DACII TRIBURILE DACICE SI AREALURILE LOR GEOGRAFICE HARTA

Posted on 2 octombrie 2013 HARTA TRIBURILOR DACICE Autor: NICOLAE SABIN DORDEA Interesul deosebit acordat de lumea tiinific i de romnii adevarati, pentru Dacia si triburile dacice, m-au determinat sa fac un mic studiu cu scopul realizarii unei posibile harti a principalelor triburi geto-dace din epoca preromana (sec.III-I a hr.! mentionate de "tolemeu. #etoda de lucru, materiale utilizate in studiu$ A. %m analizat putinele informatii scrise care se refera la triburile din Dacia din acea epoca sau de mai tarziu, din &nregistrrile istoricilor greci, 'erodot, (trabon, "tolemeu i )rogus "ompeius. )riburile geto-dace constituiau ramura de nord a numeroasei seminii a tracilor. In sec al *-lea a. hr, 'erodot spunea$ +tracii sunt seminia cea mai numeroas dupa cea a inzilor, i mai spunea de asemenea, c geto-dacii sunt +cei mai vite-i i mai drepi dintre traci, ('erodot, I*, . III!. onform informaiilor rmase de la (trabon, dacii locuiau &n zona muntoas (este indicat rul #ure! pn &n partea superioar a Dunrii (denumit Danubius / de la izvoare i pn la Drobeta!, iar geii stpneau partea de es i cea inferioar a Dunrii (denumit Istru! pn la #area 0eagr. )ot el ne spune c 1dacii au aceeai limb cu geii, i c 1elenii i-au socotit pe gei de neam tracic,. Deci, grecii i-au numit gei, iar mai trziu, romanii i-au numit daci, dei era vorba de aceeai populatie. 2data cu cresterea populaiei triburilor a crescut si puterea dacilor. In "rologul crii ...II, &n conte3tul conflictului dintre Imperiul 4oman i regele #acedoniei, 5ilip al *-lea, episod petrecut &ntre anii 678-698 a. hr, istoricul )rogus "ompeius se refer la daci, menionand +creterea puterii dacilor sub regele 4ubobostes,, ceea ce coincide cu &nceputul procesului de strmutare a centrului de greutate al puterii dacogeilor din cmpia muntean &n sud-vestul )ransilvaniei. %ceasta +cretere a puterii dacilor, petrecut de-a &n ultimul sfert al secolului al III-lea a. hr. i continuat apoi &n deceniile urmtoare, a determinat reocuparea teritoriile invadate de celi, ceea ce semnific o &ncetare brusc a +dominaiei, celtice &n podiul transilvnean. :n nordvestul )ransilvaniei, &naintarea dacilor spre regiunile de cmpie au pus &n micare pe celii din acest spaiu, dar probabil i pe cei din interiorul arcului carpatic, care s-au retras spre Dunrea de mi-loc.

Dacia era &mpnzit de un mare numr de triburi ale cror capetenii deineau la inceput doar o autoritate local. :ncet-&ncet, in faa pericolelor e3terne reprezentate de celi (sec I*-II a. hr.! dar si de e3tinderea imperiului roman pn la sud de Dunare (sec I a. hr!, triburile s-au unit, formnd uniuni de triburi, cu autoritate e3tins pe teritorii mult mai mari. %cest proces de unificare a culminat cu crearea 4egatului Dacia, &n -urul anului ;6 p. hr., cand toate triburile dacice s-au unit sub conducerea celui mai mare rege dac, <urebista, fiu al puternicului trib al burilor (buridavensi, buredensi!. )otusi, nu toate triburile celtice s-au retras spre vest. :n timpul regelui <urebista, in -urul anului =7 a. hr., 4egatul Dac a pornit o campanie de recucerire a teritoriilor ocupate de triburile celtice. 4egatul s-a e3tins spre nord-vest &n regiunile )isei (uperioare i dincolo de versantul nordic al arpatilor, &n zona bazinului superior al *istulei, iar &n vest pn la muntii "durea 0eagr. + ( .676! :n vechime, dup cum spuneam, &n -urul fluviului >"ad? locuiau cei mai multi celi >din @alia cisalpin?. ele mai numeroase neamuri dintre celi erau boii, insubrii i senoniiA >acetia din urm? s-au &ntovrit cu gesaii / ca i odinioar, cnd, printr-un atac neateptat, au ocupat 4omaB. #ai trziu, romanii i-au nimicit pe senoni i pe gesai, iar pe boi i-au alungat din acele locuri. ( .67C! (trmutndu-seBB &n regiunea de lnga Istru, ei triau acum amestecai cu tauriscii, rzboindu-se cu dacii, pn cnd acetia din urma le-au ters neamul de pe fata pmntuluiBBB. )eritoriul lor, care fcea parte din Iliria, a rmas un loc de punat pentru turmele neamurilor vecine., / (trabon (=C a. hr.-7D p. hr.! / @eografia,*,7,=$
BIn -urul anului CD9 a. hr. **(pre sfrsitul secolului al I*-lea a. hr. sau &nceputul secolului al III-lea a. hr, celii au a-uns pn &n )ransilvania (Istoria 4omniei, p. 6CE-6C8! BBB %firmatia lui (trabon este e3agerat, boii nu au fost e3terminai &n totalitate, ei au migrat spre nordvest, in <oemia. Fvenimentul s-a petrecut &n -urul anului =9 a. hr. &n timpul regelui dac <urebista ( f. ezar, 4azboiul civil, I,7;!

