Davele geto-dacilor

Page 1 of 7

DAVA-denumire geto-daca pentru oras. Era de fapt un centru tribal ,o asezare mai insemnata ,de obicei intarita. Dava apare ca sufix la cele mai multe localitati din Dacia si adesea dadea numele tribului care locuia in prejurul cetatii

Davele dacilor
Urmare a perfectionrii si generalizrii uneltelor de metal, avntul economic si explozia demografic au impulsionat, n secolele XII IV .e.n. trecerea la realizarea unor lucrri de fortificare de mari proportii, suprafete de pn la 30 hectare fiind amenajate ca fortificatii de refugiu ( Sntana, Cornesti, Ciceu-Corabia - jud. Bistrita-Nsud). Ridicate pe nltimi greu de atins, constructiile se adaptau perfect terenului, ndeosebi n zona muntoas si deluroas, pe directiile slab protejate natural fiind amenajate santuri de aprare de mari dimensiuni (adncime de 4 m si ltime de cca. 13 m la Sntana) si valuri de pmnt puternice (25 m ltime la 7 m nltime tot la Sntana), ntrite, n functie de materialul existent n zon cu miez de piatr nefasonat, cu ziduri de sprijin de piatr (Seica Mic, jud. Sibiu, Sona, jud. Alba, Ciceu-Corabia jud. Bistrita-Nsud), sau placate cu lespezi de piatr acoperit cu lut ars (Babadag jud. Tulcea). n zonele de cmpie, unde, adesea, era necesar ridicarea circular a fortificatiilor, se utilizau lutul si lemnul, tehnica constnd n realizarea unui nucleu de arsur prin ardere deschis sau aplicarea "turtelor" de pmnt pe un schelet de pari si brne transversale ( Popesti, jud. Giurgiu; Bucovt, jud. Dolj) . n secolele VIII - IV .e.n. conceptia si executia fortificatiilor se perfectioneaz generalizndu-se asezrile tip pinten barat, aprate de santuri, valuri de pmnt cu palisarde de mari dimensiuni, cu ziduri de piatr sau crmid, "bastioane" si poart cu intrare "n cleste" reprezentative fiind cele de la Seica Mic (jud. Sibiu), Cotofenii de Jos (jud. Dolj). Apar ca o dovad a evolutiei sociale si politice, a accelerrii procesului de constituire a statului, cettile puternice de mare important strategic, cu ziduri, valuri de pmnt cu miez de piatr, santuri succesive etc. ca cele de le Cotnari si Stncesti n Moldova, Voievodeni (jud. Mures), Bodoc (jud. Covasna) etc. n epoca urmtoare, a afirmrii statale la geto-daci (sec. III .e.n. - I e.n.) asezrile fortificate si cettile de resedint ale cpeteniilor sau cele cu rol de acropol nchiznd incinte restrnse vor ncepe s se constituie n sisteme de fortificatii, ridicate prin munca colectiv a obstiilor uniunilor politice regionale. Centre politice pot fi identificate n zonele complexului fortificat Jigodin (jud. Harghita), la Poiana (Piroboridava) - Barbosi (jud.Galasi), Cozla-Btca Doamnei (Petrodava?)(jud. Neamt), Piatra Craivii-Cugir-Sona (jud. Alba), Polovragi (jud. Gorj), Ocnita (Buridava - jud. Vlcea), Cetteni (jud. Arges), Pietroasele(jud. Buzu), Cmpuri-Surduc (jud.Hunedoara), Tilisca - Arpasu de Sus (jud.

