MI

...svoLAR

,S1712.47f.`

%st.

a 1116a.,

11

, 11.

4i!

rt'Si

r-

'

'

dA

110

-$"1!

40:

www.dacoromanica.ro

yyA N III
REVISTA DE CULTURA ARMEANA
APARE SUB PATRONAJUL D-LUI

PROF. N. IOR GA
Director :

H. DJ. SIRUNI

(3, Sir. Vaselor, Bucuresfi)

ANUL I, VOL

1935 DECEMBRIE

Secretar de redactie : V. GHEMIGIAN

Administrator : H. TUMAGEANIAN

Au colaborat la acest numdr cu traducen: G. Bal.

Oar?, B. Garabedian, V. Ghemiglan, J. Karakaftan, H. Tumageanian.
Coperta : A Debeerian
ABONAMENTE :

PENTRU 4 VOLUME LEI 200

www.dacoromanica.ro

Citeva cuvinte
Harnicul d. Siruni lucreazei si mai departe pentru
a face cunoscut poporul de mare glorie trecutei si de
adlncei suferintei actualei,
oricare ar fi avantagiile
materiale pentru parted din el' care treiieste supt obleiduirea Sovietelor,
din care face parte.
El area sa deje o revistei de caracter enciclopedic
'in care bate ratiunile -vietii armenesti sei fie representate si de aceia s'a indreptat la toti acei pe cari-i stie
ca poartei interes Armenilor : vom avea astfel un adevarat manual de armenologie, ale ceirui foloase vor fi
feirei ndoiald mari.
Revistei Incepute supt bane auspicii, li urez desvoltare, spor si folos.
N. lorga

www.dacoromanica.ro

//ANI"

Titlul Revistei

I. Scopul nostril
Nu la intamplare se aleg titlurile. *i nu prin hazard am
ales cuvantul Ani" ca titlul unei reviste, care, atat cat ingadue
puterea i posibilitatile celor ce- au intemeiat-o, va tinde mai
intai de toate, la intarirea legaturilor sufletesti dintre popoarele
roman i armean, facand sa parvie la cunostinta intelectualitatii
publicului roman, in primul rand umilul aport ce poporul
armean 1-a adus civilizatiunii omenirii, stradaniile lui in domeniul
literaturii, artei, culturei si pe de alta parte cercetand i scotand la lumina toate acele date aflate in izvoarele armenesti, care

..stint menite sa lamureasca, intrucatva, anumite perioade din

istoria poporului roman.

II. Ani, simbol al culturii

De ce am ales titlu acesta.

Mai intai pentruca Ani" e simbolul infloririi culturii armene.

Dinastia armeana a Bagratizilor (861-1080) a carei Capitala era Ani, n'a fost epoca cea mai insemnata, sub raportul puterii

de stat. Dar ea constitue etapa cea mai fecunda pentru desvoltarea unei culturi originale, etnice.
E mare rolul regilor armeni din dinastia Bagratizilor, in istoria

artei. Dupa ce traise mai bine de dou secole (636 857) sub
jugul Arabilor, Armenia rasufla usurat pe timpul Bagratizilor.
Incepand cu pri mul suveran Bagratid, Asot,
care la 861 s'a
proclamat, mai intai print al printilor si apoi rege al Armenilor,

www.dacoromanica.ro

cu consimtrnntul califului arab Ahmed El Mohamed si al

Imparatului Vasile I al Bizantului si pdrid la Kakig II, cu a cdrui
asasinare la 1080, a luat sfarsit dinastia Bagratizilor, Armenia a
devenit un fel de leagdn al culturii.
Pe vremea a trei regi Bagratizi, Sembat I (890-913),
Sembat II (977-989) si Kakig I (989-1020), cu deosebire,
s'a desvoltat Ani, devenind axa eforturilor pe care le facea
poporul armean si un centru intelectual,
in care cloud secole
intregi si-a desertat sufletul, pe trdmuri multiple de arta i culturd.
Epoca Bagratizilor, dacd nu e bogata in cronicari, ea opune
in schimb tuturor secolelor pe un titan, pe Grigore din Narek.
Umil cdlugdr in Mdndstirea Narek, el a fost until din gloriile
literaturei armene,poet mistic, care si-a desvluit sufletul inteo
artd minunatd.
Pe vremea Bagratizilor miniatura armeand atinge apogeul
originalitatii sale. Din acea epoch' e eel mai vechi manuscris,
ajuns in mainile noastre i cea mai veche dintre toate capodoperile miniaturii armenesti, Evanghelia Reginei Mdlke, care
astAzi se and in pdstrarea muzeului Congregatiei Mechitaristilor

-din Sf. Lazar (Venetia) si pe care la 902 Regina. Mike a donat-o Mndstirei Sf. Fecioare" din Varag.
Dar Bagratizii au meritat stima posteritatii, in deosebi
-

pentru strdlucirea la care au fdcut s'ajungd arhitectura armean

inundand orasul Ani si imprejurimile lui cu monumente de artd,

biserici si palate,
i (land prilej ca arta arhitectonicd armeand
sa-si gaseasca stilul definitiv. E o exagerare, de sigur cele o
mie si una" de biserici, pe care traditia ni le- a transmis. Dar
chiar aceastd exagerare ne aratd numdrul considerabil al locasurilor sfinte, cu care, data a fost impodobita capitala Bagratizilor i dintre care, cdteva numai au putut rezista la multiplele
variatele masacre, in decurs de zece secole.
Dintre minunile arhitecturale ale epocei bagratide, sa amintim

numai cele patru biserici, cunoscute noud, cu care s'a impodobit

Ani : Biserica Abughamrentz (994), Catedrald (1010), Sf. Grigore
(1020) si Sf. Apostoli (1031), precum si numeroasele monumente
de artd arhitectonicd, din diferitele pArti ale trii, ca bisericile
zidite in sec. IX-lea, X-lea si XI-lea in Aghtamar, Sevan, Agarak,
Tathev, Haghbat, Horomos, Marmasen, Sanahin, etc.
Dar artistii cari au invadat Ani si Armenia cu accste opere
de artd, din pdcate is( ascund numele. Cu o admirabild modeslie

www.dacoromanica.ro

ei s'au tinut in umbrd i niciunul din istoriografii contimporani

nu si-a luat sarcina st ne transmitd numele lor.
Numai doi artisti, din perioada aceea, sunt cunoscuti de
noi, pe nume : Arhitectul Manuel, care a clddit grandioasa Sf.
Crude din Aghtamar i arhitectul Tirdat, care a zidit Biserica
din Arkina i Catedrala din Ani si care a fost chemat sd repare
si Sf. Sofia din Constantinopole.

Epoca Bagratizilor, este perioada de cristalizare a diferitelor

curente ce circulau in Armenia.
In perioada aceasta i creiazd poporul armean stilul arhitecturii, si-1 desdvarseste, spre a putea apare, dupd atatea secole,
cu frun tea sus in fata umanitdtii.
-

III. Ani, baza de cercetgri

Apoi, Ani poate servi ca simbol pentru once incercare
menit sd dea la lumina arta si cultura armeand, cdci capitala
Bagratizilor, Ani, ea inssi a devenit in zilele noastre un admirabil camp de experiente pentru sapaturi, cercetdri si concluzii.
Pand pe la sfarsitul veacului trecut,
Ani era un morman
mut de ruine. Era zgura gloriei trecute pe care poporul armean
o depldngea in cdntecele sale.
far cdidtorii strdini care treceau din cdnd in cdnd pe acolo,
o fdceau pur simplu din curiozitate, spre a vedea starea in
care se afld aceasta citadeld impodobit cdndva cu o mie s't
una de biserici".
E adevrat cb" multi dintre autorii strdini, chiar in veacul
trecut s'au ocupat de arhitectura armeand fie in lucrdri speciale,
fie in aite scrieri.
Dar trebuie sd addogdm cd concluziile tuturor au lost ori
i

contradictorii, ori superficiale.

Era greu sd pdtrunzi in tainele trecutului. Ani amutise.

Spiritul armean tdcea de veacuri acolo. Cdnd hoardele lu
Alpaslan au ocupat cetatea, la 1064, familiile princiare i aristocratia au pArdsit-o imediat. Dusmanii au distrus tot ce au gdsit.
Apoi elemente strdine au venit sd se stabileascd acolo si orasul
si-a pierdut aspectul armenesc din punct de vedere etnografic.
Cand mai tdrziu, la 1236, Mongolii lui Tcharmaghan au
descdlecat la Ani, ultimii oameni s'au refugiat si ei, lsAnd cele

www.dacoromanica.ro

,,omie -i-una de biserici!` ale fostei capitale; -prada salbataciei

barbarilor.
Pupa aceeai-citadela armeana de odinioara, gala de Armeni,

s'a stins pe Incetul. Opt secle i juniatate -de-arandul, Ani a

fost distrus aiternativ de Turd i de Tatari, le Peri si de Kurzi..
Nu numai ca nu s'a cladit nimica, dar nelncetat a lost jefuit
ceeace din Intamplare trecuse dela un veap la altul.
Prin urmare trebuia ca in primul rand Ani sa-si desplesteze
,

limba.

Er un umil cattier cel care a inceput primul,- la 1900, sa

sape ruinile. Dela 1900-1904, arhimandritul Hacig Datian, cu
invoirea academiei imperiale de arheologie din Petrograd, a fnceput sa faca .sapaturi in jurul Bisericei:Zavartnot i singur, cu
inijloace proprii a scos la iveala toata constructia fundamentala
a grandioasei Biserici zidita in sec. VII-lea de Ctoliosul Nerses
III din Dai. Apoi Prof. Nicolae Mar, membru al Academiei use
refnceput, la 1904, percetarile arheologice, pe care le intrerupsese Cu un deceniu inainte: Stiinta li datgreaza foarte 'mult
lui N. Mar si sapaturilor sale, agi multumita .lor i s'a deschis.
perspectiva unei lunii necunoscute ei.
.
.

Dar poater Ani ar mai fi -ramas Inc multa vrerne muta,

daca hazardul n'ar fi adus acol pe un modest arhitect,armean
Toros Toramanian, care .treiieci de ani in sir (1904-1934) a
cercetat- cu sarg Ani i celelalte ramasite ale arbitecturii armene.

Neobositul artist nu s'a multumit numai cu gercetari .si

studii superficiale,,ci a reconstituit din fragrnentele scoase la
lumina, monumentele de alta data, insuflandu-le viata i grail
si iamurind.stilul armenesc.
Ani a Inceput sa arate lumii tainele yeacurilor.
In prezent, Ani e un fel de simbol al lucrarilgr de preciL
are a stilulni aimean,
nu numai in acele ramaSite ,pe. care
geniul armean le-a lasat In capitala Bagratizilor, de prin secolele
IX, X si XI, ci si In tafe acele sPlendori ale caror urme. sunt
risipite peste tot, si care yin -din ,veacuri mai indepartate,
prawn sunt Tekor (483 586), Ereruk (500 501), Astarak (550560), Avan (557 574), Eghivard (574-604), Davin (606-611), S-fta

Hripsime (618) si S-fta Kaiane (630), Bagaran (624-631), Bagavan (631;639), Wren (638), Mastara (645), Zavartnot (654),
Talis (668), Talin (690), Horomos (791).
Ani este sinteza tuturor eforturilor.

www.dacoromanica.ro

IV. Ani, izvor de artii

rdspandit, Cu veacuri in
Dela Ani, .poporul armean
urma, arta in Occident. Era firesc, deci, ca o revistd care
propune sd povesteasca lumii modest contributie ce geniul
armean o aduce civilizatiei universale, sd-0 ia ca titlu numele
capitalei de odinioard a Bagratizilor, ca simbol al acelui tribut,
ce Orientul 1-a dat Occidentului prin calea sufletului armenesc.
Dacd e quraticd si ridiculd afirmatia indrazneata a lui
Georges Perrot i Pierre Chipiez dupd care les Armniens n'ont
jamais eu de l'art qui leur appartint en propre, et l'on ne trouvera pas clan cette histoire une page ou leur nom soit inscrit"
(Histoire de l'art dans l'antiquit, tome V., 1890), si daca pe de
altd parte nu lipsitd de exagerare a fost considerata de savanti
parerea lui A. Choisy cd le stile des glises russes de Pokrova,
Kiew, Vladimir, celui des glises de la Roumanie et surtout
de la Serbie, est armnien bien plus encore que byzantin" si ca
les glises de Curtea de Arges, Targoviste, Dragomirna ne prsntent aucun ornement qui n'appartient a l'Armnie ; au point
de vue de l'architecture decorative, la vahe du bas Danube
semble une colonie armnienne" (Histoire de l' Architecture 1899),

au lost i invdtati cari multumitd ceretdrilor lor, au gasit locul

arhitecturei armene, in arta universal.
Marea problema ce aveau de rezolvat savantii arheologi
era acum de a se ti care a fost influenta reciproca dintre stilul
bizantin i cel armean, pentruca de solutia ei atdrna stabilirea
gradului de influenta a acelor cloua stiluri, asupra stilurilor apude mai tdrziu.
sene, roman si gotic,
Oricdt ne-am sili sa nu intrm in analiza tiintifica a chestiunei, i sd nu imbdcsim prezenta intoducere Cu desvoltari
filologice, trebuie totusi sd amintim, mdcar in linii generate,
evolutia teoriilor in jurul unei probleme care va constitui una
din preocuparile viitoare ale acestei reviste.

Dr. Wilhelm Ltintzke, Inca la 1867 (Proect de istoria arhitecturii) releva aspectele originale ale stilului armean i deosebirile lui de cel bizantin.
J. Murri (Arta religioasci fa Caucaz, 1887), sustinea ca stilul
armean, purceznd dela stilul bizantin, ulterior s'a departat de
el suferind mai intdi influenta locala si mai apoi influenta artei
apusene.
www.dacoromanica.ro

Texier in a sa Descrierea Asiei-Mici" i Arhitectura

zantin" spunea c stilul armean a dat nastere stilului gotie,
cdruia i-a servit de model.
Au fost si savanti care conchideau la cu totul alte solutii,
inainte de a se fi destdinuit Ani, si care si-au schimbat vederile
dupd ce strdvechiul oras si-a desvdluit sufletul.
Astfel vestitul byzantolog Charles Diehl, care la inceput in

ale sale ,,Etudes Byzantines" considera arta armeand ca pur

bizantind, la 1910 in cartea sa Manuel d'art Eyzantin", admitea

existenta unui stil armean. Si cdnd la 1918, Prof. Strzygowski
ddnd la lumind monumentala sa lucrare (Die Baukunst der
Arrnenier und Europa) a avut sd precizeze locul arhitecturei
armene, Ch. Diehl fa'rd a profesa pdrerile invdtatului austriac
dup care Armenii au avut o artd origina.ld si creatoare, oqui ne
doit rien Byzance, mais qui tout au contraire lui a donne
.

infiniment en inventant quelques-unes des formes d'architecture

si dupd ce repeta c in sec. VII arhitectura armeand nu e neatinsd de influenta byzantind, conchidea in cele, din urmd cd nu
se va putea contesta cd mai tarziu, prin efectul contactului
tot mai direct al Armeniei cu lumea araba, arta armeand, in
secolele X si XI, a dobandit un caracter mai particular si original, $i nu se va mai putea tagdui spiritul de inventie i ingenio-

sitate creatoare pe care pare ca le posedau atunci arhitectii

armeni, de n'ar fi chiar aspectul caracteristic al edificiilor din

acel timp... In sfarsit se va admite usor, larga expansiune ce a avut

arta armeand in Occident
Altii n'au vrut sd semneze sub verdictul dat de Strzygowski,
neadmitand cd existd un stil original armean, care mai tarziu
si-a intins sfera de influentd asupra Europei, au conchis totusi
cd la formarea artei armene si-au adus contributia fie stilul
bizantin, fie eel mezopotamic sau persan, dar ei n'au putut
sd impiedice formarea, perfectionarea si desvoltarea unui stil

armean interesant.
Ceeace e important pentru noi, este sentinta anonimd a
stiintei, despre existenta unui stil armean original si interesant,
care si-a &sit forma caracteristicsa pe timpul Bagratizilor i i- a
intins influenta dela Ani spre Apus.

www.dacoromanica.ro

V. Ant, locul de pornire al pribegiilor.

In sfarsit, am ales ,,Ani" ca titlul unei reviste ce va sd
apard ca tributul mintii unui element gazduit pe prnantul ospitaller al Romaniei, fiindcd primele caravane care au sosit cu
secole in urrnd in Moldova, formand nucleul de bazd al coloniei
armene de mai tarziu, veneau dela Ani.

In repetate randuri, Ani a f ost devastatd atunci cand triburi sdlbatece au ndvdlit asupra Capitalei Bagratide. De doud
ori in deosebi loviturile suferite de ea au fost fatale : prima
dart pe la mijlocul sec. XI, la 1054, cand Alpaslan a venit
cucereascd Ani, distrugand si jefuind minunata cetate, maceldrind populatia i punand capdt dinastiei Bagratide; apoi in
prima jumdtate a sec. XIII-lea, la 1239, cand hoardele mongole
s'au napustit, hdmesiti, asupra Armeniei Araratiene, ruinand
prdand tot ce intalneau in cale si nimicind ultimele resturi ale
populatiei.

Si de cloud ori, Armenii din Ani si din imprejurimile ei,

au fugit, cuprinsi de panica, din tara, trecand, in nesfarsite
caravane, spre Apus.
Prima datd au trecut direct in Europa, unii prin Crimeea,
in Polonia si Moldova, altii au venit pe mare, in Moldova si
bazinul danubian, spre a trece in Galitia, Podolsk si celelalte
regiuni ale Poloniei.
A doua oard, Crimeea a lost primul lor popas, de unde au
.

fost siliti din nou, sd piece, mai intai in caravane mici, apoi in
masse compacte (1299) neputand suporta jugul tdtdresc i s'au
addpostit la Calla, aproape de Genovezi, iar de acolo s'au indepArtat pe incetul spre Polonia si Moldova, pe urmele vechilor
caravane
Astfel, Armenii din Moldova, care mai tarziu erau sd formeze; nucleul majoritatii ccmunittilor armene din Romania, se
Suceava,
trag dela Ani. Si cele sapte orase ale Moldovei.
in care
Cetatea Alba, Galati, Vaslui, Iasi, Botosani i Hotin,
Armenii s'au asezat inainte chiar de intemeierea principatelor si
unde erau sd devie un element atat de Wit, incd de pe timpul
lui Alexandru cel Bun, au primit altoiul Ani-ei.
Trebuie s'adogam aici, ea' dacd massele care s'au asezat
in Romania in secolele urmdtoare, fdceau parte din pdtura moprimi refugiati din Ani, care si-au
destd a poporului armean,
-

www.dacoromanica.ro

pus piciorul pe pamantul Moldovei, erau din aristocratia armeand.

Ei au adus cu sine, tot ce poporul armean avea mai select, fie

ea moravuri, fie ca obiceiuri si datini. Nobili ibogai in traditii,
primii refugiati din Ani au format un nucleu ales. Si in timp ce
Ani devenise o ruind pe pdmdntul patriei, iar copiii ei, risipiti
la cele patru vdnturi, dispdreau cu iuteald, neputdnd suporta
climele locale, Ani a trait secole intregi in inimele Armenilor din
Moldova, cu graiul si moravurile ei, cu obiceiurile i traditiile
si in deosebi cu trdsdturile ei nobile.

VI. Ani, punte intre suflete

Si prin urmare, modesta contributie, ce poporul armean a
adus-o in decursul veacurilor culturei OM, ce 1-a gAzduit, vine
dela Ani.

In introducerea de fatd, care va servi la precizarea liniei

de conduitd a acestei reviste, noi n'avem de gaud sd supunem
unei analize stiintifice toate acele teorii care s'au emis in urn'
urmeIor pe care le-a lsat arta armeand pe pmdntul Romince [And cu Tocilescu care, vorbind despre Mdnastirea
niei,
dela Curtea de Arges, spunea cd ,,bisericile din Armenia si Georgia,
mai vechi decat monumentul nostru, ne dau dacd nu modelul, dar
cel putin majoritatea elementelor necesare formarii ornamentatiei
sculptate", cu Odobescu, care se intreba (Scrieri, vol. Il,
p 505) dacd Neagoe Vodd, pentru a zidi Mdndstirea dela Arges,
nu cumva a strAns lucrdtori din 0.'6 mai indepArtate, din Armenia

si Georgia, unde regii crestini, localnici, zideau biserici asemdnatoare, in constructie i ornamentatie, cu cea dela Arges"
p And" la B. P. Hajdeu care cdutand influente armene la Arges,
sustinea cd qtdrgul Arges din Carpati, cel de Tanga rdul Arges,
fusese colonizat in veacul de mijloc cu Armeni din targul Arges,
cel de ldngd lacul Arges (din Armenia)" (Revista Nona, No. 4,
15 Martie 1888) si dela N. Ghica Budesti, care studia mein&
ndrile crucii armenesti cu cea dela Curtea de Arges (Arhitectura
Bisericii Domncsti, Bucuresti, 1923), pand la Oh. Bals, care a pus
scrupulozitate de stiintd in cercetdrile i concluziile sale, si Prof.
N. lorga, care a analizat influentele reciproce dintre natiuni,
bazat pe date psihologice.
*

Era deci, just, ca aceast revistd sa se numeasca Ani".

H. Dj. Siruni

www.dacoromanica.ro

RASA ARMENEASCA

Cum s'a format rasa armeneased

In ce priveste rasa, lucrul nu este atat de sitnplu cum se
pare. Trebuie sd spun si cu acest prilej cd eu nu acord rase"
rolul care i recunoaste de obiceiu. A fost o teorie gresitd, pe
care a imprtdsit-o de altfel si un om de geniu ca Eminescu,
aceia a rasei pure. Rasa pur nu existd nicaieri.
-

Este drept cd Armenii nu s'au amestecat prea mult, datoritd

imprejurdrilor in care au trait Pdstrandu-se relatii de familie in
cerc steins, oarecare puritate de rasa poate fi constatatd azi la
Armeni ; dar aceastd puritate de rash' priveste epoca de la constituirea poporului pdnd astdzi, adecd in vremea cand se fac

cdsdtorii aproape exclusiv intre membrii acestei rase. lar, in ce

priveste inceputul, atunci nu poate fi vorba de puritatea sangelui
Acolo la inceput s'a petrecut un amestec de popoare care face
ca nu toti represintantii semintiei arrnenesti sd aibd aceiasi in fatisare. Sant de obiceiu doud tipuri: unul mai sprinten,
mai frumos, altul, nu pot zice : mai urat, dar mai putin frumos
decat celdlalt.
In Armenia veche a trecut foarte mult timp pan sa se facd"
www.dacoromanica.ro

1I

aceastd sintesd. Cercetdrile intreprinse in ultimul timp Idmuresc

unele probleme care nu se puneau acum cateva decenii.
In tara de supt Caucas, intre cele doud mdri, in Asia Mica, si
In partea care coboard spre Sud, pan la Kyros, au trait popoare
a cdror cunostint s'a cdpatat numai in timpul din urmd. Aici
s'au facut foarte mari descoperiri etnice in ultimii ani. Au fost
trimese misiuni speciale pentru aceasta. Lehmann Haupt a cercetat aceste rase d'inaintea Armenilor, rase care nu au perit, ci
se gsesc i azi in forma curatd in partite Caucasului. $i Georgienii fac parte din acestea. Tn Mara de cercetdrile lui, care a
putut fixa i campul de luptd." de odinioard al lui Alexandru-celMare, sant filologii, !titre cari genialul filolog francez d. Meillet,
care a publicat si o carte cu privire la cuvintele adevarat armenesti si cele care sant imprumutate, iar printre acestea din urmd
sant cuvinte foarte vechi, care vin din limba popoarelor primitive ce s'au topit apoi in masa poporului armean.
Iar arheologii au gsit lucruri la care nu se astepta nimeni:
inscriptii in cuneiforme, literele in forma de cuiu, care sarridnd
cu cele persane, i, in regiunea de sus, opere tehnice de o indrdzneald extraordinard. Acest platou este sec, acoperit de zdpan. iarna ; sant momente cand zdpada se topete, cand cad
ploi, dar ele nu ajung niciodatd : pdmantul nu pdstreazd apa.
De aceia era necesar a se face canale, la care se straduiesc
inginerii din timpul nostru, fiind precedati de acei cari au consfruit alte canale, cu cateva mii de ani inainte de Hristos. Pentru
tehnicd este o problemd cu desdvarsire uimitoare cum s'a putut,
trite vreme in care nu era niciuna din puterile pe care le avem
noi astdzi, sd se realiseze aceste constructii de cdtre predecesorii
Romanilor cari sant in parte si pdrintii Armenilor. Dupd cum nu
se poate intelege de altfel nici cum s'au putut face piramidele
cu mijloacele de atunci.
A existat deci o mare civilisatie, de o indrzneald tehnicd
neobisnuitd, care a facut ca in Armenia aceastd veche sa poatd
trdi proportional mai multi locuitori decat trdiesc astdzi, cu toat
opera de colonisare intreprinsd dupa lunga stapanire turceascd.
In timpul de fatd nu s'a putut lucra Cu atata Myna ca pe vremea
unui rege Serduris.
Este deci o lungd istorie a Armeniei inainte de Armeni. Si
rasa aceasta a putut sd dea o civilisatie pe care la dovedesc
inscriptiile acelea, din care s'au putut scoate cateva indicatii. Pe
.

www.dacoromanica.ro

12

de alta parte rasa prima a dat o civilisatie tehnicd de o foarte

mare desvoltare ale carii urine se pdstreazd i astzi.
Viata aceasta strdveche, de mai multe secole, a ldsat urme
vi in inscriptiile popoarelor vecine cu care a avut a face. Asirienii
au ajuns, intinzandu-se spre Nord, pana in regiunile platoului arwriest 'si au dat lupte cu inaintasii Armenilor. Ndvdlitorii nu au

iesit totdeauna biruitori, cum n'au iesit biruitori nid Perii. Prin
urmare civilisatia aceasta tehnicd, civilisatia aceasta de inscriptii
era in acelasi timp si o zdravnd civilisatie politicd in stare sa
scoatd osti intregi gata de luptd impotriva invasiilor din Sud.
Aici se pune o intrebare, pe care vi-au pus-o si aceia cari
au intrebuintat inscriptiile asiriene ca i inscriptiile unui popor
descoperit in timpul din urmd, Hititii sau Khetas. Se stia prin
Egipt ea a existat o dinastie hitit, dar stirile despre ea erau
foarte vagi. Acum Hititii sant foarte bine cunoscuti. Intreaga lor
capitald a fost gasita la Bogaz-chioiu. La inceput s'au aflat
acolo o samd de inscriptii care nu se stia ce cuprindeau. A venit,
dupd altii, un savant ceh d. Hrozny, care a avut rdbdarea s'a
descopere limba hititd, de origina arian, asa cd s'au putut ceti
toate aceste inscriptii. Ba s'a discutat data eroii din Iliad nu
sant pomeniti i ei aici. Din aceste inscriptii asiriene si hitite noi
reconstituim istoria celei mai vechi Armenii.

Poporul acesta vechiu, care, dupd cum s'a vkut, a fost un

popor vrednic, poporul acesta a cdrui limbd Armenii n'o vorbesc
de la cei vechi au rmas foarte putine cuvinte, dupd
astzi,
cum noud nu ni-au l'Amas de la Dad decat vre-o cateva cuvinte

, se pomeneste in istoria asiriand supt numele de Urart sau

Biaina, ceiace filologii numesc ras vanicd". Ei represintd cel
d'intdiu substrat de populatie in aceast regiune.
Dar, prin aceste popoare, noi, Romanii, nu avem niciun fel
de inrudire cu poporul armenesc, i cu toate acestea asemdnarea
fisic este de multe ori izbitoare. Trebuie deci a se admite si o

a doua rasa care s'a topit in cea veche.