+( .C7C! 2 parte din teritoriul amintit (inuturile ilirice! dacii l-au prefcut &ntr-un pustiu, &n urma rzboiului &n care i-au biruit pe boi i pe taurisci / seminii celtice de sub stpnirea lui ritasiros. Dacii pretind c acest inut ar fi al lor, cu toate c e desprit de ei prin rul "arisosB / care vine din muni i se vars &n Istru, prin prile galilor numiti scordisci. :ntr-adevr acetia locuiau amestecai cu ilirii i cu tracii. Dar dacii i-au nimicit pe cei dinti, pe ct vreme cu acetia din urm ei au fcut adeseori ori alian. 4estul inutului, spre miaznoapte i rsrit, &l ocup panonii, pn la (egestica i Istru. (pre celelalte pri, se &ntind mai mult. 2rasul (egestica aparine panonilor, fiind aezat la confluena mai multor ruri, toate navigabile. Fl alctuiete o &ntritur foarte potrivit pentru rzboiulBB &mpotriva dacilor, cci se afl la poalele %lpilor, care se &ntind pn la iapodi / acetia fiind un amestec de celi i iliri. + / (trabon (=C a. hr.-7D p. hr.! / @eografia,*II,8,6
B4ul )isa, "athissos, cf. "liniu cel <trn, I*,76,(68!,;9 BB4elund planurile lui ezar, 2ctavian %ugustus urmrea s poarte un +rzboi preventiv, &mpotriva urmailor lui <urebista (cf. %pian / Iliria, 66,=8 i6C,=G!.

B. %m consultat si analizat un mare numar de vechi harti ale Daciei, pe care figurau numele triburilor dacice. %ceste harti, elaborate pe parcursul a C99 de ani, au preluat in marea lor ma-oritate datele descrise in lucrarea geografului grec "tolemeu / @eografia. 'artile reprezentand teritoriul Daciei au avut ca sursa descrierea facuta de geograful grec "tolemeu (cca. D9 / 7=; p. hr.!, care a lasat ca mostenire si o incercare de coordonate geografice. "tolemeu ("tolemeH!, cel mai mare geograf al antichitii, a trit cea mai mare parte a vieii sale la %le3andria. ea mai important lucrare a sa &n domeniul geografic a fost Geografia, un tratat care cuprindea cam tot ce se tia despre lumea cunoscuta &n Imperiul 4oman al secolului al II-lea. Iucrarea fcea referire la circa ;999 de indicaii toponimice i cuprindea 6; de hri, realizate prin utilizarea unor proiecii cartografice. Din pcate copiile care au rezistat vremurilor nu mai conineau i hrile. Din aceast cauz ediiile tiprite ale tratatului cuprindeau hri &ntocmite pe baza informaiilor din te3tul ptolemeic. #etodele sale cartografice au dinuit aproape un mileniu i -umtate. "ornim de la o sursa primara credibila, descrierea Daciei facuta de geograful grec, unde acesta spune$,(tpnii Daciei cei mai de la nord, &ncepnd dinspre vest, >sunt? %narti i )eurisJi i KistoboJiAsub acetia "redauensii i 4ataJensii i KauJoensiiA tot aa, sub acetia <iephi i <ouridauensii i Kotensii, sub care &nc %lboJensii i "otulatensii i (ensiiA sub acetia cei mai la sud >sunt? (aldensii i Keiageisi.,"tolemeu detinea probabil date din surse mai vechi, deoarece el a descris o situatie anterioara vietii sale, stiind faptul ca ma-oritatea triburilor celtice parasisera de mult teritoriul Daciei la momentul scrierii lucrarii @eografia. In schimb, costobocii erau contemporani cu el. Deci descrierea contine informatii din diferite epoci, adica tot ce se stia despre Dacia in acel moment. u mi-loacele pe care le-a avut la dispozitie, el a localizat asezarile dacice (davele! cu o mar-a destul de mare de eroare uneori. Daca am interpreta cuvant cu cuvant, in mod rigid, descrierea lui "tolemeu referitoare la pozitionarea triburilor pe teritoriul Daciei, de la nord la sud, pe cinci randuri de cate trei, asezarea lor ar avea un aspect matricial$ %narti (celt.!, )eurisci (celt.!, "redavensi, 4acatensi, <iesi, %lbocensi, (aldensi, <uridavensi, "otulatensi, Keiagisi, ostoboci (sec.II! A aucoensiA otensi (ensi, "iefigi

