SC.

E X A S srl PITESTI CUI: RO 131278

Str. Uzina de apa nr. 12 Inregistrat la Registrul Comertului

Tel fax : 0248211236 la J03/903/1991
Mob. 0740 315659
E-mail: dan _stanoiu@yahoo.com.

DETINATOR AL CERTIFICATULUI MINISTERULUI MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR nr.114 din18.09.2012, conform

Ordinului M.M. 1671/ 25.10.2007 pentru : DOCUMENTATII TEHNICE NECESARE PENTRU OBTINEREA AVIZELOR SI
AUTORIZATIILOR DE GOSPODARIRE A APELOR, STUDII HIDROLOGICE, STUDII HIDROGEOLOGICE, STUDII GEOLOGO-
TEHNICE.

STUDIU HIDROGEOLOGIC PRELIMINAR

PRIVIND FORAJ DE ALIMENTARE CU APA IN SATUL MALU

VANAT, COMUNA MERISANI, JUD. ARGES

 BENEFICIAR: SC. AGRO DEVELOPMENT SRL

 PROIECTANT: SC. APOMARCONSULTING SRL
 ELABORATOR STUDIU: SC. EXAS SRL

DIRECTOR:
ing. Dan Stanoiu

-aprilie 2015-

1
CUPRINS

I. PARTEA SCRISA

1.DATE GENERALE
1.1. Tema de studiu
1.2. Amplasament obiectiv
1.3. Solutia propusa

2. CADRUL NATURAL
2.1.Date geomorfologice
2.2.Date geologice, stratigrafice si litologice
2.3.Date hidrologice
2.4.Clima regiunii

3. CONSIDERATII HIDROGEOLOGICE
3.1.Complexul acvifer suprafreatic
3.2.Complexul acvifer freativ
3.3. Complexul acvifer de adancime

4.CONCLUZII SI RECOMANDARI

II.ANEXE

- Profilul litologic prezumat al forajului propus

III.PARTEA GRAFICA
- Harta geologica a regiunii scara 1: 50000
- Pl an de incadrare in zona scara 1: 25000
- Plan de situatie scara 1: 500

2
MEMORIU HIDROGEOLOGIC

1. DATE GENERALE

1.1TEMA DE STUDIU

In vederea alimentarii cu apa potabila din surse proprii a obiectivului, proiectantul a

solicitat un studiu hidrogeologic preliminar care sa prezinte urmatoarele aspecte:

- Sursele potentiale de apa pentru alimentarea cu apa;

- Solutia propusa pentru asigurarea necesarului de apa;
- Caracteristicile hidrochimce ale apelor subterane din zona;
- Modul de captare al acviferelor de adancime.

1.2. Amplasamentul obiectivului

Locatia obiectivului este situata in partea de de nord-vest a satului Merisani , pe partea

stanga a drumului national DN7C, Pitesti-Curtea de Arges. Accesul din DN7C la
amplasament se face pe un drum comunal ce trece pe malul drept al lacului in aval de
baraj .

1.3. Solutia propusa

Avand in vedere scopul sursei de apa si caracteriticile hidrologice si hidrogeologice ale

zonei am considerat ca sursa sigura, atat calitativ cat si cantitativ, o constitue apele
subterane de adancime, celelalte surse fiind expuse poluarii.

Captarea acviferelor de adancime se va face intr-un foraj la adancimea de 180m, ale

carui conditii de executie si exploatare vor fi prezentate intr-un capitol ulterior.

3
Forajul va fi amplasat in incinta complexului pe o locatie care sa asigure perimetrul de
protectie cu regim sever cat si conditii optime de intretinere si exploatare.

2. CADRUL NATURAL

2.1.Date geomorfologice

Din punct vedere geomorfologic zona de amplasament face parte din subregiunea
externa a Subcarpatilor Getici, care se dezvolta in principal pe depozite Pliocene cu
structura monoclinala sau slab cutate.

