Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DACOROMANIA
BULETINUL MUZEULUI LIMBEI ROMANE"
CONDUS DE
SEXTIL PUSCARIU
PROF. LA UNIVERSITATEA DIN CLUJ
. MEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE
ANUL VI
1929-1930
www.dacoromanica.ro
. .
DACGROMANIA I, .1.92o---19il. Pp. 6oS+VI (epuizat).
S. Pu.Karin, Muzeul Limbei Romane.
STUDII V. Grecu, Erotocritul lui Cornaro in literatura romneasa..
:
www.dacoromanica.ro
UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I, CLUJ
DACOROMANIA
BULETINUL MUZEULUI LIMBEI ROMANE"
CONDUS DE
SEXTIL PUSCARIU
PROF LA UNIVERSITATEA DIN CLUJ
MEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE
ANUL VI
1929-1930
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Paz
SItnin
Theodor Capidan Farserotn 1-2 10
Introdneere 3
Autorn care au scns asupra Roruam lor din Albania 34
Partea I
Descrierea cdlcitoriez de la Bitolta la Molovige 59
De la Florina la Conla Plorma-Pisuden-Bighste 9 14
Conta ci mprejurimi Romanu din Conta Targul din Conta
Dismta Moscopole Bobostrta Asezarile Parserolor noman
in colibe Tipul Parserotulm, Moscopoleanulm i Albanezulm 14 43
De la Conla la Elbasan Drumul spre Pogradet Lacul Ohnda
Mbnastirea Sf antultu Naum Comuna 14111 43 47
De la Elbasan la Tirana Orasul Elbasan Albanezn musul-
main, Bektasi i MevleviNume de localitti de ongine cresting
Apostazia la Albanen Mentalitatea Albanezuhu musulman
Pekim Cavam 48 6o
De la Tirana la Durazzo TiranaAromami din Tirana
Aspectul orasului Influenta rtahang Renasterea Albamei
Liga din Pnzren Besa Shqipitare Societatea albaneza din
Constantmopole Societatea Bashkmn" Revolutm din Co-
soya (1910) Mbret Wilhelm 1 Pare Apantia lui Ahmed
Muhtar Zogolh, actualul Zogu I Mbret I Shqipitareve Durazzo 6o 75
De la Durazzo la Berat Lusma Muzachia Carbunara
Berat Roma= din Berat 75 85
De la Berat la Fieri Dusmc Morava entail Nume de
localitati romanesti in Albania 85 93
De la Piers la Lu,snia Elbasan Zavan, Radostma, Poiam
Miscarile metanastasice ale Parserotilor Parserotn chervanagn
Drumunle chervanagulor farseroti din Albania Numele cata-
nlor Numinle par-010r corpului la catar Nununle obiec-
tel or de pe corpul catarului , samarul Nununle plugului si ale
partilor lui Razboiul de tesut Mancanle Farserotilor 94-109
Roman. cs Albanezii Legatunle dintre Romani si Albanen
Numarul Albanerilor Numrul Romamlor 109-115
www.dacoromanica.ro
Iv
Parton H Peg
A LIMBA
Autorn care s'au ocupat cu limba Romanilor din Albama 116
Conszderafium generale 116-118
2 Grazul__Edxfsr.oplar 118-120
3 Grand Romani lot' chn ora,se 120-127
4 Grazia temetlor la Fdr,serolz 127-132
5 Grazul fdr,serot fald de dzalectul aromdn 132-135
6 Grazul fdrserot si dzalectul meglenzt 135-139
7 Influenla albanezd 139-145
8 Origznea Fdrserotzlor 145-14 8
9 Streingerea matertaluluz 148-152
B MATERIALDL DIALECTAL
Cdntece IXVI 152-158
Basme XVIIXX 158-168
Nunta XXI 168-171
Cdrdvdndrztul 171-173
Prelucratul ldnez ci esutul 173-174
Nume de bdrbalz 174-175
Nume de femez 175
C PARTEA GRAMATICALA
Voeahsm_ 176-190
a protetic sau imtial (176) , A oa (176) , a a (177) , a u
(177) , am am (178) , fll, an am, an , urn, an (179) ,
e 1 (i8i) , 6 o (i8i) , ea e (18i) , e neaccentuat (183),
e a (184) , o a (185) , oa o (185) , 1 protetic (186) ,
1 e, a (i86) ,u (188) ,u o (I89) ,u a (Igo) ,u i (190)
2 Consonantism 190 201
p (Dpo) , rn, ru r (192) , rn p (192) , rl f (193) , rl
P (193) , 1 1 (193) , 1 T (194) , p (195) , I r (196) , 1
nu se pronunta (196) , 1 y (197) 1' 1 (198) , nu se
pronunta (198) , In n (198) , mn in (198) , m nu se pro-
nunta (199) , n ii (199) , r 1111 se pronunta (199) , b y
(199) ,pref bpseste (199) , metateza (200) , epenteza (201)
3 Flexiune 201-204
a Aidzcolul 201
2 Pronumele 201
3 Numeralul 202
4 Verbur 203
Indme 205
www.dacoromanica.ro
V
Pag
www.dacoromanica.ro
VI
Pag
CAM i reuste 395
Recenzit st dein de seanui 39J-483
Rosetti Alexandre, Recherches sur la plionetique du Roumain
au XVI-e siecle (Al Procopovicn 39'1
Rosetti Alexandre, Lettres roumaines de la fin du XVI e
siecle (Al Procopovici) 419
Cartojan N , Carp le popnlare in literatura romaneasca Vol I
(S Puscariu) 422
( rtiz Ramiro, Medioevo Rumeno (S Pucaiiul 42
Radu Const , Tablou sinoptic cronolooc al Istoriei Litera-
turn romne (S P ) 425
Molin S Romulus, P omfinn din Banat (F Petro \ im) 426
Ticlozu Dr Ion D , Studn de fonetica (F PetroN ici) 427
Panfit Zack C , Plantele cunoscute de poporul roman (Dr
Emil Pop) 429
Merullic V , Judetele din Ardeal si din Maramures pana in
Banat (St Pasca) 431
Pirchegger Di Simon, Die slavischen Ortsnamen im Murtgebiet
(St Pasca) 436
.litsch Gustav, Das Banat im Spiegel seiner Ortsnamen (St
Pasca) 437
Opreanu Sabin, Tinutul Sacuilor (St Para) 439
Migliorint Bruno, Dal nome proprio al nome comune (St
Pasca) 447
Tagliavinz Carlo, Dr% agagioni semantiche rumene (St Pasca) 451
Taglaavini Carlo, Notizie intorno ad alcurn manoscritti sco-
noscinti del cardinal Mezzofanti (St Pasca) 458
Scholz Clinther, Runianisch und Spanisch (St Pasca) 458
Marcu Alexandru, Lin student roman la Pisa si Paris catre
182o Simmn Marcovici (St Pasca) 461
Isopescu Claudio, La poesia popolare i umena (St Pasca) 462
Isopescu Claudio, Antich- attestazioni italiane della lalinita
der 12., mem II (St Pasca) 463
Isopescu Claudio, L'arte religiosa moldava della BlICON ma
(St Pasca) 464
Dr Veress Andie, Pastoritul Ardelerul,r in Moldova si Tara
Romaneasc a (St Pasca) 464
C Reidulescu-Codin, I rteratura, traditn, olncouri did Corbn
Muscelului (St Pasca) 466
Czau,sanu G F Fira G 1sz Popescu C M, Culegere de folclor
din jud VLIcea i imprejurimi (St Pasca) . 471
Georgescu-Tistu N Folklor din judetul Bu7au (St Pasca) . 474
www.dacoromanica.ro
VII
www.dacoromanica.ro
vni
Pag
Dialectologie 544
Etimologn 545
Folclor si Etnografie 549
Fonetica 554
Fonologie 556
Gratuatici 556
intre istone si filologie 556
Istorie cultural& 559
Lexicografie Lexicologie Geogt afie linguistic& 565
Manuscrise si tipArituri vechi 568
Morfologie 373
Necroloage ComemorAri Omagn 574
Onomastic si topommie 591
Ortografie 593
Romfinn de peste hotare 594
Romann in literaturile streine 600
Scriitorn rom hill 602
Sintax A 635
Semasiologie 633
Stilistm 636
Studn literare 636
Traducen din romneste 644
Necroloa fie 646-655
G Weigand (S Puscarm) 646
Andrei Glavma (S Puscanu) 648
Alexandru Davila (Ion Breazu) 648
Mihail Gaspar (Ion Breazu) 650
Teodor D Speranta (Ion Breazu) 651
Doctorul Charles Laugier (Dr V Bologa) 652
Constantin Beranu (Stefan Pasca) 653
Ion Gorun (Stefan Pasca) 653
Ton NAdelde (*.Wan Pasca, 654
Raport an9a1 656-663
I Seointele 656
II I egturi stnntifice 656
III Comu_ lean 656
IV Bibltoteca 658
V Personalul 659
VI Publicatiumle 659
VII Sectnle Mu7eului 659
\ III Gesti.,nr.a manciara 663
Indice 674
Errata 699
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII
STUDIU LINGVISTIC ASUPRA ROMANILOR
DIN ALBANIA
INTRODUCERE
In vara anulm 1928, facand o calatone in Peninsula Bal-
camed, m'am opnt timp de o lung in Albania, spre a cerceth
graiul Romamlor din aceast Ora
In Albania Romann sant rdspanditi in orae i la Ora.
Cei dintai se ocupa cu comertul i. meserule, cei din urma
cu pastoritul sub forma nomada
Acetia sant F ciqero(ii.
Cu prilejul acestel diatom am putut cunoate i pe Al-
banezi.
Inainte de razboml balcanic, ar fi fost o imposibilitate
pentru un cercetgtor din cupnnsul impenului turcesc, sa
facg studu in Albania pnn calgtorii la fata loculm. Era destul
s se afle & este un intelectual din Macedonia, pentru ca
imediat sa fie bantut de membru al comitetului revolutionar
si intemnitat pentru totdeauna La aceasta se mai adaugh,
desigur, i greutatile care proveneau din lipsa cailor de co-
municatie ca i din nesiguranta vietii, intr'o Ora in care
banditii de codru puteau s te ucidd numai pentru o 1meg--
tied de paine.
AO, se explieg faptul, de ce pana pe la inceputul veacului
al XIX-lea, chiar dmtre calatoni strami, ran erau aceia care
se aventurau sa calatoreasca in Albania. Ab a dupai elibe-
rarea Greciei, Onentul balcanic incepuse sa. deving mai bine
cunoscut stramilor Dar l atunci, la inceput, numai prin
scnenle unor mihtan sau consult cum ad fett Leake, Pou-
*
www.dacoromanica.ro
2 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAIISEROTII 3
www.dacoromanica.ro
4 TE CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
PARTEA I
www.dacoromanica.ro
6 TH, OAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 7
. .,
"tes....ff .......111,,
. .
.
--...., . .2
2.
4.5 i.... ..'' .4. o'ggigt.c.tee'
., ifi"--
,... :4-
,02,...i..:::._...
.
.., -
1.
.2
..
_.4 v
..., ..-1.,
er'...
4.
""'
_7.i: .6.4.,.
,.:"
JV ,
. .
t'
2 Molov*e
www.dacoromanica.ro
8 TH. CAPIDAN
3 La Arghlughlana"
www.dacoromanica.ro
FALROEROTII q
www.dacoromanica.ro
10 TH CAPIDAN
4 Florina
www.dacoromanica.ro
rAitsr.noTu 11
www.dacoromanica.ro
12 TEL CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
TAIMEROTII 13
www.dacoromanica.ro
14 TH CAPIDAN
CORITA I IMPREJURIMI
ROMANII DIN CORITA - TAEGU!, DIN CORITA - DIPTITA - MOSCOPOLE -
BOBO$TITA AMARILE FIRSEROTILOR NOM= IN COLIBE - TIPUL FAN-
SEROTIILIII. MOSCOPOLEANITLIJI 51 ALBANEZULUI
www.dacoromanica.ro
PARSEROTII 15
www.dacoromanica.ro
16 TILe CAPIDAN
- OP e ..11.
if .1
. . -
-,r4,..-t Ez--
a
' ll.
.... _ r --
I.:
. '
-
.i7
.
, N.- .-
_ . . . . .
-: 1-.4
- 1
...r
. 141114-
.,::e ..,. ....., I : In .
i.
":'
- .
r
.
11 ,C:1
r,. ..,--
4 p
-I'. .
.
'-'./i. :k .1. ..
, l'
.
r ... 1,.......:."!...: ,..,',
51.-.
. ii . I . 1 (.-
..*
....
..!,.., it-
: .1iI. .1, 1111:2: I .2 41 4.4 ..{.
7 Corita
www.dacoromanica.ro
FARSE-ROTII 17
www.dacoromanica.ro
18 TH. CAPID AN
-.
www.dacoromanica.ro
FARSEROT I 19
afla din ziarele albaneze, scoala pnmara din Conta s'a re-
deschis. Ea este pusa sub conducerea unui director albanez
merituos i cu carte, Me Qafezezi
In afara de swath:, Romann mai au 1 o biserica, poate cea
mai frumoasa din cate _
si-au putut ndich Ro-
manii din Peninsula Bal-
canica. A fost cldit
cu bann lor proprn si
cu ajutorul Farseroti-
lor din America si din '
www.dacoromanica.ro
20 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTTI 21
,- 1 TO
4,0
t
www.dacoromanica.ro
Lit TH. CAPLD.Alf
,
mi6), cu maneci despicate
(fig 15) Braul este fcut din
tesatura de lana Umi ii
poarta I din stofa cum*
rata Culoarea lui este in-
chisa Peste Aigune vine
cunduu, facut de obicem
din saiac alb Este scurt
pana la brau, cu coltunle
pe dmainte rotunde i cu
manecile pana la cot era.-
pate pe dinauntru, ca s
se vada catnap (fig. 8, 9).
3 2 Frerot din Corita
Peste cundus vine sarica
(sapca) alba flocata, pur-
tata cu parul pe dinafara,
ca imbracammte de lux (fig 9, II,), cum ohicmuesc mai
mult celnicu sau fin lor, sau cu parul pe dinauntru,
asa cum se poarta de obicem Lisa sarica poate fi si de cu-
loare neagra. Peste sanca se poarta talagan (talagan,
tayagan), pe care il mai numesc i cdpote cu zdrculd (zap-
curd) Talaganu se face din saiac mai gros, din gravand sau
www.dacoromanica.ro
FAIWRBOTII 23-
www.dacoromanica.ro
2t TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAR$ERCITII 25
www.dacoromanica.ro
26 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII V
www.dacoromanica.ro
28 PH, CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEBOTII 29
.
n
4N.