Desigur ca un asemenea model nu poate fi aplicat in mod rigid prin suprapunere peste o harta geografica actuala, pretinzand apoi, obtinerea unor rezultate apropiate de realitate. "ozitionarea pe care o presupune o interpretare 1mot a mot, a descrierii, este nesatisfacatoare. "robabil ca in realitate teritoriile controlate de triburi erau

foarte diferite ca marime, in functie de populatie si putere militara. Ia fel de probabil este faptul ca unele erau situate mai la nord sau mai la sud, fata de enumerarea ptolemeica a cate trei triburi la apro3imativ aceeasi latitudine. Iimitele acestor areale erau constituite de multe ori de obstacolele naturale (munti, importante cursuri de apa, lacuri!, elemente de care am tinut cont in studiul de fata. F3ista si posibilitatea ca aceste hotare intre ariile de stapanire ale triburilor sa nu fi fost foarte bine delimitate sau chiar mai mult, sa fi avut un caracter schimbator, dinamic. (a nu uitam ca in acea epoca lupta pentru e3istenta era esentiala, iar triburile cu populatie in crestere erau in continua cautare de noi pamanturi care sa le ofere pasuni pentru cresterea animalelor, conditii de practicare a agriculturii. Dupa o lunga perioada lipsita de documente, abia in secolul .*I, cartografia geografica a inflorit din nou, iar apoi cartografia istorica, cu harti reconstituite pe baza izvoarelor vechi. Harti studiate: 1522 Laurent Fries / 'arta ptolemeic a prii nordice a "eninsulei <alcanice 'art gravat de Iaurent 5ries (7E;8/78C6!, a fost publicat prima oar &ntr-o editie "tolemeu &n anul 7866 la (trasbourg. 'arta consultata a fost e3tras dintr-o ediie publicat la *iena de @aspar )rechsel &n anul 78E7. Fa cuprinde nordul peninsulei balcanice &ntre #area %driatic i #area 0eagr. 1540 Munster (dupa Ptolemeu) / )%<*I% F*42"%F I. / D% I% 5oarte interesant, pe harta lui #unster teritoriul Daciei cuprinde si zona situata la sud de Dunare, pana la muntii <alcani ('aemus!. artograful a respectat descrierile scriitorilor antici. 15 5 A!ra"am #rtels (nume latinizat %braham 2rtelius! / D% I%4L#, #2F(I%4L# M*F, *F)L( DF( 4I")I2 %braham 2rtels (786G / 78D;!, cartograf i geograf flamand, s-a nscut &n oraul %ntNerpen, &n <elgia de astzi. % fost creatorul primului atlas geografic modern, intitulat Theatrum Orbis Terrarum ()eatrul lumii! editat pentru prima oara in 78G9, la %nvers. Ia acest atlas a adaugat in 78D8 o sectiune istorica, un "arergon (adaos! in care a introdus si harta Daciei, pentru care a studiat tot ce a avut la dispozitie despre daci la vremea respectiva. 'arta este insotita de un te3t in limba latina, in care 2rtelius e3plica ce izvoare a avut la indemana si diverse lucruri cuprinse in harta. Fl face un fel de istorie a dacilor, pe baza informatiilor luate din 'erodot, (trabon, "liniu si alti istorici care au lasat ceva scris despre daci. (-a documentat temeinic si, foarte important, printre scrierile pe care le-a cercetat ca sa faca harta Daciei, figureaza scrieri care in zilele noastre nu mai e3ista. )otusi, harta lui 2rtelius contine unele erori de localizare. Fste scuzabil, fiind vorba de anii 7899, cand nu e3istau decat izvoare antice pentru a fi consultate, izvoare nu foarte sigure. Llterior, pe baza sapaturilor arheologice si a cercetarilor istorice aceste erori au fost corectate. In atlasul lui 2rtelius e3ista si alte harti interesante pentru studii referitoare la getodaci. (pre e3emplu, harta )raciei, cu sudul Dunarii, stiut fiind faptul ca dacii se

