DACII TRIBURILE DACICE SI AREALURILE LOR GEOGRAFICE HARTA

Posted on

HARTA TRIBURILOR DACICE Autor: NICOLAE SABIN DORDEA Interesul deosebit acordat de lumea tiinific i de romnii adevarati, pentru Dacia si triburile dacice, m-au determinat sa fac un mic studiu cu scopul realizarii unei posibile harti a principalelor triburi geto-dace din epoca preromana (sec.III-I a Chr. mentionate de !tolemeu. "etoda de lucru, materiale utilizate in studiu# A. $m analizat putinele informatii scrise care se refera la triburile din Dacia din acea epoca sau de mai tarziu, din nregistrrile istoricilor greci, Herodot, Str !on, Ptole"eu #i $rogus Po"%eius& %riburile geto-dace constituiau ramura de nord a numeroasei seminii a tracilor. In sec al &lea a&C'r, Herodot s%une : (tr cii sunt se"in)i ce " i nu"ero s du% ce in*ilor+ #i " i s%une de se"ene , c geto,d cii sunt (cei " i -ite.i #i " i dre%)i dintre tr ci+ /Herodot, I0, 1CIII2& Conform informaiilor rmase de la 'trabon, dacii locuiau (n zona muntoas (este indicat r)ul "ure p)n (n partea superioar a Dunrii (denumit Danubius * de la izvoare i p)n la Drobeta , iar geii stp)neau partea de es i cea inferioar a Dunrii (denumit Istru p)n la "area +eagr. %ot el ne spune c ,dacii au aceeai limb cu geii- i c ,elenii i-au socotit pe gei de neam tracic-. Deci, grecii i-au numit gei, iar mai t rziu, romanii i-au numit daci, dei era vorba de aceeai populatie. .data cu cresterea populaiei tri!urilor crescut si %utere d cilor& In Prologul cr3ii 111II, n conte4tul con5lictului dintre I"%eriul Ro" n 6i regele 7 cedoniei, 8ili% l 0,le , e%isod %etrecut ntre nii 9:;,9<; &C'r, istoricul $rogus Po"%eius se re5er l d ci, "enion nd (cre6tere %uterii d cilor su! regele Ru!o!ostes+, cee ce coincide cu nce%utul %rocesului de str"ut re centrului de greut te l %uterii d co, geilor din c"%i "unte n n sud,-estul $r nsil- niei& Ace st /cretere a puterii dacilor- petrecut de0a (n ultimul sfert al secolului al III-lea a.Chr. i continuat apoi (n deceniile urmtoare, a determinat reocuparea teritoriile invadate de celi, ceea ce semnific o (ncetare brusc a /domina3iei- celtice (n podiul transilvnean. 1n nord-vestul %ransilvaniei, (naintarea dacilor spre regiunile de c)mpie au pus (n micare pe celii din acest spaiu, dar probabil i pe cei din interiorul arcului carpatic, care s-au retras spre Dunrea de mi0loc.

Dacia era ("%n*it de un " re nu"r de tri!uri le cror c %etenii de ine u l ince%ut do r o utorit te loc l& 1ncet,(ncet, in 5 %ericolelor e4terne re%re*ent te de celi /sec I0,II &C'r&2 d r si de e4tindere i"%eriului ro" n %n l sud de Dun re /sec I &C'r2, tri!urile s, u unit, 5or"nd uniuni de tri!uri, cu utorit te e4tins %e teritorii "ult " i " ri& Acest %roces de uni5ic re cul"in t cu cre re Reg tului D ci , (n .urul nului =9 %&C'r&, c nd to te tri!urile d cice s, u unit su! conducere celui " i " re rege d c, Bure!ist , 5iu l %uternicului tri! l !urilor /!urid -ensi, !uredensi2& %otusi, nu toate triburile celtice s-au retras spre vest. 1n timpul regelui 2urebista, in 0urul anului 34 a.Chr., 5egatul Dac a pornit o campanie de recucerire a teritoriilor ocupate de triburile celtice. 5egatul s-a e6tins spre nord-vest (n regiunile %isei 'uperioare i dincolo de versantul nordic al Carpatilor, (n zona bazinului superior al &istulei, iar (n vest p)n la muntii !durea +eagr.