17 Moscopoleanl
www.dacoromanica.ro
30 TH, CA PIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROT1I 31
www.dacoromanica.ro
32 TH. OAPIDAN
18 Moscopolean.
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 33
www.dacoromanica.ro
34 Til CAP IDA N
www.dacoromanica.ro
FAESEROTTI 35
www.dacoromanica.ro
36 TH CAPIDA N
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 37
21 Cd live FAreroteti
www.dacoromanica.ro
38 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
III011aStlYal
CJ
7.0
www.dacoromanica.ro
40 TL CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTH 41
www.dacoromanica.ro
12 TII CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAWROTII 43
DE LA CORITA LA ELBASAN
www.dacoromanica.ro
44 TH. CAP1DAN
g 2-0-4-0
1
*1
.1
10, liffr
0
1 Al
I- I
000r..7
Oft
I i
24 Pogradet
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 45
www.dacoromanica.ro
46 TIT. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAWROTI1 47
. 1.
*.
6
25 UstrIn1ot1
www.dacoromanica.ro
48 TH. CAPIDAN
4 DR LA ELBASAN LA TIRANA
www.dacoromanica.ro
FIMEROTII 49
4,
26 Castramot
www.dacoromanica.ro
50 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FA REROTI I 51
www.dacoromanica.ro
52 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 53
www.dacoromanica.ro
54 TH. CATIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSER0TI1 65
www.dacoromanica.ro
56 TH CAPIDA111
www.dacoromanica.ro
VAR$EROTII 57
multu nit ca. a putut, in fine, pune mana pe el, fara sa-1
judece, i-a comumcat sentinta de moarte Insa vazand pe
brigand prea putm impresionat, 1-a intrebat daca a fost
vreodata in viata lui mai amarit decat in chpa cand i-a
comunicat sentinta de moarte da, raspunse brigandul,
intr'o zi cand mi-a vemt in cas un strain i n'am avut
mci paine sa-1 ospatez"
In Elbasan ne-am opnt ca sa pranzim. Dupa masa am
Rent o plimbare prm oras, intovarasit de domnul Becea
'VP
i
-
-
'
27 Drumul Elbasan-Pekim
www.dacoromanica.ro
b8 TR CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAR$EROTII 59
28 Cava la
sant vemti de pun satele din Ohnda , unn chiar din apro-
pierea orasului Conta
In Cavaia am gasit mai multa =scare decat in Elbasan
In ziva in care am sosit, desi nu era zi de targ, plata era
destul de ammata Intregul negot este in mana Aroma-
mlor Ca situatie matenal, sant unu din ei care stan mai
bine decat cei mai cu stare Romani din Tirana
A doua zi dimineata am pormt spre V I 1 a Catunul este
locuit de Albanezi musulmam si Romam , tott reprezmta
16o de suflete Farseratu, aproape mai toti, erau plecati
din comuna Dupg mformatiumle ce mi s'au dat, numdrul
Farserotilor din imprejunmile Cavaiei abia se ridica la 400
www.dacoromanica.ro
60 TII CAPIDAN
5 DE LA TIRANA LA DURAZZO
www.dacoromanica.ro
FAR$EROTII 61
t.
.7 ....
4, . 1
ip.,; . i .
. ,
.... I . it!
J. ..S
I -. ''.-.... , ' ;im.Z. ItiE
.
29 Tirana
www.dacoromanica.ro
, 62 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 63
zi, dar mai ales seara Tirana este singurul ora din Albania,
in care lumea, la cafenea, citeste ziare Dmtre foile streme
Corriere della Serra" este cel mai raspandit El se vmde
cu acela pret ca in Italia De altfel, mfluenta italiana in
Tirana se smite mai mult ca ori uncle Armata este imbra-
lcata in uniforma rtaliana Cei mai multi studenti din sco-
lile streine sant trimes'i in Italia In restaurante, in afara
de albanezeste, se vorbeste i rtalieneste. Tirana este phn
de marfuri aduse din Italia. Ele sant mai eftme, pentruc
sunt aduse pe mare st nu sant supuse la taxe vamale prea
ridicate. Numai reclama din magazine se face in favoarea
model franceze
Pe strada rar se vad. femei. Dac se intampl s apard
cate una, ea este voalata ca la Turci Numai femeile cre-
*tine umbl imbracate dupg moda nou Inamte de marele
razbont, i femeile cretine se imbracau ca turcoaicele
Astazi ele ii mai pastreaza acest port numai in Elbasan
si imprejunnu Dar dm cate am cetit acum in urml de tot
in ziarele din Tirana, un curent de modernizare a inceput
sa patruncla i pnntre femeile musulmane din Albania
Dupg Gazeta e Re" (Gazeta Nona), la o serbare nationala
din Pekmi, cel mai inapmat orasel din Albama, loctut numai
de Albanezi musulmam, pnntre asistente se aflau si doua
doamne din inalta societate musulman, care aparusera
cu fetele descopente me fytyre te zbuluet" Cazul a fost
comentat ca un mare evemment
Este drept c modernizarea Albania locuit de musul-
mani evolmaza incet Insa pentru aceasta, guvernul al-
banez n'a fost nevoit sa recurga la masurile lm Kemal.
El las& ca totul s porneasca de la sine, a cum numai
cu jumatate de veac inamte a inceput tot de la sine re-
nasterea intregului popor albanez
De oarece, la noi Romanu, nu se stie aproape mai deloc
ceeace patriotu albanezi au facut pentru infinparea mieului
lor stat national, cu mult inamte de razboml balcamc,
inamte de a merge mai departe cu descnerea canto-
nei mele, in cele ce urmeaza voiu arata pe scurt primele
www.dacoromanica.ro
64 TU. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAIL$EROTII 65
www.dacoromanica.ro
66 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FABSEROTII 67
www.dacoromanica.ro
68 TL CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTI1 69
_at
V.
.0%
www.dacoromanica.ro
70 TH CA PIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 71
www.dacoromanica.ro
72 TIE CAP1D1N
1ne din acela an. Dupa cateva lum (22 Marbe 1913), co
alta confermta fixa granitele Albaniei, iar pe la inceputul
primaveni anului urmator, Albania evil pe primul ei rege
in persoana lui Wilhelm de Wiednepotul reginei Elisa-
beta a Romaniei care trebuia s poarte numele Mbret
Wilhelm I pare (regele Wilhelm intai).
Era un moment, in
fine, cand prietemi unei
Albarni hbere i mde-
pendente au vazut rea-
lizandu-se visul lui Scan-
derbeg Cu toate ace-
stea, in popor nu era 11-
nite completa Elementul
mahomedan nu prea ve-
4 .
de cu ochi bum alege-
t rea unui rege kaur" pe
tronul Albamei Aceasta
stare de spirit ea i alte
imprejuran de afard du-
sera la revolutia din 5 s-
ac, in urma careia mbret-
ul Wilhelm i mbreterea
Sofia fura nevorti sa. pa-
.1
. . raseasca Albania, in 6 Se-
ptemvne din acelai an.
Dup izbucmrea ma-
relui razbom, Albania a
fost ocupata rand pe
36 Freroat din Colo=
rand de care armatele
sarbeti, italiene,
aus-
tnace i franceze. Sub ocupatia austriaca a aparut pentru.
intaia data, in cahtate de conducator al Albanezilor, tana-
rul ofiter Ahmed Muhtar Zogolli, care mai tarziu trebuth sa
ajunga regele Zogu I al Albaniei, dupa ce mai intai fu-
sese ministru, preedinte de consihu i preedinte de re-
publica
www.dacoromanica.ro
FA R5KB.31 73
www.dacoromanica.ro
74 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAR.SEROTII 75
6 DE LA DURAZZO LA BERAT
LUSNIA - 3113ZACHIA - CARBITNARA - BERAT - ROMANII DIN BERAT
www.dacoromanica.ro
76 TH CAPIDAN
:4'4P 41e12141iir
38 Muzachia Lutua
www.dacoromanica.ro
TH CA PIDAN
/ , , r ......\..:,...,: MUZACHIA
i .
/ ,
4 I
.3 CrueCuchl
\. ,
--J, tk u 'il \,...01.
...,
,-,, ,)
Stara
5,km
\ /r \,, ct-
Lusnia
'
oCarbunara
t k.`1
i.( a a...
'
-t_,.. --
--t..., -..,...
a.
0...1....\
li--". ...-.
/ /
.,
4n.
(kJ; --
J ,
-,
cc.
11.1
0 Cosova
Barbalina
01
1
I1
1 i
t .., - \\,.e...2-....:-a,:. 77z4,--A ;
'...,.. ..
) Coionia o d
)
., C,. rpleaca
"cl-
"cc
aj ", i
,..., 1*-^s
4,...." to -...,r; ....-, .) \ \ /ii.
....;' p,',4. r ,-0
..,
cVI 0 Chian
Levan, pestam
0 ,
,.,......... i
, Ducasi
, ..-),e ....p.i
- ,r.
.24.07
..... ....
. ,
.
, ..,
A...,
,...'
......t.
I -
,
-. t
:\'S - i
a, et iDobrenic
,,:,`......7N,...- --,
k 1 I
'...
_3,,,14,:r$ te:,....%",
k(% 1 '/1.-'1 . ('
.-'
,. ;,,
,
, i ,....
1.Jranic
'
A
'erventrO1-...(q" icg .1,,,w- c..",7-- ", t';,-A A ,1:, t ,,INA.1 11 I"> 1 -, Naz ia.,.-v.avpr .,.........,
- 0
'I
4.1(." 11 i /" \ ,, ' , i r -. --> -, "t
/
1
_
o Bunata -,
, t 1, -"' ....,,,
,'4" i 1 .',
ks \ %
) kk
r.> '-, -. 14..,"'
f (t-,
''.
oarrafra
c??..- *7 % ........ ''''''''''''.' . ? ifl"' "1 k.\ 'etZa p\-1 \'
ercsvna_ <," f" '"w" .7..." : , 1 '''',"'', rp, - fl-- '.."-'4. P''-',"
)
u Par
Bunavia Armen'
V iossa 4,-"'''
v,;
fj :,
172 --A I, ,.f
....6
a
'-'
,n?
, ammo,.
... .. 1,It
,,,
, , ,A,..'"
V, m f ...m f ,..e
...1 !
4' 4. '''''
\ 0. 0 6'
0 ......_
--.... 0 -.., I. r 0.
)\ 0 1
, -,
i) Bestrovat Mecat)
''. c-,...\,....-
ri acatur)ont.ar fr> 4.. %....... og 1, -ti,,,..t
VAL ONA Lubonia ...-1
1 f %..,-- ,...:f kc/I
46-
4/
\\ vlalimd , .....-,,,,,'
-
,,,,-' !Levan! c.;* -'"., --
,,
.;\ 0 a- ---
,
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 77
www.dacoromanica.ro
78 TIT CA PIDAN
www.dacoromanica.ro
FAI?SEROTII 79
www.dacoromanica.ro
80 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
TH CAPIDAN 81
41 Berat
care ue spune c . in der Stadt Berat wohnen viele [Wla-
chen] und die Musukj a ist oll davon" 1) De f apt popu-
lapiunea romaneascd din acest ora a fost totdeauna nume-
roach Din 12000 de locmton cati se aflau pe vremea
and Weigand a cltorit in Albania, g000 erau Aromni.
Va s5. zic5. 3/4 dm populatiune reprezenta elementul roma-
nese 2). De altfel, elementul romAnesc a fost i este cel
Cf Alb Stud , p 133
1) WEIGAND. Dte Aromunen, I p 291
KARL PATSCH, Das Sandschak Berat trt Albanien (1904), p 12o, crede cA
numiirul Aromtinilor dat de Weigand este exagerat Aceasta, desigur,
chip& lamuririle ce I s'au dat de catre episcopul grec dn Berat
M. ES.REM-BEI VLORA, Aus Beral uud vom Tomor Sarajevo (Isar) p 78
nota, crede de asemenea ca numarul Romnilor dat de Weigand ar ft prea
Daeoroman:a VI 6
www.dacoromanica.ro
82 TH. CAYMAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 83
www.dacoromanica.ro
84 rrn CAPIDAN
^
c' 4
0.
n a' , .4
.
. r
43 Fa'reroat la razbom
www.dacoromanica.ro
FAR$EROTII 85
www.dacoromanica.ro
86 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII S7
45 Prelucratul lnei
www.dacoromanica.ro
88 TH CATIDAN
www.dacoromanica.ro
FIRSEROTII 89
www.dacoromanica.ro
90 TH. CAPIDAN
46 Drumul Berat-Fieri
www.dacoromanica.ro
FARSEROVI 91
www.dacoromanica.ro
92 TIL CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
tARSEROTIU 93
. .,
3r,ii_mcon_n_111.1tk_lia rti. -
www.dacoromanica.ro
94 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAR$ ETIOTH 95
www.dacoromanica.ro
96 TH CAPIDAN
49 Romni Muz6chiari
www.dacoromanica.ro
}ARSEROTII 97
se
www.dacoromanica.ro
98 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAR4EEOTII 99
7*
www.dacoromanica.ro
100 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAR$EROTII 101
www.dacoromanica.ro
102 TII CAPIDAN
Pig 53
www.dacoromanica.ro
FAR6ER0TII 103
www.dacoromanica.ro
104 TH CAPIDAN
medal di sumac ,
zverca (zvepca) di sumae ,
cuMeRi (cue-eki) yaste partea d dimpol a sumapui In
alte pa*. cutstifii (di dinapoi)
, cutcdyi , de asemenea
cdezdzili di clindpoi a sumapui Sant cele doua lemne din
dartul samarulm intoarse ca niste carhge.
pistdri (pistapi) sant traversele dintr'o parte i alta a
samarultu ,
scdnduri (scanduri, scanduri) di sumac ;
hash di sumap=cele dou latun ale samarultu ,
vincdla (ymgala) : cupaga tncuta sum pantica di mulaie=
cureaua care trece sub burta catarultn La Roma= din
Vena yingdld (cu accentul pe silaba penultima), insemneaza.
culanea di la lieptu=cureaua de la piept ,
sumcpadd (sumcoda) curaua di sum coadd=cureaua de
sub coada ;
pdlddmd (paldami, baldami, buldunu buuclumi) cutava
tsi tretse ma nAos di sumcoada =cureaua ce trece ma, jos de
sumcoada" Pdlddmea yasts di ini.inz, yasti largd cl, lend
g.upleacd este dm piele, larga de o pa ma ;
strozma (stgOzma) ,
www.dacoromanica.ro
PARSEROTII 105
www.dacoromanica.ro
106 TH CAPIDAN
II rdteale (rdtele) ,
12 cdldrug (capalu) ,
13 ritsili---itele ;
14 Junih=futile ,
15 puduritsili (puzuritsth)=-1epele
Capatul suluku se nume5te cap di sul, iar partea unde
se introduce zanozu di dmmti se cheama urecl'i di sul.