intindeau pe un teritoriu mult mai mare spre sud. Ia fel, harta bazinului #arii 0egre, cu anumite zone locuite in mare parte de geti, alaturi de sciti, sarmati, greci si de alte populatii. 'arta editata initial in 78D8 a fost retiparita de mai multe ori. In total, au e3istat in lume peste C999 de e3emplare, din care insa, putine au rezistat timpului. In secolele urmatoare au mai fost editate multe harti ale Daciei, dar ma-oritatea autorilor s-au inspirat din hartile lui #unster si 2rtelius. In secolul .*I si pana mult mai tarziu, in tehnologia de imprimare se utilizau placi gravate din bronz, dupa care hartile imprimate pe carton sau pe hartie erau colorate manual. 15 5 Pieter $an den %eere (nume latinizat "etrus Kaerius! / *F)L( DF( 4I")I2 D% I%4L# 020 0F #2F(I%4L# (dupa 2rtelius! 5oarte asemanatoare cu harta lui 2rtelius 1&2 P"ilip 'lu$er (78;9-7=66!( lOver, KlONer, luNer, sau luvier, nume latinizat "hilippus luverius sau "hilippi luverii! / D% I%4L#, #2F(I%4L# et )'4% I%F, vetus et 0ova Descriptio 1&50 ( 'lu$erius / D% I%4L#, #2F(I%4L# et )'4% I%F, *etus et 0ova Descriptio 1&52 )an )ansson (78;;-7==E! (nume latinizat Pohannes Panssonius! / *F)L( DF( 4I")I2 D% I%4L# 020 0F #2F(I%4L#A 5oarte asemanatoare cu harta lui 2rtelius 1&&1 P"ilip 'lu$er (78;9-7=66! sau lOver, KlONer, luNer, sau luvier, (nume latinizat "hilippus luverius sau "hilippi luverii! / D% I%4L#, #2F(I%4L# et )'4% I%F si #2F(I%F et D% I%F , )abula continens una "oloniam, 4ussiam nigram, etc. din Introductionis in Lniversam @eographiam, harta gravata de <ertius 1& 5 *erard Mer+ator (7876-78DE! pe numele adevarat @erhard Kremer (nume latinizat @erardus #ercator!, harta dupa "tolemeu /)%<. I. FL42"%F, ontinens D% I%#, #I((I%#, )'4% I%# ac #% FD20I%F partem 1,-2 .i/o!ert Bonne (7G6G-7;98! / "annonia, Dacia, IllHricum, #oesia 1, & '.%eller(7=C;-7G9G! (nume latinizat #2F(I%, D% I%, IIIQ4I *# hristophorus ellarius! / "%0020I%,

'arta nu pastreaza proportiile, zona #oldovei este aproape ine3istenta, redata doar printr-o fasie ingusta intre arpatii 2rientali si "rut. ontine foarte putine denumiri de triburi$ %narti, )eurisci, Iasci (IazHgi! <astarnae, <ritolagae, @etae 1-01). .oper "%0020I%, D% I%, IIIQ4I L# et #2F(I%, editata la Iondra de 4. RilJinson 1-2- ..Fenner / @F4#%0I%, D% I%, publicata &n 1"ocJet %tlas of #odern and %ncient @eographH,A @ermania #agna se invecina la sud -est cu Dacia. <urii apar la

sud-vest de izvoarele fluviului *istula, la nord de arpatii nordici. ontine cateva erori$ <uridavensii (<uredensii! sunt figurati pe varfurile arpatilor #eridionali, iar 4atacensii (4hatacensii! sunt figurati in #oldova, intre arpatii 2rientali si (iret, apro3imativ pe teritoriul auconilor. )Hragetii insa, sunt figurati corect, la gurile 0istrului ()Hras!. 1-0, 1idne2 Hall (7G;; / 7;C7! / #acedonia, )hracia, DaciaA ontine o eroare, Iazigii (tramutati (IazHges #aetanastaes! sunt postati pe harta pe zona dintre arpatii 2ccidentali si )isa, in loc sa figureze corect, intre )isa si Dunare. 1-50 1idne2 Hall (7G;; / 7;C7! / M cedoni ! Moesi ! "r ci et D ci ! editor Lon#m n S ompanHA 5oarte interesant, apare pe harta localitatea <uridava, deci e3istenta acestei cetati era cunoscuta inca din prima -umatate a sec. .I.. 1-40 Andri$eau3*ou4on / )hrace, #oesia, Dacia 1-45 A. Brue / Dacie ancienne, "annonie, #oesie 1-4 / #acedonia, )hracia, IllHria, #oesia et Dacia, %tlas 1-50 %eit" )onston / "annonia, Dacia, IllHricum, #oesia , #acedonia et )hracia 1--& *usta$ 5ro2sen (7;C; T 7D9;! )he 4oman provinces of the IoNer Danube. 2ld historical map from DroHsens 'istorical %tlas,