Relieful acestei subregiuni este reprezentat printr-o serie de depresiuni interfluviale sub
forma de sei subsecvente, dominate la sud de numeroase dealuri periferice, care se
caracterizeaza prin larga dezvoltare a cuestelor unghiulare si a suprafetelor structurale in
trepte. Altitudinile au valori ce variaza intre 800m in partea de nord si 400m in sud, la
contactul cu dealurile Platformei Cotmeana.

In limitele perimetrului satului Malu Vanat principalele forme de relief sunt reprezentate
de o serie de dealuri si de lunca, mal drept a raului Arges.

Dealurile se dispun sub forma de culmi paralele pe directia nord-sud,avand altitudini cu

valori cuprinse intre 400-500m. Sunt fragmentate de o retea densa de vai subsecvente,
intre care mai importante sunt: Valea Matragunei, Valea Brateasca, Valea Popeni,etc.

Versantii vailor sunt inalti si abrupti, supusi pe alocuri unor fenomene geodinamice
intense de tipul alunecarilor de teren, prabusirilor, ravenelor, ogaselor,etc.

Lunca Argesului pe malul drept al raului, in zona lacului de acumulare are o dezvoltare
restransa cu latimi de 50-100m, mare parte se gaseste sub apele lacului.

2.2. Date geologice si litostratigrafice

Din punct de vedere geologic zona subcarpatica de muscele face parte din marea unitate
structurala cunoscuta sub denumirea de depresiunea Getica.
4
Formatiunile de molasa, cu dispunere in general monoclinala, se instaleaza in aceasta
zona incepand cu Paleogenul si se continua in tot sistemul tertiar.

In cele ce urmeaza vom prezenta doar formatiunile de cuvertura, care prezinta

importanta din punct de vedere al alimentarii cu apa a obiectivului nostru, si anume pe
cele care apartin Pliocenului terminal, reprezentat prin Romanian, si Cuaternarului,
reprezentat prin cele doua serii ale sale: Pleistocen si Holocen.

Romanian

Depozitele romaniene sunt constituite dintr-un complex de marne verzui, argile cenusii-
verzui, si nisipuri cenusii-verzui. Grosimea acestor depozite este de 150-200m, fiind
intalnite numai in forajele executate in zona.

Pleistocen inferior(qp1)

Acest prim etaj al Cuaternarului este constituit din doua orizonturi: unul inferior, psamo-
pelitic, alcatuit din argile in alternanta cu pachete groase de nisipuri, ce contin lentile de
pietrisuri marunte, si altul superior, psamo-psefitic, constituit exclusive din nisipuri
grosiere, pietrisuri si bolovanisuri. Cele doua orizonturi intra in alcatuirea “ Stratelor de
Candesti” si sunt considerate de varsta villafranchiana.

Depozitele Pleistocenului inferior au fost intalnite atat in aflorimentele din zona de la

sud de Curtea de Arges pana la Tutana, dar si in forajele de prospectiuni geologice
executate de diverse firme de specialitate. Grosimea acestor depozite este de peste 100m.

Pleistocen mediu (qp1/2 si qp2/2)

Depozitele acestui etaj apar in partea de sud-vest a zonei, suprapunandu-se Platformei

Cotmeana. Sunt constituite din silturi argiloase, argile prafoase si prafuri nisipoase, in
masa carora se intalnesc si elemente mai grosiere.Tipul genetic al acestor depozite este
considerat deluvio-proluvial, iar grosimea variaza intre 15-20m.

Pleistocen superior (qp1/3,qp2/3, qp3/3)

Acestui etaj i-au fost atribuite depozitele loessoide de pe terasa superioara a Argesului,
reprezentate prin nisipuri argiloase cu concretiuni calcaroase, cu grosimi de 5-8m.

5
Holocen inferior (qh1)

Acestui etaj apartin acumularile aluvionare ale terasei joase a Argesului, alcatuite din
nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri, avand grosimi de 5-8m, si depozitele loessoide de pe
terasa inferioara, constituite din nisipuri, nisipuri argiloase sau prafoase si argile
nisipoase, avand grosimea 6-10m.

