Aici, în partea stângă, se scrie tema sesiunii

Inventarierea potenţialului resurselor apelor termale din România în

vederea valorificarii lor

1. Introducere

De-a lungul existenţei sale, omul, aflat în relaţie pemanentǎ cu factorii de mediu, s-a adaptat
acestora, exercitand totodata o influenţa majorǎ asupra acestora, îndeosebi asupra climei, atât cu
efecte pozitive, cât şi negative. În ultimul secol, folosirea energiei rezultate în urma arderii
combustibililor fosili (petrol, gaz, cǎrbuni) a avut efecte severe asupra mediului, mai mari decât
orice activitate umanǎ din istorie.
Cea mai intensǎ utilizare a apelor geotermale a avut loc în perioada de maximǎ înflorire a
Imperiului Roman. Termele construite de romani în apropierea surselor naturale de apǎ geotermalǎ
erau locuri de igiena, agrement, odihna şi terapie. Localitǎţile în care existau terme naturale au
devenit astfel importante centre culturale, economice, politice şi militare. Pe actualul teritoriu al
României, thermae romanae au existat la Aque (Calan, Hunedoara), Germisara (Geoagiu), Ad
Mediam (Herculane), si Calatis (Mangalia).
In prezent, in sectorul energetic din marea majoritate a tarilor, are loc o reconsiderare a
prioritatilor privind cresterea sigurantei in alimentarea consumatorilor si protectia mediului
inconjurator. In cadrul acestui proces sursele regenerabile de energie, precum energia geotermala,
ofera o solutie accesibila si garantata pe termen mediu si lung. Ca atare, utilizarea unor surse
alternative de energie devine tot mai importanta/ relevanta pentru lumea de azi. Tehnologiile
energetice bazate pe resurse regenerabile genereaza o cantitate redusa de emisii poluante si deseuri
contribuind semnificativ la diminuarea proceselor de poluare chimica si fizica.
In viitor Consiliul Mondial al Energiei, estimeaza o crestere cu 30-80% a utilizarii resurselor
neconventionale de energie in special a resurselor geotermale. Energia geotermala reprezinta o
sursa inepuizabila de energie a carei utilizare confera o serie de avantaje precum: impact minim
asupra mediului incojurator, necesita spatiu restrans pentru dezvoltare, este disponibila 24 de ore
din 24, putand fi utilizata ca o alternativa viabila pentru combustibilii fosili.
Energia geotermala poate, cel putin la nivel local, sa contribuie semnificativ la diminuarea
consumului de combustibili fosili, in conditii competitive din punct de vedere economic, conducand
astfel la reducerea importului de combustibili fosili precum si reducerea emisilor poluante rezultate
in urma arderii acestora.
Lucrarea de fata reprezinta un studiu asupra fenomenului geotermic din Romania precum si
evaluarea impactului asupra mediului.

2. Zacamintele geotermale din Romania

Activitatea de exploatare si cercetare geologica a zacamintelor geotermale a inceput in

Romania in 1962, cand a debutat un amplu proiect de cercetare al rezervelor de hidorcarburi, prilej
cu care au fost descoperite opt arii care prezentau un real potential geotermic: sase dintre acestea
sunt situate in vestu tarii, iar celelalte doua in partea de sud. In aceste zone au fost forate peste 200
de sonde la adancimi cuprinse intre 800 – 3500 m care au demonstart existenta unor resurse
geotremale de joasa (25-60 °C) respectiv medie entalpie (60-120°C).Antecedentele sunt insa mult
1
 SIMTECH Aici, în partea dreaptă, se scrie titlul articolului

mai vechi. Prima sonda geotremala din Romania a fost forata in anul 1885, in statiunea Felix, langa
Oradea.Sonda avea o adancime de 51 m, un debit de 195 l/s si o temperatura la gura sondei de 49
°C. Au urmat apoi sondele de la Caciulata (1893-37°C), Oradea(1897 -29°C), Timisoara (1902-
31°C).
Zacamintele geotermale de care dispune Romania sunt situate preponderent in partea
vestica a tarii (Fig. 1).