Rasa aceasta o bdnuia i Moise din Khoren si Lazar din
Pharp, istoricii Armeniei Mari, cari stiau, ce stia i Herodot
cd au fost anume emigratii de elemente cu totul deosebite
in aceste regiuni din timpurile strdvechi, elemente care au
venit din Europa, din peninsula tracicd. A fost un prim drum
www.dacoromanica.ro

13

al rasei trace, care a pornit, nu peste Caucas, ci peste Bosforul

si Dardanelele de astdzi, a strabdtut Capadocia si a ajuns pAna
la platoul acesta Malt. Gaud au ajuns aici Tracii, s'au fixat ; nu
s'au dus mai departe, fiindcd ar fi cdzut in desert.
Dar de ce nu s'au oprit in dramul lor in Asia Mica insdsi
unde au gsit grddini rodnice si paduri, de ce s'au suit pe platou
armenesc ? In vremea aceia prin aceste tinuturi era o foarte mare
miscare de populatie : miscarea Scitilor, care frdmanta toatd
un fenomen care searnand cu intrarea in Europa a
lumea,
Hunilor. Cum, dupd ce au intrat Hunii, au pornit Slavii, Germanii, si valul, inceput in a doua jurntate a secolului al IV-lea
a mers pand la Oceanul Atlantic, tot asa, o 'life de ani inainte
de Hristos, a venit valul de Sciti care a strdmutat toate popoarele.
Ciobanii, arcasii si vandtorii sciti au impins elementele acestea
pdnd au ajuns sus pe platou. Si, cum rasa aceasta a fost mult

mi tandr si mai viteazd, ea a pus stdpanire pe pdmant, a

dominat pe ceilalti locuitori, bdstinasi, si si-a impus tipul fisic.
Cand se intampld asa insd, niciodata un tip vechiu nu piere
cu desdvarsire ; din cand in cand apare dupd capriciile naturii
cate un represintant al rasei distruse. Nici aici tipul vechiu n'a
dispdrut. Dacd rasa armeneascd este, in general, una dintre cele
mai Irumoase, aceasta se datoreste elementului ndvalitor, la o
epoch' atat de indepdrtatd. Am spus c ndvdlitorii erau Traci
din aceiasi rasa cu Dacii nostri. Asa incat noi santem rude prin

aceia cd avem sangele acesta trac i cu el ambele popoare au

mostenit i cateva caractere: aplicarea ctre poesie, iubirea de
music, etc.
Dovada c Armenii noi
cari intre dansii se numesc cu
numele de Hai , sant de origine tracicd, o dau cateva asamdnri
de nume ramose i in Asia Mica si in Tracia. In Tracia era o
regiune care se numia Moesia, in Asia Mica existd Misia, in
Asia Mica erau Frigieni, in Peninsula Balcanicd skit Brigii

i Misil din Asia Mica nu sant deck elemente trace

rdmase in drum, pe cand alte elemente trace au inaintat pand
Frigienii

la Caucas.

Acum cand stim acestea, sa ne gandim si la schimbdrile

pe care Armenii le-au suferit pe urmd.
Cat timp au stat acolo sus, au avut multe legaluri cu Ore
si Perii, cu cari ar fi fost posibil sd forrneze o singurd rasa'.

www.dacoromanica.ro

14

Nu s'a putut aceasta din causa deosebirilor religioase. Armenii

sant printre cele d'intaiu popoare care, primind crestinismul, au
facut din el o religie de Stat.
Grecii din secolele al V-lea si al VI-lea au discutat foarte
mult timp aceste probleme. Dupd ce teologii nu se pot intelege
nici asupra

datei Pastilor,asa cd anul acesta Isus moare

vd inchipuiti, cand era vorba de natura

inviazd de cloud ori,

insasi a lui Isus Hristos, ce trebuie sd fi lost. Statul intervenind,

s'au adunat atunci Sinoadele presidate de ImpArat, care au hotarat
care este adevarul'. Solutia a lost transmisd i Bisericii armenesti, insd aceasta n'a vrut s'o primeasca. Pand azi Armenii au
ramas la mijloc intre Bizant i Nestorieni. Armenii au refuzat
solutia greceascd si din convingere teologica, dar si din antipatie
lata de Greci. data ce au avut o alta forma religioasd cretina,
si decat Grecii i decat Nestorienii, ei au lost aparati ca rasa de
contopirile cu ceilalti crestini. In Franta existd i astdzi familii
protestante care nu fac legaturi de casatorie cu catolicii. In felul
acesta, prin deosebiri religioase rasa se pastreaza, pe cand, la
noi, au venit Greci, Bulgari, Sarbi i s'au confundat cu Romanii,
fiindcd nu era nicio deosebire, cat de mica', in domeniul acesta
religios.

A venit un timp insa cand Armenii s'au coborat spre Mediterana, in Cilicia. Aici au gasit o alta populatie : Greci pe malul
Mdrii, Italini, Venetieni, Genovesi, Francesi din Marsilia si din
Montpellier. De la straini au capatat i dinastia de Lusignan
care i-a stapanit in secolul al XIV-lea.
Aici cred cd s'a facut un puternic amestec de rasa Cu popoarele europene de o parte si cu vechea populatie din Cilicia,
cu Grecii si chiar cu Isaurienii, locuitori de munte, din Taurus.

Iar, cand din Cilicia s'a trecut la Calla si de acolo in Galitia si Moldova, amestecurile, nu totdeauna mdrturisite, nu se

pot tagadui. Insd vechea rasa de pe platou a ramas cu caracterul

ei neschimbat.
IV. lorga

www.dacoromanica.ro

LIMBA ARME ANA

Locul limbii armene in rndul

limbilor indo-europene
Limba poporului armean, este cunoscutd ca limb literard
inca din secolul al V-lea. Limba armean a intrat, prin urmare,
deabea cu 100
relativ tarziu, in istoria limbilor indo-germanice
de ani dung cea germand, al cdrui document tel mai vechiu
este traducerea Bibliei de cdtre Wulfila. Este unul i acela eveniment care introduce in istorie limba germand i cea armeand, anume ndzuinta de insuire nationald a Sfintei Scripturi.
Legdtura este chiar mai stransd. Wulfila se trage dintr'o familie
cretind originard din Capadocia, tara invecinata cu Armenia.
Astfel se explicd prezenta unor parti esentiale armeneti in traducerea goticd a Bibliei, asa cum au putut fi demonstrate de
Sophus Bugge, un cercettor norvegian.
Noi numim pe Armeni cu numele pe cari i Fau dat Perii ;
marele Darius ii numete Armina, pe inscriptia de pe stanca
Bisutun. Grecii au preluat dela Per0 acest mime. Presupunerea
c Armenii upar deja la Homer i cd se ascund dupd cuvantul Arimoi din Ilias (2,783), nu este plauzibild. Herodot numete
pe Armeni inteun loc des citat (7,73) coloniti ai Frigienilor ;
dup 2)0 de ani dela el Eudoxios a sustinut rudenia de limn' a
Frigienilor si a Armenilor. Ins putinele resturi cari ne-au ajuns
din limba frigeand si din cea trac inrudite mire ele, nu sunt
suficiente pentru a da crezare acestor afirmatiuni, care din aceastd cauzd nu trebue sd circule. Armenii inii se numesc Ha,
plural Haik; dupd regula foneticd armeand (Lautgesetz) poate
foarte wor sd izvoreascd dela cuvantul indo-german pati (domn"

www.dacoromanica.ro

16

In limba indiand i iraniand`. Aceasta ar fi o denumire proprie

in felul cuvdntului aria (nobil"). In schimb derivarea cuvdntului
denumire indigend a Hititilor in mileniul al
Hai din Chatti,
se poate dovedi atat din punct de vedere
II-lea I. Chr.,
linguistic cat si din punct de vedere istoric.

Adevdratul caracter al limbii armene, care a atras asupra

sa, acum 100 de ani, atentia filologiei indo-germane care lua
nastere, se descoperd prin abundenta cuvintelor (Lehnworien)
pe care si le-a insusit inainte de prima sa aparitie literard. Marea majoritate a acestor cuvinte au provenit din limba invecinatilor Iranieni, mai cu seamd dela Parti. Aceasta se explicd si
prin istoria Armenilor, cdci din timpul impratului Neron pand
la imprtirea Armeniei intre Roma si Persia, in anul 387, ea era
supusd unei dinastii parte. Din aceasta cauz cuvintele ajutdtoare (Lehnworten) iranice in limba armeand sunt insemnate din
punct de vedere al istoriei limbii, pentrucd pang acum putin timp
ele reprezentau singurele resturi palpabile ale limbii parte, limba
oficiald iraniand din ultimile cloud secole inainte de Christos si
din primele secole dupd Christos.
De curand s'au &sit resturi linguistice de-ale Partilor de
cdtre expeditiunea germand din Turchestanul rdsdritean, si care
pi.ovin din Iranul nord-estic.
Marea proportie a elementului iranic in vocabularul armenesc, a dus la concluzia ea limba armeand este de original iranica, clasificand o In randul acestor limbi. Deabea Heinrich
Hiibschmann, Profesor de Filologie indo-germand din Strassburg,
care s'a distins printr'o lucrare despre limba armeana, a stabilit

in 1875 adevrata stare a lucrurilor, care a gsit repede o

aprobare generala. Dupd acesta, limba armeand in fond std

deopotrivd Lang/a celelalte limbi indo-germanice, avand un caracter particular autonom. Bineinteles cd ea contine, precum
toate celelalte limbi surori, prti ne-indo-germanice. Continutul
sunetului armenesc (Lfmtbestand) in care ies in relief rndurile
bogat desvoltate ale aspiratelor i sunetelor guturale, da lirnbii
o infdtisare strdind pentru acela care provine din alte limbi
indo-germanice, si se inldntue probabil cu baza foneticd (Laut-

basis) aseindnAtoare a limbilor sud- caucaziene (georgiana, etc.).

O inovatie cu efect atat de adanc, cum este pierderea genului

gramatical in limba armeand indind aceeas legAturd. Aceasta
nu schimbd nimic din caracterul indo-german al limbii.

www.dacoromanica.ro

17

Induntrul grupei indo-germane limba armeand std ldmurit,

impreund cu cea ariand (indo-iranica) i cu cea baltica-slava de
partea limbilor Satem (Satem-Sprachen) din rdsdrit, Insd se
deosebeste in multe de celelalte doud sub-grupuri sus ardtate,

mai ales prin tratarea Tenues" (k. t. p) i a Mediae" (g. d. b)

'

indo-germanici: primele sunt inglobate nitre aspirate si ultimile

la Tenues".
Aceasta este o intmplare care corespunde, in esentd, cu
prima permutare germanicd a literelor. Doud exemple ar fi
deajuns aci.

Numeralului zece" i se spune pe limba indiand veche

dasha, pe cea iraniand veche dasa, armeneste tasn '), slavd
veche deseti, in schimb greceste deka, latineste decem i pe
limba goticd taihun. Deci aci sunetul initial in limba armeand
si in cea goticd a suferit aceias tranzitie dela d la t, spre deosebire de toate celelalte limbi. In schimb sunetul care in greceste i latineste este inlocuit prin k, iar in limba goticd prin
sunetul aspirat h, in armeneste precum i in limba slavd si
ariand a devenit o siflantd. Prin aceasta se arat deosebirea
principal intre grupurile Satem si Kentum (reprezentate prin
greaca, italica, celtica si germana).
Pe de alt parte cOnd in limba armeand pentru cuvdntul
vita" avem una ldngd alta ambele cuvinte kov i gov, astf el
este cuvdntul indo-german
stim dela Htibschmann, cd
mostenit al cdrui sunet initial a suferit aceeas transformare ca
in limba germand veche kuo i kulz al nostru, pe cdnd al doilea
care nu indica nici o permutare a literelor, este imprumutat din
,

limba iranian'd.

Pe cnd limba armeand a renuntat la genul gramatical si

la dual, a mentinut, semn al caracterului sdu antic
un sistem de apte cazuri ; pe cAnd limba iraniand nu mai cunoaste
nici un caz. Insd ea imparte cu limba iraniand o inovatie care
urmeazd deli sine in ambele cazuri : in locul terminatiunei mostenite pentru plural, a trecut un element care serveste la formarea abstractei.
Din pronumele personal, limba armeand a desvoltat un
triplu articol, care se ataseazd numelui cdruia ii apartine. Aceasta este aceeasi intmplare pe care la formarea articolului
*) Armenil din Apus pronuntA dasn. (N. T.)
2

www.dacoromanica.ro

18

hotgr t o observant in limbile nord-germanice, asta'zi in cea danezA si suedeza. La verbe, in limba armeana, desvoltarea merge, ca si la majoritatea limbilor indo-germane, pe sistemul originar al formArii radAcinii (Stammbildung), al timpului si al modului. Privit in totul, limba armeana prezinta o simplificare neobisnuitA, la formarea modurilor, chiar daca aceasta nu a evo-

luat ca in limba persana medie si noua sau in limba engleza.

Oricum limba armeana apartine categoriei limbilor cu gramatica
careia se poate familiariza in scurta vreme oricine.
Din cauza libertatii asezrii cuvintelor, a predicatiunii pentru constructii participiale si a flexibilitAtii propozitiunilor, limba
armeana este o limba ideal pentru traducere. In sec. al V-lea,
cand Armenii incep sa incorporeze in literatura lor, afara de
Sfintele Scripturi, o multime de scrieri teologice si profane grecesti, ei redau cu o fidelitate unica, cuvant cu cuvant, modelul
' grecesc ; asa ca astazi ne este posibil sa recapatam numai dupa
traducerile armenesii, in forma lor veche, texte ale caror origi-

nale s'au pierdut. Desigur, aceasta capacitate de potrivire cu

limba greack a &mat cdteodata vietii proprii a limbii impingdnd-o la afectare. Insa desvoltarea mai noua a literaturii armene a retransformat-o inteo limba literara plina de putere,
frumoasa si expresiva.

Nu putem sa trecem mai departe WA sa amintim de unealta, pe care Armenii au creiat-o pentru insemnarea scrierilor
lor nationale, alfabetul, care trebue privit ca o creatiune lib er
dupa modelul alfabetului grecesc si cu imprumutari ocazionale
din a cesta. Prin aceasta Armenii au creiat un instrument, pentru
insemnarea sunetelor limbii lor, de o finete si de o agerime cum
numai putine popoare posed. La fidelitatea i claritatea reproducerii sunetelor, se adauga cu prisosinta si modul de scriere
al celor mai multe popoare europene. Armenii au creiat si scrisul
vecinilor lor din rasarit, a Iberilor si a Aluanilor.
Despre scrierile armenesti, de o bogatie minunata" i valoroasa nu se poate vorbi in acest loc. SA' amintim numai ca
Armenii, urn-land pilda Grecilor, au creiat inca din secolul al
V-lea o literatura istoria care se distinge prin soliditatea de
continut, cum si prin stapAnirea formei de expresiune. Eghis si
Lazar din Pharp in sec. al V-lea i Sebeos in sec. al VII-lea
stint istorici de cari puteau fi mndrii chiar popoarele mari si
norocoase. Cu mult inaintea altor popoare orientale, printre cari
crestini, Armenii au patruns in cultura moderna apuseana.

Dr. Hans Heinrich Schaeder

www.dacoromanica.ro

CULTURA ARMEANA

Nota caracteristicd a culturii armene

aY Armenia, sinteza Rfisfiritului si Apusului
Dou forte opuse, printr'o actiune contrark amestedndu. se
contopindu-se cu un element nou, au determinat cursul vieti
armene si au creiat caracterul poporului in decurs de milenii,elementul Rsritean si Apusean, spiritul european i asiatic. Armenia

gsindu-se pe hotarul ce desparte dou lumi, a fost pururea

teatrul intrecerii dintre popoarz ; soarta i-a ursit ss slujeascA la
impcarea diferitelor culturi; a aceleia, pe temeiul creia s'a
desvoltat tot Apusul Crestin si aceleia care in zilele noastre
reprezint Rsritul Mahometan. Armenia, avantgarda Europei
In Asia", aceast forma preconizatd de mult, 7- defineste precis
situatia actual a poporului armean. Misiunea istoricA a Armeniei
e,
dat fiind desvoltarea sa cultural, dutarea i gsirea
sintezei WsAritului si Apusului, si aceast tendint se constat
in creatiunile artei, literaturei i poeziei armene.
lamurit si convins in chip strAlucit,
Stilt* modern,
prin argumente teoretice de cAtre academicianul N. Mar, des-

www.dacoromanica.ro

20

coper in existenta poporului armean, elementul oriental si occidental. Acest teoretician leagA originea poporului armean cu
miscarea denumit Cimmer5, din seeolul XIII-VII (in. d. Crist.).
In veacul acela, unul din triburile frigiene (deci rdcin. Indoeuropean) trecAnd impreun cu alte trei triburi din Tracia in

Asia Minor, s'au indreptat spre regiunile de sus ale fluviilor

Alis si Eufrat, au supus popoarele vecine, intre care :si cele din
Urartu si Nairi, robind si
In parte pe b4tinasi
(rdcin, nu indo-european, ci iaphetick dup5 Mar). Din amestecul acestor dou rase,
cuceritorii frigieni (de origin indoeuropean) si robitii Urartizi (de origin iaphetic) s'a format
poporul armean, intrunind, astfel, elementul pur oriental (urartid)
cu elementul apusean (frigian). Aceasta se dovedeste prin analiza
limbei armene, prin documente arheoiogice, etnografice, geograf ice

si in sfarsit prin datinele poporului armean. Din pricina aceasta,

noi vrem cu drept cuvnt, sA studiem indentitatea poporului
armean, considerandu-i ca orientali apuseni, totodat ca asiatici
europeni.

b. Influenta persang
- data istoria armeand mrturiseste aceast dualitate a spiritului poporului, cci acesta a fost supus alternativ diverselor
inrAuriri; cnd din partea vecinilor dela Rsrit, cnd din partea
celor dela Apus. La primele licriri ale istoriei sale, el a fost silit
s suporte intensa influent irano-persan, intrucat forma o
satrapie separat, in rndul statelor persane (sec. VI-1v in. Cr.).
Armenii erau guvernati de satrapi persani, erau judecati dupd
legile persane si serveau in armata persan ; in sanul poporului
s'au rspAndit limba si obiceiurile persane, si in sfar$it Armenij
In marea lor majoritate, au adoptat vechea religie national: a
Persiei. Limba persan, cu rdcini ariano-europene, apartine
familiilor din ramura arian. Ins vechile principate persane erau
rmsitele imprtiei asiro-babiloniene (semit). Per$ii au suferit
o puternicA influentd din partea acelei civilizatii semite, care
s'a format cu mii de ani inainte de data noastrA, la portile Asiei
si in deosebi in bazinurile fluviilor Tigru si Eufrat,
elementele civilizatiei cu care Asiro-babilonienii erau in
raporturi permanente. Supunandu-se iranizmului, Armenii au
adoptat in parte si principiile civilizatiei asiro-babiloniene.
Epoca. dominatiei persane a lsat urme adnci in caracterul
www.dacoromanica.ro

21

national armean, $i ele sunt vizibile, in decursul veacurilor urmAtoare,

atat in organizatia lor de stat, cat $i in credintele si

moravurile lor. De pild, limba persan era atat de raspandita

la Armeni, 'neat o $tiau $i femeile (martor e Xenofon) $i fra inchiar In acele timpuri strvechi, s'au introdus numeroase
rdcini iranice in limba armean.
Templul tuturor zeilor armeni, coincide indata, aproape, cu
cel frank, i Strabon scrie ca toti zeii persani erau adorati $i de
catre Armeni, marturie stau denumirile zeilor armeni : Aramazd,
Anahit, Tir, Mirha. Erau adoptate $i principiile lui Zarathustra.
!Dana In ultimul timp, anturajul regelui armean, cu titlul
sdu de Rege al Regilora nu era cleat o reproducere a splendorii
curtii persane. In genere, gustul excesiv al grandoarii, al mririi,
$i al luxului, $i-1 insu$isera sub influenta vecinilor lor dela RAsrit, domnul $i stdpanul lor de alt data.

c. Influenta elenA
Aceasta influent, a fost contrabalansata' de covar$itoarea
influenta elen, care a inceput sa se intinda cu repeziciune spre
Rasarit, dupa cuceririle lui Alexandru cel Mare (mort la 323 in.
Chr.) dud in Asia au Inceput s se injghebeze noui regate semielene. Cuceririle lui Machedon, au deschis portile Apusului in fata
Orientului, care traise izolat mii de ani. Timp de aproape trei secole (sfar$itul sec. IVmijlocul sec. I. In. Chr.) mirezmele Elladei,

adiind deasupra Armeniei, au rasturnat In multe domenii ideile

$i conceptiile curente $i au preschimbat chiar $i caracterul poporului. Ellada sleit a transmis Armeniei, ca $i multor alte tri,
ultimele sale suspine, zmislind civilizatia europeana. Lsandu-se
In voia elenismului, Armenii s'au adapat dela izvorul nemttritor
al ideilor, cruia noi pan azi ii datorim pe ideali$tii no$tri cei
mai buni.
Roadele elenizmului s'au putut vedea inca de pe timpul lui
Tigran cel Mare (95-55 in. Chr.) 5i al urma$ilor si. Mcar
tura suspus a poporului armean se gAsea fr indoiala sub influenta eletf. Atunci arhitectura armeana purta pecetea artei
elene. In templete armene$ti zeii olimpici tronau in egalitate cu
zeii nationali. Armenii culti cuno$teau limba elen, citeau pe
autorii eleni, se interesau de arta elen $i luasera obiceiul de
a-5i trimite odraslele la Atena sau la alte centre de civilizatie

www.dacoromanica.ro

22

ale Elladei, pentru desavar$irea culturii lor. Slim CA la curtea

regilor armeni erau poftiti oratori, poeti, oameni de $tiinta si
pictori eleni. In metropolele Armeniei, In teatrele regale, se reprezentau operele dramaturgilor eleni $i insu$i fiul lui Tigran
ce! Mare, mo$tenitorul tronului (apoi rege) Artavazd II, seria
drame i poezii in limba elena. Aceasta Influent a elenizmului
pe semne, nu patrunsese In adancul masselor populare ; dar
elanul sat' creator s'a putut constata in toate manifestrile spirituale armene$ti de mai tarziu.
Aci trebue sA insemnam ea' In secolul in care, printr'un
capriciu al hazardului istoric, Armenia ajunsese la apogeul desvoltArii sale ca imperiu, and stapanirea armeana se Intindea dela
Kur pan la Jordan Si dela Muntii Mediei pana la Taurusul
Ciliciei, poporul armean a primit in sanul sat' noul val al poeziei
orientate (semita). Tigran cel Mare si Artavazd II-lea ajungeau
prin cuceririle lor, panA la confiniile Judeii si au crezut folositor
s'A aduca In Armenia numero$i Evrei (istoricii armeni socotiau
!Ana' la 100.000 familii). Mai tarziu cateva din cele mai de seam
familii isi atribuiau origina acestor Evrei imigranti, pretinzand
chiar ca ar fi scoboratori din spita psalmistului rege David.
Fire$te, acest puhoi de imigranti nu putea avea nicio inraurire
asupra massei poporului, ci numai, ar fi putut rasa In caracterul lui,
anumite influente, ca Si alte popoare din Asia Mica, atunci cand victoriosii regi armeni i$i intindau cuceririle dela marea Caspica
para. la Mediterana, dela tarmurile Pontului Euxin, 'Jana in

fundul Niesopotamiei, provocand o noua amestecare a raselor ;

cand se durau orase noui (cum ar fi frumosul Tigranacert)
printre ele $i cele
and comon strnse in decurs de secole,
artistice,se scurgeau din faille supuse, inspre granitele Armeniei.

c. Influenta romana
Dupa trecerea Romei In randul statel or asiatice sit intinderea stapanirii romane In tot orientul, and regate Si principate
treceau rand pe rand sub greul ei jug, Armenia nu putea sa tie
piept contra influentei,
de data aceasta romanizanta acestui
nou si puternic talaz occidental.
Romanii au patruns in Asia, la inceputul celui de al II- lea
seco! in. Chr. (rzboiul de Fined Magnesia din 189); dar Armenia
s'a impotrivit mult timp influentei romane, romanizarii ; s'a imwww.dacoromanica.ro

23

potrivit elenizmut clasei aristocratice si massa iranica a poporulut

Clasa suPerioara a vazut in Romani pe barbari, pe asupritorii

Elladei ; poporul a inclinat spre vain,
spre run, ca de Obiceiu, spre Patti, .dupa religie,

caci ei," in Multe privinte, erau

continuatorit statului persan. In decurs de trei secole (dela jutnatatea sec. I Oita la jum. sec. HI d. Chr.) in timpuryzboalelor

didtee Apus si Rasrit in Armenia a luat nastere o lupta sub

forma .cpartidei roniane i partidei parte". Au trecut secole 'Ana
ce romanfsmul a gasit succes in Armenia si a trebuit o revolutie
politic radicara pentru ca, ea sa se poata apropia pe nesimtite
de Roma si
devie ailed (sec. ill d. Chr.). Raporturile prime
dintre Armeni si Romani erau dusmanoase. Miscarea ofensiva a
Romanilor spre Rasarit, anieninta libertatea tuturor regatelor asiat ice si era normal ca ele sa se agite si s'A se coalizeze contra
Romei. O astfel de aliant era aceea dintre Tigran cel Mare si
Mitritad din Pont, sau aceea dintre Artavazd II i regele Partilor.
Si in general, trei sute de ani, pana la restaurarea noului stat
persan, Armenii au ramas dusmattii naturali ai Romanilor, dei
dteodata, cedau sub imperiul amenintarilor, aratAndu;se aliatii
ei. Roma n'a ptttut sa subjuge Armenia; medaliile imprimate de
Romani, cu inscriptiile 'Armenia apasata,, Armenia cucerita,
sau Armenia invinse etc., erau numai i numai expresitmea
unui sentiment de vanitate. Stapinirea Armeniei, pe care o urmarea Roma (dup: marturia lui Momsen), era lipsita de legaturi
intrinsece". Incetcarea lui Traian de a transforma Armenia inteo

provincie roman n'a ret4it ; n'a ,durat hid un an. Dar loviturile
pe care Roma le-a dat Armeniei prin expeditiiie lui Syila, Lucullus, P6mpei, Antonio, Corpullus si de-a .altora au slabit-o.
Romanii, urtnindu,si pas cu pas planul, ati silit pe Arme ni sa
rentrate la cucririle lor si pe iricetul i-au circumscris intre hotarele lor naturale ;: i,7au scobort dela Inaltimea imperial, pe
treapta regatului br nationai si din aceasta pricina ei n'au putut
sA reziste mai. drziu vecinilor lor puternici.
Cu toate acestea fiind in legaturi continue cu Roma, cnd
prietnesti si cnd dusmanoase, in chip firesc au introdus in
Armenia, Drincipiile civilizatiei romane. Tigran cel Mate se con-

sidera eprieten st aliat al Romei.