(C.747 1n vechime, dup cum spuneam, (n 0urul fluviului 8!ad9 locuiau cei mai multi celi 8din
:alia cisalpin9. Cele mai numeroase neamuri dintre celi erau boii, insubrii i senonii; 8acetia din urm9 s-au (ntovrit cu gesaii * ca i odinioar, c)nd, printr-un atac neateptat, au ocupat 5oma<. "ai t)rziu, romanii i-au nimicit pe senoni i pe gesai, iar pe boi i-au alungat din acele locuri. (C.74= 'trmut)ndu-se<< (n regiunea de l)nga Istru, ei triau acum amestecai cu tauriscii, rzboindu-se cu dacii, p)n c)nd acetia din urma le-au ters neamul de pe fata pm)ntului<<<. %eritoriul lor, care fcea parte din Iliria, a rmas un loc de punat pentru turmele neamurilor vecine.- * 'trabon (3= a.Chr.-4> p.Chr. * :eografia,&,4,3#
<In 0urul anului =>? a.Chr. **'pre sf)rsitul secolului al I&-lea a.Chr. sau (nceputul secolului al III-lea a.Chr, celii au a0uns p)n (n %ransilvania (Istoria 5om)niei, p. 7=@-7=A <<< $firmatia lui 'trabon este e6agerat, boii nu au fost e6terminai (n totalitate, ei au migrat spre nord-vest, in 2oemia. Bvenimentul s-a petrecut (n 0urul anului 3? a.Chr. (n timpul regelui dac 2urebista (Cf. Cezar, 5azboiul civil, I,4C

(C.=4= . parte din teritoriul amintit (inuturile ilirice dacii l-au prefcut (ntr-un pustiu, (n urma
rzboiului (n care i-au biruit pe boi i pe taurisci * seminii celtice de sub stp)nirea lui Critasiros. Dacii pretind c acest inut ar fi al lor, cu toate c e desprit de ei prin r)ul !arisos< * care vine din muni i se vars (n Istru, prin prile galilor numiti scordisci. 1ntr-adevr acetia locuiau amestecai cu ilirii i cu tracii. Dar dacii i-au nimicit pe cei dint)i, pe c)t vreme cu acetia din urm ei au fcut adeseori ori alian. 5estul inutului, spre miaznoapte i rsrit, (l ocup panonii, p)n la 'egestica i Istru. 'pre celelalte pri, se (ntind mai mult. .rasul 'egestica aparine panonilor, fiind aezat la confluena mai multor r)uri, toate navigabile. Bl alctuiete o (ntritur foarte potrivit pentru rzboiul<< (mpotriva dacilor, cci se afl la poalele $lpilor, care se (ntind p)n la iapodi * acetia fiind un amestec de celi i iliri. / * 'trabon (3= a.Chr.-4> p.Chr. * :eografia,&II,A,7

<5)ul %isa, !athissos, cf. !liniu cel 2tr)n, I&,47,(7A ,C? <<5elu)nd planurile lui Cezar, .ctavian $ugustus urmrea s poarte un /rzboi preventiv- (mpotriva urmailor lui 2urebista (cf. $pian * Iliria, 77,3A i7=,3D .

B. $m consultat si analizat un mare numar de vechi harti ale Daciei, pe care figurau numele triburilor dacice. $ceste harti, elaborate pe parcursul a =?? de ani, au preluat in marea lor ma0oritate datele descrise in lucrarea geografului grec !tolemeu * :eografia. Eartile reprezentand teritoriul Daciei au avut ca sursa descrierea facuta de geograful grec !tolemeu /cc & >< ? :@= %&C'r&2, care a lasat ca mostenire si o incercare de coordonate geografice. Ptole"eu /Ptole"eA2, cel " i " re geogr 5 l ntic'it)ii, " re % rte geogr 5ic -ie)ii s le l Ale4 ndri & Ce " i i"%ort nt lucr re trit ce " i s n do"eniul