Fig. 1 Resursele geotermale cercetate prin foraj si zonele de perspectiva

Dupa cum se vede in Fig. 1 cele mai multe zacaminte geotermale sunt localizate in partea de
Vest a Romaniei respectiv in partea de Est a Bazinului Panonic, o mare depresiune intramontana
neogena formata dupa ce regiunea Carpatica a fost afectata de tectogeneza miocena. Bazinul s-a

2
 Aici, în partea stângă, se scrie tema sesiunii

format prin intinderea si subtierea litosferei, insotita de scufundarea inceputa in Badenian si

continuata cu viteza mai mare in Pannonian. In aceasta perioada s-au acumulat cantitati insemnate
de sedimente, cu grosimi de pana la 4 km in zona Campiei de Vest a Romaniei. Subtierea litosferei
a condus la aparitia unei importante anomalii termice, fluxul geotermic natural avand valori de 85-
100 mW/m^2. Bazinul Panonic este astfel cea mai calda reguine din Europa Centrala si de Est.
Zacamintele geotermale localizate in rocile permeabile ale Campiei de Vest sunte deci
rezultatul acestui flux geotermic natural ridicat. Acestea se compun fie din acvifere inchise multi-
stratificate de intindere regionala localizate la baza Pannonianului Superior, fie din acvifere de
intindere relativ mica, localizate in rocile Pannonianului Inferior sau in rocile sedimentare fisurate
ale fundamentului scufundat (de exemplu calcare si dolomite Mezozoice, ca in cazul zacamintelor
din zona Bors - Oradea – Baile Felix – Baile 1 Mai).
Acviferul geotermal panonian este multi-stratificat si inchis, fiind canotat in rocile
nisipoase din baza Pannonianului Superior, intre 800 si 2100 m adancime, pe o suprafata de
aproximativ 2500 km2 in lungul granitei de vest a Romaniei, de la Satu-Mare in nord, pana la
Timisoara si Jimbolia in sud. A fost investigat prin 80 de sonde geotermale, care pot fi toate
utilizate pentru productie si din care 37 sunt exploatate in prezent. Gradientul geotermic natural in
aceasta zona de 45-550 C/km. Temperatura fluidului variaza intre 50 si 85 0C. Mineralizatia
fluidelor geotermale din aceasta zona este de 4-5 g/l si majoritatea au un potential ridicat de
depinere de crusta (carbonati). Continutul de gaze dizolvate variaza intre 0.8 si 2.0 m3N/m3, mai ales
metan, acestea fiind separate la suprafata in degazoare speciale si ar putea fi utilizate (de exemplu
prin ardere in cazane) ducand la o crestere cu 15-20% a fluxului de caldura furnizat de sona.
Majoritatea sondelor produc artezian. Energia furnizata anual de aceste sonde este de aproximativ
55 MWt. Rezervele exploatabile de caldura pentru urmatorii 10 ani, cu sondele existente, sunt
estimate la peste 1,2*1018 J. Daca se ia in considerarea forarea de noi sonde si generalizarea
productiei prin pompaj, resursele d ecaldura sunte de peste 9*1018 J in 20 ani.
Principalele exploatari geotermale in aceasta zona sunt, de la nord la sud: Satu Mare,
Tasnad, Acas, Marghita, Sacuieni, Salonta, Curtici, Lovrin, Tomnatic, Sannicolau Mare, Jimbolia si
Timisoara. Energia geotermala este utilizata pentru incalzirea serelor (34 ha), termoficare (2.460
apartamente), prepararea apei calde menajere (2.200 apartamente) si in 7 cazuri pentru procese
tehnologice (uscarea cerealelor, topirea inului si a canepei, uscarea produselor ceramice, uscarea
lemnului).
3
 SIMTECH Aici, în partea dreaptă, se scrie titlul articolului