1 7-7,1112-+-Z1-11611MININSIMITIM/11
v....
---=--A
I IV
15 i
Fig 54
www.dacoromanica.ro
FAR$EROTII 107
www.dacoromanica.ro
108 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 109
www.dacoromanica.ro
HO TH CAP ID AN
www.dacoromanica.ro
FARSERCITII 111
www.dacoromanica.ro
112 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 113
www.dacoromanica.ro
114 TR GANDA N
www.dacoromanica.ro
FA113EROTTI 115
8*
www.dacoromanica.ro
PA RTEA LI
A LI:\IBA 1)
I CONSIDERATIIINI GENERALE
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 117
www.dacoromanica.ro
118 TH CAPIDAN
2 GRAIIIL b'ARSKIWTILOR
,
Mai intai nurnele Fchlerot vine de la locahtatea Fra-
arz, astazi un simplu sat din tinutul Premeti, cu o popu-
latiune de 300 locuiton, Albanezi i Romani Frcwiri, este
de ongine albaneza, caci vine de la cuvantul frashen
(din lat FRAXINGS) care, in dialectul tosc, trebue sa dea
frascher') Nume de locahtati derivate din frasm" avem
i in alte tmutun din Albama locuit de Toschi un
Frasheri cu 250 Albanezi mahomedam exista in Muza-
chia, aproape de Fien (Feanca) Un alt Frasheri Kelepir
se gasete aproape de oraul Berat In fine, denvate ca
1) Origmea latufa a Itu f rash en a dat nastere la discutu G Meyer, dfindu-si
seaml de greutitile pe care o prezina piderea lin f din fs (din cs)
se gandeit la forma ital frasszno Tot asa si Helbig (Dee italzenzschen Ele-
mente me Albaneseschen, publicat in Jahresb X p 119) S Puscanu a in-
raturat aceast greutate, explicand-o printeo simpla' disimilare provocata
de f initial (ZRPh XXIX 632, cf scum Meyer-Lubke, Studs Rumcns,
IV, 1-2) De altfel, ar fi fost si greu de admis ca numele untu arbore, care
exist st la Aromam frapsin, sA fi veint la Albane7A prin mijlocirea itahand
www.dacoromanica.ro
FA RSEROTII 119
www.dacoromanica.ro
120 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 121
www.dacoromanica.ro
122 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 123
www.dacoromanica.ro
124 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 125
www.dacoromanica.ro
126 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FABSEROTII 12.7
www.dacoromanica.ro
128 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAREROTII 129
www.dacoromanica.ro
130 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FATN$EROTIT 131
www.dacoromanica.ro
132 Tii. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
F Alt$EROTII 133
din sud. Cei din urma, intru cat se gasesc raspanditi mai
mult pnn Macedoma, formeaza grupul Aronanilor din nord
Amestecun exist din arnandou partile Astfel un bun
nutnr de Romani din sud se gasesc printre Romami de
nord De asemenea la sud. se gasesc populatiuni care nu
sant vemte de la nord, insa al caror graiu arata apropien
cu dialectul Aromamlor din nord In aceast deosebire de
gram facem, desigur, abstractie de mfluentele streme. Faptul
ca cei de la sud au mai multe elemente grecesti, iar cei de la
nord au sufent mai mult de pe urma mfluentii albano-
slavone, nu schimba intru mmic trasatunle caractenstice
din fiecare grup
Cele mai mari deosebin care se observa intre graml Aro-
mamlor din sud i intre acela vorbit la nord se reduc la
urmatoarele patru puncte
Sincopa Acest fenomen se observa peste tot in dm-
lectul aroman i el provme, desigur, dm cauza intensitatn
mai mari a accentului in vorbirea tuturor Aromandor
Dar la Aromami din sud el se arata pe o scara mult mai
inaintata Forme ca totna, si alnd, adrd dup aceea mgat,
psin, va tsem, va ngdm etc pentru totuna totdeauna" se-alind
se sui", addrd facia." mugat frumos", putsin putin", va
s-nd dutsem o sa ne ducem, va s-mdcdm, etc sant curente
in vorbirea Romamlor din sud
2 Prefacerea rut e in i in pozitie neaccentuat Acest
fenomen este general in dialectul aroman. Ins pe cand
in graml din nord, -e posttomc ramane neschimbat, la Aro-
manh dm sud el trece pretutindeni in i Formele frate
parte, poamele, oasele etc la nord se pronunta frate, parte,
poamile, oasile, lax la sud : frati, parti, poarmh, oasih
3 Formarea vntoruhu In vreme ce in graiul Romamlor
din nord se obicinuesc formele va sd, va si, va s-lac (adica
iv in umre cu conj sd, si, s-), la sud avem numai va, val
fac (adica va sau vai, far conj sd si s-) S'ar puteh ca
aceast particulantate s se datoreasca unei mfluente gre-
cesti rapt este ca.', din cauza ei, graml Romamlor dm sud
se deosebeste de acela al Romanilor din nord
www.dacoromanica.ro
134 ru CAPI DAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTI1 135
www.dacoromanica.ro
136 PH. CAPIDAN
1) Cf P 73
www.dacoromanica.ro
FAR$EROTII 137
www.dacoromanica.ro
138 T1T CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 139
7 INFIXTENTA ALBANEzk
www.dacoromanica.ro
140 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 141
www.dacoromanica.ro
142 TH, CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 143
www.dacoromanica.ro
144 TEL CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAR$EROT11 145
8 ORIGINEA FAIWROTILOR
www.dacoromanica.ro
1 46 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAIWEROVI 147
www.dacoromanica.ro
148 TH. CAPIDAN
0 STRINGEREA MATERIALULIII
www.dacoromanica.ro
FAR$EROTII 149
www.dacoromanica.ro
150 TU. CAP1DAN
www.dacoromanica.ro
FAIIEROTII 161
www.dacoromanica.ro
152 TEL CAPIDAN
B MATERIALUL DIALECTAL
CANTECE
www.dacoromanica.ro
FAREB0TII 153
II
1 N'-o dedeam de-ayag, de-ayag
moi, vputtt,
oa s-te-acats, aco s-te-acats
moi, vput
5 te-acatsai 5.-11 ti baa1
moi, vputa,
tsi si vinitsap6 budzale tute
moi, vput,
sco distimbelea ch-te-atep'Su
moi, vput6,
10 th si vimts distimbelea tut
moi, vput,
eu n vale ta s-u Ian
moi, vputa,
15 fi-si nvinits valea tufa.
moi, vputa.
Acela0.
www.dacoromanica.ro
154 TH. CAPIDAN
III
1 Trel armatuladz, halg mare, th mi duki ca s-fac leami
nu-luapa de-apumma I() n-iepa fie'on n cab.,
19a4 funea vuryela soatsali fatsea siryam
la rusa bandila, va-r dzgc ah dadi,
5 di mi dtgu ca s-umpru apa la rusa bandilg
h-iep fi&n n cah va-n ti fats ni pfa.mame,
mi tutai ca hapahoapa, 15 la cale barauk,
19a1 funea -tapoapa va-n-ti fats niparticuk
Limbia Cota Car abuzi, de 30 am (Imistea)
IV
VI
1 Nkisi Kendpa Capabing z-ying la sor-sa p1 tsin
cu tut murapi z-ying, cu intrarea Kendpa n cas,
www.dacoromanica.ro
FAILSEROTII 155
Ix
Mo1 ppifteask moi Data, 5 ti lo dotu ti Birati
tsi-ts Vara (190 cusits, Ndona s-pplmn pit tsitate
ma ti Ndona ma ti pp fte, cu sapica pang n pade
o lai, Ndona, o lal fpate, -en 'iongit dt sghate
www.dacoromanica.ro
156 TEL CAPIDAN
XI
XII
Estan dzacu ca s-es tu munte, ca soapa cand da dimneatsa,
tu munte -tu apa tatsi, l'-apad ocyi j-doule fatsa
ca slagesc na lae boatse, 10 c-amaptie-1 -ra picupar,
ca s-fac muntsir si zgileasca, picupar tsi neadzi la of
5 5. tut campu s-lacpimeadza, A nu s-toata me napol,
iu neg lumea tea s-afeadza, feata timpl -muata
s-ateadza -na muata, di tuts fi6opri alavdata
Spira Ducu, de 30 ani (Dnsa).
www.dacoromanica.ro
FIRSEROTII 151
XIII
XIV
XV
www.dacoromanica.ro
158 TH CAPIDAN
XVI
o Aids vruta, Nu lai gone, nu,
don s-n-agucam, ea marazi nu z-bagu,
A-tu bah&lu anostu, 15 vth aseara noaptea
dori s-na primnam poarta s-tsu disfacu.
BASME
XVII
I Ipa unuapd un vsiya mult avut avea una *Aye
mape "8-tu sapaye avea un balfae mtfat no-avea vasilofi,
y-avea muapta
2 Atseu vsiye avea ma tre fiOp fie"Opyi nadzea avi-
napi itsido dzuua avma tsepyi, yepupi alte luoul hrol
di pplEa., ma tser doiral cama mapa nu putea z-vatn riAbp
3 Tu bah& avea un mep, mepu fatsea can trel mepi
tu an avea g-alts mepi, ma mepy alants nu fatsea mtpl.
de-amaluma AIM ma nda z-da s-coaca, ia na lanth dit
Wisps, ytha -maca mepa
4 Ifn'i dzima vasiyeu ipa mult nvipinat ca di cando cpescu
mepu, unoapa nu patu s-maca un mep fiapu atsel cama
mapa, capa u vidzu ahant nvitat, yu-ntpiba sa-y spuna c
t tsi adi alant nvirat
5 Vasiyeu pperta nu vpii s spuna dip ma fiCOpu iy si-
ngpica, j-dzase tsi yasti aist mep cathi an fatsi cdti
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 159
www.dacoromanica.ro
160 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTIl 161
XVIII
o Ipa un bdpbat c-und veasta, ni nsupats dupd pu-
tsanu kno, onili fudzi -alasa veasta greand
2 Di capa z-duse ndso tu cseam, nascantsi 9meni tai,
acatsap s faca mizavinki putpitsea zb9ap A capts
a bapba-sui, aco iu ipa, ca veasta nu o ai pt cali bund,
nedzi cu tots din h9apa."
3 Bapba-su nu-r pitpit ea ni pdpadz ni capts, vapa tsi-
sppayingits
4 Tu aist kipo veasta anunta un fieop cu lucupo arei
-cu mape distihie lo cpiscu fieopu.
5 Bapba-su, dup5. aptisppayingits de-an, ir cadzu ta
mint s-neaga acas i s-vatana murapi-sa nkisi cu cloy
sots
6. Calea cand vinea s-appukap di un casaba, vidzu un.
auu can kdea tu un kok a spunea tilia oamthlor 5.
nasu kindupi aco, c avea ma tr ey hp tut tut
7 Dedi una lip -auki ir dzasi ma un zbopu s-nu
papmaset di cah" gm ma elu vpea z-veatsa '-ma di-
papte ae cal dedi mnga una hp . auki ir dzsi and .
www.dacoromanica.ro
162 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAR$EBOTII 163
www.dacoromanica.ro
164 TH CAPIDAN
XIX
www.dacoromanica.ro
FAR SE II OM 165
www.dacoromanica.ro
166 TH CAPID 1N
-XX
www.dacoromanica.ro
FARSEROVI 167
www.dacoromanica.ro
168 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAR$ETIOTII 169
www.dacoromanica.ro
170 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 171
XXII
C'ARAVANARITUL
www.dacoromanica.ro
172 TH CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAR SEP OTII 173
XXIII
www.dacoromanica.ro
174 TIT CA PID AN
XXIV
NIMIE DE BARBATI
www.dacoromanica.ro
FAB .%,EIZOTII 175
www.dacoromanica.ro
176 TH CAPIDAN
C PARTEA GRAMATICALA
I V( calism
,
cdtsdm (acatsam) to cdtsdm cat cdeig il pnndem
tsea (atea) tsea nu-i ame aceea nu-i a
mea (Carbunara, Muz )
fomdn, Yumin (armin)
amdn (arman) : raman
roman
fdmetn,
faltsil' (araftsil') croitorn
,
a oa
,
Se arata numai in oarbdri (arbure) un oarbdra man
13 XIX , ndvdli di pa oarbdra se cobora de pe arboie
14 XIX cf 15 XIX etc s-cittsd di un ociebdea (s-acats
di un arbure) s'a prms de un arbore (Imistea, Muz ) ,
cddzu di t occebcie cazu de pe arbore (Levani, Muz )
www.dacoromanica.ro
FAR$EROTII 177
d u (o)
Vezi p 121.
Observatiune Pronuntarea lui d dupS un element palatal in pontle
accentuat 1neaccentuatrt ol. ale nu numal de la o comuna la alta
dar i la mdivini din aceea.1 comund ,mi-ncdae (mi-ncga.) ma' cern*"
Dacca omanza VI
www.dacoromanica.ro
178 TJ CA.PID.A.N
dm am
La o bund parte Intre verbele de conjugarea I, ter-
minatiunea -din de la Ind (conjunct ) prez , de la per-
www.dacoromanica.ro
FA135EROTII 179
www.dacoromanica.ro
180 TTT CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAIZSEROTII 181
e s
www.dacoromanica.ro
182 TH. CAPIDAN
www.dacoromanica.ro
FAESEROTII 183
e neaccentuat.