5ost Geografia, un tr t t c re cu%rinde c " tot ce se #ti des%re lu"e

cunoscut n I"%eriul Ro" n l secolului l II,le & Lucr re 5ce re5erire l circ =<<< de indic )ii to%oni"ice #i cu%rinde 9= de 'r)i, re li* te %rin utili* re unor %roiec)ii c rtogr 5ice& Din %c te co%iile c re u re*ist t -re"urilor nu " i con)ine u #i 'r)ile& Din ce st c u* edi)iile ti%rite le tr t tului cu%rinde u 'r)i ntoc"ite %e ! * in5or" )iilor din te4tul %tole"eic& 7etodele s le c rtogr 5ice u dinuit %ro %e un "ileniu #i .u"t te& !ornim de la o sursa primara credibila, descrierea Daciei facuta de geograful grec, unde acesta spune#-'tp)nii Daciei cei mai de la nord, (ncep)nd dinspre vest, 8sunt9 $narti i %eurisFi i GistoboFi;sub acetia !redauensii i 5ataFensii i GauFoensii; tot aa, sub acetia 2iephi i 2ouridauensii i Gotensii, sub care (nc $lboFensii i !otulatensii i 'ensii; sub acetia cei mai la sud 8sunt9 'aldensii i Geiageisi.-Ptole"eu detine %ro! !il d te din surse " i -ec'i, deo rece el descris o situ tie nterio r -ietii s le, stiind 5 %tul c " .orit te tri!urilor celtice % r siser de "ult teritoriul D ciei l "o"entul scrierii lucr rii Beogr 5i & In sc'i"!, costo!ocii er u conte"%or ni cu el& Deci descriere contine in5or" tii din di5erite e%oci, dic tot ce se sti des%re D ci in cel "o"ent& Cu mi0loacele pe care le-a avut la dispozitie, el a localizat asezarile dacice (davele cu o mar0a destul de mare de eroare uneori. Daca am interpreta cuvant cu cuvant, in mod rigid, descrierea lui !tolemeu referitoare la pozitionarea triburilor pe teritoriul Daciei, de l nord l sud, pe cinci randuri de cate trei, asezarea lor ar avea un aspect matricial# $narti (celt. , %eurisci (celt. , Costoboci (sec.II ; !redavensi, 5acatensi, 2iesi, $lbocensi, 'aldensi, 2uridavensi, !otulatensi, Geiagisi, Caucoensi; Cotensi 'ensi, !iefigi

Desigur ca un asemenea model nu poate fi aplicat in mod rigid prin suprapunere peste o harta geografica actuala, pretinzand apoi, obtinerea unor rezultate apropiate de realitate. !ozitionarea pe care o presupune o interpretare ,mot a mot- a descrierii, este nesatisfacatoare. !robabil ca in realitate teritoriile controlate de triburi erau foarte diferite ca marime, in functie de populatie si putere militara. Ha fel de probabil este faptul ca unele erau situate mai la nord sau mai la sud, fata de enumerarea ptolemeica a cate trei triburi la apro6imativ aceeasi latitudine. Himitele acestor areale erau constituite de multe ori de obstacolele naturale (munti, importante cursuri de apa, lacuri , elemente de care am tinut cont in studiul de fata. B6ista si posibilitatea ca aceste hotare intre ariile de stapanire ale triburilor sa nu fi fost foarte bine delimitate sau chiar mai mult, sa fi avut un caracter schimbator, dinamic. 'a nu uitam ca in acea epoca lupta pentru e6istenta era esentiala, iar triburile cu populatie in crestere erau in continua cautare de noi pamanturi care sa le ofere pasuni pentru cresterea animalelor, conditii de practicare a agriculturii. Dupa o lunga perioada lipsita de documente, abia in secolul I&I, cartografia geografica a inflorit din nou, iar apoi cartografia istorica, cu harti reconstituite pe baza izvoarelor vechi. Harti studiate: 1522 Laurent Fries * Earta ptolemeic a prii nordice a !eninsulei 2alcanice Eart gravat de Haurent Jries (4@CA*4A=7 , a fost publicat prima oar (ntr-o editie !tolemeu (n anul 4A77 la 'trasbourg. Earta consultata a fost e6tras dintr-o ediie publicat la &iena de :aspar %rechsel (n anul 4A@4. Ba cuprinde nordul peninsulei balcanice (ntre "area $driatic i "area +eagr. 1540 Munster (du a !t"#e$eu% * %$2&H$ B&5.!$B II * D$CI$ Joarte interesant, pe harta lui "unster teritoriul Daciei cuprinde si zona situata la sud de Dunare, pana la muntii 2alcani (Eaemus . Cartograful a respectat descrierile scriitorilor antici. 15&5 A'ra(a$ Orte#s (nume latinizat $braham .rtelius * D$CI$5K", ".B'I$5K" L&B, &B%K' DB'C5I!%I. $braham .rtels (4A7D * 4A>C , c rtogr 5 6i geogr 5 flamand, s-a nscut (n ora6ulAntCer%en, (n Belgi de astzi. $ fost creatorul primului tl s geografic modern, intitulatTheatrum Orbis Terrarum (%eatrul lumii editat pentru prima oara in 4AD?, la $nvers & Ha acest atlas a adaugat in 4A>A o sectiune istorica, un !arergon (adaos in care a introdus si harta Daciei, pentru care a studiat tot ce a avut la dispozitie despre daci la vremea respectiva. Earta este insotita de un te6t in limba latina, in care .rtelius e6plica ce izvoare a avut la indemana si diverse lucruri cuprinse in harta. Bl face un fel de istorie a dacilor, pe baza informatiilor luate din Eerodot, 'trabon, !liniu si alti istorici care au lasat ceva scris despre daci. '-a documentat temeinic si, foarte important, printre scrierile pe care le-a cercetat ca sa faca harta Daciei, figureaza scrieri care in zilele noastre nu mai e6ista. %otusi, harta lui .rtelius contine unele erori de localizare. Bste scuzabil, fiind vorba de anii 4A??, cand nu e6istau decat izvoare antice pentru a fi consultate, izvoare nu foarte sigure. Klterior, pe baza sapaturilor arheologice si a cercetarilor istorice aceste erori au fost

