni
orasului. Duna pace a trecut iarasi Turcilor.
Sable este un sat pe unul din bratele Dunarii. Manuscriptul
turcesc Gihannuma spune ea aci se termina Silistra, pentruc
hasalcul din Ozu este amintit cu numele Silistrei si locurile
cari sunt acolo, spune manuscriptul, spilt sub supravegherea
chelarului Curtii, iar pasa din Silistra n'are voe sa se amestece
In treburile acestora..
Tatar bri11-tri este un oras ruinat ce se gaseste pe o stane
inaltd, la poalele careia izvoreste o apa limpecle. Se gaseste
la o posta spre nord-est de Ismail. Acolo a ziclit Kenan Pasa
o fortdreata. A fost numit astfel, din cauza izvorului sgu, caci
lunar pe turceste inseamna izvor.
Clobalaul este un sat in apropiere de Ismail, locuit de
Tatari, unde pe vremuri au fost si 100 case de Armeni, cari
ins s'au imprastiat in timpul rdzboiului sultanului Mustafa III.
Kogeagheol (lac mare) este un sat tataresc la marginea lacului cu acelas nume.
Musalb-Kiqla este un sat unde inainte de razboiul amintit
se gaseau Armeni.

Par. Hugas Ingigian

www.dacoromanica.ro

88

Denumiri romaneti in Ardeal

'

Pdr. Gr. Govrighian, rdposatul set al Mechitari$tilor din

Viena, care a publicat in patru volume un con$tiincios studiu

despre trecutul Armenilor din Ardeal, primul din ele inchiildndu-1 ora$ului Gherla iar celalte Elisapetopolei, incepe cap.
21 al ultimului sdu velum (Armenti din Elisapetonol, vol. III,
Viena, 1904) in care se ocupd de clddirile $1 monumentele orasului, cu urmdtorul fragment:

Pe ce timpuri oare Basbalov era incd loe pustiu, cdnd

s'a transformat trite cdmpie roditoare, ,cdrid au inceput acolo
eamenii s clue o viatd social si sd formeze o colectivitate,
cart erau primii locuitori, cam in ce stare se gdseau toate
hcestea,
iatd intrebdri carer e aproape imposibil sd le dal
rAspuns multumitor.

Cu denumirea Ibasfalov sau Ebeqfolovo (Satul edinilor)

ne Intdlnim Inca din 1415, mai inainte de trecerea acestui tinut sub stpdnirea principilor Apafi. Deci cade dela sine, cred
pdrerea dupd care se sustinea c locul acesta se inumea Ebesfolove, deoarece cdinii principilor erau iaddpostiti In casele dim7

prejurul castelului medieval. E sigur Insd faptul cA astdzi nu

existd ora$

fdcAnd abstractie 'de Constantinopole

unde sd

fie asa de multi cdini, Ca In Elisapetopol. E o legdturd $1

dragoste din cele mai mari Tata de cdini, sunt case care au
ajar $i patru cdini. Pe drept cuvdntul poartd porecla de Resfalvo.

E foarte `nrobabil ca vechii locuitori ai orasului Basbalov

SA fi fost Valahi. Cel putin asa ne indica denumirile valahe

din imprejurimile ora$ului, nume de munti, cmpii. pdduri, vdi,

etc. Asa sunt, de exemplu: Gropa opri tom! (mo$ie din mijloc
de pdduri), Kosztia Mandsuluf (pddure de aluni), Loci! Paterilor
(loud tatilor). La calm Kosztl 'mandsuluf (intrarea pAdurilor),
Valia tmcsilor (valea nucilor), Meru boerilor (locul merilor beeresti), FOnti'ma paterilor (fdntdna tatilor), Gropa zsudetuj (groapa
judecdterilor), Dilma din colo de perm mere (dealul idincole
de pddurea cea mare), Gicrlit mere st inik (muntele mare si mic).
Ins dieta cea mare a Elisapetopolei, din 1895, a desfiintat
denumirile acestor locuri, schimbOndu-le cu altele unguresti. Deci
astdzi toate aceste locuri au numiri oficiale unguresti.
Pcr. GR. GOVR1GHIAN.