Se stie cd in dialectul aroman once e neaccentuat trece
in i, afara de graiul gramustean, in care numai e final se
mai pastreaza ca atare In limba Farserotilor pronuntarea
lui e final oscileaza intre e, e i i :
I apeolie (aproaka) nu-1 apeoke nu-1 prirneste (Bighsti)
gone (ib) . tndr fudz la gone du-te tmere , deride,
aeputle (areapitle) . j-cleade aepitle s-azbo* . intinse an-
,
pele s zboare , avegre, okle (aveagl'a), ib . avem can
1) Meglenwomeinti I, p 135 59
www.dacoromanica.ro
184 TH CAPIDAN
e d
www.dacoromanica.ro
FAR$EROTI;
o d
In pozitie neaccentuata apare in andni 2, 6, 17, 18/XX
i. oarbdri arbore" 13, 14, 15/XIX
oa o
www.dacoromanica.ro
186 TH CAPIDAN
protetic
Se aratd numai in cuvantul zatd (ata) mama" (Dismta)
yatei in muyaoz-sa yastz yata fieboui nevasta-sa este mama
baiatultu 24/XVIII ; zeta (eta) I/XI
. e, a
Aceasta pronuntare a lm i in pozitie accentuata se arata
numai in cateva cazun izolate it-deed (ii-fAird) irni iesird
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 187
www.dacoromanica.ro
188 TH CAPIDAN
?it a/ea = mi s'a apnns gura, lacnmi imi curgeau din ochi
(Bighsti)
Dupd afncate avem pe alocun ca i in graml grdmustean
a, pentru 1 numtsdle nuntile" I XXI , poets& pore]." ,
gortsd pere" , inoetsd morti" etc De asemenea la verbe
aeddzd alatun de aeddz razi" , gedzd i gedz sezi" , luceedzd
luceedz lucrez]." etc , etc Ins in unele cazun avem
t pentru i muntsi 6/XIX , multsi 3 'XIX
In dialectul aroman, &and i urmeaza dupa dz, ts precedate
de o vocala, de cele mai multe on nu se rosteste badz,
fats=bagi, faci, etc Cand insa dz, ts urmeazd dupa o con-
sonanta, atunci i se rosteste pindzi, muntsi ti muntd
irnpingi, munti" etc In graml farserot, I nu se pronurrta,
mci in cazul din urma dints (dinta) dint]. (Bighsti) ,
Ands (tsmtsi) cum (Dusan) , lindz (lmdza) lrngi (ib.)
Observaltune Deosebite sclumbari ale lui 1 se arat in urmdtoarele forme
Neaccentuat 1 11) fpapsun (frapsm) 6/XX , pishipsdh (pistpseki)
crezi" 29/xv111, (i a) 11114st1d, (tulisitA) cinstit" 27/XVIII ,
1,a*Ple (vasite) rege" /XX
La sfarsitu1 cuvntului, s &spare dup5. r (e) in altar (ahtari) altar
keptsetri asfel de pleptem (Cortesi),ceipc'e (cripAri) avum, hil cerpcie
am avut, fmle, necazuri (Biglisti) etc In dunorii (dlun9ar6) dintr'odat"
(Ciameria) de asemenea i din e nu se rosteste
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 189
www.dacoromanica.ro
190 TR CAPIDAN
2. Consonantism
V. e
Ceea ce izbeste mai mult urechea unm strein, care pentru
intaia data aude pe Farseroti vorbind intre ei, este pronun-
tarea tin p
vcaed, mage, cdgvdnage (veara, mare, carvanare) . Und
veagd, mace niage,ma ti toff, lai cdmindge intr'o vara mare,
mare tot mai vii mai caravanare i/I , mdgatd (marata) :
tsi s-mi tof, lal mdgatd ib age (are) no-age yagbd s-pascd
,
cal'i 5 /I ,Sdqund (Saruna) s-pitgets cagte di Sdgund 20 j1 ;
vgutd mbita" 5/II ,aguinina (anumirea) , nit luagd de-agu-
mina ma luard pe umen I 'III ,pg5ta mai intai" I1XXI ;
no-ag (nu au) ib ;--Qad (arose) rose" 2 /XXI; Kdd, dzdg (urda,
dzAr) liegbim dzdg i fatsim ugdd: fierbem zar i facem urda.
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 191
www.dacoromanica.ro
192 Di CAPIDAN
rn, rit f
Este o pronuntare mai tare a lur r, care se aude deo-
sebit de r obicinuit din dialect:11 aromfin
toff (tornt) Und voted mace maee ma It toff, la cdevcinaee
5/I) , ma to? (mi tornu) ib ,tord-te (toarna-te) I/I , yafa
(iarna), yaf a tu muntsa yaste acatst lama este rece in munti
(Pleasa) , toff (torM) ton tu cleclauct di apd torru
in cldarea de apd (Pleasa) , spui'd (spurna) u cots
tit spufd o coci in spuza (Biglisti) , fufadz (furmdz)
pland di lufulz plina de furnici (Cortesi) , OW (arruti)
an ludzam tu afzet cnd plecam la iernatec (Dusan) ,
s-turd (s-turna) fetsim pdzaee gi s-tufd ne-am tocmit si
s'a intors (ib )
rn : e
Cand Y (< rn) se atla in apropielea lin p, atunci rostirea
lui se identifica cu a lui p Eu 1-am aunt distinct la o sin-
gull forma .
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 193
rl e
cai e din rn, apare rar Ea 1-am aunt numai in . doeu
(dorlu) nii yo doeu m'apued dm ul (Libofsa, Muz)
l t
Se pronunt cu articulatie velard ca in dialectul me-
gl en it 1)
cdtan tevi" 3/XXIII ; atdsam (aldsam) ;
caeca (calea) , puetset (pmtsel) greas ca un puetset
gras ca un purcel (Carbunara, Muz ) , tunea (lunea) tunea
no 4(4 (ib.) ; sattsd (saltd) pl sdts (sdltd) salcie pl sdlcii
(Bubulina, Muz ) , scutd (scald.) rtni di mi scutd veni
si aid desteptd. (lb ) , vitaedi (Berat) , ptdtitsd multd
(multd platitsd) gdeu nu-i bun, art mutld ptdtitsd . grdul
nu-i bun are multd. platit (ib ) , mott (multu) nu
lidzu mott la not . nu rdmase mult vreme la noi (Libohova) ;
1) Meglenoromazt I, p 135, 39
Dacor ()manta V I 13
www.dacoromanica.ro
194 TH CAPIDAN
1 .y
Este un sunet care s'a desvoltat din 1, pronuntat ou
partea posterioarg a limbn El se apropie de 7 (gama)
din llmba greacd modernd In greceste partea poste-
rioarg a limbii nu se apropie prea mult de vglul palatului
La Frseroti ea se apropie si sunetul care se produce se
aude intre h i 7 yot (loaf) yof /tow nliissi ti fag am
luat funia si. am pornit ca sg." aduc lemne de fag 1o/I ;
dearag (dealag) ii-o dedeam deayag deayag, moi veutd I/II ,
yumpa (lumea) Io/IX ,yocu (locu) i7/XVII ;na scuydm
(ng sculdm) : ninte di lidedyie nil' scuydm inainte de
rev grsatul zorilor ne sculdm (Pleasa) ,ayant (alantu) unu
yasti di tri an, ayant sdranitsd unul este de trei am
celdlat prune in fase (lb ) ,pydmse (plmse) tutd dzuya
pydmse : toatg zrua a plans (Biglisti) , cdycan (cglcgA)
fedndxs4 un edycan rupe-i o bucat de paine (Dismta) ,
dayd (Sala') lapte acru (Pleasa) , yunea (lunea) . nil
sculdm di yunea ne-am sculat de luni (ib ) , yumbadd
(lumbadg) : apeease und yumbadd . a aprms o lumanare
mare (fdclie) , ydnd (15.ng) . un cldndu di ydnd o mang.
de Fang' scgrmnat (Bighti) , yunts (lume) : eea yumi
multd era multg lume (lb ) ;yutsitlu aneo (lutrtlu ailed.) .
scumpul inieu (ib ) ,---yald (1a1) ; unchm (Dusan) ;yumtd
(nuntd, numtg) nedzim la yumtd mergem la nunta
(Disnita) ,yuom (lom) lugin mom apa .f-u znesdm higm
ap si o vdrsam (Dusari) , nto (lo) yip apd : lug apg
(ib ) ,mizia .-yo vetea abig si-a venit in fire (Carbunaia,
Muz ) ,yungd (lungg) . fetsim cale yungd am Malt un
.
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 195
1 e
www.dacoromanica.ro
19fi TH. CAPIDAN
/ r
ln de-arilizna (deahliea) adevarat" 22/XIX, ci p. 204.
1 nu se pronunt.
Am urmrit cu atentmne acest fenomen i la auzul
tiecirui cuvant in care 1 nu se rostea, am avut impresia
ca vocala imediat premergatoare se pronunta ceva mai
lung 0 forma' ca mute/ in fraza adusird paye mutd au
adus multi zestre (Bighsti), am auzit-o rostindu-se mai
mult matd sau muutd decat mutd
La formele in care 1 era precedat de o consonanti, ro-
stirea ovi intre pronuntarea lui 7 pentru 1, ca in ca-
zurile dmpa ragraful de mai sus, si intre pronuntarea in
care nu se simteh nimic din urma lui 1. pe umfatd (umilati)
1-am aunt pronuntandu-se umfyatd i umlatd aee mdna
umfatd, lu tsdpd un yaspe are mina umflati, 1-a piscat
(intepat) un viespe (Libofsa, Muz ) mudzem (muldzun) ,
mugu i mug (mulgu), (Carbunara, Muz ) , cddued (cal-
dui%) : yah no-aeavdd cdduea ele nu rabcla la cildura
(ib ) , sdts (salta) ceesc sats cresc silcii (lb ) ;
psaytu (psaltu) cantaret 23/XVIII ; psdyhspa . canth la
strani 26/XVIII ; pub/pe (pulbire) pulbere (ib ) --eenic
(celnic) : cenicu anost nu Testi aya eel rucul nostru nu
este aici (Imistea, Muz ) Jenasty (celnitsri) (Lihofsa,
Muz ) , Jenislor 9/XXII sabd (slabi) 24/XVIII ; afas
(aflal) . n-afaf bazmu i caepa map:. ro/VII ; atu (altu) :
sof cdng .-atu np-avem r/VII , fambuea (flambura)
3/XXI ; aco (ado) : nd as- pae4m Jet fudzim de-aco :
ne-am speriat si am plecat de acolp (Pleasa) Aceast
din urrna form este singura care se pronunta consec-
vent fill 1 la toti Farserotil fast avem i. arco, aeco
i alto cf. Io/XXII avatae (aualtarl) : qyatae vinim :
alaltieri am venit (Cortesi) , auSaticuy (auAaticlui)
nu-r isdn hina augaticuy nu cinstesc pe batrani (Sche-
purl, Muz )
www.dacoromanica.ro
PARSEROVI 197
1 y
www.dacoromanica.ro
198 TH. CAPIDAN
l' nu se pronunta.
In formele verbale de la vegtu pAzesc", l ate odata se
aude, &Ate odata nu viga (vigra) pAzek" 7/XVII , z-vqgd
(s-veagra) sA pazeasca." 6/XVII , va z-vegu (va s-vegfu) lb.,
insa si z-vegla sa pazeascd" 9/XVII De asemenea in eli..-
IiitOe rdschitor" 3/XXIII, despre care vezi p. 200
in n
Este acelasi fenomen care se observA peste tot in dialectul
aroman In centrele in care nu se obicinueste sa se rosteascra
un a protetic in locul lui i din in (andreg, antreb, ancarcu
etc ) avem in totdeauna pronuntarea lui n silabic
nlizsim poriiim nliisim di yuni di dimineatsd am pornit
de luni dimmeata (14hofsa, Muz ) ;nve,sta *i. nvesta : nevasta
(ib ) , ndafi . cateva : dupd ndail zboed s-aellized dupa
cateva cuvinte se luara la 'tame (Radostina) etc , etc.
In si vinitsd s'a invinetit (Pleasa) , si vinitsded s'au
invinetrt (ib ) avem mai de graba caderea lui n deat un
denvat de la mit (vAnat) Ma* prefix
inli : M
Apare rar, numai in cateva cuvinte :
leams (leamne) lemne" 5/111 ; dom (domnu) z-dusi
la dom-su : s'a dus la stapAnul sau (Biglisti) , nd peimam
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 199,
m nu se prommta
In .-acupdrd 41 cumpara 21/XVIII.
n:A
Apare numai in cuvantul fupingd (/dolga) . yasti mplind
di fdenidz este plina de furnici (Carbunara, Muz ) alagd
ca turnidz alearga ca niste furtuci (Disnit)
Observafiune In numele or4e1u1ui albanez Pilundei pentru Piksnd
(alb Pekini) avem nd (cf p 98), cuvlintul arat aceea1 prefacere ca
pendura, obicinuit in Albania (cf Mih ) pentru penurd cum"
r nu se pronunta
Acest fenomen se arata regulat la pronumele posesiv
anost anoastd, avost avoastd cu plur anon anoaste,
avat avpaste, despre care vezi mai pe larg capitolul despre
pronume De asemenea in nuntu (nuntru) inauntru
20/XVII ; cdtd (catr) 1, 2, /XXI ; Aryirocast (A-giro-
castni) p IoI
b .y
La palatahzarea consonantelor labiale avem de observat
numai forma tseey(d) pentru tsepg(a) (tsergi) cerbi in
care b este pronuntat ca y, ca si cum ar veni dinteun v.
www.dacoromanica.ro
200 TH CAPID A N
MATATEZA
www.dacoromanica.ro
PAIMR0111 201
tPENTEZA
3 FLEXIUNEA
1 ARIICOLL-1
,
ca un fenomen general .
unu (unlu) until (Pleasa) focu (foclu) akindem locu
Cu puendei . apnndem focul cu lemn de copacia (Bigliqti)
mdndzu (mandzul) liteu mdndzu s'a pierdut manzul
(ib ) ; lemnu (lemnul) . lo lemnu .2,4 dgcli a luat lemnul
i-a dat (ib ) ; gdeu (garnul) . gdeu lu ntsefd graul il cern
(Cipleaca, Muz ) , kieou (liiroulu) . gidem g-tu rznideUni,
cum s-lizbd kieou stain i in Septemvne, cum. O. fie vre-
mea, (Biglisti) , meeu (merlu) : marul (Levani, Muz ) ;
zhoeu (zborlu) t-igt rboeu i-a iesit vestea (ib.) etc.