corectate. In atlasul lui .rtelius e6ista si alte harti interesante pentru studii referitoare la geto-daci. 'pre e6emplu, harta %raciei, cu sudul Dunarii, stiut fiind faptul ca dacii se intindeau pe un teritoriu mult mai mare spre sud. Ha fel, harta bazinului "arii +egre, cu anumite zone locuite in mare parte de geti, alaturi de sciti, sarmati, greci si de alte populatii. Earta editata initial in 4A>A a fost retiparita de mai multe ori. In total, au e6istat in lume peste =??? de e6emplare, din care insa, putine au rezistat timpului. In secolele urmatoare au mai fost editate multe harti ale Daciei, dar ma0oritatea autorilor s-au inspirat din hartile lui "unster si .rtelius. In secolul I&I si pana mult mai tarziu, in tehnologia de imprimare se utilizau placi gravate din bronz, dupa care hartile imprimate pe carton sau pe hartie erau colorate manual. 15&5 !ieter )an den *eere (nume latinizat !etrus Gaerius * &B%K' DB'C5I!%I. D$CI$5K" +.+ +BC ".B'I$5K" (dupa .rtelius Joarte asemanatoare cu harta lui .rtelius 1+2& !(i#i C#u)er (4AC?-4377 /ClD-er, ElDCer, CluCer, s u Clu-ier, nume latinizat !hilippus Cluverius sau !hilippi Cluverii * D$CI$5K", ".B'I$5K" et %E5$CI$B, vetus et +ova Descriptio 1+50 , C#u)erius * D$CI$5K", ".B'I$5K" et %E5$CI$B, &etus et +ova Descriptio 1652 Jan -anss"n (:;==,:@@F2 /nu"e l tini* t Go' nnes G nssonius2 ? &B%K' DB'C5I!%I. D$CI$5K" +.+ +BC ".B'I$5K"; Joarte asemanatoare cu harta lui .rtelius 1++1 !(i#i C#u)er (4AC?-4377 s u ClD-er, ElDCer, CluCer, s u Clu-ier, /nume latinizat !hilippus Cluverius sau !hilippi Cluverii * D$CI$5K", ".B'I$5K" et %E5$CI$B si ".B'I$B et D$CI$B , %abula continens una !oloniam, 5ussiam nigram, etc. din Introductionis in Kniversam :eographiam, harta gravata de 2ertius 1+&5 .erard Mer/at"r (4A47-4A>@ pe numele adevarat :erhard Gremer (nume latinizat :erardus "ercator , harta dupa !tolemeu *%$2. II BK5.!$B, Continens D$CI$", "I''I$", %E5$CI$" ac "$CBD.+I$B partem 1012 Ri2"'ert B"nne (4D7D-4C?A * !annonia, Dacia, IllMricum, "oesia 10&+ C.*e##er(43=C-4D?D (nume latinizat Christophorus Cellarius * !$++.+I$, ".B'I$, D$CI$, IHHN5IC&" Earta nu pastreaza proportiile, zona "oldovei este aproape ine6istenta, redata doar printr-o fasie ingusta intre Carpatii .rientali si !rut. Contine foarte putine denumiri de triburi# $narti, %eurisci, Iasci (IazMgi 2astarnae, 2ritolagae, :etae 1101-. R" er !$++.+I$, D$CI$, IHHN5ICK" et ".B'I$, editata la Hondra de 5. OilFinson 1121 R.Fenner ? :B5"$+I$, D$CI$, publicata (n H!ocFet $tlas of "odern and $ncient :eographM-; :ermania "agna se invecina la sud -est cu Dacia. 2urii apar la sud-vest de izvoarele fluviului &istula, la nord de Carpatii nordici. Contine cateva erori# 2uridavensii (2uredensii sunt figurati pe varfurile Carpatilor "eridionali, iar 5atacensii (5hatacensii sunt