Acviferul geotermal Oradea – Felix – 1 Mai este in general considerat ca fiind compus din
doua zacaminte distincte (Oradea si Baile Felix – 1 Mai), aflate la adancimi diferite si in roci de
varste diferite, dar interconectate hidrodinamic. Acviferul hipertermal face parte dintr-un amplu
sistem hidro-geotermal cu alimentare naturala in Bazinul Alesd-Borod si cu descarcare in zona
izvoarelor termale de la Baile 1 Mai. Apa din cavifer face parte din circuitul hidrologic activ (varsta
apei 18-20.000 ani), extragerea a peste 49 milioane m3 de apa in ultimii 30 de ani neafecatnd
semnificativ presiunea de zacamant.
Zacamantul geotermal Oradea este canotat in calcarele si dolomitele triasice fisurate dispuse
intre 2.200 si 3.200 m adancime, cu o suprafata de aporximativ 110 km2, dispusa aproape in
intregime in subsolul municipiului Oradea. Temperatura apei geotermale la suprafata scade de la
105 0C in partea de veste pana la 70 0C in partea de est, temperatura medie ponderata a celor 11
sonde de productie din perimetru (una fiind folosita pentru injectie) fiind de 87 0C in eruptie libera
si 90 0C in pompaj. Fluiful geotermal nu are caracter incrustat si nici nu corodeaza, contine doar
urme de gaze dizolvate, iar mineralizarea este relativa mica (0,9-1,2 g/l, in functie de sonda), astfel
incat nu prezinta pericol de poluare chimica.
Cele 12 sonde existente in perimetrul municipiului au un debit potential artezian 180 l/s,
limitat insa de Agentia Nationala pentru Resursele Minerale la un debit mediu anual de 90 l/s,
pentru a permite extragerea debitului necesar statiunilor balneare Baile Felix si Baile 1 Mai fara a
cauza o scadere severa a presiunii zacamantului. Debitele arteziene ale sondelor variaza intre 5 si 30
l/s, in functie de conditiile geologice locale, iar debitele maxime posibil d eobtinut in pompaj
submersibil sunt de 20-50 l/s. Pe baza simularii numerice a comportarii viitoare a acviferului (in
exploatarea cu reinjectie), coroborata cu evidentiera posibilitatilor reale de utilizare a energie
termice posibil de extras din apa geotermala, au fost reevaluate resursele si rezervele expoatabile de
caldura ale acviferului Oradea la data de 1 ianuarie 1996, cu o asigurare de 20 de ani, pentru un
debit anual de 240 de l/s, in exploatare ce reinjectie. Puterea instalata este in prezent de 30 MW t (cu
11 sonde de productie arteziana si o sonda de injectie), dar poate fi apoarpe triplata prin
generalizarea productie prin pompare si a reinjectiei, in sisteme de tip dublet (sonda de productie –
schimbatoare de caldura – sonda de injectie). Prin extinderea utilizarii energiei geotermale pentru
prepararea apei calde menajere (cu un consum constant tot timpul anului) se poate mari si factorul
de utilizare, economia anuala de energie din combustibili fosili putand astfel creste de la
aproximativ 7.400 t.e.p. in prezent, la aproximativ 37.000 t.e.p.
Energia geotermala este in prezent utilizata in Oradea pentru termoficarea campusului
universitar si a circa 2.000 de apartamente, prepararea apei calde menajere pentru inca 4.000 de
apartamente, pasteurizarea laptelui (80.000 l/zi), uscarea lemnului (5.000 m3/ an), incalzirea serelor