6ri!urile da+i+e 'osto!o+ii sau %isto!o7ii / )riburi de daci liberi care au locuit &n 0 i 0F Daciei. %partenena lor etnic a fost dovedit arheologic. %ria de rspndire cuprinde bazinul superior al 0istrului i cel superior al "rutului, respectiv regiunea (tanislav, Ivov i ernui, din vestul Lcrainei, afectnd deopotriv #aramureul (istoric! i <ucovina. "rezena temporar a costobocilor prin #oesia Inferior, respectiv Dobrogea, este menionat de dou epitafe descoperite la %damclisi. orespund culturii arheologice de tip "oiana-4ctu-)inosul. ostobocii se impun, pe plan istoric, &n special &n sec. II, cnd o serie de izvoare literare i epigrafice antice vorbesc despre incursiunile fcute de ei &n Imperiul roman. el mai puternic atac a fost cel din anul 7G9, cnd ptrund &n #oesia Inferior, )hracia i #acedonia, a-ungnd pn &n Fllada i profannd templul din oraul Fleusis. Dup alungarea lor din imperiu, romanii i-au &ndemnat pe asdingi, de neam germanic, s-i atace. :n urma &nfrngerilor suferite &n anii 7G9-7G6, o parte s-au refugiat pe teritoriul carpic, iar alii au continuat s triasc pe teritoriile de batin, alturi de nou veniii de neam germanic i de sarmati. 0ordul #oldovei, zon de interferen &ntre cultura carpic i cea costoboc, a fost dominat de costoboci p&n &n anul 7G9 e.n., dup cum arat descoperirile arheologice. ostobocii, ca i carpii, au lsat o bogat motenire perioadei de &nceput a migraiei popoarelor. "rin aciunile militare &ntreprinse &n sec. II-III e.n., costobocii i carpii au fost adversari redutabili ai Imperiului roman.

Preda$ensii / *orbind despre neamurile din centrul si vestul Daciei, autorul @eografiei, "tolemeu, pomeneste si pe predavensi, de asemenea de origine dacica. Fi pot fi localizati la nord de #uresul inferior, pna aproape de risuri, ceea ce &i identifica pe predavensi cu emitentii monedelor dacice de tip )oc- herelus, si care, la sfrsitul sec.II &.e.n., si &nceputul sec.I &.e.n., au locuit &n partile din dreapta #uresului de Pos. .ata+ensii sau .a+atensii / (unt pomeniti, de "tolemeu, &n grupa neamurilor din partile centrale ale Daciei. %u fost considerati fara rezerve de origine dacica si plasati &n platoul transilvanean dintre )rnave si (omes (*."rvan, @etica!. :n ultima vreme, ei au fost identificati cu uniunea de triburi dace de pe valea #uresului si a )rnavelor, &ntinzndu-se spre sud pna la arpati. %ceasta uniune de triburi corespunde monedelor de tip 4dulesti-'unedoara, %iud- ugir si "etelea, precednd in timp, momentul unificarii de catre <urebista. 'au+oensii sau 'au+onii / )rib dacic mentionat pe teritoriul Daciei de geograful grec "tolemeu. Iocalizati de *asile "rvan &n 1regiunea de munte din 0eamt si <acu si tinutul spre apus din tara secuilor,, (@etica! caucoensii au fost vecinii de sud ai costobocilor, care au locuit &n nordul #oldovei, inclusiv &n partea carpaticU si dincolo de (iret pnU la 0istru, ceea ce ne face s adugm &n mod logic la zona locuit de tribul caucoensilor, si centrul #oldovei. Ia aceeasi concluzie ne aduce si harta ce &nsotea te3tul operei geografice a lui "tolemeu, pe care alte triburi vecine sunt amplasate &n asa fel, &nct se poate deduce e3istenta, &n centrul #oldovei, a caucoensilor. Bie8ii / )rib dacic mentionat de "tolemeu in vestul Daciei (Geografia9 :::9 -9 0). ;umele pro!a!il pro$ine din !iesi. <asile Par$an situa a+est tri! in a8ara 6ransil$aniei si #lteniei9 situarea lui in nord3estul Banatului 8iind +ea mai apropiata de realitate. Burida$ensii / 0eamul <urilor, <uridavensilor sau <uredensilor, a fost unul din cele mai puternice, longevive si dinamice triburi din Dacia. In @eografia lui "tolemeu (Geographia9 :::9 -9 0) apar su! denumirea de !urida$ensi. u centrul la <uridava (actuala 2cnita / -ud. *alcea! stpneau cea mai importanta rezerva de sare din zona, minele de sare de la #+nele Mari. %ici au fost descoperite inscripii latine care redau numele davei de odinioara / <uridava - i un fragment al unui vas avnd inscripia <L4, indicnd numele tribului dacilor buridavensi, men iona i de "tolemeu. Fi detineau controlul asupra Defileului 2ltului, calea de legatura spre zonele de mi-loc si de nord ale Daciei. "rin pozitia strategica deosebita, importanta lor in raport cu alte triburi precum si puterea lor militara, au crescut foarte mult in decursul secolelor III-II &. .5ormaiunea social-politic a dacilor buridavensi a putut fi localizat &n nord-estul 2lteniei si &n nord-vestul #unteniei, deci ocupau regiunea subcarpatic a actualelor -udee *alcea i %rges, 1pana pe culmile (ebesului si 5agarasului 1(*. "arvan!. (tpaneau si inuturile imediat &nvecinate de la nord de arpatii #eridionali. (pre nord se invecinau cu 4atacensii, la vest cu %lbocensii, iar la sud si sud-est, cu "otulatensii. Fste posibil ca marele rege <urebista (de retinut radacina comuna 1bur, sau 1bure,- <uridavensi, <uredensi, <uridava, <urebista! sa fi provenit din randul <uridavensilor, ca sef al acestui puternic trib si care a luat in mainile sale destinul geto-dacilor, realizand unirea tuturor triburilor intr-un mare regat cu capitala la (armizegetusa 4egia. )ot in cetatea <uridava (2cnita /-ud *alcea! a