figurati in "oldova, intre Carpatii .rientali si 'iret, apro6imativ pe teritoriul Cauconilor. %Mragetii insa, sunt figurati corect, la gurile +istrului (%Mras . 1130 4idne5 Ha## (4DCC * 4C=4 ? "acedonia, %hracia, Dacia; Contine o eroare, Iazigii 'tramutati (IazMges "aetanastaes sunt postati pe harta pe zona dintre Carpatii .ccidentali si %isa, in loc sa figureze corect, intre %isa si Dunare. 1150 4idne5 Ha## /:I== ? :=J:2 ? 7 cedoni , 7oesi , $r ci et D ci , editor Long" nP CompanM; Joarte interesant, apare pe harta localitatea 2uridava, deci e6istenta acestei cetati era cunoscuta inca din prima 0umatate a sec. III. 1140 Andri)eau6."u7"n * %hrace, "oesia, Dacia 1145 A. Brue * Dacie ancienne, !annonie, "oesie 114& * "acedonia, %hracia, IllMria, "oesia et Dacia, $tlas 1153 *eit( -"nst"n * !annonia, Dacia, IllMricum, "oesia , "acedonia et %hracia 1886 .usta) Dr"5sen (4C=C Q 4>?C %he Ro" n %ro-inces of the LoCer D nu!e. .ld historical map from DroMsens Historic l Atl s, Triburile dacice Costobocii sau Kistobokii ? %riburi de daci liberi care au locuit (n + i +B Daciei. $partenena lor etnic a fost dovedit arheologic. $ria de rsp)ndire cuprinde bazinul superior al +istrului i cel superior al !rutului, respectiv regiunea 'tanislav, Hvov i Cernui, din vestul Kcrainei, afect)nd deopotriv "aramureul (istoric i 2ucovina. !rezena temporar a costobocilor prin "oesia Inferior, respectiv Dobrogea, este menionat de dou epitafe descoperite la $damclisi. Corespund culturii arheologice de tip !oiana-5ctu-%inosul. Costobocii se impun, pe plan istoric, (n special (n sec. II, c)nd o serie de izvoare literare i epigrafice antice vorbesc despre incursiunile fcute de ei (n Imperiul roman. Cel mai puternic atac a fost cel din anul 4D?, c)nd ptrund (n "oesia Inferior, %hracia i "acedonia, a0ung)nd p)n (n Bllada i profan)nd templul din oraul Bleusis. Dup alungarea lor din imperiu, romanii i-au (ndemnat pe asdingi, de neam germanic, s-i atace. 1n urma (nfr)ngerilor suferite (n anii 4D?-4D7, o parte s-au refugiat pe teritoriul carpic, iar alii au continuat s triasc pe teritoriile de batin, alturi de nou veniii de neam germanic i de sarmati. +ordul "oldovei, zon de interferen (ntre cultura carpic i cea costoboc, a fost dominat de costoboci p(n (n anul 4D? e.n., dup cum arat descoperirile arheologice. Costobocii, ca i carpii, au lsat o bogat motenire perioadei de (nceput a migraiei popoarelor. !rin aciunile militare (ntreprinse (n sec. II-III e.n., costobocii i carpii au fost adversari redutabili ai Imperiului roman. !reda)ensii * orbind des!re nea"urile din centrul si #estul $aciei% autorul &eo'ra(iei% )tole"eu% !o"eneste si !e !reda#ensi% de ase"enea de ori'ine dacica. *i !ot (i locali+ati la nord de ,uresul in(erior% !-na a!roa!e de Crisuri% ceea ce .i identi(ica !e !reda#ensi cu e"itentii "onedelor dacice de ti! Toc/C0erelus% si care% la s(-rsitul sec.11 ..e.n.% si .nce!utul