In fraza . fste heoe anost (easte fi6or1u anostni) este
bthatul nostru, -u pentru -ul nu se aude de loc (Biglisti)
2 PRONITMELE
www.dacoromanica.ro
202 TIE. CAPIDAN
3 NIIICERALIIL
www.dacoromanica.ro
FARSEROTII 203
www.dacoromanica.ro
204 Tli. CABMAN
www.dacoromanica.ro
INDICE
I. Cuvinte
a) aromaneh
aco 176, 196 , aftar 200 , agarep.a. 155 , agust 192, ayag 153, a rant
194 , ayape 201 , aco 176, 196, ayune 195 , Ahura 28 , alca 109; aist
178 , aletpa 105 , amalama 121, 222 , amaloma 122 , amaluma 121, 122 ,
are', 137 , arCO 196 , arilfina 204 , afi 192 , apap 101 , apco 176, 196,
apie 154, apumnia 254, 190 , at.eano 176, ata 28, atai 126 , atei 126,
atsa 173, anatap 196,
bamr 24 , baltsu 86, bandild 154, bar 22 , bap 22 , bardila di nkos
105 , barchla di sus 105, barSute 154, /Japed' lox , bayop 24, bayur
24, bektak 48, bep 22 , begicd 135, biltngnca di maul, binec 105 , bi-
zthc 103 , brecuk 23 , brecuge 142 , bricuge 23 , bpumapu 192, bu-
igic9se 257, bucuvall 107, budzah 102 , bufaru 28 , bugat 178, butgur
208 , burets 208, bute 203,
cabure 205 , ciCuld cu flori 24 , cleuta, 20 , cuna 20 , Cadly 196,
caer 207, cafcd. 163, caitsaveti 23 , cat gloc 205 , catami 173 , catgli
173, calarug 206, cale 254, cahc 199 , Calistru 105 , caltsaveta 23 ,
caluz 102 , CarnbaCilk'l 107 , cambor 289 , camcagi 21, 154 , C6.1110e,
camek, camek 21 , canepa. 135 , canma. 191, ca'ntecu 135 , cap di sul
206 , 6apdp 23 , Capdpe 23, capestru 103 , capestur zoo , 004008 ch
pultari 203, capote 22 , card fript 207, car cu urizu 107, caradzel'u
203, caresa Ica , caravanar 97, cape 299, carun 207, capuna 262, car-
vnar 97, casa tsi tsane plazu 205 cagu tingasit 208, catun 89, catsut
205, kmc 196, terea! 103 , chirigibas 98, ciceroana. 86 , CiCeroane 23,
0.269ar4 di icrik't 206, &erica 206 , eicrik'e 106 , &die, 23 eihmean 167,
Cipape 23 , &yap 183, cnaCi 21 , c9ada 203, coada. di capestru 103 ,
c9arda 206, coasts 103, 37, ccondoander 22 , 6oponIda 189 , C116a3C11 197 ,
ClIditha 103 , cuyastpd 208, culanca di la k'eptu 104, culeascu 200 , Cut-
Oka 104 , C1119aAll 107 , culeatu alb 107 , culed 107 , eumaga 204 , cumatu 28 ,
cund9and1r 22 , candutu 22 , unth 206, Cupare 86, 23 , Cupocu 103,
Cuprak'i 24, curan 103 , cupicu 192 , cunl'i 103, curtson 103, Cuta
101 , cutsayf 104 , cutsak'i 104,
damal'ug 105 , darma 125 , de-anh'ina 196, de-apumma 200 , de-napoi
135 ; denente 126, departe 135 , derept 135 , desnerdatorn 135 , dmante
126, dunnte 226, dloapa. 292 , dipappoya ;63 , digk'itor 207, digleltOp 200,
173 , dIstImbera 201 , dIst1111belca 153 , dii 24 , docap 177, dom. 198 ,
domne 127 , drama 125 , drema 125 , d111U1114 22; d11111M16 22 , darn=
IOI , d1111116 22 , duninid 22 , dzamd 207, dranucru 103, dzedzet 235
dzinere 135 ,
esc 292, 203 , 188
fatca boa , fambupa 296, fanatescu 200, fantana 121 ; 122 ;
farca 190 fdrmac 22 , fartuga ;90 , flipmgd, 299 , fafu 203 , festi 20 ,
fleru 103, formac 122 , frampta 226, framta, 226; triixatca 102; franatu
www.dacoromanica.ro
206 TH CAPIDAN
126 , fpapsun 188, frempta 126 , fremtla 126, fremtu 126, ful'or 107,
ful'Op 173 , funtAna 121, 178 , furcAdi di 6icrik'i 106, fuptuga 190, 199 ,
hull 104, fus 107,
gadavuge 105 , gala 102 , gamandan 21, gap 200 , gastine 200 , ka-
mandan 21 , gel& ramancasca 107, gimandan 21 , gVindup5, 189, gVom
x8i ; gope i8i, gortsa 125, gorte 125; gravan6 22 , gpeu 191, guman-
dune 21 , gunela 24; gui-madzu 103 , gupa 174 ,
Tal 194 , TA01 194 Tapa x97 ; Tco 176 , Toe 195 ; Tuft& 197 , Tum-
bada 104, 111311 194 , "r Uinta 194 , Tuna 195, Tunga 194 11,1,001 194
hapahopil 154, hasibiapu 170 , linnle 173, hop5. 155,
lanura 28 , lat 186, 156 , let 186 , 11.311 103 , imbp& 201 , intenje
126, fu 204 ,
k'aptsul 173 , k'atrAom 88, k'eptu 103 , k'epgag 191, k'indpit 191 ,
k'inge 97,
lama 125 Madura 125, lAndzetlu 125 , Mixture 108, l'apa 53 , learn].
154, lem 199, lemn de-a-mplatca 106, lemne di 16opi 106 lenit 125
lendura 125; lendzetlu 125 liAcator 200, 107, l'itsa 174, Vitsili 106;
l'opur i8i, lucanits umpluts 107, lulustpufr 166 ,
malaua 142 , malumit 178 , man& d idicnk'no6, manaz 166; man-
dra 28, ingni di bardill 105 , manita 22 m6le di damal'ug 105, mar&
Ica , mapa Ica, 153 , mantsscu 143, maptu 191, mat& 125 , mate
125 , mAyie 154 , mart 197 , merge 102 , mepgii IOI , mepu di fatsa
191, ma 105 , , 161 nunligh 155, molt n39, monokluri 24 ,
mopa 155, mos 7, rupnitesc 200 ; mug x96, mugu 196, munts arog 8o,
murg 91 , mula 196, mut& lox , mutuvita 173
naearca 182 , nail& io8, nante 126, napa 102 , Imre& 182 , navadint
173, 469amir 181 , xikomir 181, uAormk'edzil 181, ndail 198, ixdpelu
igr , ncarci 182 , nele 24, nente 126, ngarn 133, mh'aing. 155, mh'cama
183 , mute 126, mpArticule 154 , micro& 182,
()urban 176 , Coal 102 , Oen di disaga 164, cydzam 173 ,
padupitsa 192, pal' 107, pal' 173, paldamn. 104, palma di ungra
103, paltare 121 , pal:L(11M 103 , panticu 103 , paputsa 23, paputsit kipi-
et 23 , papamand& 143 , papamanda, 105 , papmasesc 161, pappodz
23, pAstrama 107 , penura 199 , pendura 199 , pepetd 135 , pertca 102,
105 , pencul 135, petica alba 23, peturi 108 , petuncre 135 , pitop 173 ,
pf6ur 107, pir 200 , putos 200 , pita di veardza Io8 , pitu9ane log , pis-
tan 104 , pisundza 108, plazu 105 , plentsa 28 , p9abli di sumap 104 ,
pravda 125 prevdzile 125 , ppift 181 , ppifte 155 , ppip 191; pnsim 107 ,
pruscutitil io8 , psautu 143 , pubipe 196 , pulgeao 24 puSuntsili 106 ,
pul' xoi , pultare 103, 121 ; pul'u 103 , purT cao 24 , putna 125 , pa-
ten& 125 , putsin 133 , puzupits 174 ,
radzatina 191, zoo , raman 176 , raman 176 , rateale 106, ratcaua di
icrik'i 106, fazboi 174, nvole 105 , toman 176 , rufea 191 , iuman 176 ,
rusa 154 , pacateape 163 , paza 153, pipa 153 , pizik lox ,
sub& 196, gagune 22 , g&gune 22 , gagum 22 , %Ivan 23, gapvaru 23 ,
5.II1 51, samar 103, saracugte 24, sapacuAtt 24; sapactign. 24, sa-
paye 158, sapca 22 , sanca 22 , sg Imai 104 , sarme 125, saznil
104, scanduri 104 , scandupa di dainaug s pl'otu 105 , scan di fum
104, scay 197, scatmn 200 , seatsere 135 , leaua 103 , selnica, 21, sen-
dzile 125 , serme 125 , afinye 104 , gigune 22 , sigurimca maidor 105 ,
sileafi 105 , ailvari 23, sin 51 , nryam 154 , sivapi 200 , sk'epi 24 , sk'i-
mratu 103, somu 154, sofa 127, sop (mi.) 199 , spata 105 , spat& 174 ,
stain& 199 , stane 40 , stanea 28 , gteil hlarti 108 , stneatu 108, stro-
zma 104; stpagratu 166 , stpi 255 , sufafu 201 SO 175 , &Ulu dl d11111p0i
105 ; sulu di dunnte 105 , sumwada 104 , sumedpu 191 , sumk'etru 154,
suvaltsa 105 ; suvanitsa 174
www.dacoromanica.ro
IND ICE 207
b) albaneze
bardh 90 , brekate 142
frashen 118 , frasher 118 ,
Tambans 143 Temp 143
keshtere 50
liter 5o ,
mahkuam 143 , maje 142 , matekonj 143 , malje 142 , maltzohem 143 ,
meshe 50 , muxgu 9i , murk 91 ,
premte 51, prift 50, 181 ,
shalt 50 , skjap 88 ,
temp 143
c) grecefts
II Nume de hiealitatt
a) aronuineftz
Aghlrighlana 8 , Arprocast Ioo, Dal , Avlona too ,
Barza 90, 91 , Berat 8o , Bestrova 83 , 86, Bighsti 13, 14, 41 , Bi-
tcuchi 15, 40 , Molls 5 , Bitult 99, 173 , Bobostrta 15, 24, 35, 41 ,
Cavaia 45, 51, 58, 59 , CAliva-Paia 92 , CAhvan 91 , Camia 46, Camija
95 , CArAdac 98, 99 , CArarea-1 Lampi 92 , Carbunara , 78, 95 , Castru 83;
CAtsun Ioo , Catuna 89 , CAtunet 89, CavaTa 98 , Cavala 99 , Cer-
memca 51; Chelbasira 73 , Chelbsira 83, 86, Chiafsiz 40 ; Ciamena 19 ,
Ciorlu atsel Lungu 15 , Cipleaca 73, 95 , Chsura 29 , Coloma 19 , 45, 68 ,
Coda 99 , Corfu 19 , Conta Ico, 14, i5, 16, 68 , Costi al Manduca ,
C111011EL 9 , Cumanuva 99, 172 , Cudao 14, Ion , Curtest 19, 25 , Custret
19 , Cutali 77, 83, 87;
Daugh 68, Darsi 75 Delvm Ica , Devol 79 , Disnita 13, 14, 17,
24, 26, 26, 68 Drvjacu 95 , Dragor 5 , Drenova 15, 36, 41, Durnd
75 , Duds 173 , Duirts 73, 98; Durazzo 43, 73 , Duius 73, 98; Dusan
40 , DuSmc 85 , Dyrrachrurn 46 , DzegA (thulu al-) 32 ,
Edrinegl 99 , Elbasan 43, 48, 51 ,
www.dacoromanica.ro
208 TH. CAPIDAN
Feanca 79, 92 , Fearica zoo; Fersali 156 , Farina 99, Flonlla a. Io,
99 , Fracula 73, 83 Flasan 25, 118 ,
Gai'ma 69, Ghumcastia zoo , Glava 96, Gopes 6, Gor 15 , Gonta
82 , Grabiam 73 , Grabova 121 , Grabovita 40 , Gramos 15, 26, 121 , Gra-
mos' 51 , Gramoste 20, 121 , Grascu 99; Grebem lox , Gunza 78 , Guva
luz Mima 92 ,
lanma IoI , Ianitza 99 ,
Jammu 19, 25 , Jareza 88 , Jitonn 96 ,
K'an 90; K'atra-lat 92 , K'atra Tsap 88, 95 , K'atrom 88 , Komp.
51 , Kruecucln 95 ,
Lacatun 89 , LAnga 121 , Lansa Ica , Lascoviki 68; Lason 101 , La-
bona 172 , L5sun xox ; Lemnusa 92 , Lesa 99, Lem& 15 , Levani 83 ,
Libofsa 77, 95 , Lingupti 155 , Liscovick' ioo , LivAdz 42 , Lustua 76 ,
Magarova 5, 6 , Malacastra 86 , Mahe 43, Mboli 99 , Mbona 15, 36,
41, Mecati 83 , Meci 95 , Meglen 42 , Metropola 34 , Metsova zoz , Mi-
fob 86, Milot 99; Mizuchea 78 , Mizuchea 200 , Mizuchiar zoo Mocra
46 , Moloviste 6, 7 , MOlava 15, 26, 83, 85 , MOSCOpOle V7, 24, 30, 121 ,
MujgagI 7 , Muntele Sec 15, 95 , Murgana gi, 96 , Murgas 91 , Muzachia
19, 45, 75 , Muzek6 75 ,
Ndumor 79, 96, 172 , Nemertica 96, Nicea 17, Nijopole 9 ; near
99 .
Ohnda 46 , Ohnda (lacul) 43 , Opan 15, 3r ; Osum 85
Padea soanclui 92 , Panaghia 40 , Pananti 15 , PArleap 99, 172 ,
Parmen Ioo , Pekini 43, 51 , 98, 173 , Penstera 5, 46, Pegtani 83 , Pes-
tApl 15 , Petrova 78 , 95 , PilunA 98 , PikmdA 98 , Pind 20, 40 , Pisuden
11 , Pleasa 13, 14, 17, 24 , Plasa 99 , Pogradet 44, 99 Pojaw 94 ; Pro-
topapa 40 , Preaspa 99 Premen 40, 68 , Prespa 46 , Preveza /col , Pro-
fetul Ihe, Puka 51
Radostma 78, 94 , Remamta 83 Remem 40 ,
SAnntra 45 , SAmsaranda lox, 204 , SAintu 8 , San-Stefano 64; SA-
rund 99 , ScArpa-latil 92 , Schepun 83, 87, Scrapar 83, 86, Scrapan 68,
ScodrA 99, Scrofotina 83, 86, Scumbi 46 , Sec i, 34 , Siac 73, Sipsca
17, 35, 121 , Siyac 99 , Sk'Apun 100 , k026, 93 , Soput 96 ; Spiraka 96,
Stropam 13 , Strunga 46 , Sucha 4 ,
Tarbuf 76 , Tarcol Ica , TArcol 172 , Tarnova 5, 6 , Tesaha 20, Tipi-
hna Iclo , Tirana 60 , Tomor 79 , Tomonta Mare 8o Tomonta MicA 8o ,
Trebikna 96 , Tsitate 83 ,
thanic 19, 84, 87 ,
Valeaman 88, Valearatsi 88, Valea CaldA 88 , Valona 94, VArtopi
83 , VArtopi 77 , Velis 99 , Vena 40 , Vella 99 , Vilar 8o , Vila 59 ; Vi-
lardi 8o, 81, 99 , Vlaham 92 , Vlahma 92 , Vlahova 92 , Vlah0-GOTEL11g1 92 ,
Vlaho-Psilotera 92 ,
Zavan 78, 93 , Zumbleac 14
b) albatesze
www.dacoromanica.ro
1NDICE 209
c) grecesli
13eXtypat 8o
d) slave
Belgrad 8o ,
Drenkovo 36 ,
Ermensko xi,
Gradtsko 99 ,
Hlenn 9 ,
Kumanovo 99 , Kupruh 99 ,
Nereeka is ,
Scope 99 ,
Veles 99 , Vrafie 99.