http://www.gk.ro/sarmizegetusa/dave/dave.htm

8/26/2009

Davele geto-dacilor

Page 2 of 7

Sibiu), etc. Inegalabil rmne ns sistemul de fortificatii incluznd cca 200 Km.2 din Muntii Orstiei avnd ca punct de plecare centrul politic de la Costesti si cel religios (Kogaionon) din zona Grdistei Muncelului, unde se va ridica Sarmizegetusa Regia capitala statului unificat al geto-dacilor, aprat de fortificatiile de la Faeragu, Vrful lui Hulpe, Prisaca, Cettuia si cettile Blidaru, Piatra Rosie, Bnita, Cplna. Piatra se impune ca principal material de constructie si acolo unde aceasta lipsea (la ses), crmizile (lupe) de lut . Majoritatea cettilor dacice ns au fost ridicate n tinuturi muntoase printr-o perfect integrare a constructiilor n peisajul specific montan, imaginea contemporanilor fiind aceea sugerat de Florus, a dacilor "aninati de munti". Constructorii daci au adaptat particularittilor terenului nu numai planul cettilor ci si tehnica de inspiratie elenistic, rezultatul fiind aparitia genului original de zid-murus Dacicus: gros de la 1 la 3 metri (prin dublare la cettile refcute de Decebal) cu dou fete (exterioar si interioar) din blocuri variabile(0,6-0,8 m lungime, 0,4-0,6 m nltime, 0,3-0,4 m grosime) de piatr tiat regulat (opus quadratum), ntre care se tasa un emplecton de pmnt si pietris; pentru realizarea coeziunii prtilor componente (piatra legat cu mortar a fost identificat doar la Dava de la Cetteni-Arges, ca mrturia legturilor culturale cu lumea roman) n partea superioar ale blocurilor se tiau jgheaburi ("babi") n care se introduceau capetele brnelor care, strbtnd emplectonul, fceau legtura ntre cele dou fete ale zidului. Dublate uneori de valuri de pmnt si santuri, zidurile de incint nchideau la colturi bastioane patrulatere de aprare, n timp ce, n interior se aflau sub supravegherea turnurilor locuint. Astfel construite, cettile dacilor s-au dovedit n msur s reziste masinilor de rzboi romane soldatii lui Traian fiind nevoiti s nfrunte "multe primejdii" n "muntii cei ntriti cu ziduri", s fac mari sacrificii ca s poat lua "cu pericole, munte dup munte". Amutria Asezare romana cu nume dacic, mentionata de Ptolemeu (Geografia ; III; 3) si situata de Tabula Peutingeriana intre Drobeta si Pelendava. Localizata ipotetic in comuna Butoiesti (jud. Mehedinti) sau in satul Botosesti-Paia (comuna Botosesti; jud.Dolj) Aizis Asezare dacica din Banat, atestata in timpul primei campanii a romanilor impotriva dacilor in fragmentul unic din Memoriile de campanie ale imparatului Traian pastrat de gramaticul Priscianus (VI; 13), Ptolemeu (Geografia; IV; 14). Identificata ipotetic pe teritoriul comunei Firlig, jud. Caras-Severin Arcidava Localitate in Dacia mentionata de Ptolemeu ( Geografia; III; 8, 4) sub numele de Argidava iar de Tabula Peutingeriana sub numele de Arcidaba. Asezarea civila pe drumul Lederata-Tibiscum a gazduit castrul roman in care stationa Cohors I Vindelicorum. Identificata pe teritoriul camunei Varadia, jud Caras-Severin

http://www.gk.ro/sarmizegetusa/dave/dave.htm

8/26/2009

Davele geto-dacilor

Page 3 of 7

Argedava Asezare getica de tip dava, resedinta a unei capetenii importante getice, probabil tatal lui Burebista. Mentionata in decretul dat in cinstea lui Acornion din Dionysopolis. Localizata de unii cercetatori, la Popesti, pe Arges. Arcinna Localitate in Dacia situata potrivit lui Ptolemeu (Geografia ; III ; 5 ; 4) undeva in Cimpia Dunarii. Neindentificata inca. Arcodabara Localitate in Dacia situata, potrivit pui Ptolemeu (Geografia ; III ; 8 ; 4) undeva in nordul Transilvaniei. Neindentificata inca. Cumidava Asezare geto-dacica mentionata de Ptolemeu (Geografia ; III ; 8 ; 4) printre orasele Daciei romane. Atestata epigrafic in epitetul topografic-geografic al unei cohorte auxiliare care a stationat in castrul de la Cumidava (coh.Vind [elicorum] Cumidav [ensis] Alexandrina) intre anii 222-235 en. Identificata pe teritoriul comunei Risnov ( jud. Brasov). Deva Oras in judetul Hunedoara in apropierea caruia, pe dealul Cetatii Deva, au fost descoperite mai multe niveluri de locuire incepind cu epoca bronzului. Perioada clasica a culturii geto-dace (sec. 2 ien-sec 1 ien) prezinta indicii care duc la concluzia ca aici a existat o cetate dacica de tip dava. Dinogetia Asezare geto-dacica mentionata de Ptolemeu (Geografia ; III ; 8 ; 2 ; 10 ; 1) pe malul sting al Dunarii, la varsarea Siretului in Dunare. Dokidava Localitate in Dacia, situata, potrivit lui Ptolemeu ( Geografia ; III ; 8; 4) in nord vestul Romaniei sau in Ucraina Subcarpatica. Unii cred ca numele autentic ar fi Dakidava. Identificata ipotetic cu asezarea dacica de la Simleul Silvaniei.