MA- sfat Cu limba de moarte

fiului sau; 'sa fie .mai departe aliatul Romei, drept recunostint

pentry Ocrotirea regatului. Noile rzboaie contra Romei, adusera

www.dacoromanica.ro

24

In Armenia foarte multi prizonieri italieni cdrora le-au urmat

negustori romani.
Antoniu a fost nevoit s treacA cu ostirile sale pentru eateva luni in Armenia (37 in. Chr.). Augustus a trimis in Armenia
o solie special avand in frunte pe printul Tiberius Claudius
(20 in. Chr.), apoi odat cu aceast solie aprur Gaius Cesar
fiul adoptiv al lui August, (1 sau 2 d. Chr.) si Germanicus (18
d. Chr.). Pe tronul Armeniei se urcar, fireste, prin intrigele Romei,
persoane cu cultur roman (Tigran V- lea, Tiran VI-lea). Regele
Tirdat, dup indelungi (si adesea victorioase) rzboaie duse
contra Romaniior, a consimtit sA mearg personal la Roma, spre

a primi coroana Armeniei din mAna lui Neron. Impreun cu

Tirdat se duceau la Roma si alti Armeni insemnati, fiind primiti
in timpul alAtoriei, cu festivitti grandioase. Neapole si Roma
organizar in cinstea regelui banchete strlucite, serbri mrete,

reprezentatii teatrale si jocuri de circ. La intoarcere, Tirdat a

dus cu sine numerosi pictori italieni, mesteri si lucrAtori, pentru
a restaura orasele si edificiile sacre, distruse de rzboaie.
Incepand cu sec. Il d. Chr. influenta romana incepe s

apar In mod evident in Armenia. Aceasta o dovedesc datele

arheologice, scoase la iveal de spAturile fcute la vechiul Garni,
uncle au fost desgropate' Temple din sec. II, III, asemntoare
Templelor romaue din aceea epoc. Aceiasi influent s'a constatat

si cu prileJul unor alte spturi partiale. Se poate presupune c

printre Armeni a ptruns si stiinta limbii si literaturii latine.
Nu exist ins nici o indoial cd multi tineri armeni mergeau la
Roma ca s-si desAvarseascA studiile, asa cum mai inainte se
&mean la Atena, dei ar fi putut invta limba latin si'n patria
lor, data' ce in sec. II in diferitele orase ale Armeniei se aezaser armatele de grniceri romani. Intre hotarele vechei Armenii,

se gsesc acum numeroase inscriptiuni latine; intrio gloss a lui

Tirdat se afld intrebuintat cuvntul Februar" de origin latin,
etc. etc.

d. Influenta part
Influentei romane, in Armenia, i s'a opus partidul simpatizantilor Partilor, care fAcea s se pstreze in sAnul poporului
armean, ura contra Romei si a tot ce venia din Apus. Partii
erau din multe privinte apropiati de Armenia, deoarece gsindu-se in conditiuni identice, intre cele cloud popoare, part si

www.dacoromanica.ro

25

armean, existau leggturi foarte vechi de rudenie, asemnri de

moravuri si aproape aceiasi religie. Nara de aceasta, o aliant.
cu Partii, inspira speranta independentei politice, in timp ce
apropierea Romei, insemna supunere, trecere in starea de vasalitate (pe care Romanii o subliniau, pretinznd ca monarhii armeni s.si primeasc coroana din mana reprezentantilor lor).
Pe la mijlocul sec. I. (d. Cr.) Partii au inceput s urce pe
tronul Armenilor printi din dinastia lor (din rndul acestor printi
era si Tirdat I, care s'a dus la Roma). Dinastia a fost nationalizat curnd, dar au Minas legAturile de rudenie cu regii parti
Partii neavnd o culturd superioar, n'au putut sa influenteze
pe Armeni, in adevratul sens al cuvantului, ci numai alianta si
raporturile existente au intrit printre Armeni, traditionalismul,
elementul iranic. In felul acesta, Armenia s'a romanizat pe de o
parte, iar pe de alta s'a apropiat de rassa itanicg. vecin ; ambele
principii, Apusul si Rdsdritul, s'au desvoltat in mod egal.

e. Influenta sasanicIti
Directia Armeniei s'a schimbat simtitor dupd cAderea regatului part (cca. 220), cnd, in locul lui s'a instaurat noua dinastie
persang, Sasanizii, ocupnd tronul regilor parti i tind cu hotrare, traditia predecesorilor ion Noii Persi, entusiasmati de visurile mretiei trecute a statului persan, isi indreptau privirile ate
ea, spre a reinvia in tara lor vechile traditii: printre altele
vechea credint a lui Zarathustra, in toat puritatea ei initial
reoudierea a tot ce era part. Era natural ca Sasanizir sa nu vaz
cu ochi buni Armenia, unde continua sa domneasc dinastia
partg, pe care Persii o alungaser.
Pe lang toate acestea Persii cei noi, au manifestat un spirit
agresiv, fatal de toate popoarele, fie de pe hotarele provinciilor
romane, fie din Armenia. In acest tirnp influenta civilizatiei
romane se intrise in asa msurg. in Armenia, cA fusese cu putint o aliant cu Romanii, impotriva dusmanului comun. Si in
cursul secolului urmator, in toate rzboaiele pe care Romani'
le-au dus contra Persilor (si care in realitate au fost un sin gur
rzboi, ce a durat secole), Armenii au fost mereu de partea Rcmanilor, ca niste buril aliati.
Atlanta Armenilor cu Romanii s'a infrit si mai mult, atunci
cnd marele rege Tirtad III-le al Armenilor s'a botezat inpreun

www.dacoromanica.ro

26
cu tot boporul stt, iar religia crestin a fost adoptata ca religie
care ptrunsese
de stat (295-299 sitt 301). Primind crestinizmul,
In adncul sufletului poporului,
Armenii s'au legat in mod

definitiv cu lumea apuseang, cu Europa cresting. In tot cursul

secolelor ce au urmat ei au ramas fideli credintei lor si n'au
fost invinsi de islamizm, care mai tarziu, a subjugati prin fort
toate popoarele Asiei Mici. Crestinizmul a deschis o prg pastie de ne1nvins futre Armeni si Persi. Dar convertirea lor si alianta politica

cu Roma, nu inseamna o despartite definitiva de ,Rsarit. Principiile rasgritene dainuiau inca in Armenia de atunci, prin influ enta Asirienilor crestini, dela care primisera noua dogma. Influenta Asirienilor s'a evidentiat si mai mult apoi in prima miscare
Merara' si in cele mai vethi momente ale organizrii bisericelti
din Armenia.
Dupg cum se stie Romanii au rsplatit foarte rgu acest
devotament al Armenilor. Cezarul Iovianus a incheiat cu Periii
un tratat de rusinoasa pace, andu-le voie s devasteze Armenia,
si aceasta, fireste, n'a putut rezista iuresului lor; contra cgruia
nipi chiar fortele Romanilor n'ar fi fost suficiente. Mai tArziu
(dela mijlocul sec. II Orla la inceputul sec. V) imperiul roman
Si Persia au imparta intre ei Armenia, in asa fel ca timp de 2
secole (Orla la jum. sec. VII) Armenia constituia doug parti ;
Bizantina i Persang. Hotarele acestor dona' parti suferiau neincetate schimbri, intruck cuceririle repetate ale impgratilor lulian ,
Mauriciu, Heracles rupeau dela Persi provincii intregi si le alipeau de imperiul Ion_ Dar situatia triburilor obstesti rmanea.
neschimbatg. Aceste dota Armenii constituiau dota vetre in
care mocniau i s intariau principiile fundamentale ale vietii
armenesti, bizantin la apus, persana la rasarit:

f) Influnta rbizanting
Impgratii bizantini se indreptau constienti spre romani7m
(dupa propria lor expresie, adica spre elenism) in partea armeneasca a imperiului Ion; introduceau acolo administratia generala
imperiala ; edictau in limba oficiala, elena, ajutau la raspAndirea

literaturii elene, artei bizantine, etc. In slArsit recurgeau la once

mijloace, spre a apropia chiar cu forta, biserica armeank de cea
bizanting. In. Armenia persang, dup istoricul Eghise, .domnia a
trecut in nana ministrilor, ,adica a printilor latifundiari; care

www.dacoromanica.ro

27

strangeau d.rile, furnizau osta5i, inteo mAsurA prestabilita, armatei

persane, dar in treburile interne, se conduceau autonomi (ceeace
a dus la feudalitate). In aceastA parte a Armeniei s'a desvoltat
sentimentul national, fArA sa mai tinem seamA de faptul ca era
cu neputintA ca domnia unor printi persani s'A nu fi lAsat nici o
urmA (urme irano-sasanide In arhitectura armeanA).
In procesul evolutiei istorice, ambele influente par sA fi
gAsit succes. In secolul V s'a nAscut 5i a inceput sA se desvolte
cu repeziciune, literatura nationalA armean, dupA descoperirea
alfabetului armean de cAtre Sf-tii Sahak 5i Mesrob. La inceput
literatura armeanA a avut sA sufere influenta asirianA si se presupune cA Sf. ScripturA a fost tradusA mai intAi din limba asiriana,
apoi a fost corectatA dupA originalul grecesc. Dar incepAnd cu
sec. VI se observA in literatura armeanA o mare influentA greacA ;
Armenii traduc numeroase cArti grece5ti de filozofie, teologie,
retoricA, istorie, gramaticA, apoi 5tiinte pozitive, matematica, astronomie, medicinA, geografie, etc.
Toata aceastA literaturA armeanA poartA numele de perioada
elenicA. Ea ajunge la apogeul infloririi sale in sec. VII, cAnd
insa5i limba armeanA cAuta sA se adapteze limbii elene, imbo-

gAtindu-se cu noui forme de stil, cu o nota sintaxa, artificialA

de multe ori. La autorii filo-eleni se obsearvA dorinta de a-5i
insu5i pArtile bune ale literaturii elene : critica Mellor, atitudine
analiticA fatA de subiectul tratat, o exprimare simplA 5i precis.
Paralel cu aceasta, existA desigur la poporul armean, o grupare partizand apropierii de Persia. Reprezentantii ei se recrutau
in primul rand din sanul aristocratiei, in special dintre printii
domnitori, care dobAndeau anumite privilegii, pentru atitudinea
lor fatA de Per5i. Traditia (nedreaptA dupA noile cercetAri) invinue5te, de pilda, pe Vasak de a fi simpatizat cu ei, pe timpul cAt
era domnitorul Armeniei persane (451), n'a vrut s'A se uneasa la
rAscoala poporului.
In timpul rAzboiului lui Justinian, o parte dintre Armeni
tinea benevol partea Per5ilor. Provinciile armene5ti pe care le
anexase Justinian, imperiului sau, s'au revoltat voind sal se uneascA
cu Persia.
Aceste fapte 5i tradri,fdrA a mai tine seama de rascoalele
care au avut loc contra impilArilor persane, ca accea a Marelui
Vartan (451), a lui Vahan Mamikonian (484), Vart (511) aceea a
dovedesc cA in sAnul poceluilalt Vartan (571) 5i ale altora,
www.dacoromanica.ro

28

porului armean exista un partid care simtea nevoia unei apropieni

de lumea Rsritean.

g) Influenta arab6
Dominatia arabd (j um. sec. VII) a unit toate provinciile armene5ti sub sceptrul califatului. Consecinta acestei stri a fost
ca legtura care o unea prin Bizant cu Apusul, s'a rupt 5i patru
secole dup aceasta cultura armean s'a dezvoltat subt influenta
arab. Domnia efectiv a Arabilor asupra Armeniei a durat aproape

dou secoie (052-861 sau 835), dar puterea califilor slbia

treptat (aceasta o dovedeste scAderea birurilor care fuseser puse
as upra Armenilor dela 3 mil. dirhemi in sec. VIII la 8 mil; apoi

4 mil. in sec. IX; 2 mil. in sec. X). Slbirea califilor a ajuns

pti acolo, trick seniorii feudali au inceput sa devie treptat
principate semiautonome, cea mai insemnat dintre ele fiind
Principatul Bagratizilor (885) cu Capitala Ani.
Si Domnia Bagratizilor a tinut dou secole (ultimul Bagratid,
Kalcig II, a fost ucis la 1079). Dinastia Bagratizilor a deczut din
pricina sclaviei Apusene, a noii Europe, care se desvolta atunci
Cu o cultur medieval specified (sec. IXXI). In toat durata
domniei Bagratizilor noi nu intAlnim nicio urrn a influentei
europene, ci dinpotriv gsim infiltrate numele sensibile ale
unei influente mohamedane orientale.
E adevrat, contactul cu Bizantul a fost reinoit, dar insu5i
Bizantul pe aceea vreme, in multe privinte se afla sub influenta
IR5

Aceste dou epoce,dominatia arab 5i dinastia Bagratizilor

au imprimat poporului armean 5i artei sale, caracterele predominante ale unor principii orientate. Formele arhitecturale bizanau cedat
a cror domnie s'a scurs intre sec. VIIIX,
tine,
pe incetul, locul lor influentei stilului arab, care 5i-a aservit in

'

primul Hind edificiile laice, si apoi a intrat in cele sacre. Influenta

mahometan se obsearvd, prin cateva trsturi, si in miniatura
armean.
In literatur, scoala elen decade, iar scriitorii incep s-5i
caute forme noi. Probabil in aceast perioad s'au introdus In
poezie formele lince arabe 5i persane. Pe la sfar5itul acestei epoci
se fac simtite cu deosebire, influente orientale in toate domeniile
vietii. Armeniei nu-i rtnnea deck s a5tepte dela Apus un nou
curent purificator de idei.

www.dacoromanica.ro

29

h. Influenta european6
Dinastia Bagratizilor si alte domnii si principate armenesti din
Nord, s'au destrmat si a predominat Bizantul (sec. XI). N'a tinut
mutt, in curand alti ngvglitori, Turci-Selgeucizi, au cucerit aceste
provincii (dderea Aniei, 1071). Cu toate aceste lovituri Armenia
nu si-a pierdut independenta. Ea a rengscut la Sud, in Cilicia,
unde refugiatii in frunte cu un Ruben, au intemeiat principatul
Ciliciei,
mic si slab la inceput, apoi un regat vast si renumit.
Acest regat al Ciliciei a durat trei secole (cca. 1080-1375). Intre
timp, provinciile armenesti dela Nord, au reusit deasemenea

s-si recapete independenta inlgturnd tirania Turcilor, cu ajutorul

Georgiei crestine (inceputul sec. XII). Guvernatorii Aniei au lost
principi din dinastia Ercainabazuk ((vane si Zakaria etc.) sub
dominatia Georgienilor, iar provinciile vecine erau conduse de
alte dinastii armenesti.
Aceste principate semiautonome (care pe timpul domniei dinastiei Ercainabazuk se intitulau regale') au durat pang la
incursiunile lui Tamerlan (sec. XIV) si stAphirea turco-osmanicl
(sec. XV).

In perioada regatului Cilician, Armenii s'au apropiat de

Europa apusean. In zorii existentei sale, Armenii Cilicieni au
venit In contact cu Cruciazii, al cror drum trecea ' prin Cilicia
Mai tarziu, aceste raporturi cu Europa nu numai cg n'au fost
intrerupte, ci dimpotrivg s'au desvoltat treptat.

La 1196 Rubenizii primind coroana regall dela Papa si

impratul romano-german, urmasii lor s'au inctrcrit Cu casele
domnitoare din Europa, prin indelungate legturi matrimoniale.
Au ajuns in minile noastre diferite scrisori schimbate intre dominatorii Ciliciei, impgratii Europeni si Papi (in limba latin).
Comertul intinsei Ciliciei a atras venetici din toate colturile lumii,
si toate orasele mari europene isi aveau coloniile si comptuarele
lor in centrele ei mai importante. Un document de pe timpul lui
Leon al V-lea (sec. XIV) enurnrg vasele aflate IL. port si sosite
din Genova, Venetia, Nimes, Montpellier, Sevilla, Bruges,
Londra, Mesina, Majorca, Creta. Formarea statului Cilician, coincidea cu feudalitatea european. Invtatii din Sis ii numeau sdoctori". Unul dintre scriitoriii Ciliciei, Nerses Lambroneanul (sec.

XII) se plangea cg poporul a luat dela Franci obiceiul de a iubi

lucrurile trecgtoare, precurn si alte lucruri frumoase, etc.

www.dacoromanica.ro

30

Paralel cu aceasta, in provinciile vechei Armenii se producea o legAtur indeprtat intre cultura armean, i restrnsa
cultur mahometan oriental. In ultimele constructiuni, din sapturile dela Ani, se vedeau urmele arhitecturii arabe. Resturi
de ornamentatie a palatelor si de gospodrii casnice, dovedesc
luxul oriental. Dei Armenia de nord era in continue legturi
cu Cilicia, dar situatia ei de vasar, o transformase in clientul
firesc al caselor domnitoare orientale. Cultura Persiei Noui si a
Georgiei, au influentat probabil mult mai mult dedt Europa accidentar, a carei influent s'ar fi putut intinde prin intermediul
Ciliciei, cultura Armeniei Vechi. Regatul Cilician care a &Inuit
trei secole j domnia dinastiei Ercainabazuk, au dat rezultate
care ar fi necesitat zece secole poporul armean si-a insusit, sub
diferite forme, elementele orientale i occidentale. Destinul istoric
parsed s'a ingrijit ca, atat una Cat si cealalt infiuent s-si intread epocile si s contopeascA centrele.

i. In timpurile mai noui

Nvlirile mongolice si stpnirea turco-osmanid puser

sfarsji independentei Armeniei. Trei secole- dup aceia, (sec.

XVI, XVII, XVIII), provinciile armenesti sufereau sub jugul nemilos al Mahometanilor.
Nemaivzutele devastri provocate de incursiunile lui Ginghis Han, Tamerlan si cele turco-osmanide, politica de nimicire
a Sahilor persani si a Sultanilor turci, rkboaiele Turco-Persice,
ale cAror teatre fusese in mare parte Armenia, au stins pentru
o vreme indelungat flacra culturii armene. Dar evident, o civilizatie de doul ori milenar nu putea fi nimicit. Purttorii
nouei culturi, cei care pusera temeliile renasterii armene, fur
coloniile armene, care au dat o recolt- vrednicA in oat orasele
mari din Europa si trite() anumit masur` in cele din Armenia
si Asia. Printre altele, in colonii s'au pus bazele primelor tipografii armenesti si s'a nscut noua literatur armeara.
Coloniile armene din Europa (aflate la Venetia, Viena,
Amsterdam, Paris si in alte orase) prin inssi asezarea tor,' contribuiau la ptrunderea in sanul poporului armean, a ideilor ce

animau Europa de atunci. In acelasi timp, in Armenia propriu

zis, prin forta imprejurArilor, se infiltrau in sufletul poporului
obiceiurile, credintele si formele vietii mahometane. In felul

www.dacoromanica.ro

31

acesta, sub apsarea cruda a acestor secole, s'au pstrat roadele

unei activitti milenare.
La inceputul sec. XIX o parte din provinciile armene fui-A
ali pite Rusiei. Prin aceasta, Armenii avur posibilitatea unei desvoltri culturale nestnjenite. Se. infiripd o nou viat literard si
se creeaz o nou limb literar, denumit laird (in opozitie cu
cea arhaicd, zis si ciirturdreascd N, Tr.), deosebit de cea clasicd.
In cursul acestei renasteri, se manifest seculara sciziune a poporului armean; in primele faze ale literaturii din Europa si din
Rsrit (Rusia) se introduser dou dialecte noui, cea constantinopolitan a Armenilor din Apus si cea araratian, a celor din
Rusia. Din cauza acestui fapt, noua literatur se servi de dou
dialecte (avAnd patine deosebiri una de alta). Fr a se prejudicia
reciproc noua literatur se scindeazA in dou : apusean (in
Europa) si rsritean (in Rusia), de unde izvorr dota curente
literare fundamentale, zise scoala turco-armean i coala rusoarmeneascg.
In aceast

scindare se poate - constata la Armeni, ulti-

mele ecouri ale intrecerii dintre cele dou influente, apusean

$i rsriteaa. Influentele iafetice i asiriene, persane $i elenice,
partice si romane, neo-persane si bizantine, Arabii i domnia Bacratizilor, principatul Ercainabazuk din Ani si regatul Ciliciei,
Armenia sub jugul mahometan si colonia armean din Europa,
apoi imprtirea nouei literaturi in dou, acestea sunt in general
principalele faze caracteristice ' ale procesului de influentare reciprod dintre lumea rsritean i cea apusean, dintre Asia si
Europa.
Dad vom considera ca miscarea istoric a poporului armean
contopirea acestor dou principii adverse, atunci literatura armean va trebui s'a' exprime etapele acestui proces. Si inainte de
toate va trebui s extirpeze lupta dintre elementele strine : iar
prima incercare a unei impcri armonioase, va fi lirizmul, vocea
sufletului popular.
Valerli Brussou

www.dacoromanica.ro

Cronica cultudi armene

Nu dAm mai jos rezumatul istoriei culturii si nici intreaga
si artelor armene. Scopul nostru este
de a scoate In relief evenimentele importante ale Istoriei Civilizatiei Armene, prin datele respective, stimulnd In felul acesta
cititorul s arunce o privire asupra etapelor importante ale
sfortrilor intelectuale din secolele trecute. Trebue sA incepem
cronica din cele mai inaintate secole pentru ca sA avem o imagine clarA asupra civilizatiilor succesive cari s'au format si au
inflorit in Lumea Armean ; cu toate Ca' stiinta n'a precizat incA
In mod definitiv fizionomia popoarelor cari au trit pe ptnntul armenesc, a rolului fiecruia in formarea actualei noastre rase
si partea fiecruia din acestea in sinteza original care se nucronic a literaturii

meste Cultura Arm ean.

Suntem, iar'si, siliti s precizAin adesea etapele culturei ar-

mene prin evenimente politice, pentrucd fr acestea ar fi inexplicabil aportul diferitelor popoare strine adus in formarea cutturii si artelor armene, i ar rtnne nedefinit fizionomia unei
civilizatii In care se intalnesc Rsritul si Apusul, sinteza creiat"
de secole prin combinatia valorilor spirituale ale diferitelor rase,
cu felurite insusir7, In sufletul poporului armean.
PERIODA I-a

Gudii, Subarii si Hetitii

Anui 3000. Cu treizeci de secole inainte de Christos se
pomeneste in inscriptiile chaldeice de popotul Gudi si de regele cu acelas nume. Tara acestora corespunde aproximativ ace-

www.dacoromanica.ro

33

lui teritoriu care mil tarziu a luat numele de Armenia si care

se gsea intre lacurile Van si Urmia : (Hugo Winkler, Isforia
Omenirii", vol. III, pag. 12). In aceasta inscriptie insusi regele
Gudi povesteste c ridic acest templu inchinat zeului soarelui
In taw' Sipar din Caldeea, in memoria victoriei pe care a repurtat-o asupra unui popor dusman, care de trei ori a pornit la
lupta contra tarii sale.
PAn in prezent nu exist nici o informatie complimentara

despre poporul Gudi si despre cultura sa ; mai cu seama In privinta legturilor cu popoarele cari s'au stabilit mai tarziu acolo.
Pe de alta parte, ins, inscriptiile cuneiforme recent descoperite
scot la iveala un popor care traia pe platoul Armeniei sub numele de Subarii cu treizeci de secole inainte de Christos si care
trebuie s fi format nucleul rasei armene. Urmrind aceste inscrip-

tii, Prof. A. Haciaturian socoteste aceasta rasa ca stratul de temelie preistoric al platoului Armeniei care In decursul miilor
de ani a pastrat insusirile fizice i culturale, si a transmis straturilor cari i s'au suprapus, tipul i caracterul antropologic,
care, cu meseriile, cu arhitectura, cu felul de viat, cu credintele
religioase, cu zeii si, si, mai cu seam, cu obiceiurile sale traiesc
Inca' In Armeni" (Isloria epocei inscrip(illor cuneiforme din
Armenia", 1933, Erivan).
Dat aproximativa cand la nastere In Asia
Anal 2000.

Mica statul Chatti sau Hitit, probabil de mna unui popor indo-german care navalea dinspre Hellespont si care stapkeste pe
bastinasii din apusul Asiei Mici cu cari se amestec si treptat
pierde fizionomia sa indo-german : (B. Hrozni, Ndvdlirea Indo-Germanilor in Asia Mira' in jurul anului 2000 in. Ch.".
Arhive Oriental vol. 1, No. 3, pag. 295).
Civilizatia statului Hitit a fost una din cele mai infloritoare, pe care omenirea a avut-o vrc-odat, civilizatie care se
explica abia de curnd din inscriptii/e gsite In local capitalei
Chatusas al aceluias stat (actualmente Boghaz-Keoiu, in apropiere

de Iozghad) si din studiile fcute cu aceast ocazie de un invatat ceh Hrozni.

Aceasta civilizatie ne intereseaza mi cu seama pentruca ea
a fost In legatura intima cu civilizatie poporului ninny, Armenia inssi fiind locuita de popoare hitite, 5i in sfrsit devenind
patria Armenilor, cari inainte de a se stabili in Armenia se oprisera in statul Hitit, dup cderea lui.
www.dacoromanica.ro

34

Caracteristicile de apetenie p6trunse in poporul armean

dela civilizatia hitit sunt marile canalizatii, de exemplu canalul
Semiramidei din Van, prelucrarea metalelor, sculptura pe stand
si pe pietre etc. Datorit s'pturilor s'au g5sit in acele tinuturi
cutii de argint, sfesnice 5i scuturi de bronz, sbii, pusti i sggeti
de plumb, vase mari de vin cu inscriptii, statui de bronz, etc.
Anal 1800.Potrivit p`rerii istoricilor competenti cu aproape
1800 de ani inainte de Christos exista un stat vecin celui hitit,
un stat puternic 5i mare numit Charri-Midani In Armenia 5i in
Mesopotamia de Nord, care dup ce fusese cAteva secole un
centru al comertului 5i al meseriilor in Asia Minora, in 1366
1350 s'a scindat In dou state,
Charri In Armenia superioark iar Midani In Armenia inferioar 5i in Mesopotamia. Prof.
Haciaturian crede c i poporul Midani pe langA cel Subaru, a
format nucleul poporului armean, transmitand mai tsrziu popoarelor cari nAvAleau pe platoul Armeniei, caracterul i elementele
.

culturii.

PERIODA II-a

Nain

i Urartu

In timpul regelui Salmanasar I al Asiriei

se pomeneste pentru prima data In mod precis de platoul Armeniei. In inscriptiile aceluiasi rege acesta se numeste Nairi, care
probabil a fost unul din numeroasele state mici stabilite pe acest
podis ; dndui-se important mai mare din cauza puterii sale.
Inscriptiile asiriene cari amintesc de IA' vlirile regilor Asiriei in Nairi si de przile aduse de acestia, dovedesc existenta
inteo m'Asur oarecare a unei civilizatii in trile Nairiene.
Anal 1330.

Anal 1200.
InvAtatii atribuie aceast data nviinilor raselor tracice in Asia MicA 5i distrugerei de dire acestia a statului Chatti sau Hitit. Nvlirea Frigienilor, Tracilor, Armenilor 5i
a altor popoare indo-germane duc la aderea statului infiintat
in Chatusas, i alung pe Hititi spre Siria si Mesopotamia, unde
ei pun temelia unui nou stat ; orasul Carcames situat pe trmul
fluviului Eufrat Il transformA kite capital nota si o impodobesc cu cldiri mrete, (James Henry Breasted: Ancient Times",
p. 255).
In acelas timp cu Frigienii a intrat deci in Asia MicA si
poporul Armean, care se stabileste la inceput in Armenia Mi-

www.dacoromanica.ro

35

nor pe Inltimile Taurus-ului, si treptat ocup Nairi, Manna,

Biana i alte tri$oare, pentru ca de acolo s continue cucerirea
spre Lacul Sevan, Siunik si cmpiile rului Kur $i a fluviului
Arax.

Trecerea din Europa spre Asia Mic a unui popor numit

Armen pentru ca mai trziu s se stabileasc pe podi$ul Armemei, a dat na$tere unei discutii intre numerosi savanti, pentru
ca s lmureascA mai intai preponderenta elementului indo-german in poporul armean $i apoi legturile de ras pe cari lea
avut acest popor armean venetic.
Afar de lumina adus de noile cercetri linguistice $i craniologice, afar de Idmuririle aduse de inscriptiile cuneiforme despre legturile de ras dintre popoarele armean $i frigian i deci
legAturile de limb i culturg, mai sunt $i mrturiile a numero$i
istorici strdini despre aceasta. Dup Herodot (pag. 73) armele

Armenilor se asem.nau cu cele ale Frigienilor ; dup Eudoxios

(Stefan Bizantinul vol. V) Armenii vorbeau mult limba frigian ;
dupd Strabon (vol. X11) vestmintele Armenilor erau tessaliene;
dup Dionisius din Ha licarnas limba armean era asemntoare
celei frigiene. lar Kritschmer a conchis dup aceea c Armenii
sunt o ramur a rasei frigiene i vorbesc o limb asemntoare
celei frigiene.
Pentru ca sA se stabileascA locul limbei armene in concertul limbilor din lume, invtatii au discutat timp indelungat. Jensen lead limba armean cu cea chetatf sau hitit, Widischmann, Delagarde $i Frederic Muller gsind numeroase cuvinte
persane in limba armean trag concluzia Ca* aceasta face parte
din grupa limbilor ariene, ramura iranian, Meillet persist cl
limba armeann este format pe trmul Lacului Van si in realitate este asemndtoare celei !persane, Nicolae Mar asigurd cA
limba armean este originar din limba hitit a familiei georgiene.

Hubschmann este acela care pentru prima dat a declarat

c limba armean este o ramur special a limbilor indo-germane.
Anul 883.