www.dacoromanica.ro
210 TH CAPIDAN
Ihe Qafezezi 19, Iljo 15 , Iljo-bea 15 , Ioan Vreta 67, 69 , Ioasaf 30,
35 , Iorga 50 , Iorgu Sterm 19 , Ismail Kemal-bei 71 ,
J ArcAmoti 19 ,
Kahram Pasta Vriom 93 , Kurt Achmed Pasa 93
Lamb' Spanu 27 , Leake i, Lumo Skendo 68 ,
Manduca 30 , Mbret Wilhelm i pare 72 , Mevlevi 49 , Midat Prasari
66, 68 , Mizuchiari ig, Mohamed II 15, 48 , Muzichiari 19 ,
Naim-bei Prasari 69 , Nazi 0 Mamaki 141 ,
Omer-Pasa 93 , Omer Pasa Vriom 93
Pandeli Sour 67 , Petro Poga 66 , Plesoti 19 , Prenk
Bib-Doda 64, 67 , Prenushi 140 ,
RginAm 116 , Romfu 116 , Ruing= 116 ,
Sami-bei Prasari 66, 67 , S'Anazu 97 , Spiro Risto Dine , 141 , Steriu
Papa 93 ,
Tekl Selemca 114 , Tmtan 114 ,
Ilianit 19,
Vas-Pasa 66 , Vlahi 114 ,
Weigand 81 , Wilhelm de Wied 72 ,
Zogu I al Albamei 72
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL 1 ECONOMIA UMBEL
Am atras in alt loc (Phonetisch und Phonologisch, in
Volkstum und Kultur der Romanen" 1929III, 16-24)
atentia romarustilor asupra lucrarn Mlanges linguistiques
clichs au premier Congres des Philologues slaves, aparuta
in Praga in 1929, en care incepe sena publicatulor Cercului
linguistic din caprtala Cehoslovaciei M'am ocupat in
acest articol de o chestiune atins si in Dacoromania
(V 777 u ), adeca de sistemul fonenc" si sistemul
fonologic" al unei limbi, cdutand. s dau unele precizn,
adesea deosebite de ale hnguistilor rusi
Citatele Mlanges, precum si al doilea volum de Tra-
vaux du cercle linguistique de Prague", aparut tot in
1929, subt trtlul Remarques sur l'volution phonologique
du Russe corriparde a celle des autres langues slaves de R o-
m an J akobso n, ating atatea probleme interesante
si sant atat de bogate in sugestu, Inca vom avea a ma
ocupa cu ele si in articolul Pe marginea cartilor"
Un studiu succint al lui N S Tr oub et zko y,
intrtulat, Sur la Morphonologie" (Melanges 85-88),
atinge o chestrune care comporta o discutie mai ampl
Autorul ar vrea ca in Gramatica s se introducl, intre
Fonologie si Morfologie, un capitol nou, de Morfo-fonologze,
sau, scurtat, Morfonologie, care s studieze utilizarea mor-
fologica a divergentelor fonetice dintr' o limba oarecare
MorfonemuP) e defimt (ibid II) ca inlagmea complexa
a doul sau mai multe foneme susceptibile sa se inloctuasca
2) CuvAntul morfonem" nu e tocmai frumos, lar scurtarea hu din
morfofonem" mai mult comodA cleat elegant Totui acceptarea acestui
neologism, care imbogAteste in mod real terminologia noastrA, se unpune
ca o completare a semi fonem", modem", semantem", etc. Cei ce facem
14*
www.dacoromanica.ro
212 S PUSCARIU
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI 213
www.dacoromanica.ro
214 S PUS CARIU
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI 215
www.dacoromanica.ro
216 S PU$CARIU
www.dacoromanica.ro
MORFONEMITL $1 ECONOMIA LIMBEI 217
www.dacoromanica.ro
218 S PIISCARIIT
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI 219
www.dacoromanica.ro
220 S PU8CARIII
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI 221
www.dacoromanica.ro
222 s, PLISCARIU
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI 223
www.dacoromanica.ro
224 S PUSCARIII
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI 225
www.dacoromanica.ro
226 S PUSCARIU
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI 227
www.dacoromanica.ro
228 S PIISCARIII
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI 229
www.dacoromanica.ro
230 S PIISCARIU
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI 231
www.dacoromanica.ro
232 8 PIISCARIU
www.dacoromanica.ro
ILOEFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI 233
www.dacoromanica.ro
234 S PIM ABM
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI 235
www.dacoromanica.ro
230 S PUSCARIU
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL sr ECONOMIA L1MBEI 237
www.dacoromanica.ro
238 S PIISCARICI
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL SI ECONOMIA L1MBEI 239
www.dacoromanica.ro
240 S PUSCARIII
www.dacoromanica.ro
MORFONENIUL $1 ECONOMIA LIMBEI 241
www.dacoromanica.ro
242 ETIMOLOGII
inteaza decat regional 0 rar, cdci cei mai multi dintie noi,
de0 le snnti'm legAtura cu teftin, margne, rogoind, palten,
sprinten, tretin, prefenm alte diminutive, in care n de la
sfamtul tulpinei sA iasA in evident Stadml final, adecd
denvate ca pristentor, sprintenior, sdrcinioard, care denot
dispantia simtului pentru morfonemul ni, a fost ajuns
0 el in unele regmni
Alt exemplu e cel al morfonemului t (d) e. (g) it(z) J(e)
nscut din legea fonologic care preface pe t (c1) i. c (g) in
6 (g) inainte de 16 0 pi Dei aceast lege fonologicA da-
teazg din cele mai vechi timpuri, totu0 numArul mare
de exemple ca herbIncior, cdruncior, netejor, repejor, ro-
tumor, etc. au produs derivate de felul lui cununcior din mai
noul cuminte, sau grarndjoard, oglinjoard etc. din cuvinte
de ongine slavA Cand, in secolul trecut, s'a format din
aprinde, dup modelul germanului Zundholzchen, in Tran-
silvama, numele pentru chibrit", acest derivat a primit
forma aprinpare 1).
Tot dupd legea fonologicA ammtitg, se explic5. mustd-
cioard i. mustdczos, corespunzand unor *mustaciola, *mu-
staciosus, derivate din lat mustacia Aceste denvate, fnnd
raportate la must4d, s'a nAscut, inaintea sufixelor -,tolus
0 -tosus, morfonemul 1e Acest morfonem a produs
din cuvintele de ongine slav cdicd 0 istq dimmutivele
ciiicioard, istecior, sau din trebuing neputinki adjectivele
trebuincios, neputincio& Tot astfel in veacunle trecute se
spunea grams, un adjectiv derivat din grecqd Astzi
avem ins greps, precum avem aps, ceps, derivate ca
spumos, gustos 0 celelalte adjective in -os.
Vedem din cele precedente ca morfonemul este in ge-
neral atat de desvoltat in limba roman, incat poate fi
considerat ca una din cele mai caracteristice aspecte ale
gramaticei noastre Cu toate acestea, limba mci n'a uti-
1) Daca de la Irate avem chminutivul cu totul neregulat Irillior, acesta
sau este un singular nou din frdizori, plural de felul lui danNon, awn,
sau denvat din frapim, sau, mai probabil, onentat dupi sopor (mascu-
bnul de la sotward, denvat din softe)
www.dacoromanica.ro
MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI 243
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII
Aleves
www.dacoromanica.ro
246 N DRAGANII
Alnic
In Dig Acad , I, p. 120, cuvantul alnic cu sensul de
viclean", insidieux", perfide", pentru care se citeazl,
dup Tiktin, DRG., un singur exemplu din Paliia dela
1582 (Gen , III, 1) 5arpele era mai alnic de toate jigd-
mile, este derivat din ung. dlnok, idem (modificat subt
influenta suf -nic (pe p 117 e data forma gresita aline,
cu acelasi citat luat din Cipariu, CY , 5o, si derivata din
ung lnk vioiu". Gresala a fost indreptata la Corrigenda)
M Rogues, Palna de la Or4tie (1581-1582), I, Paris,
1925, p XXXVIT traduce pe alnic prm ruse" si-1 deriva
tot din ung dlnok 1). In Paliuz (Gen , I, 9) se glseste si
derivatul alnicie (vezi Rogues, o c , p LXI) De ase-
menea in forma alnicsia fraus" se gaseste in Lexicon
Marsiglianum (cf Tagliavmi, Lex. Mars., p 99 si 210,
nr 781 fraus", Alnoksag", care-I denvI tot din ungurescul
dlnok) Amandoua formele, atat alnic, cat si alnicie, se
gasesc in Psaltirea lui Viski de la 1697 (v Dacoromania,
IV, p 116) si Moldovan G , Alsfehr vdrm. rom rape, Ica
Iosif Popovici, cercetand ungurismele de la Orastie, An
Acad Rom , s II, t. XXXIIIi9io/ii, Mem sect lit ,
p 532, nu-1 trece pe alnic intre acestea si, mi se pare,
cu drept cuvant Inteadevlr, rom alnic nu poate derivh
din ung dlnok, al carui -nok ar fi trebuit sa se pastreze
neschimbat in romaneste, cf Solnoc < ung Szolnok all-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 247
www.dacoromanica.ro
248 N. DIUGANII
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 249
www.dacoromanica.ro
250 N DRAGANt
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 251
'in cand cet dot roan truditt sldbeau din pas [verlangsam-
ten . ihren Gang] Sad PS 28", ap Tiktin, 1 c.
In sfarsit din sensul slbl [putenle]" ori a l'Ase. [capul]
in jos'-' (=a motai.", a cucal") s'a putut desvolth fr
mci o greutate si sensul de a atipi".
Desi trecerea hn d in e dup5, p in apaszt- > apesti, este
usor de explicat, totu0 pentru fonetism cf ung halast >
rom. lieleVeu, ung mdllaszt > rom. melesteu, etc Din
radicale unguresti avem numeroase infinitive in -i alAturi
de cele in -ui alctuite dup modelul slavon (vezi exem-
plele pe care le-am strans, explicnd pe adevesi, in Daco-
romania, IV, p 752-753)
Pesti s'a putut naste din apesti prin onusiunea lin a-
initial confundat cu prepozitia a de la infinitiv : intru
namica inima lin pesta-va domnul mieu a veni (Coresi, Tetr.
244) ; sd nu tie lut a pesti intru Asia (Cod Vor,, 18/3) ;
m'a pestit boala (mterpretat gresit apucat", Pamfile, 1
II) , nu pestete (=--- tree") 2 sdptdmiint si cade baba la pat
(Ion Creangd, m, 87), etc.
Formele apqa, ap4ti s'au putut ivi subt influenta
altor cuvinte (cf si. p4te, pete, piste < peste, etc )
www.dacoromanica.ro
252 N DRA dA-NU
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGLI 253
www.dacoromanica.ro
254 N DRAGANIT
hare, ung. hare, rom. hold < interj. gms. harz < harze,
herze herzu 1", ap Berneker, SEW, I, p. 377 ; rom raitd
<ung raga! frisch auf, 1, halloh 1", ap. Tiktin, DRG,
p. 1294 , alean ung. ellen impotriva", Dig. Acad., 1,
p 105). Totu0 de o parte n'avem siguranta ca ert ar fi
dat aret (cf ung Ersd < Ariu)d, jud Treiscaune , eros>
iri sanatos", tare", ap Frncu-Candrea, Romcinti din
Muntn Apuseni (Motu), Bucuresti, 1888, p. IoI, 0 Daco-
romania, V, p 328 si elott > aletiu, Dacoromania, IV,
p 751), de alta parte din ung erO am exphch mai greu
sensul de in preajma" a formei aret, dret, (ard't, ardt).
Avand analogia lin pichet<fr piquet, regret < fr. regret,
etc , venite probabil prin forma lor scrisa, cetit roma-
neste, am putea s ne endim la fr. arrt Aufhalten",
Aufenthalt", Stillstehen", Halt", Sperrung", Hem-
mung", din care s'ar pute exphch amandou intelesurile
lui aret (cf preabdt s preabet preaj ma' " < v.- bg prabyti
Aufenthalt", in Dacoromania, V. p. 370). Dar acest cu-
Vint francez trebina sa ne vie mai farm, in cei dintam
am ai secolului XVIII, prin vreo hmba invecinat, si nu-1
gsim in nici una.
Toate aceste imprejurki ne fac s cutam origmea
termenului militar aret acolo de unde si pe unde ne-au
venit si alti termeni mihtari in timpul cand ne-a venit
el SA ne gandim d. ex. la harp', der. /aqui, pentru care
cf. pol. harc, v. here, harcova, V. hercova, srb harc, har-
covati, slov. hdroc, harcovatt, ung. harc, harcol- < gms.
harz < harze, herze < herzul" (pentru hdrdfi, hdr4te etc.,
pe care Dig Acad., II, p 362, le pune in legnar gresit
cu ung hercel- a &Ma. (cocosul) pe gain5, a cocosi",
cf. s -cr dial harac, slov. hdrac, harcotatt, ap. Berneker,
1 c.) , vartd Wache" < pol. warta < germ. warte, ap.
Tiktm, DRG, p 1716, ldduncd Patrontasche" < rus. la-
dunka < germ. Ladung, ap Tiktin, D RG., p. 886, cf. si
ung Wing , ocop Schanzgraben" < pol. ocop ; boqtd, ba0e,
bcwd < pol baszta, ung. bdstya (<it bastia; cf si germ
Basta) , pdrcan Pfahlwerk, Palissade" < pol. parkan, ap.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGH 253
www.dacoromanica.ro
256 .N. DlaGANII
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 257
www.dacoromanica.ro
258 N DRAG-AN-1J
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGI/ 259
www.dacoromanica.ro
260 N DRAGANU
www.dacoromanica.ro
tTIMOLOGII 261
www.dacoromanica.ro
262 N DRA GANG
Berbenitfi, berbintg.