http://www.gk.ro/sarmizegetusa/dave/dave.htm

8/26/2009

Davele geto-dacilor

Page 4 of 7

Genucla Cetate pe malul drept al Dunarii, resedinta a regelui get Zyraxes, asediat de catre M.Licinius Crassus, in campania acestuia impotriva getilor dobrogeni ( Dio Cassius, 51; 26; 5-6). Pentru localizarea tarii lui Zyraxes in nordul Dobrogei pledeaza si imprejurarea ca getii din partea locului se alaturasera luptei cetatilor grecesti impotriva lui M. Antonius Hybrida si ca, dupa infringerea romanilor, citeva stindarde luate ca prada se pastrau in Genucla. Helis Cetatea de scaun a lui Dromihete, situata poate pecursul superior al Argesului (Diodorus Siculus ; XXI ; 12). Neindentificata sigur inca, unii cercetatori o indentifica insa cu fortificatia de la Pacuiul lui Soare. Marcodava Localitate in Dacia, situata, potrivit lui Ptolemeu (Geografia ; III ; 8 ; 4) undeva in Transilvania centrala. Unii cercetatori considera ca numele real ar fi fost Maro-dava sau Mariso-davadupa numele riului Marissi o plaseaza in zona Ocna-Muresului. Neindentificata inca. Napoca Oras roman din Dacia dezvolat pe locul unei localitati dacice ( Ptolemeu ; Geografia ; III ; 8 ; 4 ; Tabula Peutingeriana ; Geog. Rav. IV ; 7) Netindava Localitate in Dacia, mentionata de Ptolemeu (Geografia ; III ; 8 ; 4) si situata, potrivit coordonatelor acestuia undeva in Muntenia subcarpatica sau pe riul Ialomita. Neindentificata inca. Patridava Localitate in Dacia, situata, potrivit lui Ptolemeu (Geografia; III; 8; 4), in Carpati rasariteni. Dupa unii cercetatori ar fi o alta denumire pentru Petrodava. Neindentificata inca. Pelendava

http://www.gk.ro/sarmizegetusa/dave/dave.htm

8/26/2009

Davele geto-dacilor

Page 5 of 7

Puternic cetate geto-dacic, n antichitate cu rdcini neolitice atestate arheologic de aproximativ 7500 de ani, dar a carei dezvoltare se amplifica odata cu regatul lui Burebista, asezarea devine sub stpnirea roman un important castru asezat n locul de ntlnire a dealurilor Podisului Getic cu Cmpia Olteniei. Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana - o harta a imperiului roman, realizata ca urmare a initiativei imparatului roman Caracalla. Anul 225 (cand s-a definitivat aceasta harta - in timpul lui Severus Alexander) este considerat data primei mentiuni documentare a celei mai vechi asezari din vatra actualului oras. Petrodava Localitate in Dacia, situata, in nordul Moldovei ( Ptolemeu ; Geografia; III; 8; 4). Identificata ipotetic cu grupul de asezari dacice din zona orasului Piatra Neamt. Piroboridava Asezare in Moesia Inferior, situata potrivit lui Ptolemeu (Geografia; III; 10; 8), pe Siret. Identificata cu asezarea daca de la Poiana (com. Nicoresti ; jud. Galati) Ramidava Localitate in Dacia, situata potrivit lui Ptolemeu (Geografia; III; 8; 4) in nord-estul Munteniei. Localizata de unii cercetatori cu asezarea dela Drajna de Sus, jud Prahova. Ranisstorum Localitate in Dacia, in centrul Transilvaniei (zona Mures-Tirnave) atestata in epitaful unui subofiter roman: quod cepisset Decebalum et caput eius pertulisset ei Ranisstorum . Ultimele cercetari o situeaz lng cetatea dacica de la Apoulon, respectiv pe inaltimea de la Piatra Craivei. Romula Oras roman in Dacia ridicat pe locul asezarii dacice Malva. Indentificat pe teritoriul satului Resca, com. Dobroslaveni, jud. Olt. Rusidava Castru roman de piatra si asezare civila ridicat pe locul unei asezari dacice situata pe Valea Oltului pe drumul ce ducea de la Romula la Apulum. Mentionata in Tabula Peutingeriana ( VII, 4) intre Acidava si Pons Aluti. Indentificata pe teritoriul cartierului Momotesti al