Nvlirea regelui Teclatbalasar 1 al Asiriei a-

supra statului Nairi, care acum decade dup ce a durat 450 de

ani, and treptat locul unui alt element din platoul Armeniei
care este cunoscut cu numele de Urartu.
Anul 860.
Aceast dat inainte de Christos este presu-

www.dacoromanica.ro

36

pus ca inceputul regatului Urartric prin Aran* care devine o

legAturd lute micile state din platoul Armeniei i pune temelia
statului Urartru si a infloritoarei sale culturi.
Anul 835. - Se urea pe tronul regatului Urartic regele
Sarduris I. El este acela care ridid orasul Van si lnfloreste civilizatia urartiank care va dura mai mult de un seco!, pan in
anul 714, si se va sfarsi Impreun cu regele Rusas dand loc nvlirilor Scitilor si Cimmerilor.
Chiar dad. socotim ca un adevr necontestat faptul c elementul Armean este acela care a contopit in el poporul urar-

tian si ca a impus limba sa noului popor care se nstea, cul-

tura urartianA a format piatra de ternelle a civilizatiei viitoare a

tArii, asa cum reese In mod cert din sgpturile fAcute.
Expresiile de cApetenie ale civilizatiei urartiene au fOst : fasonarea pietrelor, canalizrile, prelucrarea metalelor, testoria, ceramica. Urartienii erau politeisti ; ei fkuserI numeroase temple si
idoli Inchinate zeilor lor. Aveau Ins trei zei mai importanti :
Chaghti (Zeal lunei), Ardinis (Zeul soarelui) si Tiesbas (Zeul
aerulu
Ei dAdeau irribold agriculturei si comertului. Utilizau rattrile ca mijloc de comunicatie. Pluta era mijlocul tor de navigatie.

Orasele lor erau mici Ins dotate cu fortrete si turnuri:

Ridicau palate Impodobite cu verande si coloane.
Canalifrile acute de ei se gsesc si astzi.
PER1ODA 111-a

Armenii
Anal 710. -- Are loe nvAlirea Cimmerilor care era s5:
joace un atk de mare rol In destinul poporului armean i in
civilizatia

Cimrnerii erau un popor arian si triau in sudul Rusiei,in

jurulq,lrii de Azov. Un alt popor arian care Inainta dinspre rlsarit, din Asia, prin stepele din nordul MArii Caspice si care se
preseze pe Cimmeri silindu-i
numea $ac sau Sac, a inceput
s pArseasc locurile lor si s' fug.5. Ei s'au imprtit

In dota-

ramuri. Una indreptndu- se spre apus, a trecut Dunrea, a intrat in Tracia si alungand popoarele ariene cari se gseau acolo
in calea lor au trecut 5i ei Bosforul si au intrat In Asia Mic.
Cealalt ramur s'a indreptat spre sud, a traversat lantul de a-

www.dacoromanica.ro

37

petenie al muntilor caucazieni prin stramtoarea Darial si a patruns In Transcaucazia. pupa' el, :pe acelas drum, au venit Sacii
stabilindu-se pe campia raului Kur.
Aceast navalire a Cimmerilor devine cauza ca popoarele
cari se stabiliser deja in Asia Mica sa schimbe locurile; unul
din acestea erau Armenii. Neinpacandu- se cu dominatia Cimmerilor, ei merg spre rsarit unde Urartu isi traia ultimile ceasuri.
Anal 634-606. -- Scitii cari veneau din provinciile dinsudul Rusiei i pe drumul Caucazului, intra in Asia, pradand si
ruinand tot ce intalneau in calea lor, ducand cu ei, prin presiune,
alte popoare. Acestia evacueaza din nou pe Cimmeri, silindu-i
la randul lor s nvaleasca asupra altor popoare. Aceast nou
navalire face ca Arm enii sa fie trimisi mai inainte, ocupand, in
mod definitiv, loc pe platoul Armeniei unde In sfarsit se vor
contopi cu elementele bstinase.
Armenii castiga de partea lor pe bstinasi, pe calea penetratiunei pasnice, prin buna vecintate, prin recunoasterea drepturilor reciproce, si in felul acesta reusesc s contopeasca pe
Urartienii amestecandu-se cu ei, supunandu-se culturii lor, insd
pastrandu-si limba i obiceiurile. (Profesor H. Gelzer: Succintei
Istorie a Armenilora , Viena, 1897, pag. 5).
Regele Darius al Persilor reprima rcvolta
Anal 519.
Armenilor supunandu-si Armenia, asa cum arat inscriptiile din
Behistun, sculptate din Insusi ordinul lui Darius. Dela aceasta

data deja incepe s ptrund in Armenia influenta persa* care

dureaza papa in sec. IV. Armenii au inceput sa fie nu numai
guvernati de satrapi persani, judecati dupa legea persana i partasi in armata persana dar in poporul armean s'a intins limba
persan, religia persana i zeii lor cu toate atributele, obiceiurile
datinile persane, si regulile dela curtea regala, cum area
Xenophon, care trecea prin Armenia In anul 401. Adana se
face influent culturii iraniene asupra poporului armean, care

sintetizase doua popoare hitite si ariene precum si cultura lor.

Herodot (Cap. E. pag. 73) vorbind despre
Anal 480.
armata lui Xerxes care la acea data a trecut prin Hellespont

pentru ca s mearga contra Atenei, se refera si la Armeni,

socotindu-i ca niste refugiati frigieni cari erau imbracati In
-

costume frigiene. La acea data deci sa pastrau, Inca, moravurile

celor dou popoare contopite, la care se refera trial tarziu
alti istorici.
www.dacoromanica.ro

38

Anul 401. Retragerea istoricului si generaluiui Xenophon,

impreun cu cei zece mii de Greci cari Il insoteau, prin Armenia
(Sgherd-Baghes- Mus-Bulanah- Alaschert- Ciugha-Erivan DilicianHasangale-Carin) spre Marea Neage. Descrierea acestei cAlAtorii

a lui Xenophon, care este cunoscut sub numele de Retragerea

celor zece mii", cuprinde deasemeni pretioase informatii asupra
civilizatiei poporului armean si a obiceiurilor si datinilor lui. De
acolo aflm intrebuintarea berei la vechii Armed.

Anul 404-358.

aceast data a trait istoriograful

Eutox, care vorbeste despre Frigieni si Armeni, addugand
La

limba Armenilor exist multe friginismt".

Alexandru Macedon zdrobeste la Arbila arAnal 331.
mata persan impreun cu aliatii lor, soldatii armeni. Dela aceasta
dat incepe influenta culturii elline care dureaz pn In sec. I.
Arhitectura greac ptrunde In Armenia statuile grecesti se inmultesc in bisericile armenesti, limba elena se Intinde In poporul
armean, tinerii armeni se duc sa" studieze in Atena si in celelalte
centre culturale ale Elladei; afarA de acestea la curtea regal armean sunt invitati oratori greci, poet', oameni de stiint, pictori ; la teatrele regale armenesti sunt reprezentati autori greci
cu actori greci, si printii regali fac compuneri In limba greac.
.111

Influenta greceasca este puternic mai cu seam in straturile

superioare ale poporului armean, Cu toatc c cea persan putuse
s ptrund pan in straturile de jos ale poporului.
1-1. Dj. Siruni

www.dacoromanica.ro

4rg4 ,

ARTA ARMEANA

Armenii ca purtatori ai spiritului

arhitectonic indo-german
Cine calatorete in regiunea Araratului i a Caucazului, va

fi surprins de faptul ca deabea din timpul erei creOne se pastre aza, in straturilargi, constructii in piatra, dat mai inainte trebue

sa se fi construit dintr'un material mai putin rezistent. Aceasta

se potriveVe, mai intdi de toate, cu observatiunile asemanatoare
facute chiar in nordul Europei, unde pdna la n4erea stilului de
piatra cretin (Steinstil), s'a pastrat data si numai in mod exceptional, o cladire arhitectonica. (Clasicii unesc atunci cu placere,
fara discutie, aceasta, cu arta provinciala romana, in loc de a
o lua In cercetare din punct de vedere strict nordic). Aceasta

pentruca cea mai mare parte erau efectuate din lemn, deci
nu puteau fi pastrate. Caracteristica la aceste cladiri arhitectonice preromane este ea ele au foarte adesea un plan de
forma radiala, deci stint construite sau in cerc, sau octogon sau
In patrat.
Eu am consimtit inca din anul 1904 in carte mea Cate-

drala din Aachen si denaturarea ei", dar abia mai trziu am

putut deslqi treptat raporturile nordice, in care trebuete adau gata aceast patur de asa numitele cladiri centrale, mai 'Midi
din templele iranice ridicate in cinstea focului (Atta slavei
veche", 1928), apoi in 1930 trite lucrare din Mannus", XX,
in care am putut pleca dela cupolele de lemn in movile tumulare

www.dacoromanica.ro

40

din Zeven langd Bremen, dela sfdrSitul erei de piatr i inceputul erei de bronz, deci in peridada de desvoltare a nordului,
in care s'ar putea spune --cd a inceput invazia Indo-germanilor.
Lucrarea mea cea mai mare despre Europa sail mai ,binetis
premergdtoarea ei Urme de credintei indo-germanicd in artele
plastice" va aduce lumina necesard in privinta aceasta.
Si acum Armenia. Cand am cdlatorit acolo prima oard
in 1889 si am .descoperit _Evangheliarul din Ecimiadzim i Capi-

telele, cari apoi au condus la descoperirea din Zdvartnot, n'am

cunoscut inch' mult timp de ce muzeu de arhitecturd indo-germand imens de bogat, in aer libel., este vorba. A trebuit mai
intdiu s apard lucrarea mea Mci$atta" la inaugurarea muzenlui Kaiser Fredrich din Berlin la 1904 si apoi Altat-Iran
migratiunel popoarelor" 1917, si cu putin timp Inainte de rdzboiu trebuia ,sd fiu pentru. a doua oard in Armenia, deastddata
avand cu mine ajutoare. Atthci aparu lucrarea mea in 2 volume
( Arhitectura Armenilor si Europa", 1918). Intre timp ,a maiapdrut
Si lucrarea' mea, despre Asia, iar mai tdrziu despre Europa. Prin
neobositele comparatiuni intre caracter Si idesvoltare, valori
puteri, consideratiuni si explicatinni, la care se 'adaug deose-;
birea mai limpede adusd in istoria artelor, precum pdrerile
cercetdtorilor exprimate din punct de vedere al Mdrii Mediterane
sunt astdzi in mdsurd- sd spun urmatoarele despre pozitia Armeniei in artele plastice ale globului pdmdniesc.
,

Inca in lucrarea mea despre Armenia aril cdutat sa dovedesc cd in anul 300 cnd Armenii au adoptat crestinismUl ca
religiede stat,- ei cladeau bisericile lor in felul- obisnuit al templelor, mai cu. seamd al templului rididat in cinstea focului;
asemanator cu ceeace erau clddirile dinaintea perioadei romanice , precum i cu asa zisele biserici in -bare (in forma.' de catarg)

din Norvegia. Deabia in urnad a incercat autoritatea bisriceascd,

intre timp ridicatd, sa inipund, contra voinii vechilor .comunitdti,
noua forma' arhitectonicd i singura valabild, cea a basilicei.;
acestd transformare incepe din Siria si Asia Mich' trecand

in Armenia tot asa .cum S'a intdmplat pentru nordul Eurdpei

plecand din ,Roma i Bizant. In nordul european a lost cu: desdvArOre desfiintatd _forma .veche de constructie nordicd; se :poate
lua ca exmplu supravietuitor a acestei forme intrucdtva biserica
;,Liebfrauen" din Trier; dealtfel basilica dare- nu e de origind
germand; a devenit dominantd pretutindeni, prin vointa Bisericii.'

www.dacoromanica.ro

41

Armenia in schimb n'a cedat ; acolo a ramas forma de consi

tructie, din timpul prebisericesc ; deaceia calatorul este surprins
cand gaseste, in regiunea Caucazului i Araratului biserici care

dupa conceptia apuseana nu stint biserici, ci adevarate monumente plastice, in forma de cerc, octogen sau patrat. Astfel arata
la noi in cel mai bun caz constructiunile de morminte sau baptiseriile, ultimele mostenite din Iran.
Bazilica regreseaza foarte mult, afara de unele exceptiuni;

predominanta devine mai tarziu o solutie potrivita, in care, cu

toata directiunea in lung, cupola ramane in mijlcc. Sa se cerceteze rezumarea formelor conducatoare in lucrarea mea despre
Armenia si sa se urmareasca cu putina atentie cum am incercat
acolo sa stabilesc dupa un plan caracterul si desvoltarea arhitecturei Armenilor. Foarte caracteristic este deasemenea decorul
tuturor acestor constructiuni in cupole executate in zidarie turnata cu captuseala de piatra. Ele sunt ornamentate sau la o
singura Ostaphis sau la toate cele patru Konehen cu arcade
oarbe cum le numim noi, sau mai bine zis bate sacre ; la acestea
se adauga Irize si capitele, chenare in forme cubice acoperite
de firide scunde r.spectiv impletituri de chenare duble sau triple.
In mod exceptional apar si reprezentari de figuri omenesti, caramintesc deseori de formele asemanatoare de pe crucile de piatra
anglo-saxono-irlandeze. Cu totul neobisnuit este o biserica din
Aghtamar, pe o insula in lacul Van, din 915-921, care este
atat de pronuntat mazdaistic in bogatele podoabe de vita si
rodii cu animate, ea s'ar putea indoi cineva ca apartine erei
crestine, daca nu s'ar fi scos la iveala din icoane urme asemanatoare din vechiul i noul testament, asa cum se gasesc alcatuite cu prilejul Mantuirii, in vechile catacombe crestine si pe
sarcofage. Acestea sunt fapte extraordinar de importante si e
nevoe de incapatanarea unei credinte mediteraniene (Mittel-

meerg,auben) umanisto-i eolo gice si a unei unilateralitti posibila

numai in cadrul unui acord academic pentru a le trece cu vederea, ca si cum n'ar fi existat negru pe alb.
Cheia pentru intelegerea acestei denegari ar fi ca impreuna
cu recunoasterea faptelor sa se nimiceasca credinta mediteraneana recunoscuta pAnd acum ca credinta dreapta si sa se faca
loc unei conceptii noua de munca stiintifica, pe care o numesc
punctul de vedere nordic.
-

Tocmai recunoasterea arhitecturii armenesti ca indo-germa-

www.dacoromanica.ro

42

i independentd de cea mediteraneand, alcdtueste o solutiecheie pentru cucerirea unei convingeri drepte
E natural cd toate drumurile duc la Roma si noi am scApat
cu totul din vedere cd in spatele Europei, dominatd de puterea
mediteraneand a Romei si a Bizantului, existd in Rdsdrit o altd.
lume cari este pentru noi, Germanii, de o importantd capitald
prin faptul cd strAmosii nostril au realizat acolo in nord printr'o
nicd

diagonald dela Marea Balticd in interiorul Asiei, axa Indogermanilor, o legAturd intre Europa initiald cu Asia propriu-zisd.
Am remarcat, cd bisericile armeriek,ti au fost clAdite la in
ceput in cerc, octogon sau pAtrat cu cupola, adicd neinsemndnd

sail de adundri ca bazilicile, ci altceva, despre care stiinta este

cu totul straind, ca acum o sutd de ani, cdrid au recunoscut eh'
existd limbi asa numite indo-germanice care se trag toate dela
un singur trib nordic. Astfel recunoaste astazi cercetdtorul de
artA cd existd un scop al constructiei, acela al transformArii,
care poate sd se fi format numai in nord si care a lost rspdndit
peste tot de Indo-germani. Precum bazilica, puterea de arta a
zonei mijlocii, inftiseazd casa Domnului din sud, tot astfel transformarea caracterizeazd pe cea din nord. (Vezi revista lunard

Germanien" I. pag. 48 j.).

Formele de clAdiri corespunzdtoare tra nsfornidrii stint tocmai
cercul, octogonul si patratul cu sau fard stlpii mijlocii, care
poartd o cupola. Deaceea existd in acea a Indo-germanilor straturi

foarte groase ca acoperdmdnt, incepdnd dela templele iranice

ale focului pand la vechiul templu al Slavilor cdruia i-a urmat
biserica ortodoxd, i pdnA la constructia find, unitar a bisericii
Wikingilor din Borgund care a fost probabil dedusd din constructia navelor, o /*erica in forma radiald intr'un patrat, cu 12
catarguri, a inceputului evului mediu din Norvegia. Toate acestea
executate la inceput nu din piatrd, ci in Europa, din lemn, in
Asia din cardmidd, fArd tancuiald, iar in Armenia din ziddrie
turnatd. Cu cdt puterea de imaginatie a Europei nordice si a

Iranului a rdmas productivd din cauza acestei transform'ari cu

toate impotrivirile bisericii, se vede din formarea decorurilor de
flori a constructiei bisericii cretine din nord, ap-nurnitul gotic.
SA se complecteze aceste incheeri de decoruri in marea lor
varietate, adicA sd se intregeascd, independent de bazilica, cu a
doua ei jumdtate proprie, ca spre exemplu la biserica Liebfrau
din Trie-, si vom obtine constructiuni de transformare caracte-

www.dacoromanica.ro

43

istice, de nord, de o forma foarte pretioasa si inrudita cu cea

armeneasca. O atentiune deosebita merita descrierea lui Titurel
ce! Canal' despre templul din Gral, pentru care se poate gasi
acoperamant construit natural nu in forma gotica, cum credea
-

Boisser, ci in forma cladirii iranice in jurul lui Monsalvici (astazi

Kuh si Kruacia, la frontiera Afganistanului). Literatura medievala

a tuturor tarilor ariene e plina de aceste constructiuni de transformare precum voiu arata in cartile mele urmatoare.
Nicderi nu se mai gasesc astazi aceste constructiuni de
forma radiala in mod atat de raspandit ca in Armenia; deaceea
am putea sa sfatuim pe oricare German, care vrea sa faca cunostinta cu indo-germanismul, sa cerceteze lucrarea mea despre
Armenia sau mai bine, in loc sa mearga vesnic in Italia, sa
faca data o calatorie inteun tinut de chintenzenta al constructiunei indo-germanice, in Armenia. In Italia exista desigur si
cateva stralucite exemple razlete de constructiuni de transfor.
mare, numai ca nu se poate incepe ceva bun cu ele : SI. Costanta lang Roma, Sf. Vitale in Ravenna si Sf. Lorenzo in Milan.
Acolo la Marea Mediterana constructinnile acestea stau razlete
cu totul deosebite de forma conducatoare ; continuitate si
intelegere gasesc deabia in Iran si Armenia, atat in ceeace priveste decorarea inozaicului, cat si in ceeace priveste podoabele
cu ajur.
Josef Strzygowski

www.dacoromanica.ro

,,

CIVILIZADA IN ARMENIA VECHE

L11

Spitalele din Armenia

Una dintre paginile cele mai importante ale istoriei medicine' armene o formeazd acele spitale, pe care Armenia le-a avut
inca la inceputurile istoriei sale, i In privinta carora nu exist
nicio relatare scris, oricat de succinta. Vom arunca asupra lor

o privire In ordine cronologia

*

Ideia ingrijirii sub un singur acoperi a bolnavilor

nimeni pe lume, intentia de a lecui inteun singur adpost feluritele suferinti omene0i, are ti origin asa de veche la Armen'
incat se pierde in bezna secolelor.
Stim ea poporul armean, inca inainte de Christos, avea in
randul zeittilor pe care le adora, pe o Anahit sau pe o Astghic,
care era recunoscuta ca zeita sdnatatii i medicinei, o Nana, adorata ca patroana lehuzelor.
Adoratia acestor zeitati era asa de mare, incat In diferitele
parti ale Armeniei (At4at, Eriza, etc.) li se ridicaser temple
proprii. Lang aceste temple sau in fata lor, existau un fel de
locuri de intrunire, adaposturi. i chiar oteluri, unde se adunau
www.dacoromanica.ro

45

bolnavi de toate felurile si unde ingrijitoare speciale, deobicei

slujitoarele templelor, ii lecuiau si-i insnatosiau.
Stirile pe care le avem cu privire la aceste spitale, sunt din
nefericire, cu totul insuficiente si deaceea nu putem sti, ce fel
de edificii erau acelea si ce fel de maladii se tratau acolo. E
probabil, ins, c cei care se duceau s.-si caute sanatatea acolo,
erau bolnavi sufleteste, neurastenici, si numerosi leprosi, urugh"-1

dup cum se conchide din cuvantul Urgnos" sau Urges", cu

care se desemna de catre strmosii nostri un sat din Astisat,
situat in apropierea templului Anahitei,
in care trebuie s fi
existat, Inca din cele mai vechi timpuri sau mai precis, in epoca
imediat anterioara crestinizmului, un loe destinat celor atinsi de
lepra, o leprozerie, Urganof".
*

Putin timp dupa intrarea crestinizmului in Armenia, la inceputul secolului intai sau celui de-al doilea, pganismul fiind
desfiintat, templele fura daramate si inlocuite cu biserici i manastiri,
precum ne relateaza istoricii armeni.
Cea mai vestita dintre ele este acea zidit de Apostolul,
Bartolomeu, Mandstirea Hokvor la Haiot Tor din Varag. Acolo
veneau, In grupuri, pelerinii i odata cu dnsii nenumrati suf erinzi, reumatici, si se povesteste ea acolo ar fi existat o casa
special de ingrijire si surori de caritate, inchinate unui tel, care
dadeau ingrijiri si leacuri.

Faima Manastirei Hokvot din Haiot Tor e foarte mare.

Scriitorii armeni si In deosebi Hrimian i Sarvantdiant, i- au In,
chinat pagini minunate. Ddinuia 'Dana in ultimul timp, dar paremi-se 'c a fo St distrus in timpul rzboiului.

Deocamdata, numai atata Putem spune despre acest cel

mai vechiu dispensar, deoarece ne lipsesc izvoarele unei documentri mai amanuntite. Deaceea trec la secolele urtnatoare, In
care gasim spitale, ce ni se prezint cu date destul de precise
desi rsfirate.

In primul rand se pomeneste in

sec. Ill

de o celebra

Leprozerie, pe care a zidit-o o printesd armeana, Doamna Agvita

mama Sf. Teodor din Salahunik, intre anii 269-270.
Aceast Doamn tria retrasa cu singurul ei copil, langa
un lac al lor, din provincia Salahunik, deprtat de centru,
caci odrasla ei, atinsa de o maladie incurabila, poate leprkavea
nevoie de ingrijiri speciale. Intr'o zi, zreste Doamna Agvita in

www.dacoromanica.ro

46

apropierea locuintei sale, un grub de 25-30 de leprosi, care,

goi si flmnzi, izgoniti de neindurarea omeneasa cutau un
locsor pentru a-si odihni trupurile rupte de oboseal si roase de
boal. I s'a fcut mil de eh a poruncit si strng numai deck
si zidind un adpost pentru ei, aproape de izvorul numit Arpenud le-a dat tot felui de ingrijiri, acestor nenorociti, intocmai
cu aceiasi dragoste maternk cu care-si cuta copilul suferind.
Nu pot spune, de ce naturA erau ingrijirile care se dAdeau
acestor leprosi. Dar e cert cA, sub cerul liber, alturi de un
izvor,
poate sulfuros, razele solare si bAile, odat cu o bun
alimentatie, produceau rezultate bune.
Oricum ins, aceast Leprozerie, foarte modest inteadevr,
care se infiinta intr'un colt al Armeniei, aproape de confiniile
statului elen din Asia, este unica de care se vorbeste in istoria
primelor inceputuri ale crestinismului.
Cabanis, cunoscutul istoric al medicinei, la pag. 60 a eruditei sale lucrri Les curiosits de la Medecineg ne spune el
Fabiola, o Romand foarte bogat, pela 380, vnzand tot ce poseda,
cu banii strnsi a infiintat un Spital si a gzduit In el pe toti
bolnavii gsiti pe strzi s'au In locurile publice.
Dup cercetrile lui Cabanis, acesta ar fi primul spital sau
sanatoriu (nosocomium). Deck, tinnd seama de date vedem c
cel al Doamnei Agvita e cu un secol mai vechi, deck acela al
Fabiolei, dup cum am comunicat si Asociatiei Franceze de
Istorie a Medicinei, precum si primului congres de istoria medicinei, intrunit In 1920 la Anvers.
Oare In acele timpuri nu existau In Armenia si alte spitale ?
Istoria noastr nu ne spune nimic.
*

Abia In sec. IV, pela 353-373, Patriarhul armean Nerses

cel Mare, demn de o etern amintire, intemeiaz in orasele principale ale Armeniei, ad'aposturi pentru sraci, leprozerii, orfelinate,
aziluri si spitale ; si privind mai de-aproape constat el si cele
infiintate de acest Patriarh, sunt, cronologic, anterioare spitalului
zidit de Doamna roman. In aceast privint, tot in lucrarea lui
Cabanis, pe eare am citit-o mai sus, intlnim Ind un argument
In favoarea sustinerilor noastre.
Cabanis scrie : .ln secolul IV, exista In Sebastia (Sivaz)
un spital, unde se ingrijeau bolnavii seiraci",
si ada age
www.dacoromanica.ro

47

Acel spital nu era unicul, ci mai erau si altele, pe care le conduceau slujitorii bisericilor".
Prin urmare, Orland seama $i de aceast mrturie, nu putem
sustine oare ca printre spitalele pomenite de Cabanis, se gseau

$i cele zidite de Nerses cel Mare ? Mai ales c' Sebastia nu era
departe de Armenia $i in mai multe randuri acuse parte din ea
Spitalele si leprozeriile intemeiate multumia strdaniilor lui.
Nerses eel Mare $i-au continuat, desigur existenta, all intrerupere cAci despre urmele lor, izvoare autentice,' se gsesc in secolele ce-au urmat.
A ,tfel articolul 10 al canoanelor votate de Cate marele
congres bisericesc, intrunit in anul 447, la $ahapivan, in zilele
care spune c wed ce vor face farmece
Catolicosului Hovsep,
fard vrafitorie vor fi dust la Leprozerii si vor sta doi ani`,
este o dovad, c pe atunci existau localuri proprii pentru lecuirea leprosilor, unde trebuiau s fie exilati si s munceasd

doi ani, toti acei ce ar fi indrznit s fad farmece fr s fi

fost vrjitori.

N'a$ putea spune ace este aprat aci, vrjitoria, dar pe

semne $i ea era considerat ca un mijloc terapeutic psihic, de$i
nu tocmai in onoare, dci acela$ congres, inainte de-a fi inscris
acel art. 10, insera art. 8 in care, prevzAnd pedepse severe
pentru vejitorie, spunea:

Vrcijitorii sau teigeiduitorii, ce nu se vor tndrepta, vor fi

Midi cu pietre, pe care eu ii traduc astfel : cei ce nu se
abtin dela vrjitorie, sau vor nega ca ar fi practicat-o, vor trebui
s fie btuti cu pietre".
* * *

Si in secolul al VI-lea gsim o urna care ne vorbeste de

existenta une leprozerii care se gsea in muntii Baghk din provincia Siunik, pi era infiintat de un pustnic cu numele de Kiud.
Dar asta are povestea ei :
Kiud, nepotul printului apita din Koghtan, se numea Vasak. Dintr'o chestiune de mo$tenire, rne$te mortal pe fratele
su $apuh, dar dindu-se imediat de fapta sa, cade plngand
peste trupul fratelui su $i-$i jur s se retrad cu totul din
lume $i s se dedea schimniciei, dad frate-su se va insntosi
$apuh scap $i Vasak, fidel jurmntului stt se izoleazA in Baghk,

i$i schimb numele in Kiud, intemeiazA o leprozerie, $i i se

consacr CU. trup $i suflet, bucurandu-se $i de ajutorul $i protectia marei regine din Siunik, Sahakia.
www.dacoromanica.ro

48

Leprozeria zidit de Kiud, este at-Amara prt'n temelie,

pe la 517-519, de ctre Per$i, dar este refcut peste putin timp,
mai vast si inzestrat cu o vie imprejmuitoare.
In acest secol, se bucura de o mare fairn Mnstirea SI.
LuminAtor din Pharp, unde veneau s se tmcluiasca cei mu$cati,

sau intepati de animale turbate.

*

In secolul al VII-lea Armenia i$i avea iarsi spitalele ei.

Despre ele face mrturie stralucita, legea treia, admis de congresul bisericesc intrunit in 645, la Dvin, in zilele catolicosului
Nerses Ctitorul, $i care grsuie$te :
.Episcopul va vizita manastirile, scolile i spitalele din Eparhia sa si nu va putea lua nimic dela nimeni cu
Se da indatorire episcopului sa viziteze, afara de mnstirile
si $colile aflate in eparhia so, $i Spitalele", si trebuie subliniat
faptul c ultimul cuvnt este pus la plural, ceeace dovede$te c
in eparhia fiecarui episcop existau mai multe spitale. Aceast
constatare este intrit si de canonul XI prescris de acela$ congres, si care porunceste in mod categoric :
-

Printii nu vor lua dri dela suferinzii aflati in Spitalt".