In lucrarea sa Die ungarischen Lehnworten im Rumd-
nischen, II, 1. c , p. 296, L. Treml incearcA s derive din
ungureste si forma berbenita=berbintl", barbAnta" pe
care o &este la I Bogdan, Doc. lui stefan cel mare, 1,
9, a. 1458, si I, 105, a. 1466 incercarea d-sale este un
model de sofistArie Es kann in dieser Form auch unmit-
telbar auf klemr berbenyca zuruckgehen, woraus auch
ung berbencze cpyxis, thecula, Wannchen, klemes Tonnchen'
Es ist aber auch moglich, daB berbenita eine nach der
Analogie der Substantiva mit dem Suffix -1a enstandene
Variante von berbingi, barbintd darstellt und so alle Formen
aus dem Ungarischen zu erklaren smd". AdecA, dup
-Treml, ca O. lasA stiinta obiectivA", trebue sA inversAin
lucrurile . ceea ce este original si vechiu s considerAm
ulterior. InteadevAr, forma berbenifiz (nu numai in docu-
mentele slavo-romne, ci si la Anon. Car,, deci in Banat,
apoi in Maramures, SAlagiu, Dolj si Mehedinti) se pre-
zintA asa, fiindcl este cea original, iar, dacA este vorba
s exphcAm si celelalte forme din acelasi izvor (< rut.
berbenicja, cf. si pol. berbenica), n'avem nici o greutate,
dat fund faptul el in limba noastr -i- aton din sufixul
slay -Ica adeseori se sincopeazA, cum am arAtat in Daco-
romania, V, pp. 339-340 : cdrfd < *cdrint.i=slav. krinca ;
coceirtd < coceirtip , codortei < codordtd, codoritd; tdgeircd<
slav. *tagarica (cf. bg. tagarecf, tagar5ja, tagdthca < bg.
tagar < turc. tagdr, dagargyk, sac de cmr" > alb. tagar,
n -gr. wycipc, TCerCepthta 1 an-, (z)dreantd < slav. sfidra-
nica < sit' drat?, zerreisen" (cf. Tiktin, DRG , 180) all-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 263
www.dacoromanica.ro
264 N. DRAGANTI
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 265
Buzdugan
Buzdugan s a cu sensul de unealt de tors, de fdcut
ate la opinci" (Dig Acad , I, 715, i. corn I. Al-George din
Neamtu) este identic cu buzdugan un fel de arrna."
Toarcerea" atelor de opinci se face cu un obiect greu
(piatra., carlig), care se lovete cu mana pentru ca s sa se
invarteasca In vremea mai veche a putut fi intrebuintat
pentru acest scop buzduganul 1) De-aici numele.
Buzur
Buzur cu pete roii pe bot" este, evident un derivat
din buzd, de felul lui fumur=furnurm", de coloarea
fumului" (Banat, Buzau, Darnbovita i. Ialonuta), care,
cum a aratat Pucarm, Cony Lit XXXIX, 303, deriv
din lat f u rn u 1 u s, cu schimb de sufix in loc de lumidus
(vezi i Dig Acad , II, 190-191, sl Candrea-Densuianu,
Dig et , I, nr. 676, P. 106) Din buzur deriva apoi buzurind
epitet dat oilor" (j Dolj), pe care-I atesta Dig Acad ,
I, 716, fail a-I exphca.
CAlilba.
Dig Acad , I , 30, cid acest cuvant, cunoscut numai
din Transilvania, cu sensul de omul care face negot cu
bucate (grau, cucuruz) aducanclu-le de la tara cu cgrqa
i vIzandu-le in munti" (Roia, etc , Viciu, Glosar) , de-ase-
meni i derivatul cdldbd0 a aduce bucate de vanzare",
id , ibid Dupa rAspunsunle priraite la chestionarul pri-
vitor la cal cdldbdi inseamna, nu nurnai prin Muntii Apu-
seni, omul care poarta, greutati sau marfuri pe spatele
calului", iar prin extensiune negustor de cal" (S. Pop,
Cliteya capitole din terminologia calului, Cluj, 1928, p 50).
1) Acesta, cum se tie, este din turc bozdogan ghmagl, mgcmc" (bulg
buziugan, bozdugan, rut , pol buzdugdn)
www.dacoromanica.ro
266 N DRAGANU
Cart.
D24. Acad. v. I, p. II, 16o, da. pe cart (Transilvania,
Banat) cu sensul de cofl, donita, vas de lemn fara capac,
pentru ap, muls laptele, pentru ducerea bucatelor la
camp, pentru pastrarea chiagulm" (din cdrtut). Pentru
etimologie se compara bulg. karta plosca, vas de lemn
pentru masurat". D-1 E Petrovici, intr'o comunicare la
Muzeul Limbei Romane, credeh c mai curand am avek
a face cu srb karta=Jutura (cf Rganik hyvatskoga 'di
srpkoga yezika, IV, 3), care este un imprumut din ita-
lienete 1). Dar nici forma bulgark nici cea sarbeasca
nu exphc pe cea romaneasca, amandoua trebuind sd
dea in romanete *cartd. 0 Densusianu, Gr T Hakgului,
6o, se gandete deci cu drept cuvant la ung kdrt (tiparit
greit kart), cuvant intrat in limba ungureasc destul de
devreme (cf. Szarvas-Simonyi, MNytSz , si Szamota-Zolnai,
MOldSz., s. v ) cu sensul de holzernes Tnnkgefass" (cf.
1 formele kdrtyus, kdrtya, kdrttha, etc.) din germ. Quart
der vierte Theil eines Flussigkeitsmasses" (Schmeller, I,
1396), curn afirma Lumtzer-Melich, Deutsche Ortsnamen
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 267
Cerealfi.
Cercald unealta (in forma de sac, 1VIarian, V. 166) de
pescuit, constnd din doua nuiele indoite in form de
arcuri asezate crucis si legate la nujloc, cu cate o crest-
tura la capetele lor, astfel incat s se poata leg de ele
niste sfori, cu care se inchide intre dansele o plas pa-
trata, care se mai numeste si cr a snic- de- m ana
sau far coada sau cristas, far coada sau
ghelbere u", despre care Dice Acad , III, 4, p. 291-292
ne spune ca. pare a fi acelasi cuvnt cu cercdlan 1), apro-
piat de cerc sau cerca", deriva, impreuna cu ungurescul
cserkdld, cum a aratat Gombocz-Melich, MEtSz , col 685,
din rut eekalo (2elechowski, II, s v ), pentru care cf
verbul eekati warten", si. care in Maramures are si. forma
eerkalo (Npr Ert , X-19o9, p. 221). In forma ruteana
eerkalo a putut s se introduca -r- subt influenta lui eerpak,
eerpalo Schopfgeschirr". In romaneste a putut fi luat de-
a-dreptul asa Dar introducerea lui -r- se putek face si.
pe teren romanesc, fie subt influenta lui cercd, fie finidca
ea este un fenomen obisnurt in limba romana, de altfel
ca si in limba ruteand, cf rom. ar0u, rut areuv < ung
ds ; rom. oryoc = oyoc, iyog < ung. adak, azsag, arzsak <
slay oiega; -3,- cearot < turc Jayd; cearsald = eesald; cor-
soaie = cusoase siretele ghetelor" (Comoara Satelor, I-
1923, p 96)
www.dacoromanica.ro
268 N DRAGANU
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGI1 269
www.dacoromanica.ro
270 N. DRIGANII
Ciefi
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 271
www.dacoromanica.ro
272 N DRIGANU
') Cf calteva reconstructu de acest fel fiu clin plur /it in locul
singularultu vechm fif(a) , salcd dm plur sdka in locul singularulut
sake ( < salix, sal1ce m), ca 0 /aka (dr , megl , ar ) din pluralul
Mkt al hu lake ( < f a 1 x, - c e in), carnat din pluralul carnal al
singularului cdrnat (c arnaceu S. -u in), brw, bruy din plur brup
al singularulut brus ( < slay brus), pcu din plur pap al lui pas, etc
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 273
Ffireane (2)
Diceionarul Academiez, II, 62, dA pe fdrcane, s f plur.,
ca termen de bAieit cu sensul pArtile zgrunturoase ce
rAman pe pAretii minelor de sare, dupl ce s'au taiat din
ei blocuri", adAugand CA este atestat numai la Dame,
DRF., i cA etimologia-i este necunoscutA
Probabil este vorba de pdrcane, pluralul lui parcand<
ung pcirkdny
www.dacoromanica.ro
274 N. DRIGANI3
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOCUT 275
- Forgafi.
Dig Acad , II, 159 da cuvantul forgayd din Muntii
Apusem (Francu Candrea, Motti, Ioo) cu sensul semnul
(razorul !) care desparte ogorul unuia de al altuia" i a-
daugg. : Etimologia necunoscut Pare a fi identic cu fidgay,
ogay, alterat subt influenta altui cuvant, dr ung forga
cotiturA" (a unui rau, etc )
1) S Mndrescu, El ung fn 1 rom , Bucuresti, 1892, p too, con-
fund pe saschzu cu sachu i le denv5, pe amindoul din ung szkis;
1/4.x8*
www.dacoromanica.ro
276 N DR AGANIT
Gvfinas ( ?)
Acest cuvant dat de Dig A cad , II, 239, cu sensul de
granar" dupa Economia, 57 , nu exist Inteadevr dac
d'utdm in locul citat Os= Pentru wzarea bucatelor
cint bune lidmbarele, gdbdnaurile sau cdmdrile ceale de
dnut bucate E vorba deci de gacina < ung gabonds,
iar gdvdnac a iesit din cufundarea lui s en H.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGIf 277
www.dacoromanica.ro
278 N DR AGANU
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 279
www.dacoromanica.ro
280 N DRIGANII
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGI1 281
www.dacoromanica.ro
282 N DR AGANA.;
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGIT 283
www.dacoromanica.ro
284 N DRIGANU
Ierunert.
Iete I
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 285
Ijog, ojoc
Dict. Acad , IIVI, p. 465, da cuvantul flog din jud Bihor
cu sensul matura" cu coada lunga, facutl chute() bu-
ruiana cu numele iarba-roie (M. Pompihu, Bill 1012),
cu care [se] matura cuptorul de centi5a, dara ce [s'a] scos
jaraticul cu darlu' [Rev crit. IV 1441" si-1 explu- cSta,
probabil, in legatur cu paleoslav gego ard", cf sarb
bulg ogeg vatrar, cdrlig de scos jarul"
Acest cuvant este cred, identic cu oyoc, oryoc coada
de cociorva, cociorva", Schurholz", Stange", cunoscut
in alte parti (Some, Nasud, etc ), pe care se zice ca merg
calare babele vraptoare, atestat 1 la Tiktin, DRG i. la
Dame, DRF., i derivat de AsbOth, Ak tri XVII, 466,
din ung. azsag, azsak, arszak, arzsak < slay ogega ruta-
bulum", Feuerschurer", Schurstock", cf Gornbocz
Melich, MEtSz , col 202-203 (pentru umblarea calare
pe ojoc cf azsagon ydr6 boszorkdny), iar de Tiktin, DRG ,
1085 cf ung , pol ogog, azsag=v -sl ogegit".
Ilaciu, -A
Pentru ildciu, -d, adj (despre vite) cu coarne scurte"
(H XI, 5) ; cu coarne scurte i crescute in latun", care
are sl forma ildc, adj , in., i (pun despartirea falsa din
Hi ilaciu I) laciu, -d, adj (H. VII, 27), Dict Acad , IIVI,
p 465, da unnatoarea explicare Poate, pun schimb de
sufix, din ildu corn ilaciu ar fi deci corn in forma ilaului".
Cred ca este vorba de ung villds (szarrA) cornibus
furcillatis", care poate fi villds fenndll i villdskidlld (Her-
mann Otto, A magyar pdsztorok nyelvkincse, Budapest,
1) Cf I Dacpromanza, I, p 300,
www.dacoromanica.ro
286 N DRAGANIT
1914, al cArui vi- initial a dat yz- > i- (cf, idere vadrA",
Maramure, Tip lea, Poezn pop , 71, i Dig. Acad , II, 448) ;
pentru alterarea lui v- initial inainte -i- tonic in elemente
de origine ungureascA cf si gig ---= vig < ung vg ap. S.
MAndrescu, Ung , p 118-119 ; gigan la NAsud--,-la vigan
<ung vigan, cf. S Mandrescu, o c , p. 117-118 , poate
-oasd cu gatul noduros", Dig Acad., Iry , 67
I. gig& ,
(intrucat ar fi un denvat al lui vig), iar -ds final prin apro-
piere de denvatele cu suf -aciu (cf bdrnaczu, Alexics Gy,,
Magyar elemek az oldh nyelvben, Budapest, 1888, p 68 ;
Dig. A cad , t. I, P. I, p 48 si. 184 , 0. Densusianu, Gratul
din Tara Hategului, p 83), cdilaciu i. cdilac nume de
boi" (Dig Acad , t I, P II, p 261) < kaylds cu coar-
nele incovoiate in jos, intoarse" (DrAganu, Dacoromania,
V, p. 338), alAtun de caila, cailea < kayla (Procopovici,
Dig. Acad , t I, P. II, p 26), cdilat (Draganu, Dacoromania,
V, p 338).
imbinde.
Imbinde dinteun descantec popular din Vlasca (Tu
bubd pripitd, cu 99 de yunghturi, Nu yunghia, Nu outitd,
Nu imbinde ca prpele, Nu unifla ca broasca, Mat Folc.,
p 1527, Dig Acad ;Hy', p 476) unde se arat &A cuvantul
este cu inteles neprecizabil") pare a aveh intelesul de
a incoldci", a cuprinde prin incolAcitun" si s'ar pute
derivA din germ. umbinden
impila i, impili.
S. Puscanu, in Revista filologicd, II, pp. 66-71, face
un interesant studiu asupra acestor dou cuvinte, pe care
le consider de unul singtir (cf I Dig. A cad , II, pp. 505-506).
AratA mai intfini exphcAnle care s'au propus, soco-
teste etimologia *impillare plauzibil negAsind alta mai
bunk i. incearcA sA explice din ea deosebitele sensuri
ale lui impila i impai.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 287
www.dacoromanica.ro
288 N DRAGA.NU
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 289
www.dacoromanica.ro
290 N DRIGANU
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 291
impujaiea
Dict Acad , II, 530, da verbul a se impuydica cu sensul
de a se intrece, a se Ina la intrecere, a rivaliza" (Zagra,
Nasaud, corn Corbu) si locutiunea a se da pe intrecute"
(corn. N Drganu, tot din Zagra) si. adauge Etimologia
necunoscuta (cf rus Pulati a baga frica in cinevh, a in-
timida", rut pu.iati sja a lila la goana", pidak, pidalo
codoristea biciulm")
Cred c trebue sd pornitn de la o forma slava (rut , rus )
*po-ferkatz din ielati, gelati (pentru -k- cf n -slov .'elik
lustern", iele'en begierieg", precum si Ealkovatt < Ealiti
moeror", care ne.a dat pe yellcui, yelcui = jalui") Pentru
sens cf lit ielovati eifern" 0 aton dm to-, care n'a mai
fost suntit ea prefix, a putut trece in -u-
1) Citez in acest loc si verbul cell (Vale, jud Sibiu), cu varianta mull
(Valea Somesultn, IsasIud), cunoscut de atcf Acad , t I, fasc II, 275,
numai din comumcarile lin Ittu, cu sensurile i (despre plante) a se
ofill, a se vesteji repede, ca si cum ar fi fost opdrite" Uae, s' a ceht scumpia
de cdldura asta, 1 2 (despre lemne) a incepe sl putrezeascI, a se ba r-
z o 1", despre care se spune : Poate, acelasi cuvint cu crull" SI nu
fie mai curand o rostare nordick ajuns in careva chip la Sibiru, a ltu
of ell, ofal sau chiar a lui impmell, frnpall"? (Observ el nu cunosc de
la INTIsIud pe ciull cu sensul dat de Ittu, iar ofai are acolo forma oial,
uizll, < oval = ofal)
19*
www.dacoromanica.ro
292 N DRAgANIT
impul 'di,
Dzcc. Acad, II, p. 530 da pe impuldi cu sensul de a
sttiga pe cinev din departare cu pu" (Zagra, com.