Holocen superior (qh2)

Partii superioare a holocenului i-au fost atribuite depozitele loessoide ce acopera

acumularile aluvionare ale teraselor joase si depozitele aluvionare ale luncii Argesului.
Grosimea acestor depozite este de 10-20m

2.3. Consideraţii tectonice

Din punct de vedere tectonic zona studiată aparţine părţii de est a Depresiunii
Getice, care se caracterizează în general ca o zonă monoclinală, cu căderi spre sud
şi sud-est, fără complicaţii tectonice importante.

Cu sfârşitul Romanianului apele lacului pliocenic se retrag către sud (Câmpia

Română), încât începutul Cuaternarului marchează completa colmatare a bazinului
dintre Olt şi Vâlsan.Tot în acest timp au avut loc intense mişcări de ridicare a
lanţului carpatic, având ca efect intensificarea proceselor de eroziune în zonele
ridicate, cu formarea unor torenţi puternici care transportau materialul erodat spre
sud. Din acţiunea combinată a torenţilor şi a cursurilor de apă ce coborau din
Carpaţii Meridionali s-a depus în partea sudică a regiunii o serie de depozite cu
caracter mixt fluvio-lacustru (Stratele de Cândeşti). După sedimentarea stratelor de
Cândeşti, din Pliocenul mediu, reţeaua hidrografică acţionează din plin şi cursurile
mari de apă îşi construiesc treptat sistemul de terase.

Depozitele cele mai noi aparţin Holocenului, au origine fluviatilă şi au generat

şesurile aluvionare.

2.4. Date hidrologice

Cursurile de apa care dreneaza perimetrul satului Malu Vanat este raul Arges si o serie
de paraie cu caracter nepermanent, care curg pe directia NV-SE. Raul Arges curge pe la

6
limita estica a perimetrului, avand o importanta deosebita pentru toate satele
apartinatoare comunei prin aceea ca pe cursul sau, in aceasta zona, a fost amenajat lacul
de acumulare Valcele ale carui functiuni principale sunt: energetic, piscicultura,
atenuarea viiturilor, alimentare cu apa, irigatii. Pe langa aceste functiuni acumularea
Valcele are un rol insemnat si din punct hidrogeologic, constituind o imporanta sursa de
alimentare cu apa a acviferelor freatice si de adancime situate sub nivelul albiei sale.

2.5.Clima regiunii

Valorile elementelor climatice inregistrate la statia meteo Curtea de Arges pun in

evidenta in perimetrul studiat un climat este de tip temperat continental, cu veri calde şi
uscate şi ierni geroase. Precipitaţiile anuale variază între 600 mm/m 2 şi 900 mm/m2 ,
media anuală fiind de 700 mm/m2. Cantitatea maximă de precipitaţii cade în perioada
mai – iunie şi este minimă în luna noiembrie.

Vânturile dominante sunt cele din direcţia NV, urmate de cele din V şi S -.

Presiunea atmosferică medie este de 984 mb.

Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt de 728,6 mm, iar vanturile ce bat din
NV au 2,9m/s si cele din V au 2,2 m/s.

3. CONSIDERATII HIDROGEOLOGICE

In zona au fost puse in evidenta trei complexe acvifere si anume:

- Complexul acvifer suprafreatic;

- Complexul acvifer freatic ;
- Complexul acvifer de adancime.

3.1. Complexul acvifer suprafreatic

Apele subterane suprafreatice au fost intalnite in cuprinsul versantilor la diverse

nivele ale acestora fiind cantonate in depozitele deluvial-proluviale constituite din
nisipuri medii si fine si nisipuri argiloase, care pe alocuri cuprind in masa lor si
elemente mai grosiere. Acestea sunt alimentate exclusive din precipitatiile care
cad pe suprafata lor de dezvoltare, din care cauza debitele lor sunt foarte variabile
in timp, in functie de conditiile meteorologice.

7
3.2. Complexul acvifer freatic

Acviferul freatic este caracteristic luncii Argesului, fiind cantonat in depozitele

aluvionare a acesteia, alcatuite din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri, cu grosimi de
10-20m, si care care apartin ca varsta Holocenului.Acesta este delimitat in baza de
un strat impermeabil,care constitue patul sau culcusul sau, iar la partea superioara
de suprafata piezometrica, avand nivel liber.