sec.1 ..e.n.% au locuit .n !artile din drea!ta ,uresului de Jos. Rata/ensii sau Ra/atensii * 2unt !o"eniti% de )tole"eu% .n 'ru!a nea"urilor din !artile centrale ale $aciei. 3u (ost considerati (ara re+er#e de ori'ine dacica si !lasati .n !latoul transil#anean dintre T-rna#e si 2o"es 4 .)-r#an% &etica5. 6n ulti"a #re"e% ei au (ost identi(icati cu uniunea de triburi dace de !e #alea ,uresului si a T-rna#elor% .ntin+-ndu/se s!re sud !-na la Car!ati. 3ceasta uniune de triburi cores!unde "onedelor de ti! R7dulesti/Hunedoara% 3iud/Cu'ir si )etelea% !reced-nd in ti"!% "o"entul uni(icarii de catre Burebista. Cau/"ensii sau Cau/"nii * %rib dacic mentionat pe teritoriul Daciei de geograful grec !tolemeu. Hocalizati de &asile !)rvan (n ,regiunea de munte din +eamt si 2acu si tinutul spre apus din tara secuilor-, (:etica caucoensii au fost vecinii de sud ai costobocilor, care au locuit (n nordul "oldovei, inclusiv (n partea carpaticR si dincolo de 'iret p)nR la +istru, ceea ce ne face s adugm (n mod logic la zona locuit de tribul caucoensilor, si centrul "oldovei. Ha aceeasi concluzie ne aduce si harta ce (nsotea te6tul operei geografice a lui !tolemeu, pe care alte triburi vecine sunt amplasate (n asa fel, (nc)t se poate deduce e6istenta, (n centrul "oldovei, a caucoensilor. Bie8ii * Trib dacic "entionat de )tole"eu in #estul $aciei 4Geografia% 111% 8% 85. 9u"ele !robabil !ro#ine din biesi. asile )ar#an situa acest trib in a(ara Transil#aniei si :lteniei% situarea lui in nord/estul Banatului (iind cea "ai a!ro!iata de realitate. Burida)ensii * +eamul 2urilor, 2uridavensilor sau 2uredensilor, a fost unul din cele mai puternice, longevive si dinamice triburi din Dacia. In :eografia lui !tolemeu ( Geographia, III, C, = apar sub denumirea de buridavensi.Cu centrul la 2uridava (actuala .cnita * 0ud. &alcea stp)neau cea mai importanta rezerva de sare din zona, minele de sare de la .cnele "ari. $ici au fost descoperite inscrip3ii latine care redau numele davei de odinioara * 2uridava - 6i un fragment al unui vas av)nd inscrip3ia 2K5, indic)nd numele tribului dacilor buridavensi, men3iona3i de !tolemeu. Bi detineau controlul asupra Defileului .ltului, calea de legatura spre zonele de mi0loc si de nord ale Daciei. !rin pozitia strategica deosebita, importanta lor in raport cu alte triburi precum si puterea lor militara, au crescut foarte mult in decursul secolelor IIIII .C.Jorma3iunea social-politic a dacilor buridavensi a putut fi localizat (n nord-estul .lteniei si (n nord-vestul "unteniei, deci ocu% u regiune su!c r% tic ctu lelor .ude)e 0 lce #i Arges, Hpana pe culmile 'ebesului si Jagarasului ,(&. !arvan . 'tpaneau si 3inuturile imediat (nvecinate de la nord de Carpatii "eridionali. 'pre nord se invecinau cu 5atacensii, la vest cu $lbocensii, iar la sud si sud-est, cu !otulatensii. Bste posibil ca marele rege 2urebista (de retinut radacina comuna ,bur- sau ,bure-- 2uridavensi, 2uredensi, 2uridava, 2urebista sa fi provenit din randul 2uridavensilor, ca sef al acestui puternic trib si care a luat in mainile sale destinul getodacilor, realizand unirea tuturor triburilor intr-un mare regat cu capitala la 'armizegetusa 5egia. %ot in cetatea 2uridava (.cnita *0ud &alcea a fost descoperit un vas cu inscriptia

,2asileus %iamarcos-, datat cu apro6imatie in perioada @? a.Chr.-4? p. Chr. Contingente ale tribului burilor, in urma campaniilor lui 2urebista impotriva celtilor, s-au stabilit l nord de C r% tii nordici, in *on i*-o relor 0istulei / ctu l sudul Poloniei2, unde u 5ost desco%erite se* ri d cice c re test cest 5 %t& Au 5or" t un "i4 de %o%ul tie cu tri!urile de origine sue! din *on & Sunt "ention ti de $ citus i"%reun cu " rco" nii si Ku dii, c 5 c nd % rte din gru%ul Sue!ilor de l Dun re 7i.locie& $u fost mentionati si de !tolemeu sub numele de 2uri Hugoi. $cest fapt ar e6plica participarea suebilor la primul razboi daco-roman, ca aliati ai dacilor (vezi monumental triumfal %ropaeum %raiani $sezari dacice au fost descoperite si in "oravia (actual 'lovacia la Semplin. "arcomanii si Tuadii sositi in tinuturile 2oemiei si "oraviei pe la anul C a.Chr. i-au impins pe celti spre vest, iar pe buri spre sud-est. . alta ramura a burilor o regasim si mai tarziu, dupa cucerirea romana si transformarea Daciei in provincie romana, de-a lungul %isei pana spre izvoare. $liati ai marcomanilor si Tuadilor, burii au atacat de nenumarate ori Imperiul 5oman (5azboaiele marcomane, 433-4C? p.Chr. . In anul @?A p.Chr., impinsi din spate de huni, au patruns in Imperiul 5oman * in :allia, impreuna cu vandalii, iar in anul @?> p.Chr. marcomanii, Tuadii, suebii si burii, au trecut muntii !irinei stabilindu-se in provincia romana :allaetia (:alitia - nord-vestul 'paniei si nordul !ortugalei . 'uebii si burii au pus bazele 5egatului 'ueb cu capitala la 2raga (fosta denumire romana a municipiului era 2racara $ugusta . Dupa venirea vizigotilor la anul AC3 p.Chr., burii nu au mai fost consemnati in istorie. B6ista insa si in prezent in !ortugalia o zona denumita terra de burros, ca marturie a trecerii unei ramuri a burilor pe acele meleaguri . C"tensii * Trib "entionat de )tolo"eu .n r-ndul !rinci!alelor nea"uri 'eto/dacice. &eo'ra(ul 'rec .l dis!une la sud de caucoensi. $e alt(el% asile )-r#an .i si nu"esteenigmaticii cotensi si .i locali+ea+a .n estul $aciei% res!ecti# .n sudul re'iunii istoriceM"#d")a. 'e invecineaza la nord cu ratacensii si caucoensii. Cercetarile ar0eolo'ice din aceasta !arte a Ro"aniei !ledea+a !entru includerea cotensilor 4sau cotilor5 !rintre nea"urile de ori'ine 'eto/dacica. A#'"/ensii ? )tolo"eu ii "entionea+a !e albocensi 4&eo'ra(ia;111;8%85 !rintre 'etii care locuiau .n !artile de sud/#est ale $aciei. :ri'inea lor dacica nu este !usa la .ndoiala. 2e crede ca nu"ele lor !ro#ine de la localitatea 3lboca% locali+ata .n sudul Banatului de a+i. !"tu#atensii -9ea" dacic% !o"enit de ase"enea de )tolo"eu !rintre cele care locuiau .n $acia. $u!a o!inia lui .)-r#an% acest nea" ar (i !o!ulat !artile de nord ale :lteniei si +ona deluroasa din #estul ,unteniei. 6n !arte locali+area !otulatensilor coincide cu aceea a uniunii de triburi cores!un+atoare "onedelor 'eto/dacice de ti! 3d-ncata/,anastirea% .nt-lnite "ai (rec#ent .n estul :lteniei si nord/#estul ,unteniei 4a doua <u"atate a secolului al 11/lea a.C0r5. 4iensii -3laturi de celelalte !o!ulatii din $acia% !e care )tole"eu le .nre'istra !e la "i<locul