fost descoperit un vas cu inscriptia 1<asileus )iamarcos,, datat cu apro3imatie in perioada E9 a. hr.-79 p. hr. ontingente ale tribului burilor, in urma campaniilor lui <urebista impotriva celtilor, sau stabilit la nord de arpatii nordici, in zona izvoarelor *istulei (actual sudul "oloniei!, unde au fost descoperite asezari dacice care atesta acest fapt. %u format un mi3 de populatie cu triburile de origine sueba din zona. (unt mentionati de )acitus impreuna cu marcomanii si Vuadii, ca facand parte din grupul (uebilor de la Dunarea #i-locie. %u fost mentionati si de "tolemeu sub numele de <uri Iugoi. %cest fapt ar e3plica participarea suebilor la primul razboi daco-roman, ca aliati ai dacilor (vezi monumental triumfal )ropaeum )raiani! %sezari dacice au fost descoperite si in #oravia (actual (lovacia! la Wemplin. #arcomanii si Vuadii sositi in tinuturile <oemiei si #oraviei pe la anul ; a. hr. i-au impins pe celti spre vest, iar pe buri spre sud-est. 2 alta ramura a burilor o regasim si mai tarziu, dupa cucerirea romana si transformarea Daciei in provincie romana, de-a lungul )isei pana spre izvoare. %liati ai marcomanilor si Vuadilor, burii au atacat de nenumarate ori Imperiul 4oman (4azboaiele marcomane, 7==-7;9 p. hr.!. In anul E98 p. hr., impinsi din spate de huni, au patruns in Imperiul 4oman / in @allia, impreuna cu vandalii, iar in anul E9D p. hr. marcomanii, Vuadii, suebii si burii, au trecut muntii "irinei stabilindu-se in provincia romana @allaetia (@alitia - nord-vestul (paniei si nordul "ortugalei!. (uebii si burii au pus bazele 4egatului (ueb cu capitala la <raga (fosta denumire romana a municipiului era <racara %ugusta!. Dupa venirea vizigotilor la anul 8;= p. hr., burii nu au mai fost consemnati in istorie. F3ista insa si in prezent in "ortugalia o zona denumita terra de burros, ca marturie a trecerii unei ramuri a burilor pe acele meleaguri. 'otensii / 6ri! mentionat de Ptolomeu =n r>ndul prin+ipalelor neamuri /eto3 da+i+e. *eo/ra8ul /re+ =l dispune la sud de caucoensi. De altfel, *asile "rvan &i si numeste enigmaticii cotensi si =i lo+ali?ea?a =n estul 5a+iei9 respe+ti$ =n sudul re/iunii istori+e Moldo$a. (e invecineaza la nord cu ratacensii si caucoensii. ercetarile arheologice din aceasta parte a 4omaniei pledeaza pentru includerea cotensilor (sau cotilor! printre neamurile de origine geto-dacica. Albocensii $ "tolomeu ii mentioneaza pe albocensi (@eografiaAIIIA;,C! printre getii care locuiau &n partile de sud-vest ale Daciei. #ri/inea lor da+i+a nu este pusa la =ndoiala. 1e +rede +a numele lor pro$ine de la lo+alitatea Al!o+a9 lo+ali?ata =n sudul Banatului de a?i. Potulatensii -0eam dacic, pomenit de asemenea de "tolomeu printre cele care locuiau &n Dacia. 5upa opinia lui <.P>r$an9 a+est neam ar 8i populat partile de nord ale #lteniei si ?ona deluroasa din $estul Munteniei. @n parte lo+ali?area potulatensilor +oin+ide +u a+eea a uniunii de tri!uri +orespun?atoare monedelor /eto3da+i+e de tip Ad>n+ata3Manastirea9 =nt>lnite mai 8re+$ent =n estul #lteniei si nord3$estul Munteniei (a doua 4umatate a se+olului al ::3lea a.'"r). 1iensii -%laturi de celelalte populatii din Dacia, pe care "tolemeu le &nregistra pe la mi-locul sec.II e.n., sunt mentionati si siensii sau sensii. Dupa calculele lui *."rvan, siensii ar fi locuit de-a lungul rurilor Ialomita si <uzau , adica &n partea de nord-est a