Apele freatice au in general caracter permanent si sunt continui, dar regimul lor
depinde de conditiile climatice si in primul rand de precipitatii.

Depozitele grosiere ce alcatuiesc stratul freatic inmagazineaza cantitati importante

de ape subterane si au o capacitate buna de debitare dar variabila in timp, ca si
nivelul piezometric de regimul precipitatiilor.

Din punct de vedere hidrochimic, apele freatice ale luncii Argesului sunt in mare
parte potabile, dar expuse poluarii cu ape de suprafata incarcate cu substante
chimice toxice utilizate , fiind o zona cu exploatari petrolifere.

3.3. Complexul acvifer de adancime

Analiza hidrogeologica si hidrochimica asupra apelor subterane din zona

amplasamentului nostru s-a facut pe baza datelor obtinute in forajele geologice de
prospectiune a zacamintelor de carbuni si in cele hidrogeologice de alimentare cu
apa a centrelor populate.

In zona de studiu au fost identificate orizonturi acvifere cantonate în “Stratele de

Cândeşti” de vârstă pleistocen inferior ( constituite din alternanţă de argile, argile
nisipoase, nisipuri şi pietrişuri) şi romanian (constituite din alternanţă de argilă,
argilă nisipoasă si nisipuri fine şi medii). Aceste orizonturi acvifere au fost asociate
cu orizonturile acvifere wilafranchiene de vest de Arges cantonate in “Stratele de
Fratesti” si au fost codificate de Administratia Nationala Apele Romane cu codul
ROAG12. Acest corp acvifer are o extindere spatiala considerabila, dezvoltandu-se
intre Podisul Getic si lunca Dunarii pe de o parte, raul Olt si raul Siret de de alta
parte. Răspandirea în spaţiu a acestor orizonturi acvifere cât şi caracteristicile lor
hidrogeologice sunt tributare condiţiilor geologice de formare ale rocilor magazin
şi ale stratelor argiloase impermeabile.

8
In situaţia geomorfologică actuală se constată:

-La nord-est de municipiul Pitesti, în Piemontul Cândesti , “Stratele de Candesti”

au grosimi relativ mari, între 150-300 m şi cantonează orizonturi acvifere sub
presiune, cu potenţial acvifer important cu unele manifestari arteziene.

-La sud şi vest demunicipiul Pitesti, în Platforma Cotmeana ,”Stratele de Cândeşti”

se subţiază iar potenţialul acvifer al acestora este foarte redus.

-Între cele două sectoare descrise mai sus, imediat la sud de confluenta râurilor
Argeş si Doamnei, cu extindere în sectorul Stefăneşti-Topoloveni există o zonă de
tranziţie, cu numeroase indinţari de facies, unde se constată mari neuniformităţi
ale caracteristicilor hidrogeologice determinate prin foraje.

Structura monoclinală a stratelor face ca nivelul piezometric să devină ascensional

ca urmare a creşterii presiunii de strat, iar în unele zone artezian.

Din aceasta analiza a rezultat ca primele orizonturi acvifere cu extensiune

regionala au fost intalnite in depozitele psamo-psefitice ale “Stratelor de Candesti”
ce apartin ca varsta Pleistocenului inferior, fiind constituite din nisipuri, pietrisuri
si bolovanisuri, cu intercalatii de argile sau marne. Aceste depozite grosiere
inmagazineaza rezerve insemnate de ape subterane usor exploatabile datorita
presiunii de strat, care le imprima caracter ascensional.

Stratele acvifere de adancime sunt alimentate din precipitatii, prin infiltrarea

acestora in zonele de aflorare si din apele de suprafata freatice prin drenarea
acestora acolo unde vin contact direct.

Directia principala de drenare a apelor subterane de adancime este dirijata spre sud,
indicand un flux al curentului subteran spre Campia Romana, cu o panta de 3%.

In cele ce urmeaza vom prezenta rezultatele forajelor executate in zona, care au

stat la baza interpretarii parametrilor hidrogeologici ai acviferelor de adancime
cantonate in depozitele poros permeabile ale Stratelor de Candesti si care constitue
o sursa sigura, atat din punct de vedere cantitativ si calitativ.