www.dacoromanica.ro

SPATUR1 $1 CERCETAR1

Un monument nou
Savantii din Armenia, dei

a-

daptati la licite rndueli sovietice,

sunt inrolati, de zece ani, la
munch titanica, aceea de a scoale

la lumina, de sub ruini

i colb,

trecutul armenesc. Daca dupa zeci

de ani de staruitoare cercetri, ale
celor doi regretabili savanti, Marr
Toramanian, Ani, Tecor, Zvartnoti i minunile de odinioar ale
arhitecturii armene s'au putut destainui lumii stiintifice, cate

co-

mori nedescoperite nu se gdsesc

Inca ascunzandu-si tainele de noi!
De cativa ani .se rae expeclitii
sapaturi stiintifice In diferite tinuturi din Armenia, punand lumea

la

Biserica aceea a lost construtt

sfarsitul -secolului XVII si nu

prezenta vre-o valoare din puna de

vedere arhitectonic i arhoologic.
Conform masurilor luate de Co-

misiunea pentru pastrarea monumentelor, s'au faca sdpaturi In aceste locuri.

Toate partile cladirii au fost supuse la masuratori exacte, au lest

folografiate si descrise. Apoi gratie
unei continue supraveghieri, s'au
inregistrat amanuntit toate caracteristicele ivite lu difcritele prti ale
cldirii daramate i s'au adunal din
pereti toate pietrele sculptate i antichirtile cu inscriptii din seco-

ar6 panca sa in aceste descoperiri.

lele XIII, XVII.

Actualmente lucrarilc de d'aramare ale bisericii sunt aproape ter-

In

min ate.

stiintifica In l'ata unor noui descoperiri. Adesea i Intamplarea

adevar, In ziarul Horardain

Balastan" din Erivan, un specialist

senmeaza urmatorul articol..

In strada Abovian din Erivan,

PC locul unde se gaseste biserica

In partea de rasara a crdirii s'a

desvelit un ,monument cu totul original, construil In sec. XII sau
XIII, care fusese cuprins din trei

.,,Catahighe", se va construi o triare

cldire scolara.

XVII. Cand micul monument pre-

parti de zidirea amintita din sec.

www.dacoromanica.ro

90

tios a fost complect deschis din

trei pArti, atunci a putut esi la

iveard valoarea lui arhitectonia

arheologie. In primul rand,, este
un monument arhitectonic interesant si aproape singurul din Erivan. Pe peretii monumentului s'au
descoperit o sum de inscript-ii din
sec.

XIIIXIV, de o valoare sin-

gular; in istoria orasului Erivan.

Cea mai veche din inscriptiile
acestea poartii data de 1264 si este

cuprinsul ttnei confirmri. La data

aceea tot orasul Erivan, ca minele
si campiile sale, a fost cumprat
de atre telebrul feudal Sahmatin,
perceptorul orasului ' Ani, care a
Inscris amanuntit pe peretele rsactul
ritean al mortumentultti,.
cumpdrAturii i normele de populare i repopulare ale orasului non

umprat. Aceasta, i alte numeroase. inscriptii, aduc lumini noui

In istoria orasului. Erivan dela IUceputul sec. XIIIXIV 'And' In sec.
XVII, procurandu-ne tolodat un
itnens material pentru istoria desvoltiirii economice a Armeniei. Mop umentul e de un ,mare in teres ar-

hitectonic. Sit amintim doar o singur caracteristic. Aceasta este,

deocanulat singura constructie medieval din Erivan, care a .ajuns
pan..In zilele noastre.
Dup indicatiunile istorice, toate
urbane,
i
cldirile bisericesti
mici

i marl din Erivan au fost

drmate In anul 1679, de un cutremur i astazi nu se gsesc In

Erivan cldiri mai vechi de sec.

este cauza rezistentei

acestui monument din sec. XII sau
XIII. In afar de simetria. generalil
trebue presupus c'd una] din motivele rezistentei cldirii este i luarea urmtoarei mrtsuri: Incepand
din cele mai adanci straturi de
pietre, 'Ana la randurile clopotnitei chiar, fiecare rand 'superior
si din partea exterioar
asezat
tu 5 milimetri mai
dinuntru
XVII. Care