#unteniei, corespunzator -udetelor actuale <uzau si <raila. ercetarile numismatice recente, bazate pe o mai buna cunoastere a monedelor geto-dacice de tip Dumbraveni si :notesti-4acoasa, au dus la identificarea unei importante uniuni de triburi, care se &ntindea de la rul <uzau si pna pe cursul inferior al (iretului. %ceasta uniune de triburi ar putea fi constituita de neamul siensilor care, &n acest caz, trebuie sa fi ocupat o zona mai mare fata de cea propusa de *."rvan. Important de amintit &n aceasta privinta este faptul ca, &nsa din sec.III &.e.n., getii din aceasta regiune, siensii de atunci sau de mai trziu, au -ucat un rol deosebit de &nsemnat de viata politica si economica a oraselor grecesti de pe coasta de vest a #arii 0egre 1aldensii / )rib geto-dacic care tria &n partea de vest a 2lteniei i menionat de geograful "tolemeu &n descrierea Daciei. 'eia/isii sau %eia/eisii / "rintre ultimele nume de triburi dace &ntlnite &n @eografia lui "tolemeu se afla si neamul eiagisilor. Ai sunt amintiti alaturi de Pie8i/i si se apre+ia?a9 dupa +er+etarile lui <.P>r$an (*eti+a)9 +a ar 8i lo+uit la sud de Potulatensi9 adi+a =n sud3$estul Munteniei si sud3estul #lteniei9 pe cursul inferior al raului 2lt, intre raurile Piu si *edea, pe teritoriul actualelor -udete ale 4omaniei$ Dol- (partial!, 2lt, )eleorman (partial!. Iimita teritoriului lor era stra-uita la sud de fluviul Dunarea (Ister, Danubius! Pie8i/ii - "rintre neamurile din Dacia, mentionate de "tolemeu &n @eografia sa se &ntlneste si numele "iefigilor. )oti istoricii sunt de acord &n a le atribui o origine certa geto-dacica. *."rvan (@etica! i-a localizat &n mpia munteana, apro3imativ &n fostul -udet *lasca (actual @iurgiu! si &n actualele -udete Ilfov si Ialomita, iar mai recent 4.*ulpe i-a plasat pe valea %rgesului, &n -urul asezarii getice de la "opesti (-ud.Ilfov!, identificata de acelasi autor cu 1orasul, (ornum, mentionat de "tolomeu. Dupa toate probabilitatile, neamul "iefigilor este unul si acelasi cu marea uniune de triburi getice din secolele III-I &.e.n., determinata pe baza studiului monedelor geto-dacice de tip *rte-u / <ucuresti. :nceputurile ei pot fi urcate &n timp pna &n vremea regelui Dromichete, cnd getii se afirma prin victoriile repurtate &n doua rnduri asupra armatei lui Iisimah. :n perioada imediat premergatoare lui <urebista, uniunea de triburi getice din mi-locul #unteniei / foarte probabil acel neam al "iefigilor / reprezinta cel mai important centru economic si politic din toata Dacia. %cest nucleu getic va constitui unul din principalele puncte de spri-in ale lui <urebista &n opera sa de unificare a tuturor geto-dacilor. '. %m delimitat zone distincte care inglobeaza punctele in care au fost descoperite tezaure monetare geto-dacice apartinand unui anumit tip monetar, caracteristic, emis de un anumit trib sau uniune tribala. %m studiat hartile descoperirilor de tezaure monetare geto-dace corespunzatoare fiecarui tip monetar, din lucrarea #onedele geto-dacilor, a profesorului onstantin "reda,7DGC. )rebuie sa preluam neaparat elementele care s-au dovedit corecte si unanim recunoscute din munca si realizarile inaintasilor nostri si sa mergem mai departe. )oate piesele monetare descoperite in atat de multe tezaure de pe teritoriul vechii Dacii, au fost clasificate in mod eronat de mai multi cercetatori straini ("inJ, (errer!