Foraje de cercetare geologica si de alimentare cu apa executate in zona de studiu

9
In zona de nord-vest localitatii Malu Vanat au fost efectuate foraje in carotaj
mecanic continuu pentru prospectarea complexelor carbunoase romaniene.

Din coloanele litologice ale sondelor 703,705 si 706 rezulta ca pana la adancimea
de 200m s-au interceptat formatiuni apartinand partii superioare a Romanianului si
Pleisticenului inferior.

Constitutia litologica a acestor formatiuni este reprezentata de o alternanta de

argile, argile nisipoase, marne, nisipuri argiloase, nisipuri cu granulatie fina si
medie subordonat pietrisuri marunte.

Ceea ce se poate remarca este faptul ca pe intervalul 0,00 – 150m, care prezinta
importanta pentru studiul nostru, au fost interceptate mai multe strate potential
acvifere, constituite in principal din nisipuri cu granultie medie.

In lunca mal stang a raului Arges, pe teritoriul satului Baiculesti, au fost executate
4 foraje de adancime pentru alimentarea cu apa a Complexului avicol, ale caror
caracteristici le prezentam mai jos:

Forajul F9 Baiculesti a fost executat de IAFAA Bucuresti la adancimea de 110m,

filtrele fiind amplasate in intervalul 48,50 – 78,00m. Forajul a interceptat
formatiuni apartinand Pleistocenului inferior si Romanianului superior, parametrii
hidrogeologici stabiliti la punerea in exploatare fiind urmatorii:

- Debit Q = 4,2 l/s

- Nivel hidrostatic Nhs = - 14m
- Nivel hidrodinamic Nhd = -27m
- Denivelare s = 13m

Calitativ apa s-a inscris in limtele de potabilitate

Forajul F10 Baiculesti, executat de aceeasi inteprindere are adancimea de 145m,

cu filtrele amplasate in intervalul 76,50 – 140m, avand urmatorii parametrii:

- Debit Q = 3,2 l/s

- Nivel hidrostatic Nhs = - 27m
- Nivel hidrodinamic Nhd = - 62m
- Denvelare s = 35m

10
Desi s-au interceptat aceleasi formatiuni, continutul in substante organice oxidante
au depasit limitele de potabilitate.

Forajul F11 Baiculesti, anplasat in aceleasi conditii lito-stratigrafice are adancimea

de 125m, intervalul exploatat fiind deschis cu filtre intr 9,50 – 115,50m.

- Debit Q = 1,8 l/s

- Nivelul hidrosatic Nhs = – 21m,
- Nivelul dnamic Nhd = – 48m
- Denivelare s = 27m

Limitele de potabilitate sunt depasite la continutul de substante organice oxidabile.

Forajul F11 Baiculesti, a fost executat la adancimea de 110m, fiind echipat cu filtre
in intervalul 40,00 – 84,50m. Caracteristicile hidrogeologice evidentiate sunt
urmatoarele:

- Debit Q = 3,6 l/s

- Nivel hidrostatic Nhs = - 24m
- Nivel hidrodinamic Nhd = - 32m

La forajele F10 si F11 depasirile peste limita de potabilitate a substantelor

organice se explica, prin ca fiind amplasate in incinta Complexului avicol intr-o
anumita zona probabil mai poluata a fost posibila infiltrarea acestora in foraj.

In anul 1983 DAAV Pitesti a executat un foraj de cercetare la adancimea de 300m,

amplasat in incinta fostului CAP Merisani.

Au fost interceptate stratele poros permeabile in intervale cuprinse intre 40 si

250m. Parametrii hidrogeologici rezultati in urma pomparilor experimentale sunt:

- Nivel hidrostatic Nhs = - 19,50m

- Nivel hidrodinamic Nhd = - 25,50m

- Debit Q = 5,8 l/s

Apa din punct de vedere chimic si biologic s-a incadrat in limitele de potabilitate.