sec.11 e.n.% sunt "entionati si siensii sau sensii. $u!a calculele lui .)-r#an% siensii ar (i locuit de/a lun'ul r-urilor 1alo"ita si Bu+au % adica .n !artea de nord/est a ,unteniei% cores!un+ator <udetelor actuale Bu+au si Braila. Cercetarile nu"is"atice recente% ba+ate !e o "ai buna cunoastere a "onedelor 'eto/dacice de ti! $u"bra#eni si 6notesti/Racoasa% au dus la identi(icarea unei i"!ortante uniuni de triburi% care se .ntindea de la r-ul Bu+au si !-na !e cursul in(erior al 2iretului. 3ceasta uniune de triburi ar !utea (i constituita de nea"ul siensilor care% .n acest ca+% trebuie sa (i ocu!at o +ona "ai "are (ata de cea !ro!usa de .)-r#an. 1"!ortant de a"intit .n aceasta !ri#inta este (a!tul ca% .nsa din sec.111 ..e.n.% 'etii din aceasta re'iune% siensii de atunci sau de "ai t-r+iu% au <ucat un rol deosebit de .nse"nat de #iata !olitica si econo"ica a oraselor 'recesti de !e coasta de #est a ,arii 9e're 4a#densii * %rib geto-dacic care tria (n partea de vest a Olteniei 6i men3ionat de geograful !tolemeu (n descrierea Daciei. Ceia2isii sau *eia2eisii * !rintre ultimele nume de triburi dace (nt)lnite (n :eografia lui !tolemeu se afla si neamul Ceiagisilor. *i sunt a"intiti alaturi de )ie(i'i si se a!recia+a% du!a cercetarile lui .)-r#an 4&etica5% ca ar (i locuit la sud de )otulatensi% adica .n sud/#estul ,unteniei si sud/estul :lteniei% pe cursul in(erior al raului :lt% intre raurile Jiu si &edea, pe teritoriul actualelor 0udete ale 5omaniei# Dol0 (partial , .lt, %eleorman (partial . Himita teritoriului lor era stra0uita la sud de fluviul Dunarea (Ister, Danubius !ie8i2ii - )rintre nea"urile din $acia% "entionate de )tole"eu .n &eo'ra(ia sa se .nt-lneste si nu"ele )ie(i'ilor. Toti istoricii sunt de acord .n a le atribui o ori'ine certa 'eto/dacica. .)-r#an 4&etica5 i/a locali+at .n C-"!ia "unteana% a!ro=i"ati# .n (ostul <udet lasca 4actual &iur'iu5 si .n actualele <udete 1l(o# si 1alo"ita% iar "ai recent R. ul!e i/a !lasat !e #alea 3r'esului% .n <urul ase+arii 'etice de la )o!esti 4<ud.1l(o#5% identi(icata de acelasi autor cu >orasul? 2ornu"% "entionat de )tolo"eu. Dupa toate probabilitatile, neamul !iefigilor este unul si acelasi cu marea uniune de triburi getice din secolele III-I (.e.n., determinata pe baza studiului monedelor geto-dacice de tip &)rte0u * 2ucuresti. 1nceputurile ei pot fi urcate (n timp p)na (n vremea regelui Dromichete, c)nd getii se afirma prin victoriile repurtate (n doua r)nduri asupra armatei lui Hisimah. 1n perioada imediat premergatoare lui 2urebista, uniunea de triburi 'etice din "i<locul ,unteniei @ (oarte !robabil acel nea" al )ie(i'ilor @ re!re+inta cel "ai i"!ortant centru econo"ic si !olitic din toata $acia. 3cest nucleu 'etic #a constitui unul din !rinci!alele !uncte de s!ri<in ale lui Burebista .n o!era sa de uni(icare a tuturor 'eto/dacilor. C. $m delimitat zone distincte care inglobeaza punctele in care au fost descoperite tezaure monetare geto-dacice apartinand unui anumit tip monetar, caracteristic, emis de un anumit trib sau uniune tribala. $m studiat hartile descoperirilor de tezaure monetare geto-dace