Inuntru, In raport ca randul de

jos, astfel Inca marginile pietrelor

nu se Intalnesc debe 'Mire ele si

prtile de sus ale peretilor sunt

mai subtiri deck cele .de jos;, Ins

toat acestea nu dAuneaza simetriei cldirii.
Aceast msur desigur ira dat
cldirii o rezistent exceptional
contra cutremurelor.' Problema are
mare Insemntate pentru
expuse la cutremure frecvente, in
vederea metodelor de construtie de
clthri rekistente la cutremure,
curios ea nu s'a studiat pand acum
de ciitre geologii i arhitectii nostri.

Guvernul din Erivan, avand In

vedere importante valoare istoria,
arhitectonicd a noului monument

a luat o hotarare special pentru

pstrarea lui, dispunand ca scoala
comunald sA

fie.

astfel oranduit,

hick s rmn nevtmat; totcomisiunea

odat a Insrcinat
pentru Pstratea monumentelor, s-1

pun bite stare demnd de an monument pretios.

www.dacoromanica.ro

S. Barhudarlan

91

sebit entuziasmand o intreaga generatie atat la Armenii din Turcia, cat si la cei din Rusia. Poetii
armeni au inceput sd cante gloriile
trecutului, pe eroii armeni i sa
faca sA se simtai setea de libertate.
Dar sufletul armean nu era Inca
indeajuns pregatit. A trebuit sa villa' o furtun mu/ Razboiul RusoLure din 1878 a adus-o.
Poporul armean ceas cu ceas a
asteptat eliberarea sa, punandu-si
toate sperantele in biruinta Rusilor
umanitarismului Europei.
Dar Rusii s'au retras curand din

Armenia, iar Europa a desmintit

bate asteptarile. Tratatul din Bel.in a fost rnormantul tuturor spa-

Aniversari

RAFFI
Coloniile armene de pretutindeni
se pregatesc s srbatoreascl o sula
de ani dela n.asterea unuia din marii maestri armeni ai scrisului.
Raffi, pe numele adevrat Hagop
Melik Hapogian, s'a nascut la 1837
In satul Paiaciuc din Persia. Cu
o educatie modest a intrat mai in-

taiu in viata comerciala.

Scriitorul s'a trazit in el mult
mai tarziu dup ce a strabatut
armenesc

parnantul

vazand

simtind suferinta uriasa a unui Intreg popor, sub jugul strain.

Secolul al 19-lea incepuse prin
a da nadejdi si poporului armean.
Popoarele crestine care rand pe

rand se ridicau spre

rantelor din aceea vreme. Poporul

armean s'a reintors din Berlin cu
credit* zdruncinat fatii de Europa. El, se simtea acum singur i nu
putea sa se Increada decal In puterile lui. El singur trebuia sit fie
stapan pe soarta lui.
Raffi a venit sa dea semnalul acesta. Romanele sale au constituit
un talisman care a aprins In sufletul poporului focul liberttii, i 1-a
1mpins spre luptcle croicc de desrobire.

Raffi a fost deci precursorul ideii

de libertate nationala a Armenilor.
Dupg el s'a ridicat o generatie

care s'a jertfit pentru acest ideal.

*

inceput literatura cu
Raffi
note de calatorie i descrieri de

afirma

moravuri rurale, pentru a se con-

a se elibera nu puteau
sa nu miste si pe Armeni.
Pe la mijlocul secolului, in 1848
suflul regenerator vine sa se strecoare i In sufletul Armenilor. Atunci a inceput si o adevarata re-

sacra mai apoi exclusiv romanului.

Unele din romanele sale sunt istorice, ca de Okla Samuel" si David Beg". Samuel" are ca subiect,

drepturile

si

nastere cultural. Teatrul armean,

presa, scoal, au luat un avant deo-

un fragment din istoria veche armeana,

triotic.

si

e plin de un suflu pa-

In David Beg" actiunea se pe-

www.dacoromanica.ro

92

trece In sec. ,18-lea cand poporul

at'inean duna secole de. robire Incearca.. printeo. revolt sa scuture

tul arinean
veac.