Multumita acestor dou texte, de o covarsitoare important

pentru istoria medicinei armene din sec. VIII, sunt condus sal
constat, cat de mult stimau stramo$ii si rastrmosii no$tri, pe
nefericitii ce zaceau in spitale $i cat compasiune nutriau fat
de ei, inat sa impuie episcopilor si principilor, ca s nu per-

ceap dri dela ei, prin mijloace silnice sau in oricare alt mod!...
*

Secolul VIII-lea ne prezint at casa de tmduire, intemeiat

de Doamna Su$an Camsaracan, $i in care, aceast celebr $i
generoas ferneie, aduna si ingrijia, pAna si pe ranitii du$mani,

cari, rpu$i de sulitele Armenilor in vestitul rzboiu din Vardanachert se refugiau, insngerati, in grupuri compacte.
' In prima jumatate a asestui secol, iari, sora vestitului
episcop savant Stepannos din Siunik, Domnita Sahakaduht,
o
muzicant versat,
profund afectatd $i dezolat de moartea
tragic (735) a marelui su frate, se izoleaza printr2 stncile din
valea Garni i zidind acolo un fel de sanatoriu, alina prin
cntecele sale duioase si acordurile armonioase ale lirei sale,
durerile neurastenicilor pe care-i proteja.
Tot in secolul acesta, sinodul in anul 768 la Barclay prin
-

www.dacoromanica.ro

49

al XVII-lea dintre legile pe cari le consacra, hotara ca sA se

zideascA pretutindeni aziluri si cei prigoniti din pricina bolilor,
sA fie addpostiti in ele si sd fie intretinuti cu dArile stranse
dela popor.
,,SA se dureze adaposturi pentru cei ce vor fi izgoniti din
orase, din pricina bolilor lor si sa li se dea o dajdie de
cAtre popor".
*

Dupa ce vedem atata grije si atentie data' spitalelor $i leprozeriilor, in aseste secole, cum ajungem in sec. IX, nu intalnim
din nefericire, nicio inscriptiune despre ele. Si aceasta nu e de
mirare, ad in secolul acesta cu deosebire, Armenia a suferit

cel mai mult de pe urma incursiunilor hoardelor vecine, care

distrugeau panA'n temelie once operA filantropia
Pe la sfarsitul acestui secol, sau pe la inceputul celui de
al X-lea, incepand glorioasa perioadA a Dom niei Bagratizilor,
cand $tiintele i artele au luat un avant neobisnuit,
si suferinzii nevoiasi au fost obiectul unei deosebite atentii ; inteun
ritm accelerat s'au dada adAposturi, leprozerii, spitale pentru ei.
Regele Abas I al Aniei, care a domnit intre 928-951, a
deschis in diferitele orase ale regatului su, spitale si adaposturi.
Urmasul sau, Asot III, pe care poporul l'a imortalizat cu

numele de Clement& nu numai ca a pAstrat pe cele zidite de

predecesorul sAu, dar a mArit numArul lor. El si buna sa
sotie, Regina Hosrovanus, au iubit asa de mult binefacerile,
Meat veghiau ei insAsi la cApAtaiul bolnavilor, rAnitilor, lepro-

silor plini de puroiu, ungeau cu augustele lor maini rAnile lor

si cateodatA isi astamparau setea din paharele lor.
Pe la sfarsitul secolului XI V-lea, Regina Sahanduht de Siimik

infiinta pe o coasta pitoreascA a muntelui din Vaghatun, o manastire-spital, in care veneau sA se caute, ca $i la Pharp, cei
muscati de serpi si animale veninoase.
Aceasta manAstire poseda terenuri intinse. FArA indoiala

acolo erau plante, care din cele mai vechi timpuri, la toate pcpoarele au servit de antidot contra otrAvii sarpelui, ca bardane,
frene, gallium si alte specii.
Tot pe la sfarsitul sec. X si inceputul sec. XI-lea, Doamna
Doamnelor Susik, cea care era mama viteazului general Vahnm
Pahlavuni si bunica inteleptului Grigore Magistrul, punea sa se
clacleascA in vestita manastire Sanahir,

sAli

www.dacoromanica.ro

speciale,

un fe!

.50

in care ingrijea pe bolnavii nevoiasi. In acini

Trtanstire nepotul ski nreda lectii de Anatomie, in privinta ck,
rora e regretabil cA veacurile nu ne- au transmis stiri amnuntite.
de dispensar,

Si WA, intrnplri triste. i catastrofale, veniati s rstoarne

soarta zimbitoare a domniei Bagratizilor. Non i negri intunecau
soarele Armeniei. Dinastia Bagratizilor inceta i odat cu ea, se

n'ruiau toate institutiile de binefacere, ale cror urme abia se

zresc astzi.

Dar din fericire, aceast nenorocire national nu dull mull

5i.in curnd zorile renasterii armenesti se 'via pe trmurile infloritokre ale Mediteranei: incepea era domniei RubenizilornCilicia
armeneiscA., Institutii filantropice, apartinnd luturor categoriilor,
se intemeiard acolo si regii armeni ii legar. numele de ele.
Toros I, care si-a chtigat o inare faim', prin neincetatele
in toat dUrata domniei
ajutoare pe care le-a dat Cruciatilor,
sale, 1100-1129, ca urmasul demn al pArinteltil ski,- Constantin
I, nu numai c a zidit nenumrate mnstiri, biserici, etc,
ci, gelos de stttatea obsteasa infintat nurneroase spitale,
leprozeri i hoteluri, in care bolnavi de toate ctegoriile, primeau
ingripri complecte.
stima
In Cilicia armean, ca si, in Armenia de Sus,
indurarea fat de suferinzi 2si bolnatii, era la culme:' Dovada.
acestui lucru este art. 103 din Cartea de Judecsti a lui Mechitar
Kos ce pedepseste sever pe acele persoane, cari se comport
cu cruzime .si neindurarei fat de bolnavii aflati in Spitale sauli
dau in judeCat.
-

Pe acele vremuri se bucura de Mare renume in Cilicia,

poate inspiratorul acestui articol din

Cartea. de judectigi conduckortil Spitalelor ciliciene.
Acl art. 103, care e si o dovad a existentei spitalelor in
Armenia, avea urmtoarea redactare :
Cei ce cu sila vor cere ni-j, alimente si buturi dela bolnavi,
ii vor strmtora cu silniciivor intrebuinta forta si se Or purta MI%
milA ,cu fratii srinani,
cgrora in dosebi le trebuiesc date
ingrijiri i e de datdria oricrui crestin s lege toate rnile lor,
medicul. Mekhitar Herati,

aceia de vor mai indrzni de azi inainte s se. poarte astfel Cu

bolnavii, s fie pedepsiti cu neindurare, Cei. ce=au fost neindurtori".

www.dacoromanica.ro

51

' Leon II,

imortalizat cu titlul de Ctitorul", ',care ,a dorn-

nit intre 1198-1219, ; a intemeiat spitale, leprozerii, dintre

cake noua era situata bite Hadjin i Vahga, kicalitate denumita
din cele r mai vechi Ttimpuri i Kotun, adica locul Kotiilor"
(leprosi) dupa-cum scrie P. L. ..Alisan.
Fiica acestui Leon vestita Regina Zabel, pe la mijtocul

sec. XIII (1241) cldeste in Sis, un frumos spital .iniestrandu-1 cu

apa' abundenta privelisti Incanttoare, bazinuri i ntedici priceputi.
fiul 'Reginei Zabel, Leon III, infiinteaza spitilei-pdstrand
si pe cel zidit de Mama sa,
pe care printesa ,Fimi-,
fiica
Zabelei; 1-a patronat cu mare grija, pan la sfarsitul vietii sale.
Institutiile fllantrOpice ale Ciliciei au dainuit pang in sec.
XIII: Dar anul nfast al sfarsitului domniei Ciliciene, (1371) lea
al
ters de pe fata pamantului, afara de Oitalul ,Reginei Zabel,
&anti dificiu, pustiiti si pe jumatate .dramat, marline un timp?

dar pe

unui cutrmur, se daram din

la 1642; din cauza

temelii si dispare.

Cu Secle mii tarzitt, la 1832, intampltor este scoasa la

iVeal pisani lui l abia atunci a stiut lstoria Armean de ,exis-

tenta atestui spital.:

*

*.

Ar fi util, desigur,,ca ()data' cu istoria succihta i cronologica a veChitof spitale armenesti, s scriu si desPre-situatia lor topo-

grafica despre organizarea lor ihtinf imedicinacare se practica

In ,ele. Marturisese, insa, ca acasta este o inunca' foarte grea,
daca nu zadarnita, caci spatiul catorva secole, n'a crutat nimic :
niciitn document, nici o traditie' n' ajuns pana'n zilele noastre.
Totusi tuandu-ne dupa cateva date rdzlete; patent declara
'ca vechile itale, adaposturi si leprozerii armenesti, erau rzidite
confor-M cerintelor' higienei. De obiciu, el erau asezate departe
'de centrele omenesti, in loCuri curate si cu aer sanatt : and
pe piseul. unei coline frumoase, pe coast -unui munte zambitor,
la adaPost de vanturi puternice i cu privelisti vesele; and
pe tarmul unui lac sau raulet, sau In apropirea geisereldr, in care
e bogata Armenia.
Dintre aceste institutii, leprozeriile in deosebi, erau asezate
itOocuri Indepartate de locuinte, desigur spre a impiedica cimtagiunea leprei, dontagiune gare patan tiltimii ani era object
de -discutii i controverse, in lumea
Caracterul molipsitor al leprei era cunoscut deci in Armenia,

www.dacoromanica.ro

52

unde incepuse de timpuriu lupta contra ei, desi mijloacele

prigoana i izgonirea srmanilor
Intrebuintate in acest scop,
erau cu totul reprobabile.
Evident, serviciile medicale i admirristratia acestor spitale
erau in minile preotilor sau slujitorilor bisericesti, cari fceau,
si oficiul de medici.
lar leacurile aplicate, erau plantele medicinale, de care era
plin Armenia, dui-A cum scriu istoricii Lazr din Pharr, Toma
Ardzruni, si dur cum au scris si autorii strini, Koch, Tournefor, Victor Langlois, etc.
lecuitori i-au succedat
In cursul secolelor, preotilor
a devAratii medici, cari, adpati la stiinta lui Hypocrate,
Avisen si a altora, au dobAndit renume in sAnul poporului. E
suficient `sa' pomenim pe Hovhannes Medicul (sec. IX), Mechitar
Herati (sec. XII). Arrnirdolvat din Amasia (sec. XV), Asar
din Sebastia (sec. XVI) si Buneat si Calust (sec. XVII) cari au
tsat urme nepieritoare In analele medicinei armenesti.
Dup cAderea dinastiei Bagratide la 1045 si distrugerea
domniei Rubenide la 1375, supusi jugului strini, prigoniti
mcelriti, Arm enii s'au refugiat din tara lor i s'au rspAndit
ca i astzi, in cele patru colturi ale lumii.
Numeroase familii armenesti s'au asezat in Crimeea, Transilvania, Polonia, Cauca; India, Venetia, Amsterdam, Marsilia,
Smirna, Constantinopole si alte orase, si alipindu-se cu drag de
noile tor patri, au progresat iute, dand din skull br negustori
vestiti, savant' eruditi, artisti si medici renumiti si n'au uitat s-si
zideasc biserici, manstiri, $coli, hoteluri si spitale.
Cea mai veche dintre aceste spitale, putem zice c e cea
din Constantinopole, care infiintat in anul 1743 la NarliKapu,
a Minuit rn la 1832 si apoi a
ca adpost pentru ciumati,
fost mutat la ledikul, unde continu s existe si pti azi.
bolnavi,

Dr. Vahram Torcomian

www.dacoromanica.ro

DIN ISTORIA LITERATURII ARMENE

O comemorare istorica
Armenii de pretutindeni au srbatorit in acest an un mare
aniversarea de 1500 ani a traducerei Bibliei
jubileu national,
in limba armeand. Aniversarea aceasta este inteadevar un jubileu national, pentru ea evenirnentul pe care-I serbeaza astazi
poporul armean, este inainte de toate simbolul ndzuintei unui
neam intreg catre orizonturi noi, simbolul trudei sale seculare
pentru cucerirea luminei, simbolul culturii avansate in cercul unor popoare inapoiate.
Poporul armean avusese inainte de aceastO data momente
de mdriri politice.
Asa a fost epoca lui Artaxias (190-161 inainte de Christos, care fusese cel dintdiu monarh ce intemei un stat armean,
In sensul strict al cuvdntului, and poporului unitate politicO, inzestrdnd tara cu o capital frumoasd" (Strabon : Cartea XI,
cap. XIV, pag. 6) si grandioasd" (Plutarc : Paraleli", vol. III),
introducdnd cadre militare, organizand nobilimea i oblignd in-.
trebuintarea limbei armene in toate straturile sociale.
Apoi a fost epoca lui Tigran al II-lea (95 55, in. de Chr.)perioada militard cea mai frumoas in toata existenta acestui
stat (Jacques de Morgan), perioada celei mai mArete figuri din_
tre toti regii Armeniei, care aliat cu Mitridat al Pontului, i intinse hotarele in toate directille, Mtn pe Persi, se luptd cu armatele romane comandate de Luculus i Pompei, i lud titlul de
Rege al Regilor, perioada unui monarh care cuceri multe tari,
inaltd magnificul oras Tigranacerta i dupd obiceiul regilor Egip,

www.dacoromanica.ro

54

tului, se numi Dumnezeu". (Th. Reinach ; Mithridate Eupator,

roi de Ponte", Paris, 1890, P. 344).
Dar epoca de care ne ocupdm acum si care incepe cu gasirea alfabetului armenesc intre anii 404-412 (dupd Chr.) si tine
pand spre sfdrsitul veacului, in ciuda conditiunilor politice ne-

prielnice in care trdia Armenia, Bind tot timpul sub teroarea

provocatd de vecini, este totusi o epocd exceptionald pentru popond armean, caci de atunci el incepe sd se trmdnte pentru
neatdrnarea sa culturald si astf el sd tina piept veacurilor viitoare, pundnd bazele nationale ale culturii si civilizatiei crestine
in cadrul popoarelor pdgane si inapoiate.

Statul armean era deja crestin din anul 301 - 303, nand
primul patriarh al Armeniei, Grigore Lumingtorul, a pus bazele
bisericei nationale, ajutat fiind de cdtre Tirdat, primul rege crestin al Armeniei.
Dar Armenii de atunci neposednd bled alfabetul lor propriu, $i poporul armean fiind Inca obligat de a intrebuinta in
bisericile sale Sfftnta Scripturd in limbi strdine, in limbile greacd
si asiriand, Armenia crestind nu cdpdtase inca fizionomia sa nationald.

Numai in secolul urmdtor Armenia crestind isi dobandeste

noua sa structurd.
Inteadevar veacul al V-lea a fost socotit secolul de aur al
literaturei armene nu numai pentru cd in acel veac a lost inventat alfabetul armean si tradusd Sit. Scripturd intr'o splendidd
talmAcire, ci si prin nuttier asele opere filozofice, poetice si istorice ale scriitrilor armeni ai epocii.
Secolul de aur, si pentru cd el simbolizeazd ravna si creatia unei intregi societati pe tardmul cultural. In epocile care urMara geniul armean a dat si alti titani, poate mai marl, dar secolul al V-lea a dat o generatie, o miscare intelectuald generald,colectivd am zice. Cu muncd colectivd s'a creat alfabetul
armean, s'a cultivat si cristalizat limba, s'au adus din occident
podoabele gdndirii Si simtirii elene, s'a tradus enorm, s'a creat
si mai ales s'a imprdstiat lumina in paturile mari ale poporului.

Secolul de aur se datoreste inainte de toate, la trei mari

figuri,cari cu personalitatile lor coplesesc intregul secol si a cd-

www.dacoromanica.ro

55

ror icoand urmdreste de secole poporul armean

II va urmari

atat timp eat va trdi el.

Prima e insusi Regele V rarn$apuh (389-414) un monarh fericit care n'a lost o mare figurd politic sau militar, dar sub
domnia lui de 25 ani Armenia a cunoscut pacea si a avut posibilitatea sd se consacre cultivdrii spiritului.
Cea de a clonal mare figurd fu Sahak, eful suprem al Bisericei armene (387-436), unul din stdlpii secolului de aur.
El a lost acela care a ajutat pe Mesrab in ordnduirea liteIgor din alfabetul armean i a devenit imPreund cu acesta primul dascal al primei generatii de intelectuali armeni.
Dar ceeace este si mai important este munca lui efectiva
in traducerea Bibliei, in crearea liturghiei armene, a psalmilor
si rugaciunilor.
In aceastd epocd se ivi titanul gdndirii armene, Mesrob, un
modest ostas la inceput pe Langd curtea regald din Vagarsapat,
care pe urma imbracd rasa si se duse in provincii spre a raspdndi
cultura. Urea era munca. Grain' nu indestula, trebuia slova. Dar
slovd armeneascd nu exista, iar poporul armean era silit sd c i
teased' Sft. Scipturd si rugdciunile in limba asiriand. Trebuia,
deci, sd se inventeze litere armenesti, spre a crestiniza tara cu
limba armeand.
Mesrob cu pretul unei munci de ani de zile si cu ajutorul
dat de regale protector al culturii si de patriarhul animator, a
creat i organizat alfabetul armenesc, umbldnd din tail In tara,
cdutdnd ajutorul savantilor strdini si studiind alfabetele altor popo are.

Pdrerea generald a filologilor este cd Armenii n'au avut

litere proprii nici inainte de Christos i nici imediat dupd crestinism, alfabetul armean fiind inventat de Mesrob, in prima decadd a veacului V, intre anii 404-412.
Dar doi scriitori contemporani lui Mesrob, Coriun i Lazar
din Pharp, iar dupd acestia Moise din Khoren, lasa sd se inteleagd in mod vag, cd Armenii au avut i inainte de sec. V alfabetul lor propriu, care, insd fiind incomplect, fusese pardsit
preferindu-se caracterele grecesti i asiriene.
Traditia nationald armeand, cdruia ii dau o importantd exageratd istoricii Coriun si Lazar din Pharp, spune cd Mesrob, dupd

cercetdrile sale la diferiti savanti din Mesopotamia, ar fi avut o

www.dacoromanica.ro

56

vedenie i ca o mana misterioasa ar fi scris pe un perete vo-

calele alfabetului armean.

Adevarul e ca Mesrob a inventat literile armenesti avand

ca teme caracterele,procurate de catre unul din acesti eruditi,

Daniel Asirianul,pe cari le-a prefacut, calauzindu-se de sunetele
limbii armene st a inventat i semne noi pentru exprimarea tuturor sunetelor pe cari lit erele lui Daniel nu le puteau exprima.
Analizand opera lui Mesrob, cunoscutul filolog german Mar-

quart spune ca alfabetul

lui Daniel se scria dupa sistemul

semitic, dela dreapta spre stanga ; Mesrob a modificat forma literilor, intorcandu-le dela stanga la dreapta, si clasificandu-le in
ordinea alfabetului grecesc ; a inventat vocalele, a format diftongi
i a dat contururi placute earn cterelor.

Crasirea alfabetului arrnean a fost desigur cel mai de searna

eveniment al secolului.
Urmarea directa a gasirii literilor a fost infiintarea scoalelor
In toata Armenia. Alaturi de scat s'au_infiintat institutii speciale
pentru a pregati clerici cu cultura superioara.
Nu erau deajuns scolile din Armenia pentru a pregati in numar mare dascalii pentru generatiile care veneau. Au fost trimisi
studenti din Armenia in orasele de cultura elena i asiriana, in
Edesia, Cesarea, Alexandria, Atena, Roma si in special in Bizant.
Dar secolul de aur, inainte de toate, este secolul traducerilor.
Intr'adevar secolul a fost bogat nu numai cu poeti i cronicari
ci i cu traducatori.
lar capodopera traducerilor din secolul V-lea, este fra Indoala aceia a Bibliei.
Cronicarii armeni spun GA' Biblia a fost tradusa in cloud randuri

Prima a fost imediat dupa inventarea alfabetului armean, o

traducere din limba asiriana.
Aceasta traducere s'a facut in graba, pentru a satisface cerintele urgente ale poporului, care, crestin de un secol, n'avea
rugaciunile sale in limba sa materna, ci asculta in biserici Sft.
Scriptura in greaca, i mai ales in asiriana. Traducerea aceasta
nu era Ind complecta, Biblia fiind tradus nurnai in partile sale
principale.

Dar dupa ce un grup de intelectuali tineri, Hovhan, Hovsep,

Eznik si Coriun, etc. au fost trimisi la Bizant pentru a studia
fundamental limba greaca, la inapoiere au adus cu ei din Bizant

www.dacoromanica.ro

57

in anul 431 un exemplar autentic al Bibliei trimis de cdtre patriarhul Maximos.

Sahak in colaborare cu discipolii porneniti mai sus, in special
-

cu Eznik a tradus atunci din nou Biblia.

Aceastd traducere s'a terminat in 434 si este inteadevdr un
monument literar desdvarsit. Acei cari au avut prilejul s'o studieze
comparativ, nu pot sd-si ascundd uimirea, mai cu seamd pentru
elasticitatea i plasticitatea deosebitd a limbei armene, Inca din
acea epocd, cu care s'a putut traduce Sfanta Carte.
Iar cei cari au studiat traducerea din punct de vedere literar

au lamas si mai uimiti pentru frumusetile neiLtrecute de stil

ale ei.
Armenologul francez Saint-Martin in a sa .Rechrches curieu-

ses sur l'histoire ancienne de l'Asie" (Paris, 1806) se ocupd de

Biblia Armeand inteun intreg capitol intitulat Observations sur
la Bible, d'aprs le texte de la Vulgate" (p. p, 270 _288). Acolo
dupd ce constata cd ,,i1 existe dans la littrature armnienne
un tresor qui appartient au monde chrtien et qu'il importe de
lui faire connaitre", mai adaogd : Traducerea armeand a vechiului i noului testament prin vechimea si exactitatea sa, in,
trece toate traducerile cunoscute. Dupd parerea savantilor ea
este mai mult un dar dumnezeesc &cat o opera' omeneascd".
Saint-Martin pomeneste

pdrerea germanului Vaissier-Lacroze,

dupd care la version armnienne est la reine de toutes les

versions du nouveau testament. L'avantage qu'a cette langue
de pouvoir exprimer mot mot les termes de l'original ne lui
est commun avec aucune autre".

Si alti autori cari s'au ocupat cu studierea Bibliei i cu compararea traducerilor Bibliei in diferite limbi (Fr. Kaulen : Eileitung

in die hieligen Schriften des Alten und Neuen Testamentes",

1872, Freiburg, p. p 177-179; J. M Scholz : Einleitung in die
heiligen Schriften des Alten und Neuen Testamentes", 1845_1848,
Koln, p. 498; Cornely Introductio", p. 387) gdsesc in tradu-

cerea armeand o scrupulozitate extraordinara in ce priveste fidelitatea sa cu textul ; spun cd traducdtorii armeni au reusit
adapteze stilul lor stilului diferitelor prti i diferitilor autori ai
Bibliei ; si declar cd armeana, ca limba sord a celei elene,
merge in Biblie pas cu pas cu ea, si cd, in fine, traducdtorii
armeni au avut darul nepretuit de a uni nobletea, claritatea
H. Dj. Siruni
supletea limbei cu o fidelitate severd.

www.dacoromanica.ro

58

Pagini din Literatura Armeand

S AH AK
(356

446)

Rugaciune la coborarea de pe cruce

In dar e cerut dela Pilat cel ce

chruitu-s'a tuturor,
Cel ce rspandia lumini consimte
s fie pus de Iosif in giulgiu.
E scoborat in groapl Cel ce dat-a
viat. tuturor.

Si comoara nemuririi se pecetlueste

cu cartea preotilor.
Cristos ce fuse Mantuitorul creaturilor
pus-a fost astzi in mormntul
nou spat.

Cel slavit de ostirile ceresti, pzit

e azi de ostasi.
Trad. de Vahan Gherniglan

www.dacoromanica.ro

59

s R 6, Ft
(352-437)'

Mi-am irosit combara.neintinat

a sufletului in traiu-mi necuratt.
Dar, rogu-Te) .MAntuito- rule binef.c6tOr,

milue#e pe robul Thu _p6c5.tos

Am dsfAcut ga-rduf sufletului meu,. i-am

devenit o Vit fdr de ramuri

Dar, rogu-Te, Manttitorule binefcstor,

milue* pe kobul Tau pAc5.tos

Mi-au fost smulse ramurile
ca unui palmirr,
51-am rgmas lipsit de- poame ca misliriul,
Dar, Mntuitorule uitAtor de rele i iertdtor,
lmilo-stivete-te de 'robul Thu Pgatos

Trad. de Vahan Ghernigiark

www.dacoromanica.ro

60

MESROB

Marea vietii mele mA turburd

ne'ncetat
MA 'nproascA cu talazuri vijeloase,
duhul necurat
Fu-mi sprijin, Bunule Carmaciu.
Sunt gata s." mg. nec, ajutd-mi,
o, Bunule Carmaciu.
Cdci m'apas6 greu, povara-mi.
de pAcate.

Vino-mi, Doamne, in ajutor,

Cci mA 'nfund in genune
adancimea relelor.

Ci Tu, Crmaciule, intinde-mi

mana Ta
Mantuie-md din primejdii,
pe mine naufragiatul
Cci ma" vor pierde pAcatele
nesdbuintelor mele.
Trad. de Vahan Ghemigian

www.dacoromanica.ro

SIBYLLE
(1863 1934)

Tdmia
Se Inalt tmia de lang altar
Cu largi legnri n cidelniti de-argint,
Un fum fin, ireal, nimbeaz 'un crucifix
Acoperind cu-o brum, fruntile de sfinti.
Si lungi fremtdri de calde rugciuni
Se intind domol, pe sub boli si arcade
Flac6ra pal de lumanri insirate
Tremur firavg., ca un ochiu clipitor.

Un vl alb, alturi de stAlpii cei sacri

Se frknant de-un viu si tainic fior ;
O inim nvelit9 intreag, de umbre
Arde, in Ulcere, ca un pumn de tmaie,..

Se 'nalt tma din san de cdelniti,

Se 'nalt lin, spre-ale cerului imense trii
Si-aceast materie de lumini si culori
Devine mireasmd, mancat6 de flcri.
Ci sufletul acestei srmane femei, ce se mistuie,
Nu va fi slobod din aspru-i invelis
Mai inainte de-a se fi purificat
In flacra divin, a castelor dorinti.
Trad. de Vahan Ghemigian

www.dacoromanica.ro

MUZICA ARMEANA

O privire generalA
In ce priveste muzica armeana suntem in tata unei formidabile necunoscute, a unui irnens material pe care nu numai

dar aproape nimeni dintre cei mai chemati nu l'a putut

Nu ne e ingaduita nici macar o interpretare
-inca explora.
impresionista, neaparat fugara, efemera, inteucat n'am avut
prilejul sa fim pusi, ca multi dintre cetitorii nostril, in contact
noi,

direct cu cntecul popular armean.

Acei Cali' au calcat vrerodata farina stramoseasca, acei a
caror copilarie a putut fi leganata in cntecele patriei pierdute,
pot pastra in sufletele lor, ecoul vibrant al unor coarde pe care

de mult nu le mai atinge nimeni. Dar pentru noi,care de mai

bine de 600 de ani locuim i ne-am identificat cu bstinasi
acestei Romftnii ce ne e scumpa, pentru noi ai caror strabuni
sunt presupusi a fi descalicatorii, intemeietorii multora din oraele Moldovei de Nord de unde ne tragem,traditia vie, rezonanta
aceasta care ar trebui sa ne fie si noua sacra, a lost intrerupta.
www.dacoromanica.ro

63

E unic, poate cazul acesta al unor pribegi care inteo tara

mud fdrd sd-si fi amestecat sangele, pastrandu-si toatd puritatea
uneia din rasele cele mai vechi si mai nobile, sa-si poatd conserva in afard de limn', de culturd, de cantecul originar,individualitatea. Pentru noi care nu cunoastem limba arrneand, lucrul
e din nenorocire de o perfectd logicd a intamplarilor.
*

Asupra originelor muzicei populare sau culte armene, domneste cea mai deplind nesigurantd, inteucat, documentele lipsesc
Cu desavarsire. Intampldtor din vremea Armeniei pdgane, din
cea a primelor veacuri crestine, vedem mentionati in istorici,

in cronicari de pe atunci, numele diverselor instrumente intrebuintate i desprindem insemndtatea pe care muzica o avea la
toate manifestatiile vietei private ori publice. Caracterul primitiv
al acestei muzici, e mereu socotit de cei ce au inceput sd-i
cerceteze urmele, daca nu izvoarele problematice, ca asemandtor celui al muzicei frigiene. lntervalele gamei acesteia frigiene

sunt bine cunoscute sau etichetate ca atare in istoria muzicei.