corespunzatoare fiecarui tip monetar, din lucrarea "onedele geto-dacilor, a profesorului Constantin !reda,4>D=. %rebuie sa preluam neaparat elementele care s-au dovedit corecte si unanim recunoscute din munca si realizarile inaintasilor nostri si sa mergem mai departe. %oate piesele monetare descoperite in atat de multe tezaure de pe teritoriul vechii Dacii, au fost clasificate in mod eronat de mai multi cercetatori straini (!inF, 'errer ca monede est celtice. Cercetatorului roman, profesorului Constantin !reda ii revine meritul de a fi stabilit in urma cu @? de ani, in mod clar, clasificarea tipurilor monetare geto-dace si o deli"it re " i !un 5 t de cele celtice& Denumirea fiecarui tip monetar distinct a fost data dupa numele localitatilor unde au fost descoperite primele si principalele tezaure monetare. Kn element deosebit de important in stabilirea ariei de stapanire a unui anumit trib, este constituit de descoperirile arheologice de asezari dacice, necropole si tezaure monetare. %otalitatea localitatilor in care s-au descoperit monede apartinand aceluiasi tip monetar dacic, schiteaza o zona, ne ofera o imagine asupra ariei de circulatie, in care a trait respectivul trib emitent, zone de influenta, populatii cu care au fost in contact pentru schimburi de marfuri. D. $m avut in vedere informatiile certe, referitoare la noi descoperiri arheologice de asezari dacice, de necropole, de tezaure monetare, descoperiri ulterioare aparitiei lucrarii profesorului !reda. Inaintasii nostri, istoricul &asile !arvan si cercetatorul Constantin !reda, au facut afirmatii foarte prudente referitoare la triburile dacice care au emis anumite tipuri monetare si zonele controlate de aceste triburi sau uniuni de triburi. Descoperirile arheologice ulterioare de asezari, necropole, tezaure monetare, au confirmat afirmatiile lor, au largit anumite zone si ne-au dat o idee mult mai clara privind pozitionarea triburilor pe harta. Jacand o sinteza a tuturor acestor informatii, se poate reconstitui, asemenea unui puzzle, o harta cu arealurile stapanite de triburile de pe teritoriul Daciei. Iata rezultatul#

+ota# 5ezultatele prezente ale studiului constituie un punct de vedere personal, fara pretentia de a detine adevarul absolut. $rticol realizat cu elemente preluate din# Constantin !reda, "onedele geto-dacilor,4>D=. $l. 2arnea, Bistonii, in Magazin istoric, anul I, nr. @ (4?> , apr. 4>D3, p.43. Constantin !reda, Tyragetii, in Magazin istoric, $nul II, nr. @ (474 , apr., 4>DD, p. ==, p. @>. I. C. Dragan, Noi, tracii. Istoria noastr multimilenar, vol. I, Bditura 'crisul 5omanesc, Craiova, 4>D3 &asile !)rvan, Getica. O protoistorie a aciei, ediie (ngri0it de 5adu Jlorescu, 2ucureti,4>C7

ic!ionar de istorie "eche a #om$niei %&aleolitic'sec. () , coord. D. ". !ippidi, Bditura UtiinificV i BnciclopedicV, 2ucureti, 4>D3, p. 44D. Dumitru 2erciu, Burii daci si stra"echea lor cultura , in Magazin Istoric, C=, 4>D@. enciclopedia-dacica.ro