,lantul ce-1 leaga...

cari se nasc In viga popoarelor

. Dar ,romanele, prin care Raffi

.devine Intr'adevar pioner al luptelor de desrobire sunt urmatoarete trei: Gealaleddin", Nebunul"
Seanteele".
In Gealaleddin" Raffi ne Infatiseaza, teroarea care .poporul armean a trait-o In .timpul razbo.iului din 1878, cand Seihul kurd
Gealaleddin

.desfasurat In, mol

.nestingherit actiunea sa criminal

asupra satelor armeneti din 'fur_cia. Acest roman a trezit bate conOiintele nrmenesti.

Nebuntil" (Hentha) este un ro-

man cu subiectul luat din epoca

r azboiu .ruso-turc can d
pOPorul armean este strivit intre
a cel u ia i

cele dona parti beligerante si and

,Intr'un moment fatal apare figura

unui erou, un nebun"., care

se

lupia de pariea Rusilor pentru izbanda lor, dar visand ,patria sa

eliberata.

E pentru prima oar cand In

sufletul poporului armean, capar

contur Armenia viitoare.'

, visul

actun o jumatate de

Raffi este unid din acel ciameni

In momente de. restriste. Pang la

el viata armeand era un ,haos: Incepuse sa se Incliege natiune,

dar ea astepta inca pe cel care

trebuia s aprinda sufletele. Acela e

fost Raffi. Un adevarat apostol al

natiunii.

Originar din Armenia Persan educat In Armenia ruseasca, el si-a

deschis sufletul suferintelor Armeniei turcesti si a dat poporului Ar-

mean porunca cea nona de desrobire. Pana la el, pnetii doar anlasera imaginea. nebuloasa *a nnei
patrii libere, el lush' a vena sa cre;

cze pe eoi, pe Infaptuitorit acelui

VIS. pe eliberatoriii patriei.
'Ron-muele sale au fost adevarate
scantei

care au facia ocolul

lu-

mii armenesti,' din sat in sat, din

matra In vatr, i u Inflacarat sufletele cu focul sacru al desrobirii.
Eroii, creati de el In romane;
s'au nascut curand avedea devenind Inaintasii luptelor de neatarnare a natiunii .armene.

nici de moarte ,o generatie

care are singura menire, s'A libcreze patria.

A sarbatori pe Raffi Inseainn

deci a ne aminti a dona jumatate
a 'secolului trecut cu luptele i cu
visurile sale. A aminti suferinta unui popor Intreg i sfortarea lui
supraumana de a sfarama lanturile
seculare. A aminti legamantut si
iertfa cu care. o Intreagd generatie

tocniai
Intr'o epoca, cand revolutia ar-

moarte, 7pentru mautuirea neamu-

chi] nul ui".

In Scnteele" .(Gaiter) Raffi,-&.sceneaza cu eioii sai razvratirea

armeana. Acolo ne zugraveste o Intreaga generatie, careia .nu Ii este
.

.frica

Raffi a intuit .in

1888,

ineana dita de fapt fiinta i cand

.se ridicau din popor eraii acestei
revolutii.
2.11f...tffi.. este. un simbol pentru po-

pOrtil armean. Simboi al marei raz-

trait si a pait rara frica de

lui.

lata deee Intregul popor arinean

se Pregateste s sarbatoreasca pe
Raffi
simbolul desrobirii nati7
unii .armene.

merite care s'a deslantuit In sufle-

www.dacoromanica.ro

SIR,

titmea grapului de davinte, a frazei,

sintaxei, atinge i caracterul general al limbii, ca i caraete'rele
individuate i stilul fiecArui autor.
Din cauza aceasta, gramatica

Carti apArute
La Traduction armnienne
des tours participiaux grecs"

D-1 Prof. Vlad BanAteanu dela

diUniversitatea din CernAnti,
plomat al Scoalei Nationale de
Limbi Orientate i, a Scoalei de
are sub
Matte Studii din Paris,

tipar o foarta interesantli lucrare

La traduction arde linguistic,
menienne des

tours participiaux
gees"
Inchinatil in Intregime,
dup cum o aratd i taint,
sludiului aprofundat i competent,

al unora din regulele fundamen,

tale ale limbii armene.