Se fac conjecturi foarte plauzibile asupra originei comune a

acestor cloud popoare presupuse a fi venite de la Apus spre
forga, socotea peninsula Balcanied,
un loc de obarsie din care rasa armeand s'a mutat in decursul
Rdsdrit ; si chiar D-1 Prof.

unor vremuri imemoriale in migratiune spre Armenia geograficd

de azi. De aici i campul pentru seduatoare ipoteze asupra dublului caracter occidental si oriental al neamului armean. E ca
o trdseiturei dominantd a popornlui acestuia, de a nu-si ti putut
Implnta In toatei voia definitiv reideicinele In tara care-i poartei
numele. E conflictul sufletesc si material, permanent intre ndzuintele lui spre Apus i faptul asezdrei intre popoare dusmane ce

;tin in toga puterea cuvantului de Rdsdrit. Nu a f ost numai o

impotrivire de rasa si de credintd inteucat cei d'intai crestini,
Armenii au avut de luptat pentru legea lor cu noroadele pdgane:
Persii, Kurzii, Turcii si Arabii. E o tendintd hotdratd vecinic
ubservata a poporului acestuia de a-si apropia formele de culturd ale popoarelor greco-latine in trecut, ale Europei occidentale in prezent. De aceia nici arta armeand nu mute ti socotitei
printre cele orientale. Para' indoiald, literatura, cea a trubaduallor in special, a suferit prestigioasa influentd persand i arabd.

Dar artele plastice mai cu seam arhitectura in care Armenii

au dat probe de atata mdretie si originalitate, muzica de care
www.dacoromanica.ro

64

ne ocuparn
nu seamana Cu cea turceasca, araba sau persana. A trecut vizibil peste ea marea influenta greacd si
bizantina. Inca intr'o epoca atat de departatd ca cea a regelui

Tigran (95--55,1 d.Cr.),l vedem pe acesta, chemand la curtea sa

pe artistii greci, trimitindu-si fiul Artavasd sa studieze la Atena,
de unde l'a adus cu tovardsii lui,predominarea artei si culturei
elene. Armenia e strans legatd sufleteste de Bizant; interpdtrunderea celor doud politici i culturi e incalculabild.
$i cdderea Constantinopolului in 1453, e deplansd in bocetele poporului, in lamentatiile poetului Haciatur care a si
compus cu acest prilej un cantee profetic in care prezice

terca divinului Bizant ochiu al lumei, bucuria celor din cer sj

de pe pamant, nddejdeh timpurilor viitoare", care se va libera
cu Armenia data parid la Ierusalim, parid in Egipt, pana in
Tauris de sub jugul necredinciosilor, cand se vor ridica Francii
prin voluta Impdratului ceresc" ! Francii, se intelege aici, sunt
luptatorii din Apus, Cruciatii, in majoritate veniti din tara francezd. Cu acestia propriu zisi isi legaserd Armenii soarta istorica

atunci cand au fundat un al doilea regat al Armeniei, sau al

Ciliciei mediteraniene. Atunci avura o dinastie francizatd, pe
principii de Lusignan.
*

Revenim asupra cator-va caractere ce le putem mai mult

sau mai putin identifica in muzica armean. Muzica laica atat
de infloritoare in epoca pagana, a fost prigonitd aprig atunci
cand Grigore Luinintorul, fundatorul Bisericei Armene in secoin', al 4-lea, a peruncit odatd cu nimicirea reminiscentelor
erei pagarle, distrugerea tuturor instrumentelor pe cari s'ar fi

putut canta, asa numita de el : Muzica dreiceascei". Liturghia"

armeand asa cum persista si astazi a trait multa vreme din Iraditia oarba, nenotata, pana cand intervine o notatie nomad
Khaz", misterioasd pentru noi, pe care regretatul Komitas incepuse s'o descifreze. Nenorocirea a voit ca, lovit de alienatie
mintal, lucrdrile acestea capitala de descoperire sa fie intrerupte.

Asa cum ne-a ramas ritualul cantat in Bisericile armene

de rit ortodox este un document unic de muzicd veche. A desteptat ca atare un interes pasional si nu numai pentru muzicografi, tar un compozitor contimporan vienez, Egon Welesz a
publicat un inceput de studiu, pe care nu-1 avem la indemana,

www.dacoromanica.ro

65

asupra muzicei liturgice armene. Caracterul straniu al acestei

melopei, strdind de tonalitatile, de glasurile, de m'Asura si de
ritmul nostru, cu intonatiile ce se preumbla nazal i prelungit
prin sferturile de ton, poate fi greu asimilat de urechea deprinsd
cu muzica occidentald si numai o inregistrare fonograficd le-ar
putea reproduce cu fidelitate.
Nimic din alterarea prin occidentalizare a muzicei Bisericesti

cum s'a intamplat la hoi i la Rusi, n'a fost svarsit in ritualul

armean. Cantecul popular de alta parte si-a pastrat individualitatea lui. A lost un compromis in antagonismul dintre productiunile populare si cele bisericesti, cand poetul din veacul al
II-lea !Verses $norhali sau Gratiosul", cautd printr'un soiu de
secularizare a cantecului, sd contopeascd cele (Jolla tendinte,
unind melodii populare cu texte sacre sau intrebuintand muzicd
de inspiratie religioask pentru cuvintele poeziei populare. E un
proces identic cu cel intamplat 500 de ani mai tarziu in Italia
Cu Palestrina, in Germania reformata a lui Luther in care coralul protestant este o fuziune de Cant laic si prof an. $norhali a
lost ceeace, cu mult mai tarziu in vremea noastr, Germanii au
numit un Tondichter", poet si Cantaret ce compunea tot ()data
muzica si textul.
in melodii, dansuri i cantece
In muzica armeand,

religioase, de dragoste, de muncd, de pribegie, de nunta, de

copii, satirice sau funebre, se va vddi caracterul original ce-i
face poezia si farmecul.

N'au particularitatea molatecA, lipsa de vlag ritmica a

orientalilor adevarati. Un sentiment sobru de o mare adancime
si puritate in cele religioase. Un lirism arzator, avantat dar nicidata' bombastic, in cantecele lumesti. E fermecdtor de fragezime,
de simt panteist al naturei, de sentiment rscolitor, textul multor
dintre ele. Ce viziune plinA, de imagini neprevazute cari flutur
cu gratie si sclipesc ca o roud de dimineatd subt un soare desmierddtor ! Ce comuniune de toatd frumusetea pAmantului e in
cante cele de dragoste !
Dragostea e simtire a ce stpfneste in acest folklor, iar

poetii li dau locul de intaetate. S'a spus, i lucrul e confirmat

de experienta, CA nicaeri legaturile familiale nu surit mai puternice decat la Iii acestei rase. Mai Cu searn dela parinti la copii.
Fondul popular, adevarat al Cantecului, nu se poate pastra
decat atunci cand meloclia ramane in atmosfera ei monodicd, o
www.dacoromanica.ro

66

singurd voce sau un unison fdrd acompaniament, WA' polifonie.

Dar suntem deprinsi Cu formele complicate, Cu armoniile muzicei europene. Si armonizatorii cdntecelor populare armene au
trebuit sd se conformeze tiraniei barelor de mdsurd a gamei
diatonice a polifoniei, a contrapunctului, a pianului temperat, a
facturei generale apusene.
Se cere un tact deosebit pentru a li se pdstra savoarea
rustled. Komitas, a stiut mai cu seamd sd adopte, sd creeze

ambianta potrivit. Cu toatd scoala lui germand,cea mai contrard dupd pdirerea noastrd, spiritului muzicei populare, mai Cu
seaind celei din pArtile noastre, armonizdrile lui nu distoneazd,
d'impotrivd pun in valoare inteun cadru ce ne-e familiar, imaginea autentica a cantecului exotic.
In ce md priveste personal gdsesc un oare-care aer de f amilie intre muzica lui Komitas cu cea a Rusilor, in special cu
cea a lui R. Korsacov, Borodin si Balakirew. Intr'o poezie populard din culegerea d-lui Arsag Ciobaniatz vedem o fatd care
topete inima tinerilor si face pe bdtrdni sd se blesteme ed au
imbatranit atAt de vreme,o fecioard mai mdndra cleat trandafirul, deedt straja crinilor, garoafelor si al nuferilor din jurul ei.
Mai luminoasd deck luna, o vedem dansand jocul Lesghinka".
Acesta trecea drept dans eaucazian i tim cd a fost mult exploatat de compozitorii rusi. Explicatia se gdseste usor in influenta netagaduitd pe care a avut-o muzica armean asupra celei a tuturor popoarelor caucaziene, dela care s'au inspirat compozitorii citati. La rdndul lor, muzicianii armeni au cunoscut si
au readaptat patrimoniului lor national ceeace le-a fost luat si
bine folosit de Rusi.
*

Komitas, precum si alti compozitori armeni contimporani,

au pdstrat aceste crdmpee de tezaur din sufletul neamului lor.
Stint ca niste pdsdri migratoare, acek.,ti vecinici cntreti ai unui neam nezdrobit inca sub povara durerii seculare. Cdminuri
arse, familia pangdritd, odrasle ucise, n'au impiedecat pe atdtia
din poporul suferintei sd-si recIddeasca a doua zi locuinta, sd-si
samene a doua zi ogorul. Dar vine o vreme, dupd cum spune

poetul, cdnd pasarea nu mai pate sd-si reinfiripe a mia oard

cuibul. Ca Eiderul" norvegian cdntat de Ibsen, zburdtorul nu-si
mai smulge penele pieptului pentru a cdptusi eulcusul alor si,
ci 'bite() noapte de primdvard isi ia zborul i spintecd ceata cu

www.dacoromanica.ro

67

pieptul lui insangerat indreptandu-se spre miaza zi unde sunt tarmurile libere si insorite. Astfel au fost si sunt inca trubadurii,
Asughii moderni. Acesti crainici pribegi ai cantecului armean.

In cartea sa Le voyage de Sparthe" marele armenofil

Maurice Bangs, vorbeste de un astfel de sol national, prietenul
sau Tigran Yergat, care visa o recladire a patriei cu ajutorul
spiritual si material al Grecilor si al Francezilor. Si acest Tigran

a murit intre strdini neputand ca Moise sa calce in tara fagaduintei.

Poate cd urmasii lui spirituali o vor vedea. Spiritul pana

la urma invinge puterea. Birue forta moraIa.
Bari s se intreabd cu o intristata ironie ce este un- spirit
care timp de o mie de ani nu poate deveni o fortd.
Raspunsul 1.au dat atatea neamuri asuprite. L'au dat Romanii

Sarbii

Grecii si Polonii.

Atata vreme Polonia si ea cu nadejdea ei n'a trait decat

in muzica lui Chopin.

Tot astfel traeste Armenia in cantecele ce redau o pattie

minunat celor ce vor sti s'o merite pe deplin.
Em. Ciomac

www.dacoromanica.ro

ARMENI1 IN ROMANIA

Cronica Arrnenilor din pile romne

PARTEA I
(sec. X XIII)

967. S'a gasit o inscriptiune in armeneste la Cetatea-Alba

purtand aceasta data.
,,Crasim cele dintai biserici armene in tarile romane la
Cetatea Alba, care a fost intaia etapa pe drumul pribegiei lor
din Asia, prin Crimeea, spre Polonia. Acolo am gasit pietre cu
inscriptii armenesti cu data de 416 ra armea ,a, care echivaleaza
cu data 416+551=957 era a Mantuitorului. (Grigore Goilav :
Bisericile Armene de p-in trile romane, 1912, Bucuresti, p. 3.)

Aici la Cetatea Alba se and multe alte inscriptiuni si o

piatra Cu inscriptia : Aceasta cruce este gravat la 416". Data
este evident, cea a calendarului armean ; era lor liind cu 551
ani mai nona, deci 416+551=-957 al erei crestine," (Grigore
Goilav : Armenii ca tatemeitori de orase In pcirtile de rdscirit
ale Earopei. 1909 p. 12).
Aceasta data este cea mai veche care indica o urma
armeana in tarile romane.
Grigore Avakian, care a studiat inscriptiunile din Cetatea
Alba, nu pomeneste ins de aceste date.
972. Dupa cronicari maghiari, la aceasta data se pomeneste
cea dintai colonie armeana din Ardeal in timpul ducelui Gheza
(972-997).
www.dacoromanica.ro

69

Par. Christophorum Lucacsi (Historia Armenorum Transilvaniae, 1859, Viennae, p. 9) citeazd pe cronicarii Simonent de
Kezo i Thuroczii, dupd cari in timpurile contelui Gheza, a regelui
SI. Stefan si altor regi au intrat In Ungaria Bohemi, Poloni, Greci,
Spanioli, Ismailiti, Bezi, Armeni, cari locuind mai mult tirnp in
s'au aliat prin casadei origina lor nu se cunoaste,
regat,
torie cu Unguri si au dobandit titluri de nobleta.
,Praeterea (inquit) intraverunt Hungariam tam tempore
Ducis Geizae et Sancti regis Stephani, quam diebus regum aliorum Bohemi, Poloni, Graeci, Hispani, Hismaelitae, Bessi, Armeni
etc, qui diutius in regno commorando, quamvis illorum generatio
nesciatur, per matrimonium diversorum contractus, Hungaris
immixti nobilitatem pariter et descensum sunt adepti". (Simonem
de Kezo : Cronicarum c. 8; Thuroczii: Cronic. Part. II. c. 22).
997 Se mai pomeneste de catre cronicarii unguri prezenta
unei colonii armene in Ardeal si sub domnia regelui S. Stefan
(997-1038), dupd cum arata cronicarii citati, Simonem de Kezo
i Thuroczii.

Christ. Lucaczi (Hist. Arm. Trans. p. 12) spre a explica

prezenta elementulul armenesc in Ardeal in secolul al X-lea

citeaza versiunea istoricului armean Ghevond dupd care in secolul VIII-lea, Armenii erau in mare numar in armata lui Chagon
Chazarul din Caucas, care icunoscand vitejia lor, le daduse posturile de comandd in rdzboi (Ingigian, Antiquitatum Armeniacarum, t. I. p. 338) si adaogand o alta versiune, dupd care
sap e rase chazare ale Ungurilor erau unite spre a cauta locuri
noui in Europa, conchide ca si Armenii s'au alaturat Chazarilor
i Ungurilor si au participat la cucerirea regatului.
Prezenta Armenilor in Ardeal in secolul al X-lea se poate
explica si prin faptul cd drumul Balcanilor nu le era necunoscut
chiar din timpurile impdratilor bizantini, din ale cror ordine
multi Armeni au emigrat fortat acolo, prima data in timpul
din ordinul impdraplor Moric (582-602) si Focas 602-610)
cum povesteste istoricul armean Sebeos, a doua oard sub Constantin al V-lea (740-775), cand din Armenia turd dusi in Bulgaria faimosii sectanti pauliciani, si a treia oara din porunca
impratului Bazil 11 (976-1025), cum povesteste istoricul armean
Stepannos Asoghic (1storia universald), S. Petersbourg, 1885, 13.
201). Enurnerand toate aceste date, Strzygowzki (Die Baukunst
der Arrnenier und Europa, 1917, Wien, p. 736) ajunge la con-

www.dacoromanica.ro

70

cluzia ca aceste evenimente politice pot dovedi cd 'nitre Armenia *i

tdrile dunarene a existat probabil un trafic intens i raporturi strdnse.

1060. In acest an a venit in Moldova propriu zisd prima

colonie compacta a Armenilor, dupd prdbu*irea oraplui Ani,
capitala Armeniei.

In anul 1060 cdnd ora*ul Ani a trecut in mana strdinilor,

noroadele Aniotilor *i Armenilor din imprejurimi au prOsit solul
Arrneniei *i au pornit in drum spre Polonia *i Moldova " (Printele Minas Pjiskian, Ceileitorie in Polonia, Venetia, 1830, p. 63).

1062. 0 parte a pribegilor din Ani trece in Polonia, invitatd fiind de ctre Teodor fiul ducelui Demitriu al Rusiei ro*ii,
spre a-1 ajuta in rOzboiul sdu cu Polonezii. Armenii cari au
participat cu vitejie la lupte se instalard la Kiev, care era atunci
scaunul ducelui, ajungdnd la onoruri *i demnitati. Printele PAji*kian citeazd chiar decretul dat Armenilor de catre Teodor, in
traducere armeneascd.
Iatd din partea marelui duce Teodor fiul lui Demitriu catre
Armenii din Na*ohaci cari doresc sd vie aici. Ca sd vie in ajutorul men. Am sd dau libertate pentru trei ani. Cand veniti la
mine, fiecare este liber de a trece unde vrea. In anul 1062.
(Pdji*kian, Ceileitorie 'in Polonia, p. 84-85).
Aceastd versiune este pomenitd *i de misionarul Luigi
Maria Pindou in anul 1669. (Breve Relazione dello stato, priqcipii e progressi della missione Apostolica agli Armeni di Polonia

e Valachia sin al 1 Aprile 1669).

Credem cd aceastO versiune nu este admisibil, cum crede
*i Prof. N. Iorga : S'a vorbit mult d privilegiul ce l'ar fi dat
oaspetilor armeni un principe rus din veacul al XVIII, Teodor
Durnitrievici de Chiev, la 1062, citandu-se chiar contextul lui
Originalul n'a ie*it insd la ivealA, *i o ptrundere a Armenilor
pe acest timp in locuri a*a de indepOrtate i cu o valoare comerciald a*a de redusd nu e de admis" (N. Iorga : O paralelei
istoricei, p. 61).

1064. A doua emigrare din Ani.

In anul 1064, cdnd Per*ii au ocupat *i ndvalit in orapl Ani, majoritatea locuitorilor au pdrasit patria urmdnd pe
primii refugiati spre Moldova *i de acolo sr ie Polonia. (Pdjikian,
Ceiltorie In Polonia. p. 83.
1174. S'au gdsit la Cetatea-Alba inscriptii armene*ti *i din
acest an.
,

www.dacoromanica.ro

71

O inscriptiune spune : Aceste semne sfinte sunt acute intru

pomenirea lui Sarkis, lui Calust si a printilor lor la 623" adicd
1174 (Grigore Goilav: Armenii ca tntemeitori de orw, p. P. 12- 13).

1239. A treia imigratiune a Armenilor din Ani spre Moldova, cdnd, dupd cum pomeneste pdrintele Minas Pajiskian, o
multime imensd de Ttari a MOIR peste pmantul Armeniei
si au ddrdmat multe localitti", si cdnd putini au putut sd scape
si sd fuga spre tdri indepOrtate". Pdrintele Pjiskian spune cd
o parte a pribegilor a trecut in Tataristan, la Aksara, Tanga Astrahan, unde a rdmas pand la 1299, cdnd au pornit spre Calla
Genovezilor. (Pajiskian : CalOtorie in Polonia, p. 83).

1243 Martie 31. Regele Bela al IV-lea (1235-1270) al Ungurilor reinoeste privilegiile Armenilor din Ardeal.

Inca dela 1243 regele Ungariei Bela al IV-lea dddea un

privile,giu Armenilor din Gran, a cdror teard fu ddruita apoi

dupd nAvalirea TAtarilor, cari-i imprdstie, cavalerului Kunchilmius" si apoi Augustinilor, pentru scoala lor".
(N. Iorga, 0 paraleld istoricd", p. 60, dupd Cr. LukAcsi
Historia Armenorum Transylvaniae", p. 10, Bcnk, Milcovia"
cartea I, cap. IV).
Dupd cronicarul ungur Georgius Fejer, Procurorul orasului
Strigon a prezentat regelui Bela al IV-lea al Ungurilor niste acte
de privilegii, in anul 1243, Martie 31, in al 8-lea an al domniei
sale. Scris sub duble peceti de ale lui, actul spune : Pentru ca
Armenii in timpul predecesorilor sAi si chiar in timpul lui au
fost gazduiti si au cdpdtat libertati si prilegii, pe cari ei le-au
pierdut din pricina Tdtarilor, cari au nAvOlit peste Strigon i l'au
dardmat din temelie,
regele Bela avdnd in vedere punct cu
punct libertAtile de care se bucurau si considerdnd cd aceste
libertati au existat in adevdr, a hotdrdt sd le reinoiascO ;"
Procurator civitatis Strigoniensis exhibuit quasdam litteras
ohm Domini Belae quarti regni Hungariae Regis privilegiales
anno incarnationis Dominica 1243 (MCCXLIII) secundo calendas
Aprilis regni autem sui anno VIII. Sub suo majori authentico duplici sigillo exaratas, inter caetera exprimentes ; quod cum Armeni
praedecesorum ipsius Domini Regis et suo temporibus, in Strigonium ad hos" pitaridum congregati, privilegium super libertate
corum obtetum Tataris totam villam strigoniensem hostiliter invadentibus et cam funditus destruentibus amisissent, ipse Bela
rex sicuti decuisset seriem libertatis ipsorum, per singulos Arti-

www.dacoromanica.ro

72

culos prae oculis habendo, cum fuisset notorium ipsos ea usos

libertate, ipsum privilegium duxisset innovandum"
(Georgius Fejer: Codicis Diplomatici" Tom. IV vol. 1 p 307)
1244 Dupd Gr. Goilav, (Bisericile Armene de prin tdrile

romil ne, p. 5), manstirea armeand din Hagigadar poseda un,

clopot adus din Armenia, avand ca inscriptie : Pomenirea lui
Ghetrati Arakel, din manstirea Tadeos in anal 693 (= 1244);
s'a scris inteo Joie". Ni se pare cd inscriptiunea si data sunt
citite gresit.
Inscriptiunea este compusd astf el :
Pomenirea lui Simon din Ghetrat
Fiul lui Simon
Din Mandstirea SI. Tadev

In anul 1193 (= 1744)

La intdiu Mai

Era o joie".
1265. Biserica armeana din Roman pastreazd o evanghelie
de 663 pagini, scrisd pe hartie, in mdrimea 19X 14 X 8, o math'
cu 4 semi-frontispicii si din loc in loc cu ornamente marginale
si legatd cu piele. Evanghelia este scrisd in Cilicia, la mnastirea
Maskevor, de cdtre diaconul Kiracos. Nu se stie cum a ajuns
la Roman. Este rdu pdstrat. Figurile evanghelistilor sunt rupte.
Notita memoriala spuhe :
Scrisu-sa aceastd Evanghelie in manastirea Maskevor din
Cilicia, cu hramul Sfintei Maria si a Sfantului Garabet, de Care
diaconul Kiracos, asupra cererii cdlugdrului Teodos, in anul
1265, catolicos fiind Constantin, sub domnia lui Hetum incoronat
rege al Ciliciei".
A doua notit pomeneste de mesterul care a legat manuscriptul :

Amintiti-vd de leLatorul acesteia, de Arakel Hnazantent,

in anul 714 (= 1269).

1281. Mnstirea Armenilor (Monasterium Armenorum"),
data cu tara Armenilor (terra Armenorurn"), se face danie de
catre regele Lalislav IV al Ungariei (1262-1290 , Augustinilor
.
din Gran.
Idem Ladislaus (Cumanus)Monachis Augustinianis Strigonii
terram Armenorum ad monasterium suum, studiorum Theologicorum gratia extendendum donat. Rex Ladislaus 1V-tus donat
Monachis Ordinis Sancti Augustini in Monasterio Sanctae Annae

www.dacoromanica.ro

73

de Strigonio pro oedificatione seu potius extensione monasterii

terram Armenorum, Kunchilmio comiti antea promissam, usque
ad terram capituli Strigoniensis et ad aliquas aquas, ut studium
Theologicum ibi alatur anno Domini 1281".
(Georgius Fejer: Codicis Diplomatici" Tom. V. vol. III p. 77).

1299. Armenii din Ani care trecuser in anul 1239 in Tataristan, neputand suporta jugul Ttarilor au pornit spre Caffa
(Crimeea) unde dominau Genovezii. In aceastd privinta Parintele
Pdjiskian pomeneste memoriul unui ceaslov :

Cei cari au venit la Aksara, ludnd consimtmntul Hanului tatar au stat acolo putin timp, pand in zilele noastre
1299). Dupd ce au lost prigoniti de catre Tatari, au
(748
trimis soli in Crimeea, la printul genovezilor, care locuia la
Franghisar in Teodosia. Dupd o conventie cu printul din Teodosia, au pornit din Aksara notabili, nobili si poporul de jos, si
dnd lupta cu 'Mull, au ajuns la Crimeea, unde locuesc la
Teodosia". (Ccilcitoria in Polonia, p. 84).
Aceasta colonie armeand a pstrat mult timp legatura
strnsd cu Armenii din Moldova.
,,Armenii din Calla treceau la Cracovia si Lemberg, ()data
Cu intemeierea, la jumtatea veacului al XIV-Iea, a acestor orase
In Galitia anexatd de Casimir cel Mare, si de aci in Camenita,
In Moldova, in epoca intdielor inceputuri ale principatului"
(N. Iorga. O paralelei istoricei, p, 62.63).
H. Dj. Siruni

www.dacoromanica.ro

-FIGURI DE ARMENUN VIATA ROMANEASCA

Abgar Baltazar pictor i critic de art

La 27. Septembrie 1909 se stinge din viajd Abgar Baltazar,

In varstd de 29 de ani.
Ndseut in Bucuresti, Baltazar invatd la Scoala Comunald
Caimata, urmeazd cursul secundar la Gimnaziul Cantemir Vodd,
trece apoi la Scoala superioard de Arte-frumoase, pe care o
termind facand studii (dada serioase. u neglijeazft ..studiile
liceale, pe care le urmeazd in particular, apoi paslonandu-se de.

arta veche bisericeased, i desvoltd cultura in aceastd directie,

dand dovezi de vdditd eruditie in operile si scrierile .sale.
O frumdasd cillturd generald impodobeste talentul innascut
al acestui valoros artist. Viata sa se scurge in mimed, i in
ambianta intelectuald a Capitalei; e una din figurile .proeminente
ale tineretului. Cercetedza serios arta trecutului, studiazd pe
modernii din Aims si in afard de neared-rile sale originate in
mestesugul pictoricesc, dontribue cu esseuri si cronici la promovarea vietii artistice.
Opera sa picturald este cantitativ mica, deoarece moare
tnr dupd prima sa expOzitie. In garb.' de muzeul Simu i la
Toma Stelian, se pot vedea cate-va picturi interesante in -colectiile particulare (Dr. Severeanu, Lazar Mtin' teanu, Al. Rascanu,
Onic Zambacciari, Paucker, la fratele pictoruliii, etc.)
Lucrdri de ale lui Baltazar au ajuns Si, la Paris unde se
gdsese cate.-va panouri decorative in colettia Dlui Dr. Dieulafoy.
.