4
 Aici, în partea stângă, se scrie tema sesiunii

(1.8 ha) si producerea energiei electrice (500 KWe in instalatia experimentala de la Univeristatea
din Oradea).
Zacamantul geotermal Baile Felix – 1 Mai este canotat in calcare cretacice puternic
fisurate, la adancimi cuprinse intre 45 si 175 m (pentru complexul I, care asigura peste 90% din
volumul extras) si intre 200 si 500 m, in zone cu configuratie mai fina (complexul II). Fiind
amplasat intr-o zona ce prezinta conditii geostructurale cu totul specifice, intrucat pe mai putin de
20 Km2 intalnim un numar impresionant de falii, datorate interconectarii multiplelor elemente
tectonice de la contactul Muntilor Apuseni cu Depresiunea Panonica, amplificate de scufundarea
bazinelor intramontane Borod si Beius.
Complexul I poate fi interpretat ca aureola hidrogeotermala formata si conditionata de
puternice izvoare naturale aparute de-a lungul faliilor majore, in zonele unde eroziunea a indepartat
cuvertura sedimentara cuaternara. Izvoarele si sondele acviferului se comporta unitar din punct de
vedere hidrodinamic, cu efecte rapide de interfata, rata alimentarii fiid stabilita (prin unicul test de
interfata realizat in 1979) la aporximativ 300 l/s. Datorita cresterii debitului extras (atat in Baile
Felix, cat si in Oradea) peste capacitatea de realimentare naturala, coroborata cu neurmarirea
efectului asupra zacamantului, a condus la reducerea debitelor arteziene potentiale la principalele
sonde, incetarea debitarii arteziene a doua sonde si a izvoarelor din amonte de la Ochiul Mare,
precum si la reducerea drastica a debitului izvorului sub-lacustru Ochiul Mare, ajungandu-se chiar
la inghetarea suprafetei lacului, cu efecte dezastruase asupra relicvei tertiare Nymphaea Lotus,
varietatea Thermalis, in prezent pe cale de disparitie.
Compozitia chimica a fluidului geotermal din zacamantul Baile Felix – 1 Mai este similara
cu a celui din zacamantul Oradea, facand parte din acelasi circuit natural al apei. Temperatura
fluidului geotermal la supfarata scade usor de la vest la est, fiind de 35-45 0C din complexul I si 40-
50 0C din complexul II. Cele 6 sonde existente pot produce artezian un debit total de 210 l/s. Apa
geotermala utilizata in special pentru balneoterapie (intr-un spital de recuperare si bazele de tratare
ale hotelurilor) si pentru agrement in strandurile acoperite si in aer liber din Baile Felix si Baile 1
Mai (peste 7.000 locuri de cazare si tratament, 5.000 pe zi agrement permanent si peste 25.000
persoane pe zi agrement sexonier). Necesarul maxim normat este de 180 l/s ca medie anuala, cu un
varf de consum de 209 l/s in sezonul cald, din care 100 l/s in scopuri terapeutice, restul fiind folosit
pentru agrement si ca apa calda menajera. Pana in anul 1989, apa geotermala (practic potabila) a
fost utilizata si ca apa tehnologica la o statie de crestere intensiva a puietului de peste.
5
 SIMTECH Aici, în partea dreaptă, se scrie titlul articolului

Zacamantul geotermal Bors este situat la aporximativ 6 km nord-vest de Oradea, insa

cadrul geologic este complet diferit de zacamantul geotermal Oradea, cu toate ca este cantonat in
aceleasi formatiuni (calcare si dolomite triasice fisurate) intre 2.000 si 3.000 m adancime.
Zacamantul Bors este un zacamant inchis tectonic, cu o suprafata de numai 12 km 2. Fluidul
geotermal are un continut total de solide disolvate de 13-16 g/l, o concentratie de gaze disolvate de
5 m3N/m3 (70% CO2 si 30% CH4) si un potential ridicat de depundere de crusta. Temperatura de
zacamant este mai mare de 130 0C, la adancimea medie de 2.500 m.
Din cele 5 sonde existente, 3 sunt utilizate pentru a extrage un debit total de 50 l/s, iar 2 sunt
utilizate pentru reinjectarea fluidului geotermal uzat termic in colectorul de origine, la o presiune de
injectie care nu depaseste 6 bari. Datorita faptului ca zacamantul este inchis, dechi nu are
realimentare naturala, productia arteziana a sondelor poate fi mentinuta numai prin reinjectie. In
plus, pentru refacerea presiunii de zacamant, in timpul verii se injecteaza in colectorul geotermal
apa rece extrasa prin 3 sonde din stratele cuaternare de mica adancime.
Sondele geotermale produc fluid cu temperatura de 115 oC si o presiune de 10-15 bar.
Gazele sunt partial separate la presiunea de 7 bar. Apa geotermala este trecuta apoi prin
schimbatoare de caldura si reinjectata. Presiunea in instalatie nu scade sub 6 bar, astefel incat
bioxidul de carbon neseparat sa ramana in solutie, crescand astfel solubilitatea carbonatilor de
calciu si magneziu. Pentru prevenirea depunderilor de crusta se utilizeaza si un inhibitor chimic
(policlorura de tri-fosfat), care este injectat la adancimea de 450 m cu o pompa dozatoare. Acest
sistem functioneaza de 14 ani cu o putere instalata de 15 MWt, economia anuala de energie din
combustibili fosili fiind de 3.000 t.e.p.