Pentru a invedera importanja

contributiei pe care o aduce studiul D-sale, dam aci, In traducere,
prefata, pc care D-1 Louis 'Varies,
ilustrul profesor dela Institutul Catole, si dela Scoala de Inane Studii

din Paris a scris-o pentru lucra-

comparata este fortatd sa studieze

In mod paralel istoria formei si acea a categoriei. Dar ito't ea a con;
statat, cA aceste dotia istorii sunt
departe de-a fi paralele. De exemplu, dl. Stanislas Lyoanet 1) a aratat, ca, daca In limba armeanA,
cc priveste perfectut, forma indoeuroPeana, a dispdrut, din contra,
categoria a avut o vitalitate unica
in feint el; Incdt cutare valoare de
perfect, exprimata In armeneste
printr'o forma compusa, raspunde
exact cutarei valori indo-europene
din

cele mai archaice, exprimata

printeo forma .simplii; i mai .de-

parte rezult din lu.crarea

sar cd

nu gAsim exemple comparabile exemplelor armenesti, decal mergdnd

pang. la Homer..
Cercetarile, ale cdror rezultate le
prezinta astdzi dl. Vlad Banateanu,
.

au un obiect mai putin specificat

totusi notiunea pe care-o urma.reste, se lasl- sesizatA .111 fine, .ca.
si
si

cum ai cnprinde intre policarp,

index un nature cii aripile in-

doite.

Studiind un numdr mic de texte

bine alese, d-sa
propus sit vadd
cum se descurcd un traducAtor ar-.
mean In fata unei fraze participia,
le .grecesti. Trebuia deci sii-1 obser- .
ve intr'un punct, uncle, in lupta,
cu greaca, efOrtul i procedeelear-

rea amintita.
Se stie CAL de necesar este; fie
chiar numai pentru a o defini, de,a
complecta studiul unei forme, priu
studiul
intrebuintarei sale. Si
atunci, cine atinge chestitmea Intrebuintrii morale ,atinge si ches-

1) Perfeclul In armeana

In special in traducerea Evanghe

liilor si la Eznik. Colectia linguisticd

publicata de catre Societatea Linguistica din Paris. XXXVII.- Paris.

Champion. 1933.

www.dacoromanica.ro

188.

94

menesti Iticeau sit apard, nu numai

Dac acest suflu verbal, puternic

In limba 'greacd, este o mostenire
indo-europeana, cum sa explicdfa
In armean.d ,sl'birea lui? Cdci dei
forta ei redus,: aceasta nu Impieposed.
Nu era posibild o imitatie servild, deed totus, ca limba armean'
data fiind nepotrivirea prea mare construiasc fraze...Sunt fraze la
a mijloacelor respective: un verb Eznik, care punctuate cum'. Iregrec poate, avea vre-o zece parti-. buie, in o pagind si mai bine din
cipii, bate variate, pe cnd un-verb mica editie de Venetia. Dar stuarmean nu are la drept vorbind diindu-le, i dai iniediat seama, ca
aceste periode, nu suat pornite ca
decat un singur participiu.
cele
din .Isocrate sau Demosthene,
Si atunci armeana a trebuit sd
E ca i cnd am captura In
facd o transpd/itie. In lupia ei cu
greaca, noi o vedem astfel ,profi- jocul alternat al loviturilor de plaland la maxim de elasticitatea pe sd prin 'texte greCesti i Orin tracare limba i-o acordd unicului ei ducerile lor armene, un fluture departicipiu, pentru a-1 Intinde, dacd licat, pe care In fine .1T-poi prinde
'nitre degete, .adica vreau sa spun,
i a-I face
putem spune asa,
capabil dese ori sA coincidd cu o notiune care se preteazd i invitd
la comparatiuni ulterioare.
un participiu grec.
Dacd dl. Stanislas Lyonnet a
Dar cum de cele mai multe ,ori,
era absolut imposibil ca limba sd tdmurit, gratie limbii armene, o ea-.
reusiascd, o vedem fdcand apel, cu tegorie semantic: in du-europeand,
dl. Vlad Wandteanu'a lAmant, grao ingeniozitate pururi elnoit,
niciodatd epuizatd, la toate virtua- tie aceleasi limbi arnienesti, un ca-

limba traduatorului, ci chiar

In limba greacd, resursele de expresie pe care si una si alta le
tn

litAtile gramaticei, sale,

pentru a

cuprinde textul antagonist si pen-

tru a-i reda sensul, nu far originalitate, dar totdeauna cu o scrupuloas. exactitudine.