http://www.gk.ro/sarmizegetusa/dave/dave.htm

8/26/2009

Davele geto-dacilor

Page 6 of 7

orasului Dragasani. Sacidava Asezare geto-daca si apoi castru roman in Dobrogea, pe malul drept al Dunarii. Sangidava Localitate in Dacia, situata, conform lui Ptolemeu (Geografia ; III, 8 ; 4) in nordul Transilvaniei centrale. Neindetificata inca. Singidava Localitate in Dacia a carei locatie este in vestul Transilvaniei ( Ptolemeu; Geografia; III; 8; 4) Prima parte a numelui a fost raportata la numele tribului dac al Singilor. Indentificata ipotetic cu cetatea dacica de la Cugir. Sucidava Asezare geto-daca, apoi oras roman ( Notitia Dignitatum, Or. ; XLII,39 si Procop. De aed.; IV; 6), situata pe malul sting al Dunarii, indentificata pe locul satului Celei, jud Olt. Tamasidava Localitate in Moesia Inferior situata pe malul sting al Siretului (Ptolemeu ; Geografia : III ; 8 ; 4). Indentificata cu asezarea getodacica de la Racatau de Jos, comuna Horgesti, jud. Bacau. Tapae Localitate in sud-vestul Daciei, asezata pe trecatoarea dintre Caransebes si Hateg, indentificata ipotetic cu Portile de Fier ale Transilvaniei. Aici au avut loc luptele dintre Decebal si Tettius Iulianus (88en) si dintre Decebal si Traian (Dio Cassius, LXVIII,8 ; LXVII,10). Troesmis Cetate traco-getica si apoi oras roman pe malul drept al Dunariila 15 km sud de Macin, indentificata pe teritoriul comunei Turcoaia, jud. Tulcea. (Ovidiu; Ex Ponto; IV; 9; 78-79)

http://www.gk.ro/sarmizegetusa/dave/dave.htm

8/26/2009

Davele geto-dacilor

Page 7 of 7

Utidava Localitate in Dacia, situata pe Valea Oituzului (Ptolemeu ; Geografia ; III ; 8 ; 4). Indentificata ipotetic cu asezarea dacica de pe inaltimea Titelca din comuna Tisesti, jud.Bacau. S-a presupus deasemenea o legatura etimologica intre numele actual Oit-uz si Uti-dava. Zargidava Localitate in Moesia Inferior situata pe Siret (Ptolemeu ;Geografia ; III ; 10 ; 8). Indentificata ipotetic cu asezarea geto-dacica de la Bratu ( com. Negri, jud. Bacau). Ziridava Arad. Asezare dacica (sec.2 iensec. 1 en) mentionata de Ptolemeu in vestul Daciei (Geografia; III; 8; 4). Indentificata la Pecica judetul

Zurobara Localitate in Dacia, situata in Banat ( Ptolemeu; Geografia; III; 8; 4). Neindentificata inca. Zusidava Localitate in Dacia situata in nordul Munteniei (Ptolemeu, Geografia ; III ; 8 ; 4). Neindentificata inca.

http://www.gk.ro/sarmizegetusa/dave/dave.htm

8/26/2009