In anul 2014 SC. GEOFOR DIVERS SRL Pitesti a executat un foraj de alimentare
cu apa pentru localitatea Malu Vanat la adancimea de 155m. care a fost definitivat
11
cu coloana PVC tip Valrom cu Ǿ 180mm si prevazut cu coloana de protectie
metalica Ǿ 600mm. In urma pomparilor au rezultat urmatorii parametrii
hidrogeologici:

- Nivel hidrostatic Nhs = 65m;

- Nivel hidrodinamic Nhd = 76m;

-Debit exploatabil Q = 1,6 l/s

Acesta se afla la o distanta relativ mica de amplasamentul forajului nostru, dar la o

diferenta de nivel de 15-20m.

4. CONSIDERAŢII HIDROCHIMICE

Din punct de vedere hidrochimic apele subterane care circulă în depozitele

aparţinând Romanianului şi Villafranchianului sunt de o uniformitate remarcabilă,
corespunzând celor mai mari exigenţe cerute pentru apele potabile şi industriale.
Aceste ape aparţin tipului bicarbonatat-calcic-magnezian având o mineralizaţie
redusă, cuprinsă în general între 0,3-0,5 gr/litru.

6. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Din datele prezentate mai sus rezultă că zona Merisani are un potenţial bun de ape
subterane de adâncime, debitele obţinute în forajele executate pe teritoriul comunei
şi limitrofe acesteia, la adâncimi de 130-150 m, având valori cuprinse între 2,0 –
4,0 l/s în regim de exploatare.

Depozitele piemontane au în anumite zone un procent de Fe usor peste limitele

normale de potabilitate a apei, impunându-se astfel prelevarea obligatorie de probe
de apă din foraj şi efectuarea de analize fizico-chimice într-un laborator abilitat.

Din punct de vedere chimic apele subterane din Complexul acvifer de vârstă
pleistocen romanian sunt potabile, încadrându-se în prevederileSTAS 1342 – 91 .

Având în vedere aceste aspecte facem următoarele recomandări:

12
  Alimentarea cu apă a obiectivului să se facă dintr-o sursă subterană de
adâncime medie prin executarea unui foraj la adâncimea de 180 m, al cărui
debit prognozat va fi de 1,5-2,0 l/s, debit ce va acoperi necesarul de apa.
 Forajul va fi amplasat de comun acord cu beneficiarul şi cu proiectantul
general pe o locatie care sa indeplineasca conditiile conform
HG930/2005,în ceeace priveste obligativitatea izolarii orizonturilor
acvifere freatice si asigurării unui perimetru de protecţie sanitară în regim
sever în jurul unui puţ de minim 1 0m diametru
 Forajul F1 va fi tubat cu coloana PVC tip VALROM cu diametrul de 180-
225mm si prevăzut cu coloană de protecţie Ф 508mm pe o adâncime de
10m, pentru a preintampina afluxul apelor freatice in put dar si pierderea
presiunii de strat in orizonturile acvifere de adancime

 Se considera necesar ca forajul sa fie sapat in timp scurt, cu un control

riguros al densitatii noroiului de foraj pentru a preintampina dispersia
noroiului de foraj in stratele acvifere si reducerea potentialului acvifer in
foraj. Deasemenea, tubarea si operatiunile de spalare, desnisipare si pompare
trebuie sa se efectueze in cel mai scurt timp de la extragerea sapei.
 Definitivarea forajului ca puţ de exploatare se va face cu coloane PVC tip
VALROM sau otel si filtre tip Johnson, cu recomandări speciale legate de
captarea orizonturilor acvifere situate la adancimi mai mari de 70m,
necesitatea asigurării protecţiei viitoarei surse de apă printr-o coloană
perimetrală de pietriş mărgăritar şi a protecţiei ecologice printr-o coloană
izolantă de argilă şi ciment de 10 m . (coloana de protecţie). Schema de
definitivare prezentata în anexa este orientativa. După saparea forajului şi
executia carotajului electric se va întocmi procesul verbal de tubare al
forajului de către reprezentanţi ai proiectantului general şi ai întocmitorului
prezentului studiu.

Intocmit

Ing.geolog Dan Stanoiu

13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27