In concluzia sa generald, dl. Vlad

Bnitteanu a marcat bine aceia ce

diferentiazd.profund armeana de

tuba greac. Ambele sunt limbi

indo-europene, i prin urmare e-

racter esentiat al indo-europenei. $1'

ambii au fAcut sA apard In acelas
timp originalitatea limhii armene,

dei sub aspecte diverse: supravietuire intr'un caz, si transformare

In cel'lalt caz.

Staiiile de acest gen servesc in

gramaticacomparat

ncela

istoria limbei armene.

sentialmente verbale. Insd ,,armea-

na are un suflu verbal Inai seuri

decal. greaca".

Si aceasta e o constatare importanta.

www.dacoromanica.ro

LOUIS MARIS

Profesor la Institutul.
Catolic din Paris, Profesor suplinitor la
Scoala de Inalte Studii

95

*r

litare i moravurilor din Armenia

1,:lr.;"

Lir
...i&wi
i

Viata

veche.

21

Un public
a

nuineros

D. Aurel Saya
consilier al Curtii de Apel din Chi-

sindu a tin,ut la Arhivele Stalului

o extrem de interesanta conferint,

cultura

pe care apoi a repetat-o

In toamna
va avea loe la Ateneul Roman o
mare serata de arta armeana, al
carei beneficiu material va fi destinat exclusiv fondului pentru inaltarea unui monument lui Eminescu,
initiativ luata de marele nostru
prieten, Dl. Prof. N. Iorga.
Festivalul este organizat de catre
Fundatia Culturala Armeana.

La Dalles
In zilele de 16 si 23 Mai a. c., Dl.
2rof. Vlad Banateanu dela Univer
sitatea din Cernauti, a tinta dotta.
conferinte, intitulate ,,Armenii in Romania" si Cultura in Armenia Vecbe".

Cu o eruditie demnd de toate

logiile, D-sa a facut in prima conferinta istoricul asezarilor

select,

conferentiar.

71...0-4-41

aplaudat furtunos pe distinsul

arme.

nesti din Romania, a aratat ospita--

iitatea larga de care s'au bucurat

din partea elementului bastinas, pre
cum si aportul ce l'au adus Armenii
in toate domeniile
publice
romanesti.

A dona conferinta a fost consacrat in intregime istoriei Armenilor si studittlui aprofundat al vietii
culturale, religioase,-familiale, mi-

In

sala

Bibliotecei Centrale Armene. In lumina unor documente noui deseo-

perite de D-sa, D-I Aurel Saya a

dat o nema interpretare biografiei
lui Manuc bei Mirzaiantz, stapanul
faimos al nu mai putin faimosului
,Han" din Capital, care-i purta
numele.
Din datele expuse de distinsul
conferentiar, reese ciar rolul de

salvator al Bucurestilor, in epoca

razboaielor ruso-turce, al acestui
straniu i talentat personaj, M'arme

Bey Mirzaiantz, rand pe rand negustor, zaraf, diplomat, dragoman,

prieten al Rusilor, omul al Turcilor si. In deosebi mare aprator
al capitalei

Rotnaniei
dintei crestine.

si

al cre-

Comemorarea lui
Antoine Meillet

Sub prezidentia D-lui L. Ghiumiusgherdan, a avut loc acum caleva zile In Biblioteca Nubar din
Paris o reuniune pentru comemorarea marelui armenolog
prieten
al poporului armean Prof. Antoine
Meillet, in prezenta unei numeroase
asistente, compusa din francezi

armeni. Au luat cuvantul ca acest

prilej D-nii Charles Diehl, A. Ciobanian, Abatele Louis Mariks, M.
David-Beg si Paul Boy.