ca monede est celtice. ercetatorului roman, profesorului onstantin "reda ii revine meritul de a fi stabilit in urma cu E9 de ani, in mod clar, clasificarea tipurilor monetare geto-dace si o delimitare mai buna fata de cele celtice. Denumirea fiecarui tip monetar distinct a fost data dupa numele localitatilor unde au fost descoperite primele si principalele tezaure monetare. Ln element deosebit de important in stabilirea ariei de stapanire a unui anumit trib, este constituit de descoperirile arheologice de asezari dacice, necropole si tezaure monetare. )otalitatea localitatilor in care s-au descoperit monede apartinand aceluiasi tip monetar dacic, schiteaza o zona, ne ofera o imagine asupra ariei de circulatie, in care a trait respectivul trib emitent, zone de influenta, populatii cu care au fost in contact pentru schimburi de marfuri. 5. %m avut in vedere informatiile certe, referitoare la noi descoperiri arheologice de asezari dacice, de necropole, de tezaure monetare, descoperiri ulterioare aparitiei lucrarii profesorului "reda. Inaintasii nostri, istoricul *asile "arvan si cercetatorul onstantin "reda, au facut afirmatii foarte prudente referitoare la triburile dacice care au emis anumite tipuri monetare si zonele controlate de aceste triburi sau uniuni de triburi. Descoperirile arheologice ulterioare de asezari, necropole, tezaure monetare, au confirmat afirmatiile lor, au largit anumite zone si ne-au dat o idee mult mai clara privind pozitionarea triburilor pe harta. 5acand o sinteza a tuturor acestor informatii, se poate reconstitui, asemenea unui puzzle, o harta cu arealurile stapanite de triburile de pe teritoriul Daciei. Iata rezultatul$

0ota$ 4ezultatele prezente ale studiului constituie un punct de vedere personal, fara pretentia de a detine adevarul absolut.

%rticol realizat cu elemente preluate din$ onstantin "reda, #onedele geto-dacilor,7DGC. %l. <arnea, Bistonii9 in Magazin istoric9 anul B9 nr. 4 (10 )9 apr. 1 ,&9 p.1&. onstantin "reda, Tyragetii9 in Magazin istoric9 Anul B:9 nr. 4 (121)9 apr.9 1 ,,9 p. 009 p. 4 . I. . Dragan, Noi, tracii. Istoria noastr multimilenar9 $ol. :9 Aditura 1+risul .omanes+9 'raio$a9 1 ,& *asile "rvan, Getica. O protoistorie a Daciei9 ediCie =n/ri4itD de .adu Flores+u9 Bu+ureEti91 -2 Dicionar de istorie veche a Romniei (Paleolitic sec. !" , coord. D. #. "ippidi, Fditura XtiinificY i FnciclopedicY, <ucureti, 7DG=, p. 77G. Dumitru <erciu, Burii daci si stravec ea lor cultura9 in Magazin Istoric9 -09 1 ,4. enciclopedia-dacica.ro

Aciune:

Em i% & ceboo'1() "*itter+

Like this:
Related DACII b!"c" inte#$ #! ele %i stin&#!&ul &#cilo! In ,A- Istorie, DACIA SI DACII 'E (O)EDELE RO(A)E * RO(A SI DACIA +III, In ,A- Istorie, RA-BOAIELE DACO*RO(A)E * RO(A SI DACIA +II, In ,A- Istorie, ".is entr/ * s 0osted in A- Istorie nd t ##ed A%bocensi! Biesi! Burebist ! Burid 1ensi! C ucoensi! Costoboci! Cotensi! d ci ! d cii! Dun2re ! 3eo#r 4i ! #e5ii! . rt triburi%or #eto6 d ce! 7erodot! (ei #isi! Nico% e S bin Dorde ! Pie4i#i! Potu% tensi! Pred 1ensi! R c tensi! Re# tu% D ci ! S %densi! Sensi! Str bon! triburi%e d cice! triburi%e din D ci ! "ro#us Pom0eius b/ istoriesinumism tic - Boo'm r' t.e 0erm %in'-

. thou/hts on 0DACII TRIBURILE DACICE SI AREALURILE LOR GEOGRAFICE HARTA1

1-

Leonte 8ene on 19 decembrie 2013 % 11:92 s id: &o rte instructi1 si bine61enit coment riu- "otusi nu # sesc %oc %i: re %tor triburi d cice im0ort nte! cum r 4i c r0ii! 0o te 0erio d 0re:ent t 0e . rt nu cores0undeAr 4i #ro: 1 si o mic e;tindere coment riu%ui cu denumiri de d 1e im0ort nte %e 4iec rui trib&e%icit ri si mu%te mu%tumiriStim R2s0unde <

2- Pin#b c': A3A"ARSII A= &OS" S"RAMOSII DACILOR> ? Psi&orce .tt0:@@istoriesinumism tic -*ord0ress-com@2013@10@02@d cii6triburi%e6d cice6si6 re %uri%e6%or6 #eo#r 4ice6. rt @