Acele modeste Olin din Muzeul Simu, ne dau mdsura

www.dacoromanica.ro

75

calitatilor acestui artist. Armonie sobra dar nobila, calitate grasa

si transparenta a materiei picturale, vigoare in tusa, care ia larg
forme inchegate, in tot ce picteaz tanarul artist rasuna carac.
terul unei arte probe si distinse.
Dar ceiace e exceptional la acest artist si ramane pana
astazi unic in plastica noastra, este talentul sail specific pentru
arta decorativa. Aci vorbeste si rasa. In arta lui Baltazar, are
ecou traditia mesterilor anonimi, care ne-au lasat acele minunate
frize decorative ale bisericelor din Armenia ; din compozitiile
decorative ale lui Baltazar se desprinde sentimentul si ingenio-

zitatea grafica pe care o aveau artistii de alta data din rasa sa

cari au lucrat acele frumoase inscriptimi si enluminuri ; sentimentul de coloare, subtilitatile cromatice, suavitatea nuantelor

le avea in sange, doar de secole Armenii se indeletniceau cu

arta aplicata la covoare, scoarte si tesaturi.
Dar Baltazar nu s'a multumit cu acele daruri innscute si
cu acele aptitudini ce in public se califica drept etalent ; pictorul nostru constient de menirea artei, a perseverat in studiu
5i $i-a cultivat aplicatia, spre o arta de creatie culta.
In decorativ deci posibilitatile lui Baltazar au fost mari si
cu ce ne-a ramas, desi incercari de tinerete, Baltazar ramane
un precursor in arta noastra decorativa moderna
SA' ne gandim numai la ce era in 1907 la noi $i aiurea.
Deabia in preajma razboiului european, teatrul i baletul
rus, au starnit in toata lumea acea efervescenta de arta decorativ; apoi expresionismul si cubismul au determinat icel impuls
decorativ in toate domeniile artei pure ca si in cea aplicata,
abia dupa marele razboiu; asa ea incercarile lui Baltazar capata
o valoare mai mare, privite in prisma conditiunilor depe vremuri.
Asta'zi ca si eri, ca i in toate timpurile de altfel, mediccritatile reusesc mai usor si se bucura de favoare i protectie.
Artislul adevarat, constient si demn, e ingradit de preocuparile
sale, apare desarmat si stangaciu in societate, nu circula si nu
poate raspunde exigentelor mondene.
Fratele pictorului mi-a povestit neplacerile ce le intampina
Baltazar; mi-a explicat cum a pierdut prilejul unui concurs la o
catedra de arta decorativa la Belle Arte, cum invidiosii au hide-

partat in noaptea de ajun a concursului lucrarile prezentate de

Baltazar, care au disparut si nu s'au putut gasi, decat abia dupa
concurs etc. etc.

www.dacoromanica.ro

76

Abgar Baltazar a lost unul din primii si cei mai de seama

cronicari de arta plasticd, care au ridicat nivelul scrierilor de
arta, pastrand terenul obiectiv al conditiunilor si calittilor de
creatie, impartasind cetitorilor pdreri sustinute intotdeauna cu
argumente technice si estetice.
In Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice", Baltazar
publica in anul 1908: Frescurile de la Hurezi, apoi Paraclisul
Metropolitan din Bucuresti, Frescurile de la Coltea, toate contributiuni insemnate la arta bisericeasca.
D-1 Profesor Nicolae lorga scrie in anul 1908 in eNeamul
Roma nescp : ,,Pictorul Baltazar da atentie cuvenit minunatelor
frescuri de la Coltea, pe care desigur ca nici zece Bucuresteni
nu le-au privit cum trebue. Pictorul f3altazar scrie bine".
Prin 19J8 si 1909, colaboreazd des la revista ieseana Viata
Roma' neascd", publicand studii originale i foarte interesante :
Stilul romanesca, ,,Arta populara in decoratia bisericeasca",
Bizantinii in decorativ" etc.
Colaboreaza la Convorbirile Literare" unde publica: Influentele straine in Decoratia National", Note iconologice",
Decoratia pridvoarelor din vechile Biserici Bucurestene" etc.
Valoarea acestor lucrari este evidenta si formeaza cu foarte
putinele eseuri din acele vremuri inceputurile unei critici culte
in arta noastra plastica.
Tot in Viata Roma neascii" publica sub pseudonim, cronici asupra expozitiilor de art bucurestene. Acele cronici raman
ca nite profetii, cad daca astdzi Lukian, Petrascu, lser s'au
impus in consideratia amatorilor de arta, pe vremuri acesti artisti daca nu erau cu totul inlaturati erau totusi adumbriti de
unele mediocritati ce se bucurau de favoarea generald.
Sunt pagini loarte obiectiv scrise asupra pictorilor Voinescu, Aricescu, Strambu, Alexandru Satmari, etc. favoritii de
alta data, apusi asta-zi.
Viata Roma' 'teased" din 1908, iata ce scrie Baltazar sub
pseudonimul Spiridon Antonescu despre unii din artistii nostrii
In

Luktan. Multa simtire in toate acele Flori" din panoul

D-Iui Lukian. Am adinirat Garoafele" de admirabila fragezime
si de viu colorit incant'ator. Nu stiu cum, cand privesti op( ra lui
Lukian, ai perfect aceiasi senzatie ca dinaintea panzelor lui
Grigorescu. Simti ca esti in fata unui artist, care nu te minte

www.dacoromanica.ro

77

cu idei imprumutate, cu culori intalnite si la altii si mai cu searnd

cu subiecte pentru care vezi bine, cd nu i-a tresdrit o clipd

firea. E numai natura, in simplicitatea si mretia ei, pe care o
prinde un artist ce o intelege si mai cu seamd o iubeste".
Suntem in epoca in care Lukian nu vinde nimic si neputand

plti china pentru sala de expozitie de la Ateneu, lasd amanet

tablourile sale.

Petrwu. E un 2rtist cum putini sunt la noi... E un de

vrat artist, care nu prea se sinchiseste de ceia ce-i place
publicului... !mi place acest artist mai ales ca,' printre putinii
care se ingrijesc ca ceia ce fac sd fie fAcut dintr'o convingere
proprie, iar nu din ceia ce vezi cd face altul".
ser. Sa.' retinem numele lui Iser ca unul ce reprezintd
o lature noud a picturei noastre, cu totul necunoscutd publicului
nostru... ca un epigramist cu duh, Iser redd in cate-va linii si
tonuri unele tipuri etc...". Era In 1908, Iser tocmai debutase ca
desenator si caricaturist.
Aprecien i juste asupra lui Steriady, o recenzie obiectivd
asupra lui te fan Popesca, explicand mestesugul si maniera
acestui pictor, influentele sale pariziene din Cottet, Lucien Simon.
far despre Aricescu scrie : Nu ril'am impacat nici o data cu
panzele acestui amator, cdci e opera' de amator ceia ce face
D-1 Aricescu, care n'a inteles sensul adevratei arte".
Despre Al. Satinan i are caracterizari juste ; extragem din

cronicd : Pare cd se distreaz, pare cd tine ca ceia ce face,

ceia ce reprezinta in opera sa, s nu-1 coste prea mult energie
sufleteascd, de unde i lipsa unui interes superior in arta sa".
Observatiunile f Acute lui Strambu, pot fi un indreptar pentru toti mestesugarii abili din toate timpurile ; iatd ce scrie Baltazar :D-1 Strambulescu e un pictor in cel mai complect inteles
al cuvantului, hied unul constiincios, poate cel mai constiincios
dintre toti pictorii nostrii etc MA tem insa ca abuzul ce-1 face
D-sa urmdrind cat mai scrupulos aceste insusiri, fdr sd observe
caracterul lucrurilor, Il va conduce cu vremea la un manierism
academic.. etc.".
Astd-zi ori-ce neofit in ale plasticei va intelege mai usor
cele scrise de Baltazar si-i va da dreptate.
Calea spre intelegere a adeva'ratei arte a lost netezit de
unii artisti de valoare si de cati-va cronicari pregtiti, printre
cari se prenumard in primul rand Abgar Baltazar.
www.dacoromanica.ro

78

Ca incheiere reproducem din studiul Stilul Romanesc"

urmatoarele randuri :

Stilurile traesc din elemente imprumutate alipite insa la

forme din nou create...".
Pe un fond national sa se wze o compozitiune decorativa noua, care sa corespunda principiilor stricte de arta, o arta
aa cum o tnteleg artitii timpurilor noastre, adica o arta cu
proportii, cu armonii i mai presus de toate, cu originalitate".
K. H. Zambaccian

www.dacoromanica.ro

IZVOARE ARMENESTI DES PRE ISTORIA TARILOR ROMANE

Manuscrisele armene*ti dela

Academia Romana
Inteo modest incercare de contributie la lmurirea trecutului romanesc prin izvoarele armene5ti, mi-am permis a cerceta
tot ce este necunoscut in autorii armeni, manuscrise si inscriptiuni armene5ti, etc.
In primul rand am scos la iveal, o carte de geografie scrisa
de un Calugar armean din congregatia Mechitari5tilor, Par. Hugas
Ingigian, a crui lucrare comunicata de noi, a fost publicat de
catre Academia Roman in seria memoriilor sectiunei istorice
(Mcirturii armenqti despre Romani: Valahia i Moldova, Eialetele guvernate de principii strinim, de Par. Hugas Ingigian
(1758-1843). Cu o prefat de H. Dj. Sirouni, seria III. Tomul
IX, mem. 8. 1929).
Prin aceast lucrare am dorit s scot in evidenta datele
culese 5i studiate de un istoric si filolog armean de acum 150 ani.

Printr'o alt comunicare am prezentat recent Extrase din

cronica Armenilor din Camenifa", partea I-a (1430-1611), cu
introducere despre legaturile istorice dintre Armenii din Moldova
si din Polonia.

Sunt note 5i insemnari culese din cronicarii armeni din

ora5u1 Camenita, note cari cuprind pe !Lied evenimentele privitoare in special la Armenii din Polonia 5i Moldova, 5i evenimentele politice insemnate ce au avut loc intre anii 1430-1652.
Sunt inc foarte numeroase izvoare armene5ti, nedate
la iveala, care ar fi putut lamuri diferitele puncte neclare
ale istoriei Romanilor.
Scopul acestei reviste va fi pe langa altele, a cercata aceste
izvoare.

www.dacoromanica.ro

80
II

In primul rand vom incerca sa cercetam manuscrisele

armenesti aflate la Academia Romn. Din nefericire, cele cateva manuscrise nu reprezint o mare valoare nici din punct
de vedere al artei caligrafice nici din al vechimei lor, asa cum
de pild ar fi manuscrisele pstrate in Bisericile armene din
Romania, pentru care am dat scurte relatii in articolul .Manuscriptele armenesti din Romania, Revista lstorid, No. 4-6. 1929.
Bucuresti.

Manuscrisele armenesti aflate la Academia Rornana sunt in

numar de opt si anume urmatoarele :

Registru comercial al tut Hagi iVlardiros Caracasian. (1 Aprilie 1818

1 lanuarie 1840).

Un registra comercial, (1 Martie 1816-2 'trite 1817).

Registra comercial al lui Sarchis, fiul lui Mardiros din Rusciuc
tinut la Iasi. (20 Julie 1789-22 August 1813).
4. Un registra comercial (15 August 1826i Mai 1829.
Un registra comercial (25 Mai 1825-13 lulie 1831).
0 carte de rugaciiini de religie catolica, scrisa probabil la Gherla.
Aseztundtzt Cu vointa si incuviintarea obstei Armenilor locuitor
in lasi", cu o prefata si Cu saptezeci de articole, din anul 1840.
8.- Un caiet manuscris, unde sunt culese scrieri despre diferite subiecte de catre Paul (Boghos) Sebastian intre anii 1802 si 1825.
III

Dintre manuscrisele armenesti gasite in sectia manuscriselor orientate din Academic, al optulea este un caiet unde sunt
notate si copiate diferite articole !titre anii 1802 si 1825, in mare
parte armenesti, deasemeni si in alte limbi.
Manuscrisul se compune din 91 de foi (182 pagini), unde
cu aceeas mana sunt notate diferite date istorice, impresii de
calatorie, adrese, copii de pe scrisori, poesii in diferite limbi, etc.
Nu exista nido legatura intre subiectele tratate. Este mai
mult un carnet de note, in care stapanul a notat zi cu zi toate
intamplarile pe care le-au crezut mai importante, mai cu seama
acelea la care a fost prtas sau martor ocular.
In caiet ins nu s'a tinut seam de ordinea cronologica a
intamplarilor. Autorul si a scris notele acolo unde a gasit loe
liber, fail a observa continuitatea paginilor.
Autorul caietului, Paul sau Boghos Sebastian, este un Armean din Constantinopol si omul de incredere al Jul Constantin
Ipsilanti, cu care a venit in Muntenia (si chiar mai inainte de
acesta). Cu aceasta se explid prezenta caietului in aceast tara.
Boghos Sebastian a fost probabil catolic, pentru ca a avut un
www.dacoromanica.ro

81

rol activ, dup cum se vede din notele sale, in intamplrile cad
au avut loc intre Armenii catolici si Mechitaristi : s'a prezentat
chiar Vaticanului.

0 parte din articolele adunate de Boghos Sebastian sunt

note importante, mai cu seam acelea in leglur cu istoria Romnilor, cu diferendul Armenilor catolici si cu alte intamplAr

istorice, sau acelea care cuprind directa notare a chtecelor

populare armene.
Ins" impreunA cu acestea sunt de asemenea diferite articole
amestecate unele cu altele, pe care Sebastian le-a notat in mascrisul sAu.
IV

Aruncnd o privire asupra cuprinsului, gAsim :

Note despre Mihai Sutu, Alexandru Sutu si Constantin Ipsilanti;
la acestea vom reveni separat.
Cantece populare armenesti, pe cari Boghos Sebastian le-a scris
auzindu-le dela stiutori.
Note despre cererile facute pe langa Vatican de catre Boghos
Sebastian pentru ca sa apere pe Arrnenii catolici, in special Congregatia
Mechitaristrlor, de calomniile unui curent filolatin (pp. 6, 6-a, 8-a, 9, 59-a,
t0.) Aceste note intereseaza in special Congregatia Mechitaristilor.
Mara de cantecele populare armenesti sunt i poezii armenesti
(Cantec asupra cadavrului lui Abel, de parintele Manuel Ciacciachian, p.
12; parti din traducerea parintelui Arsen Bagratuni din Virgiliu si Homer
p. 26-a ; un Cantu funerar dedicat lui Anton Diuz de Hovhannes Ezeghian'
p. 30; o poezie de parintele Manuel Ciacciachian cu ocazia alegerii unui
parinte mechitarist, pp. 35-a 36-a).
Un interesan r studiu despre cuvantul inzaculcita, (p. 60-64) care este

un fel de aparare a ritului catolic armean contra denumirii acestuia ca

eretic.

Note despre cativa notabili armeni din Abuseri i Calcuta (p, 12),
Inscriptia de pe piatra de mormant a lui Parsegh Holov, al carui
cavou se gaseste la Roma, in Biserica SI. Maria Egipteanca (p. 56) si pe
care autorul Il numeste infectatorul limbii armene", referindu-se la traducerile facute de dansul.
Sentinta de moarte, cu data de 18 Septembrie 1820, a acelor
Armeni cari au navalit in localul Patriarhiei armene din Constantinopol
7.

pentru ca sa sara asupra Patriarhului, din indenund catolicilor (p. 59).

0 poezie scrisa la 1 Februarie 1818 de catre Boghos Sebastian,
cu ocazia unui zvon raspandit despre reconstituirea regatului Armeniei
(pp. 18, 18-a) despre care voiu avea ocazia sa vorbesc line alta lucrare,
unde vat aduna dovezile gasite de mine in Romania despre incercarile
poporului armean de-asi recapata independenta.

0 anecdota despre Armeanul *ahbaz, fiul poetului Meliczade

din Khoi, care a scris in limba persana (p. 20-a).

Note despre doua neamuri arabe numite Beni-Ali si Henadi (p. 24).

Note istorice in limba turca despre Vahabiti si despre Egipt

(pp. 41-4).

Note despre eroii annuli din tragedia lui Corneille, Polyeucte

(p. 66).

14 0 poezle scrisa de Boghos Sebastian in albumul fiicii principelui

Luden Bonaparte (p. 67-a).

www.dacoromanica.ro

A21

Arta de preparare a vapselei de par, de o preparatie foarte interesanta (p. 13-a).

Regule pentru plecarea postii numite oriental din Viena (p.17).
0 statistica din 1818 despre vitele de Mat vandute (p. 20).
Note despre Vartan din *adali, fiul lui Petru, care a mers pe
jos la Roma in pelerinaj, la 1820 (pp. 25, 25.a).
Despre sentinta de moarte a unei personalitati politice turcesti
(pp. 56-a 57-a).

Acesta este acel Halet Effendi care prigonia de multa vrerne pe

Armenia si pe Grecii din Constantinopol, ajutat fiind de secretarul sau
gasit pedeapsa la 29 August 1819.
evreu Eschel si care la sfarsit
20, Copii de corespondente (pp. 11-a si 27-8), dintre care ultima
este o scrisoare, cu data de 19 Amine 1821, adresata it Son Altesse
Lucien Bonaparte, prince de Canino'.

Adrese pentru corespondcnta, imprastiate in diferite pagini.

Printre acestea sunt adresele principilor, ambasadorilor, episcopilor. etc.,
printre altele : a Son Eminence Monseigneur Ignace, Mtropolite de
Valachie, chevalier de plusieurs ordres, Piso*.

Poezii in turceste, in limba persana, in limba araba, in greceste;

o rugaciune chineza, denumirea zilelor saptamanii in limba haldeiana, un
articol din Coran, note de socoteli, explicatii despre monedele vechi si
contimporane, etc.
V

Caietul lui Boghos Sebastian cuprinde si cateva articole

care intereseaz istoria Romnilor.
Acestea se refer la o serie de intmplri petrecute in cursul

anului 1802 si despre care Boghos Sebastian trebuia s fie in

cunostint, ca omul de incredere al lui Vod-Constantin Ipsilanti
inainte de prima lui urcare pe tron (1 Septembrie 1802) si pe
urm in zilele Domniei acestuia.
Gel mai vechiu document referitor la Istoria Romniei in
caietul lui Boghos Sebastian este din Mai 1802, cand Mihai
*utu al Munteniei se adposteste in Brasov si Sultanul Selim
dA principatul acestuia lui Alexandru *utu al Moldovei (pe care
Sebastian II numeste Aleco Sucio") pentru ca s rpeasa putin
mai tarziu amandoud Principatele de la el.
Boghos Sebastian noteaz urmAtoarele (p. 75): In Mai
1802, and Beiul Mihail Sulu, Voevodul Munteniei, i-a fost team
de prpadul lui Manaf-lbrahim (care cu ordinul lui Pazvant
Osman-Pasa, pornise din Vidin cu 600 de cireti i trecuse la
Calafat si de-acolo, mergand contra Craiovei, imprstia pustietate
in acest oras, adicA in Banatul otoman), beiul Mihail Sutu a fugit
in Transilvania, in micul oras numit Brasov. Atunci Sultanul
Selim l'a numit pe vrul beiului, Mihail Aleco Sulu, care pe
atunci era Domn al Moldovei, ca Domn al Moldovei si al Munteniei in acelasi timp, promitndu-i c, dac va sluji credincios,
-

www.dacoromanica.ro

In sCurt timp it .va numi acolo unde-i va plcea beiului Alecu

Sutu. Ins dupa trei luni nu numai el i-a luat Muntenia numind pe beiul nostru Constantin Ipsilanti ca Domn al Munteniei,
dar nu i-a lsat nici Moldova, incredintnd Domnia Moldovei
beiului Mursal (Moruzi) Alexandrull.
lat i decretul Sultanului prin care Alexandru Sutu era
numit Domn al Moldovei si al Munteniei. Boghoi Sebastian pune
mai la Vale (p. 74) hati-humaiunul Sultanului, pe turceste, a carpi
*traducere este : Tu, care esti Voevodul Iflacului (Valahia) si al.
Bogdaniei (Moldova), serviciul tau nu se pierde pe lang domniamea imperiala ; s te vad : guverneaza in mod intelept cele cloud
tri, pentru ca sa-ti dau s conducii din aseste dou tail, pe aceia

pe care tu o ,preferr.
A doua nota a lui Boghos Sebastian, se rgfera la calltoria
lui din COnstantinopol spre Muntenia, trimis fiind de Doninul
sate COnstantin Ipsilanti. In aceasta not. (p. 10) spune :
Aceasta era prima mea calatorie, plecand din Constanti-

nopol. Era a doua oar and s'a fcut Dsomn beinl meu Constantin - Ipsilanti, fiind numit Voevod al Munteniei la 11 AugUst
1802, si m'a Wines inainte pe mine ca ajiitor de :caimacam la
-Banul lordachi Mavrocordat. Cu mine .era de asemeni fratele
meu Capriel (Omit), celebi Costachi Cozoni, Hagop, servitorul
met' angortan, i Gargic Enchieu.
In alta parte Boghos Sebastian descrie o vizit pe care a
facut-o in 1802, Id sfrsitul lui Septembrie, la Rftsciuc in numete lui Constantin Ipsilanti, i despre care scrie (p. 9):
.La 1802, l sfarsitul lui _Septembre, am ajuns la Rusciuc,
pentru .ca, dln partea beiului meu, Domnul Munteniei Constantin

Ipsilanti, sa cer bani de imprumut de la Aga Tersenecli-oglu

Ismail. Domnul cerea 500 de pungi 'de am de la acelasi Ag
Tersenecli-oglu Ismall pentru- ca sA poata plati soldatilor solda
de trei mii de pungi aur. Aceasta .solda era datoare s'o plateasca
Muntenia acelor sbldati (otomani) cari sunt pusi de stapanke
spre a o apara de muhaftzul Vidinului, Pazvantoglu OsmanPasa, care se revoltase contra Statului (otoman). M'am dus la
numitul Ismail-Aga si 1-am convins. Irma el mi-a promis numai

250 de .pungi de aur imprumut,1 pe care ni lea si dat. Atunci

am scris adevrul Domnului meu, care era in drum spre Mun-

www.dacoromanica.ro

841

tenia. Cnd a ajuns la satul Sarsinlar din aproprierea Silistrei,

Domnul meu s'a intAlnit cu Tersenicli-oglu si a discutat cu el'',
-

Pe aceiasi pagin este pus o scriere in limba turd, pe

care Boghos Sebastian a copiat-o, gAsind-o numai pe jumtate.
M`ria Ta,
*Conform prea-plecatei mete scrieri, pe care am trimis-o
Mriei Voastre, dud ma prezintam pentru a doua oar cu scrisoarea caimacamului vostru la Tersenicli-zad, acesta din urmA,
chemnd pe administratorul stt Chios-Ahmed-Efendi si pe sfetnicul su, Manug,*) prin intermediul acestora a promis s'a" dea
junfatate din sumAg.

In alt parte (p. 10 a) Boghos Sebastian descrie trecerea

sa peste DunAre spre Muntenia, probabil la intoarcerea sa din
Rusciuc.
Septembre 1802. Gaud treceam DunArea de la Rasova,
sUbasa Rasovei, mi-a pus la dispositie pe un beoliuc-basi (d-

pitan) numit Mustaft care avea cu el patru soldati, pentru ca

sA ne tread in sigurant prin pAdurea numit Balta din Muntenia in fat cu Rasavat (--- Rasova) si sh ne dud pAn in satul
Piatra (= Piva Pietrei). Aceast Odure era foarte mlAstinoas
si bogat in copaci de brazi. Lungimea pAdurii, era de cloud ju-

mat* pan" la patri ore'.

' (Boghos Sebastian notead aici si un cntec in limba turd
pe care numitul Mustaf II anti in timpul mersului).
H. Dj. Siruni
-

*) Acest Manug, amintit in ultima nota, este acel Manuc-beiu care

a fost unul din emisarii intrebuintgi la incheierea tratatului din Bucuresti
In 1812, dintre Rusi si Turci. Dupa familie, el se numea Mirzaian, lar nu'ride de botez era Emanoil, pe armeneste Manuc. Hotelul Dacia din Bucuresti, odinioara Hanul lui Manuc, se numia astfel, fiind prcprietatea lui
(Biografia lui Manug-Beiu, Viena, Impr. Mechitaristilor, 1890).
De asemeni acest Manug-beiu e acela care a jucat un mare rol de
comerciant in aceste doua tari romanesti si dupa cum se spun in biografia lui Grigore Bulucliu,-ed Academia Romana (Bucuresti, 1914, p.
24), avea dreptul de a cumpara pamant in Muntenia, precum chiar cum,
prase de curand vre-o cati-va munti in regiunea Predealului.

www.dacoromanica.ro

CE! DISPARUTI

Gheorghe Ba15
Duminic5, 23 Septembrie 1934, .a incetat din vieaa inginerul Gheorghe Bals, membru al Academiei Romane, presedinte
al Crucii Rosii Rotnane si vice-presednte al Comisintiii monumentelor istorice.

Prin martea lui, atat de timpurie, nu numai cA dispare

un reprezentant al uneia dintre cele Mai de seam familii boeresti deli noi, ci si acel al intelectualitatii romanesti.
Fiu al lui Alecu Bals, unul dintre cei mai mari latifundiari ai timpului, s'a rascut In anul 1868. Dup ce - a studiat
ingineria In Elvetia,
la Lausanne sI la Zrich,
Ghebrghe
Bals a facut parte din echipa de ingineri cari sub conducerea
lui Anghel Saligny, au construit po- dul dela. Cernavoda irul
dela Tuzla.

In deosebi s'a remarcat prin proectele sale pentru serviciul

technic al Directiunii sanitare de pe_ lang" Ministerul de Interne,

dovedind mula pricepere, betace nu se putea .explica deck prin

:...unosterea adand a destinatiei reale a acelor construCtii.
In felul actsta el a dtvenit, chiar In calittea sa de inginer, un colaborator pretibs al profeso:ruluf Cantacuzino. Apropierea de -acesta l'a acut sA clevin i s faman tot timpul in
urm, unul din factorii efectivi la conducerea societatii pentru
profilaxia tuberculozei.

ln afar de lucrarile dela Directia sanitark BaIs mai

executat o serie de lucari ce privesc irigatiunile dela noi..Unele
din ele au fost -publicate in revistele Agrarul"
In ,,Buletinul
societkii polittchnice" de prin Anil 1903-1905.
Aceeact insa Ii ridica mai -presus de tOate preocuparile
sale stiintifice, sunt studiile sale in dorneniui istoriei artelor .si
in special al arhifeCturii romanesti: Pentru ca s determine originile acesteia, a trebuit s studieze intAiu de toate mourn en-

www.dacoromanica.ro

86

tele prototip din peninsula balcanicg. Printre

notgm:

aceste studii

1. 0 oizit la cetteva biserici din Serbia, Bu cure sti; 1911.

9. 0 bisericii a lur:Radu cel Mare i Serbia la Lopufnia,
Bucuresti, 1912.

Notite despre arhitectura St-lul Munte, Bucuresti 1913,

Mei net stirea din Nicipole, Bucuresti. 1915,

BogdanSerai, 1916, si altele.

Ceva mai tarziu, in volumul L'art roumain, scris in colaborare cu d-1 lorga, Bals a argtat in linii mari, evolutia arhitecturii moldovenesti, temg asupra creia a revenit mai tarziu
in cele trei volume de o important capitala pentru cunoasterea
arhitecturii bisericesti din Moldova :
1. Bisericile lui stefan cel Mare.
'2. Bisericile moldoveneA din veacul al XVI-lea;
3. Bisericile moldovene$ti din vea curile al XVII ci al XVIII-lea.

Metoda si cunostinlele extrem de bogate, acumulate ani

dearandul prin exercitiul constant al studiilor sale mai ales prin
tgrile strgine in care se ducea de mai multe ori pe an, sunt o
pild vie pentru oricine ar vrea ea' le urmeze. Toate acestea se
resimt in special in ultimele sale volume. Nu ggsim in ele nici
o concluzie surprinzAsoare, ci toate sunt firesti, tocmai pentru
cg sunt niste rezultante ale unor preatiri bine analizate si documentate. Astf el, logica lui de cercettor era foarte prudent.
Timid Orin caracter, modest frg seaman, Bals prin natura acestor insusiri destsura elementele arhitectonice in studiu asa
fe!, in cat constatarea legaturilor intre ele pgrea evident.
In privinta aceasta este caracteristicg atitudinea ce a lug, o
NO de arhitectura armeneascg sub aspectul influentilor ce le-a
exercitat fatg de cea romaneascg.
,

Se stie, cate incercgri s'au facut de diversi cercetgtori pentru

dovedirea influentei arhitecturii armenesti religioase asupra monumentelor similare din Europa. Exist, in privinta aceasta, o
serie de studii, care de care mai interesante. Polemicile in jurul
lor s'au tinut lant Sunt prea cunoscute atacurile contra lui
Strzygowski in leggturg cu teoriile sale izvorate din studiul arhitecturii armenesti in tara de origin. Strzygowski insg este un
revolutionar: concluziile sale par cate ()data surprinzatoare.
La

Bals,

dimpotriv, gsim pentru

fiecare

www.dacoromanica.ro

idee - concluzie

87_

propus, cAte un element aparte, descoperit .cu migAlosehia ca-

racteristic lui, msurat 5i pus alturi de elementul. corespunztor Incontestabil originar al arhitecturii armenesti.
In privinta aceaSta notm In deosebi studiile sale cSur une
particularit des ',oaks moldaves, Bucuresti, 1925, communicat
celui de 'al 11-lea congres de studii bizantine din Bucuresti, si
influences armniennes et giorgiennes sur l'architecture roumainem ,
13ticuresti, 1931, comunicat celui de al treilea congres din
Athena.