www.dacoromanica.ro

Observatorul astronomic
de stat din Armenia va fi una dintre institutiile stiintifice cele mal
bine ldilate' ale republicei. El poseda o biblioteca cu peste 2000 volume
primeste regulat toate publicatille de specialitate mai importante, ale marilor observatoare din

nuinele marelui compozitor armean

A. Spentiarian. In ultimul an scolar

au fost 506 elevi. Are 15 clase de

pian, 3 clase de vioara, 2 de viobocel si una de viola.. Pe 'Miga acestea exista'
i cor.

Romain Roland

lame.

Conduatorli observatorului, stuIn prezent .pe Anania din

Sirag .si pe alti astronomi vechi ardiaza

meni.
I:.

Opere noui

Compozitorii din Armenia lucreaza cu asiduitate la .crearea unid repertoriu liric original. Haro Stepanian a terminal. opera Iatitulata .,Daid
Stint gata si operefe Mardjan" de aro Zacarian,
Narin" de Prof. S. Barhatarian,

precum i Pestisoral 'de 'aar" de A.

Manughian, dupa basmul omonim

al lui Puschin.

Unui dintre institutiile

culturale mai de seama ale Arme.
niei

este

desigur conservatoru,1

orchestra. simfonica

s'a exprimat astfel despre arta arm cana :

Adresez cordialul mea salut minunatei. voastre tari, Armeniei, pe

care ara iubit-o Indeosebi pentru
cntecele ei adrnirabile, ascultate
de Mine acum.
- Ele contin atat de multa de caldura si maiicalitate, In ct fae

din tara voaStra o Halle" a tarilor sovietice!"

Primul spital
In Armenia a fost construit In anul

260-270, pentru adapostirea a 86

de bolnavi. Aceasta reese din docurnentele expuse de Prof. Levon
Hovhannesian In sane Clinicei
din Erivan, cu, prilejul congresului medicilor din Armenia.

Spentiarian" denumit astfel dupa

www.dacoromanica.ro

:ARAMAZT

CLIPRNSULt
Rasa armeneascci
Problema rasei si istoriei poporului armean . Pastor Lic-Klinge
Cultura (unlearn-1

Cronica euliurii armene IX. Rzboiul religios

Muzica armeneascd
Caracteristica muzicii armene
Folklorul armenese

H.

Dj. Siruni
Komitas

Trad. V.

Proverbe despre ingar

G.

Ivletafor4Ut Ari

Blest eme
Juriiminte
Superstitiii
Erezuri

Civilizatia armeand
Femeia armean
Arta armeanet
Arta armeanii profan
Din istoria medicinii armene
Un medic autor din sec. XV
Datine si obiceiuri la Arnieni
Jurmntul la vechii Armeni
Nunta la Armenii din Ardeal

Dim Ortansa Satmari

....

Frederic Maier
Dr. E. Mirakian
Nubar Maxudrian
H. Dj. Siruni

Amen!I in viata altor popoare

Catalonia si Armenia

Prof. C. Marinescu

Eroi armeni in literatura universald

Louis H. Gray
O dram englez de origin acme/m.6 . .
Literatura armeana
Istoria Literaturii Armene Cap. II, Ill, IV, V H. Dj. Siruni
Armenii In Romania
N lorga
Ceva despre aria armean
H. Dj. Siruni
Cronica Armenilor de prin trile Rornne
lzvoare arnmesti otespre lstoria Romeinilor
Dobrogea si Basarabia descrise de un
Pk. Hugas ingigian
geograf armean
Grigore Govrighian
135r
Denumiri romanesti in Ardeal
Seipeituri si cerectdri
.

Un monument Emu
Aniversri
Raffi

S. Barhudarian

Sir.

Cd "ti aprute

La traduction armnienne de tours participlaux grecs

Viata si cultura

www.dacoromanica.ro

Louis Naris
Aramazt

Tipogredo .Excetslor", Bucurelit, Stredb Beitsie 27 Ms

www.dacoromanica.ro