In linii generale, Bals constatase inc in- studiul su O

,izitei la unele biserici din Serbia" influenta indirect a arhitecturii armenesti asupra celei romnesti prin intermediul Serbiei
a crei biserica din Vozia e un excelent ,exemplu. Asemenea d. arhitect Ghika-BudeSti arAtase atari influente asupra artei muntenesti.

lata la ce se reduc concluziile lui Bals.

Ca documente caracteristice "ale bisericilor muntenesti sunt
arcaturile de be fatadele lor, cari dateazA din sec. XVI pan la
sec. al XIX-lea. Ele sunt in plin -centru si de secliune semicircular, simple, duble si triple, toate pur decorative, Mil' de nici
un rol constructiv. Simi dispuse pe fatad sau pe dou tinduri,
sau numai pe partea ei superioar. Pentru primele serveste de
exemplu mn'stirea Dealului, pentru cel de al doilea tip mnstirea din Arges, la Curtea Domnease din TArgoviste,1a Metropolia din Bucuresti, la Vkresti etc. Aceste elemente decorative
au mai multe variatii. Or, trstura caracteristia a bisericilor
armenesti
spune Bals
sunt tocmai arcaturile aOlicate, sustinute de colonete subtiri de sectiune semicirculare. Ca exemple,
el d Sf. Bartolomeus. Ca si in arhitectura armeneasc5, elementul
acesta este pur decorativ in cea romneasc. 'Se remarcA in
special faptul cA acest element pur decorativ trece si peste unghiul constructiei, ceeace se constat la biserica din Arges, precum si la atatea altele construite mai tarziu.
Se mai adaogg la aceste constatri
aparatul in care e
aranjat' piatra tlat, care, deasemenea, nu tine seam de ,arc.
Aceast caracteristic a arhitecturii armenesti apropie de ea si
mai mult arhitectura mnstirii Dealului si a celei din Arges.
O alt caracteristicA a bisericilor din Muntenia -- si care
isi are origina in. Armenia
este profilul soclului.. Ca exemple
de comparatie el d catedrala. SI. Origore in Ani, Sf.
1

miadzin

i allele,

www.dacoromanica.ro

- 88

Un alt element de influent, il formeaz corniza mediana

In forma de toriad5, care se .constat la Arge si care nu mai
exista, dedt In Armenia si In regiunile cari au suportat influentele acesteia, ca Georgia', pe deoparte, si Kurdistanul pe de alta,
precum si regiunile de arta- seldjuchida si turca, regiuni ce s'au
inspirat, si s'au imprumutat atat de mult din arta armeneasca.
O lista intreag 'de monumente si prezentarea lor in fotografii si relevee intresc aceste constatri.
O alta trsatura a arhitecturii armenesti
broderia pietrei
sculptat
este si ea nu mai putin frecvent In arhitectura bisericilor muntenesti, in general si cu privire la acele de pe cadrul
ferestrelor si al rozetelor. Un studiu amnuntit al elementelor
acestor ornamente, 6 caracteristic felului lui Bals de a ptrunde
o idee. Si dad
spune Bals
noi nu gsim peste tot in
aceste elemente o perfecta asemnare, aceasta este tocmai caracteristic artei ornamentale, de a nu copia niciodat un motiv, ci
a-1 face SA. varieze infinit, creindu se mii de variatiuni asupra
unei teme date. Gradul de reusit e o dovada de virtuozitate si
de talent.
Astfel de ornamente, inirebuintate in papourile fatadelor,
precum si in incadramentele, ferestrelor [la Sf. Grigore din Ani,
se Intilnesc la mbstirea Dealului, ca incadrament de inscriptie
sau baza, a turlei Pantocra.torului la Arges. Nu numai acestea,
ci aproape toate elementele decorative din Curtea-de-Arges
Deal indica aceias origin din Armenia, precum si regiunile a
caror arta a fost influentata de arta acesteia.
Faptul acesta l'a facut pe Bals sa admita ea arhiteCtul dela
Curtea de-Arges
mesterul Manole
nu numai ea trebue sa
fi tunoscut bine arta decorativ a Caucazului, ci trebue sa fi fost
chiar armean, sau georgian, emigrat In Constantinopol, de unde
ar fi fost invitat de Neagoe.
Elementele decorative ale bisericii- din Curtea.de-Arges au
servit mutt tirrip ca elemente de inspiratie- i s'au pstrat pAna
tArziu de tot, In traditia arhitecturii bisericii muntenesti.
In secolul al XVII lea inflnenta arhitecturii armenesti se
resimte nu numai In privinta bisericilor, ci si in acea a construetiunilor -civile. Ca exemplu Bals da biserica (1646). si casa din
Golesti (1640); in care gashn incadrimente cu ornamente de
_

*) El a fost tnintapl rhitectului Slum", nAscut arfnean, dar turcit

in oastea ienicerilor din care facea parte.

www.dacoromanica.ro

89

sectiune curba si nu tratate prin planuri inchinate, caracteristice

traditiunii bizantine.
Aceasta cu privire la Muntenia.
In Moldova insa, influenta arhitecturii armenesti s'a resimtit
mai putin, cu toate ca' Armenii au jucat aci un rol mai insemnat,
de cat in Muntenia. De alta parte, elementele de influent armeneasca, sunt aci mai putin evidente si studiul lor cere mai multa
atentiune. Ca o caracteristica speciala a bisericilor moldovenesti
anume arcurile care reduc diametrul cupolei,
spune Bals,
ea a ptruns In Moldova din Iran prin intermediul Armenilor.
Arcadele false, de sectiuni semicirculare aplicate pe fatadele bisericilor, se Intalnesc de asemenea In Moldova, incepand din
secolul al XVI-lea. Oarecare particularitate, spre deosebire de
bisericile din Muntenia, prezinta corniza mediana In forma de
cablu intrebuintat In felul in care 11 intalnim atat in chenarele
manuscriselor armenesti si romanesti, cat si in incadramentele
inscriptiilor tombale. lar daca intrebuintarea acestui ornament in
arhitectura moldoveneasca nu este adequata celei din izvoarele
de inspiratii armenesti
variind formele
elementul principal
al formei ratnane, totusi, acelas.
Acest element decorativ devine caracteristic bisericilor moldovenesti mai ales in secolul al XVII-lea, and II Intalnim in
numeroase biserici, inclusiv Trei Ierarhi.
In sfarsit, la toate acestea Bats mai adaoga forma crucilor
sculplate In stilul caracteristic armenesc sau georgian, precum
ornamentele in relief ce formeaza incadramentele ferestrelor,
executate in stilul caracteristic armenesc sau georgian, ceeace
constatam la biserica din Dolhestii-Mari, din secolul al XV-lea,
dela incadramentul ferestrelor palaimprumutat spune Bals
tului fratelui celei de a doua sotii a lui Stefan cel Mare,
Maria de Mangup, din Crimeia. Or, aceste ornamente sunt
armenesti.

La toate acestea Bals adaoga, conchizand, c elementele

arhitecturii armenesti, ptrunse si Inradkinate In arhitectura romneasca, sunt trainice Inca' astazi In arhitectura romaneasca; ele
sunt de intrebuintare curenta, atat de artisti si arhitecti, cat si
mai ales de desenatori, cari cauta in adncul secolelor trecute
elementele unei primaveri a artei romanesti.
*

www.dacoromanica.ro

90

and lute seara de toamna aurie a anului 1932 ma plimbam cu Bals printre strzile Ravennei, reflectnd asupra unor
monumente de adanca inspiratie armenease, afltoare la Ravenna,

am aflat dela dansul ca plnuia nc. in tinerete sa se dedice

studiului arhitecturii armenesti, ca se pregtise in preajma marelui
rzboi sa plece in At menia. Nu prsia nici acum ideea s piece
in Armenia. Se interesa de modalitatile de transport si se ingrozea la gandul di marea parte a monumentelor arhitecturii arme-

nesti se an la actuala Turcie, putin de tot ospitaliera, mai ales

cand e vorba de studiul vestigiilor unor popoare ce nu stint de
aceiasi origina cu Turcii.
Scopul clatoriei nu era atat constatarea elementelor de
influenta a arhitecturii armenesti asupra celei romanesti, cat un
sir de studti ample asupra arhitecturii armenesti propriu zise.
O seama de probleme ce-si pusese ca un rezultat al cercetarii
minutioase i constiincioase a studiilor aparute, at-Ma cat de
antic patrunsese Bals arhitectura armeneasca nu numai in liniile
ei largi, ci i in cele mai mici amanunte ale er: Altul In locul
lui, ar fi pornit cu o seam de teorii noui. Bals Ins cu greu
pronunta un cuvant de care nu era sigur. Caci pentru a fi sigur
de ceva, trebue s cunosti cat mai multe; nu numai aceeace au
invgat altii.
Ci soarta a vrut ca el sa piece dintre noi si cu el si ideile

atat de bine

Incoltite, dar nelnp'rtasite,

asupra

arhitecturii

armenesti.

Grigore M. Avakian
Doctor tn Litere

www.dacoromanica.ro

ARMENII IN VIATA ALTOR POPOARE

Rouben Mamoulian regisorul inovator

Cinematograful, din simpla descoperire stiintifica, a devenit
In rastimp de 40 ani o arta tot atat de iubita, detestata sau
discutata, ca toate celelalte arte, cari au precedat-o in economia
estetica a lumii noastre. Ba chiar se scrie astzi despre aceasta
add, mai mult decat se scrie despre teatru sau poezie. Nu numai
despre filme si vedete, despre cinematograful ca arta ci si despre
creatorii principali ai acestei arte. Despre regizori. Acestia apar
ca niste adevarati demiurgi ai unei noui vieli, imprimdnd pe
pelicula, cu ajutorul unei technici complicate, o viziune anumita.
De capacitatea artistica a regizorului depinde valoarea artistica
a filmului. Impartit intre imperative estetice i sugestii sau obligaii comerciale, regizorul se vede adesea constrns sd tradeze

arta, s'o trivializeze. Cei cari au reusit sa inalte cinematograful

pe un plan de arta, se pot numara pe degete. Printre ei, se
situiaza, conturndu-se mai luminos cu fiece nou film, Rouben
Mamoulian.

Nu vom povesti aici viaa lui ratacitoare. Ne vom multumi

sa-i caracterizam opera, Il vedem pornit din Armenia sa cucereasca lumea, razbind cu greu din ara in ara, peste mari si
taxi, pan in America marilor surprize. Omul acesta s'a strecurat
printre straini, depandndu-si printre aventuri, cari Wild indoiala
l'au fecundat i l'au cant, visul su, filmul lui interior. Acest
film s'a desfasurat si s'a imboggit dealungul calatoriei sale si
atunci cdnd la Hollywood, Rouben Mamoulian si-a impus vointa
tut artistica direc,torilor de productie, i- a fost lesne sa rupa din
filmul sau interior cdteva mii de metri de pelicula pentru a satisface cu vdrf i indesat lacomia spectatorului de cinema. Mawww.dacoromanica.ro

92

moulian nu se putea prezenta Ins lumii in debutant ovgitor,

in ucenic i imitator al cutdrui sau cutdrui mare regizor. Primul
lui film trebuia sd insemne o cucerire definitivg, o strdlucit
victorie artisticg. Orgoliul lui i dicta aceasta. Intuiti lui i ajutd
sd descopere doud talente noui, cloud revelatii pentru ecran :
Fredrich March 0 Miryam Hopkins. Regizorul -trebuia sd .se
simtd fiber sd-0 foloseascd, dupg vointd 0 In limitele economiei
rolurilr, actorii. Subiec-tul filmului il gdsise in nuvela lui Ste-

venson: Strania aventurd a Domnului Jekyll i a Doctorului

Hyde. Acest film care a lannt o .vedet masculind, una femening 0 un iegizor, s'a numit Bestia. Filinuf a fost lucrat cu un
admirabil instinct cinematografic.. Fie- care imagine insemna un
sentiment, o ideie. Nimic superfluu. Nici o insistentd supArgtoare.
Ca spectator te abandonezi treg realitatii f ihnului, inteatt era

aceastd realitate de imediatd: Erau momente de-o atat de concentratd emotie, incat aceastd emotie te coplqea pand a deveni
intolerabil Momentele se Inldntuiau firesc, actiunea crescnd
Intr'un ritM: perfect. Jocul acela atat de difiGil al dedubldrii eroului,.transformarile,- masca lui Frederich March, efectele de
umbra i fuming, dovedeau prezenta i vigil.enta ochiului unui
regizor, care astdzi este celebrul Rouben Mamoulian. Din aceasta
izbancld a unui om, izbanda i a artei cinematogrfice, derivd
toate celelalte victorii care i-au urmat. Love' me to night (Iu!-

be0e-md asta noapte) ne-a oferit pa gini, rare de humor 0 un

Maurice- Chevalier inedit ; Song -of songs (Voluptate) ne-a 'Mfg' -

tipt o Marlene Dietrich mai interiorizatd, mai putin deslAntuit

sensualice0e. Greta Garbo, sub privegherea lui Mamoulian in
Regina Cristina, a reu0t sd anihileze aproape trei secoli, trdind
aevea, emotionant de veridic, aventura reginei suedeze. Iar in
ultimul timp, Invierea, dupd romanul lui TOlstoi, chiar daca n'a
lost o evocare tocmai ruseascd a unei lumi tolstoiene, a reinviat
amplu i patetic romanul a doi iindragostiti, Ana Sten 0 Fredric
i irnplinitor al regiMarch, transfigurali de ophiul indemnator
,

zorului.

Pentru a complecta brelanul, trebuie sd addogam i filmele

We live again" (Trgim din nou) i Becky Scharp", in care,
la ritmul imaginilor Mamoulian uneVe ritmica, culorilor, deschizand astfel drumuri noui i posibi1iti nea0eptate de creatie.
E suficient, cred, sd amintim aPeasta pelt, ca sd realizgm
.ce inseamnd Rouben Mamoulian pentru arta cinematografic,
-

www.dacoromanica.ro

93

Aceast a saptea arta este in build parte insa, o arta colectiv

si anonirna. Asa se explica faptul ca cele mai bune filme sunt
cele americane si rusesti. Cci Americanii i Rusii stiu sa colaboreze, s..si sacrifice la nevoie micile lor vanitati pentru ca sa
creeze opere mari, opere cari inghit -lard mari recompense munca

attora. Nu e mai putin adevarat ins ca din munca quasianonima a studiourilor, se detaseaza, in lumina publicitatii si in
glorie, ateva nume. Printre acestea vei gasi i valori artistice.
Sunt inteadevar genii actoricesti cari merita nimbul pe care-I
poartd. Adevaratii creatori ai artei cinematografice- regizorii -sunt mai putin rasfatati. E mai bine asa. Once succes prea galagios poate deveni nefast. Rouben Mamoulian e mai putin popular ca Frederic March, pe care Fa lansat, nu fara a se fi bucu,
rat si el, desigur, de talentul marei vedete americane de azi.
prea mare popularitate insa n'ar fi un mediu prielnic pentru
Rouben Mamoulian ca sa elaboreze si sa realizeze capo-d'operile pe cari le asteptam inca.
AtwivIr Acterian

www.dacoromanica.ro

blemei trebuie sa fie pe unja mediani

a acestor doua teze.
In deosebi, contra lui Strzygowsky
observa : ;,nu se poate dovedi, ca vechea arhitectura armeana este o varianta a patrulaterului cupolei iraniene
Cum se poate concepe ca Armenii sa
fi imprumutat forme arhitectonice dela
acei ce eran clustnanii religiei si bisericei ion, iar nu dela popoarele vecine
cu cari aveau raporturi prietenesti si o
religie comuna?". Raspunsul la aceasta

intrebare, Il dam noi : deoarece Ar-

menii, inainte de a avea o credinta

comuna cu Grecii, aveau legaturi cub.
turale stranse cu Orientul.

Dupa ce prezinta genurile arhitecEreruk, cea rnai

turei armene,
frumoasa basilica din lume, unde e
concentrat tot geniul arhitectilor armeni", releva formele originale ar-

Crji apeirute
O nouti lucrare despre
arhitectura armeand.
Davit( Roden Buxton: Russian Mediaeval Arhitecture (Cambridge, 1934.)

Elegantul volum, reuneste sub copertele sale, realizarile arhitectonice

ale Rusiei i Transcaucaziei. Armenilor

Georgienilor sunt consacrate paginele 69-104. Aceasta apropiere se jus;

Mica nu numai prin nenumaratele
puncte de asemanare, ci i prin faptul
Ca pang in sec. X-lea, arhitectii bisericilor georgiene erau Armen'. Numai
si

dupa aceasta data, arhitectura georgiana isi creaza trasaturi caracteristice

originale, care o doosebesc de cea

armeana, dei in fond pastreaza asemanarile fundamentale.

In privinta originelor, descrie foarte
ciar disputa dintre Rivoira i Strzygowsky. Pe amandol Ii considera exagerati : unul, totul dela Apus, celalalt, totul dela Rasarit, prin mijlocirea
i crede ca solutia pros
Armenilor,

menesti in constructie si ornamentatie.

Apoi urmareste influenta armeana in
alte tari, precum si in Romania.

Dr. P. &dolt Gokian

0 contributie la istoria
trecutului Armenilor din
Romnia.
Toti acei cari se ocupa cu istoria
coloniilor armenesti, trebue sa fie recunoscatori Profesorului P. P. Panaitescu dela Universitatea din Bucuresti

care aduce o insemnata contributie

un
istoriei contemporane armene,
hrisov dat de un domnitor roman in
anul 1401 prin care se incuviinteaza
inscaunarea unui episcop armean pen-

tru a pastori pe credinciosii acestei tari.

In sine aceasta revelatie nu este

noun. Un istoric care s'a ocupat acum
un secol, in 1842, cu istoria coloniei
armenesti din Polonia, K. Zacharja.
sievicz, relateaza in opera sa *tiri
despre Armenii din Polonia clespre

www.dacoromanica.ro

tin decret, al Domnitorului Alexandru

al Moldovei dat In anti' 1401 pentru
instalarea episcopului armean Hovhannes, relatie care este arnintita dupa

o jumatate de secol dela aceasta, in

1891, de un alt autor polonez, Al

Czolowski, in lucrarea sa Chestiunile
moldovenesti in Polonia Walla la 1412.
Insa' deabea la 1932 lumea stiintifica
lace cunostinta cu documentul, Cu

ocazia Expozitiei Armene din Lemberg, cand insusi Prof. P. P. Panaitescu

impreuna cu Par. Z. Obertinski 11
scot la iveala dintre hartiile can-

celariei tbisericei armene din Lem-

berg, document pe care il scoate la

lumina Par. Obertinski intr'o brosura

limba germana, printre altele",

adica fara sa dea mire importanta

in

acestuia i in traducere a vand anumite erori.

Onoarea publicari acestui document
Cu traducerea sa corecta in limba re-

mana apartine deci d-lui P. P Panatescu care il publica mai intai in Revista Istorica Roman" far apoi inteo
brosura separata impreuna cu explicatiile necesare.

seama ca este publicat inteo traducere

romaneasca perfecta.
*

Hrisovul lui Alexandru ce! Bun ne

da pcsibilitatea sa stabilim deasemeni,
si mai cu seama, cea mai veche data
a existentei eparhiei armene din Romania.

Inteadevar, din memorialele manuscriselor si din vechile enciclice am

putut sa conchidem ca In 1365 se

intemeiaza eparhia din Lemberg prin
Episcopul Grigore si se consolideaza
in 1375 de Episcopul Hovhannes. Catolicosii de pe vremea aceea puneau
sub jurisdictiunea spirituala a episcopilor din Lemberg si pe Armenii din
Moldova cari n'aveau inca un ef
spiritual propriu. Cand dupa o juma-

tate de secol bisericile armene din

Moldova devin inportante, atunci episcopii armenii din Lemaerg vin in
anumite luni ale anului la Suceava

Oman un timp, ca a doua resedinta

episcopala, asa cum a facut Eptscopul
Avedik (1415). Existema unei eparhii

armene proprii in Moldova se semnaleaza la 1506 sub Episcopul Simeon.

C3eace da o importan ta deosebita

Panaitescu, este
aceea ca hrisovul lui Alexandru cel
descoperirii Prof.

Bun este cel mai vechiu document

scris despre vechea colonie armeana
din Romania. Inteadevar sunt amintite
In unele opere a diferitilor autori despie prezenta anterioara a elementului
armenesc in Wile romane, si despre
existenta bisericilor armenesti, cum
sunt la Botosani in 1350, Cetatea Alba
in 1380, Iasi in 1395, insa inainte de
1401 n'avem nici un document scris.

Acest document, publicat de Prof.

Panaitescu, care este hrisovul in slavoneste al lui Alexandru ce! Bun din
30 Julie 1401, constitue cel mai vechiu
act al istoriei F c estei colonii, mai Cu

Astfel ca prezenta unui episcop armean in 1402 in Moldova si acela

anumite drepturi, este o revelatie

pentru is to ia eparhieiarmene si supone
unei noui clasificari,a sefilor spirituali

armeni earl au condus bisericile armenesti din aceasta tara,pe care am

reusit sa o format.' intemeindu-ne pc
memorialele rnanuscriselor si pe relatarile vechilor enciclice.
*

Si daca trebueste refacuta succesisiunea episcopilor cari au pastorit pe

Armenii din Romania, am avea urmatorul tablou :

Episcopli Cu resedinta la Lemberg

cari au pastorit si in Moldova :
1365 Grigore.
1375 Hovhannes.

www.dacoromanica.ro

Episcop cu resedinta la Suceava ca

sef spiritual al Armenilor din Moldova :
1401 Hovhannes,

Episcop Cu resedinta in aceeas masura la Suceava sl Lemberg:

1415 Avedik.

Cu resedinta la Lemberg pgstorind

deasemeni si in Moldova:
1457 Haciatur.

Episcopi cu resedinta la Suceava,

sefi spirituali ai Moldovei
1506 Simeon,
1551 Hovhannes.
1568 Hovhannes din Bogdan

(Moldova). Cand scaunul eparhial se

mutg la Iasi:
1607 Hovhannes din Suceava.
1613 Andreas,

Din nou cu resedinta episcopala la

Suceava.
1624 Haar
-

1641 Andreas.
1651 Anton.
1662 Hovhannes.
1669 Sahak.
1676 Minas Zilihdar, care impre-

una Cu o colonie armeang numeroasa

trece in Transilvania, trecand mai tarziu
la catolicism.
*

lata textul hrisovului pe care il publica Prof. P. P. Panaitescu cu facsimi,

lul respectiv :
Din mila lui Dumnezeu, noi Alex.

Voevod, domn al tgrii Moldovei Cu

fratele men Bogdan, facem cunoscut
cu aceastg scrisoare a noastra tuturor
bunilor pani care vor privi la aceastg
scrisoare sau vor auzi, ca acest adeArarat Ohanes episcop armenesc a venit la noi, la scaunul nostru cel moldovenesc si s'a prezentat notia cu

drepte scrisori ale patriarhului ecumenic Antonie

de Constantinopol,

pentruca pe patriarhul lor armenesc

nu 1-am cunoscut inca, ca sa se ridice
la aceasta episcopie, cu ajutorul dom-

nului nostru Vitovt. De asemenea

ne-a jurat domniei nuastre sa primeascg

sa aseze toata randuiala bisericeasca.

Deci noi am dat episcopului armenesc Ohanes bisricile armenesti

si pe popit lor. In intreagi. noastra
tara va avea puterea asupra Armenilor

Cu dreptul sail episcopal. /-am dat

scaun la cetatea noastra. Care dintre
Armeni II yeti cinsti, va fi ca si cum
ati face-o pet-111'u noi, in tam noastra
a Moldovei; care nu-1 va asculta, noi
il vom pedepsi Cu mana lui.

Jar la aceasta este credinta mea,

a mai sus scrisului Alexandru Voevod i credit* fratelui domniei male,
a lui Bogdan, si credit* tuturor boerilor moldoveni i mid i mari. Si
s'a scris la Suceava sub pecetia noastrg in anul 6909 (1401), Iulie in 30
Cu mana lui Bratei".

www.dacoromanica.ro

ARZ

Catedrala din Ecimiadzin

tntemeiatcl in 303 qi reconstruit in 513 . 1 618

www.dacoromanica.ro

Biserica S-fta Ripsime din Vaghar$apat

tntenzeiat rn anul 303 qi reconstituitcl In 618

www.dacoromanica.ro

Biserica din Zdvartnot

construitei in atua 654 (reconstituirea arhiteciului Tolumuniun)

www.dacoromanica.ro

Biserica Abughamrent din Ani

construit In anul 994

www.dacoromanica.ro

Din Euanghelia Reginei Mike

scrisei In mull 902

www.dacoromanica.ro

Din Euanghella Reginei MaIke

scrisei in anal 902

www.dacoromanica.ro

..

ii

..,

..

t.

40,......-. .......,

.1

#4.

''''',7--

t- (-4e...3
..f,..- -.:-.

, .---.LF,"--'";

., r .1-4,15
, ....- .

,-...--_-0.04.- -r-,

r?,,

ONIPS203., -2-` '-

Din Evanghelia Regelui Leon

scris tn anul 1272

www.dacoromanica.ro

Din Evanghelia Regelui Leon

scasei In cunil 1272

www.dacoromanica.ro

Din Euanghelia din Drazarc

scrisii in anal 1331 de pictorul Sarkis Bidzak

www.dacoromanica.ro

Mc. ._,,.
,

.44

Din Euanghelia din Drazarc

scris6 in anul 1331 de pictorul Sarkis Bidzak

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

vistmeitlitt*W-'0
.
rrr .........
I

Mozaic in ma' ncistirea armeanei din. lerusalinz

www.dacoromanica.ro

Copetta Evangheliei din 1$*

scrisei In anal 1351 la Caffa

www.dacoromanica.ro

Coperta and Evanghelii

lucratd In aaul 1691 la Cesareu

www.dacoromanica.ro

rpS"-;=,-..zwnWel,

q+er6 ' ;'..:(9r

- ,w,ro

irossumanza...
Qp,

;.

MA

Coperta Bibliei lui Voscan

tipeirit in anal 1665 la Amsterdam

www.dacoromanica.ro

O draperie de altar dela biserica armeand din Botosani

lacratel In anal 1763 la Tokat

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL :
Meya cuvinte

N. Iorga

Ani"

H. Dj. Siruni

Titlul Revistei
Rasa Armeneascei

Cum s'a format rasa armeneasca

N. Iorga

Limba Armeanei

Locul limbei armene in randul limbilor

indo-europene
H. H. Schaeder
Cultura Armeand
Nota caracteristica a culturii armene Velera Brussov
Cronica culturii armene
H. Dj. Sirunil
Arta armeanei
Armenii ca purtatori ai spiritului arhitectonic
indo-german
Iosef Strzygowski
Civiliza (la in Armenia veche
Dr. Vahram Torcomian
Spitalele din Armenia
Din Istoria Literaturil armene
. .
H. Dj. Siruni
O comemorare istorica
Pagini din literatura armeand
Rugaciune la cobordrea de pe cruce
Sahak
Me snob
Marea vietii mele ma turbura nelncetat
Mesrob
Mi-am irosit comoara
Sibylle
Tamaia
Muzica armeand
Em. Ciomac
O privire generald
Armenii In Romdnia
H. Dj. Siruni
Cronica Armenilor din tarile romftne
Figuri de Armeni in viata romd neascei
K. Zambaccian
Abgar Baltazar
lzvoare armeneti pentru istoria Romdnilor
H. Dj. Siruni
Manuscrisele dela Academia Romana
Cel dispeiruti
Grigore Avakian
Gheorghe Bal
Armenii In viata altor popoare
Aroavir Acterian
Rouben Mamoulian
Cdrti apdrute
O noua lucrare despre arhitectura
Dr. P. Sahak Gokian
armeand
O contributie la istoria trecututui Armenilor
Araz
din Romania
-

'-

www.dacoromanica.ro

Tipografia 'Modern, 13ucure0, Calea Vicorici 31

www.dacoromanica.ro