I. Corbu), a alungh cu urlete" (P. Papahagi, Graiul 0*.
folklorul Maramureplui)
Se adaoga. o etimologie propus de mine . Probabil,
contammare intre strig6tul pu si strigatul tulnoaie tulai".
S'a derivat apoi un verb cu. pref. in-.
Nu mai cred in aceastd etimologie Mai curand trebue
sa ne gandim la un radical slay, care ar puteh fi compusul
cu prefixul po- al lui layp, layati Waxtetv" (cf. rus.
layu, ldyati bellen, schimpf en, schelten, schmahen" ; rut.
tdyaty, idem , s -cr. fdyem, ayoti, bg. laft belle", etc , ap
Berneker, SEW , I, 687) Ne mai simtindu-se cornpus,
-o- aton din prefixul -po- s'a putut schimbh in -u-, contri-
buind la aceasta 1 apropierea de interjectia pu I
www.dacoromanica.ro
'ESIMOtbGII 293
www.dacoromanica.ro
.294 N DRAGANU
Inoe, Inue
Prezenta in Ardeal a unin vir nobilis Comes Bozouck
films Inok" (Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, 222
1 223, a 1302), care ddruete villam suam Bozna" (Bazna,
ung Bdzna, sas Baassen) in comitatu de Kukullu", ne
lamurete defirutiv onginea dintr'un nume de persoana
a lui Inoc, ung Inakfalva (j Turda, aproape de Vint),
pe care G. Weigand, Balkan-Archiv, 1, p 13, il considera
unguresc 1-1 traduce pnn Sldave", Hongendorf", pro-
babil fiindca se gandea la un ung Inas ucernc, fecior
din casa". Inteadevar insa, ung inas a dat romanete
incq
Recensand scnerea lui Weigand, in Dacoromania, IV,
p 1131, eu aduceam aceasta numire de locahtate in le-
gatur on cu turc. ynak,inak,Inaxmnay r. herrlich, schon",
2. Freund", pnmit in limbile fino-ugrice, inclusiv cea
ungureasca, ca nurne de digmtate i persoand 1) , ori cu
rut , bg , srb , pol yundk, ceh yunoch, ymnoch < gum ta-
ndr", nou", care se intrebuinteaza des in topommie
Avand in vedere tele crtate mai sus, precurn 1. faptul
ca Inok se gasete ca nurne de persoand i topic 1 in alte
prti (a. 1310 Inok, nom yin, Mon Stng., II, 620 , a.
1232 : terra Inok, que eodem modo Craco dicitur", Wenzel,
VI, 505 , a 1282 : Ketlitzen de Inoch", Fejer, V, 3, 148 ;
Inakfolde, Csanki, III, 612, in corn Sopron ; Inaktelke,
ibid , V, 361, ----- rom Inuc,j Cluj) 2), far indoial ea pentru
a explich pe Inoc (j Turda) i Inuc (j. Cluj) trebue s por-
mm de la nurnele de persoana Inoc, fie cd ne-am gandl
la o origine turceasca ori slava a acestuia.
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOG-II 295
Lepiida.
In Dacoromania, I, pp. 220-222, regretatul B. Herzog
a artat obiectiunile de ndicat impotriva etimologiei le-
Wit <lapidar e, pus6 in circulatie Inca de Lex Bud
a) vocala -e- > -d- aton (-ea- > -a- tome) din radical, nu
numai in arom., ci si in d -rom. (in textele cele mai vechi
pretutindein numai -e- i -ea-) , b) sensul verbului latin
nu este Steine werfen", werfen", ci mit Stemen be-
werfen", steimgen", iar de-aici trecerea la werfen",
abwerf en", etc , este mai greu de explicat.
A propus deci inlocuirea acestei etimologn cu *11 q u 1-
dar e din li qui du s, -a, - u m, arAtand posibihtatea
trecern lui -qu- in -p- , iar pentru sens pornind din exemple
ca Apa Impede pad nu vet veded, cea turbure n'o vet lepddd
( D ame)
Impotnva acestei etimologn, admise de unii (W. Meyer-
Lubke, ZRPh , XLIII, 230 , S Puscanu, Dacoromania,
V, 483), s'au ridicat si obiectiuni (G Weigand, Balkan-
Archly , II, 260 , Gamilscheg, Z RPh , XLII, 240 , L Spitzer,
Dacoromania, IV, 645 s. u ).
Herzog, aprandu-si punctul de vedere, a incercat s5.-si
intemeieze sl . mai mult etimologia in Dacoromania, V,
pp. 483-494, citand pentru partea semantic de o parte
exemplul dat din Campulung a 1639 pe care i 1-a comu-
nicat V. Bogrea Deci am pus de au bdtut clopotul 0 s'au
striinsil 0 Mien i bdtrdni, p le-m4 pus zi orwtnifor ca
sd lepede bann acestor botan, erd ei n'au putut cdpdtd banii,
scr-i dee de pre acele vaduri, ci s'au impdcat p s'au tocmit"
(N. Iorga, Studn p documente, III, p 276, Nr. VII),
pe de alt parte paralela foarte adememtoare a latinului
fundere (cf. sacos nummorum effundere, fr. verser, it versare,
rom vdrsd, etc ), si : Apia limpede fidnd nu vex veded,
cea turbure n'o vez lepddd (Dame) 1)
www.dacoromanica.ro
296 N DRAGANU
www.dacoromanica.ro
ETIMODOGH 297
www.dacoromanica.ro
298 N DR AGAN17
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 299
i
Ochelar, ochier.
Fonetismul lui ochelar (ochelarsu), plur ochelars i Brille",
2. Scheuklappe", Scheuleder" (cf. Tiktm, DRG , 1075)
ne arat c mijlocitorul, care m 1-a dat din lat.-med. oculare
sau ocularsus Augen-", a fost limba sseascA, care are
in Reghin forma Akldr, iar in Bistr4a pe Okeldr (forma
glumeal Otjeldr pare a fi reprimit din romanete), cum
atest Szebenburg seichs Wb , nu cea polona ori ungu-
reasc (cf pol okulary la Tiktin, DRG , ung okuldr, okuldre,
okorldre, okula, la Szinnyei, MTsz , II, 6) 2) ; cf. ss po-
kert Theer" < pdcurd (I Brenndorfer, Romdn (oldh) ele-
mek az erdlys szdsz nyelvben, Budapest, 1902, r 40) , Ku-
1) Lepcida este intrebumtat foarte des de Sadoveanu in scnerea a-
tatd si in alte sensun panel ce va lepdda demonzi pe care-z are inteinsa
(II, p 200) , Am lepddat din mine tot veninul pe care nu 1-a dat sd-I beau!
(II, p 240) , n'am lepddat nici o oald cu care m'a =slit rdze,sul (I, p 81-82) ,
Cdnd alungem la coralue, numaz le lepdddm in marea p gala (II, p 191) ,
Vdzdnd cd nix se pune in mand cufst ca sd belesc fara, I-am lepddat (I,
p 228) , Pared era supdrat pe ez, ap-i rdsucea, ii trdntea p-s lepdda
[pc rdzep i mazild (I, p 126) , sd-i primeascd p sd-i ducd sd-i lepede
undeva, intr'un ostrov la Grit, ori la Chipru (II, p 187) lepdddnd
tot, imbrdcdminte, podoabe ii bani, spre a se afla gol (I, p 99) , 52, md'n-
tore inapoi cdt oiu putea mai de grabd, nu atdta ca sd dau lus bezzade veste,
at ca sd leapdd toate de pe mine ,ss sd md'ntind la pdmeint (II, p 167)
2) In ung cuvAntul este cunoscut incA din secolul XVI in forma okuldr
(cf Szamota-Zolnal, MOldSz , 707)
www.dacoromanica.ro
300 N DRIGANII
QMag
In lucrarea sa Uyabb szempontok s adatok a romdn nyelv
magyar elemeinek kutatdsdhoz, Adalkok a roman nyelv
szekely-magyar eredettl szavaihoz (extras din Szkely
Nemzeti 11I4zeum Emlkkonyve), p. 5, dl Dr A Bitay
se ocup5, intre altele de cuvantul oppg, -un polojenn '
si. de posegos gluing", pe care le cunoaste din A. Viciu,
Glosar de cuvinte dialectale, Blaj, 1899, p. 46, si. dui titlul
cgitii lui loan Pop Reteganul Opsaguri, cat cioplite, cat
pihte i la lume impAitite, Gherla 1897 Pe cel dmtaiu
il derivA din ung kpesdg, cu pierderea lui c initial con-
fundat en prepozitia cu, iar pe al doilea il aduce in lega-
turA cu agd (cf v -bg .pga scurnhtas", bg .fega Scherz",
ap Miklosich, EtWb , 338)
Inteadevr ins ung kpsdg ar fi trebuit sl dea ro-
maneste * copesag, * copisag, * cupisag, iar dac ar fi in-
tervenit etimologia popularl pentru a vedea in forma
din urina prepozitia cu, numai * pisag, in mci un caz ins
* opuag > opsag, caci -o- aton din kOpesdg trebui sa
se schimbe in u pentru ca inceputtl cuvantului sa fie con-
f undat cu prepozitia cu si. apoi SI dispark dar in oNag
avem pe o (cf du..egubinic din [faptd, vinal * dusegubind>
de sugubind. apoi )sugubrnd; umbilicus >*umbu-
li cu s > * umburic > *,unburic > * -un &uric >, bum, etc.)
cat priveste pe pofegos, acesta, cu toate cg. Viciu il re-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 301
www.dacoromanica.ro
302 N DRAGANT1
Pliuh.
Pentru pliuhd vinars, rachiu, stropsald, etc (Bug-
narra, Nds ) , phitha = 1, rachra rdu" ; 2 cated, hait"
(5ex., III, 85, 5), i denvatele pliuhdu = phuh" (ez ,
III, 4) , plzuhnitd-= pliuha" (5ex , V, 117, 2), cf rut
pljuvati speien", spucken", pljuha, xaplyuvica graue
Schmeiss-Fleischfliege" (Sarcophaga carnana), xapljuvatz
(Scansoara), ap T Papahagi, Graz fi suflet, II, 87 , ciormotac, czormozag
Kuhweizen" < ung csorrnolydk, plur hu csormoly(a), cf Gombocz-Melich,
MEtSz , 990-991, poate (h)arfag < harcak = harcok, plur ung harc>
rom hark/ (cf Hanes Skold, Ungarische Endbetonung, Lund-Leipzig,
1925, p 57 < harc + suf -ag), etc Pe hdddrag, hddarg, hdddrog, hodorog,
care are si forma hdddrdu, Skold, p 8o si May, p 4-5, il deriva dintr'un
ung * hadaray > hadar6 (cf ciap..raT = szdnt6 a 1109, szedech, scedech=
szedo, etc ) Aceasta denvare ar fi posibila insa numai in cazul c pe hd-
ddrog 1-am fi pnmit inamte de secolul al XV-lea pana &and tine ro-
stirea ungureasca cu y (cf Gombocz, Mmoires de la Soczt Fynno-Ou-
gnenne, XXX, 170-2 1 Magyar T ortnetz Nyelvtan, II, rsz , Hangtan,
II, Budapest, 1926, 84-85 , Mehch, Nyelvtudomdnyz Kozleminyek, xLnr,
353, cf l XXXIV, 132 , Magyar Nyelv, X, 155-156, etc ) Dar acest
lucru este greu de dovedit Mai curnd putem avea evolutia invers hadar6
> hadarou > hadarov, hadaroh > hdddrdu i hdddrog, cu schimb de sufix
hdddrag Dar si mai probabill este exphcarea dintr'un plural ha4ar6k
Tot aa I felegtoc poate ft mai curand corespondentul metatezat al ungu-
rescultu festelk pluralul lm festelll > fe0eleu, cleat fe.teleu+sveftoc,
svztoc, cum propuneam in Dacoromanta, I, pp 319-320), etc
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 303
Prihod
Prihod s a inseamna trecatoare peste dealuri, prmtre
stanci (coin Lraba , sl priod s a , corn Liuba), si este
intrebuintat adeseori ca nume propnu in topommie
Denva din slay. prihodit I cici4cg, napoucs(cc, adventus ,
2 reditus , 3 7:p oc)trsoc advena
Ului (urlui).
Ului (in Mold si urlui) cu sensul trans Jdn in Ver-
wirrung bringen, verwirren" si refl verwirrt werden,
den Kopf verlieren", pentru care Tiktin, DRG , 1675,
da, o sene de exemple, faral a putea arath etimologia, pare
a fi identic cu hului a darana", a nand", a surph"
refl a se darama", a se nand", a se surph", p ext a
cadea intr'o parte" (si hurui, iar din hurui + hului >
hurlui), pe care Dig Acad , II, fasc V, p 419, il deriva
bine din ung. hul(lani) a cadea"
Zvireoli (a se)
Pentru a se zvdrcoli sich (kramphaft) winden, krum-
men", Tiktm, DRG , 1834, dand cAatele necesare, tnmite
la n.-slov. zvreti, svrkniti verdrehen", krurnmen", svreti
se sich zusammenziehen", -bg vdrkolest rund" (dupa.
Weigand, Jahresbericht, XIXXX, 142), etc , adaogand
ca felul cum e format cuvantul ne aminteste pe rostogoli,
rotocol (cf si zvdcni, zvdrli, etc )
Forma cea mai veche este vrgoli (Dosofteiu, V. S ,
Noernv II, Maiu 9) Din aceasta s'a desvoltat subt in-
influenta altor cuvinte, vdrcoli, zvdrgoli i. zvdrcoli. Rath-
www.dacoromanica.ro
304 N DRA GANU
Vaide I
Intrebtuntarea complementului respectiv, alcatuit cu de
acuzativul, ca 1 complementul directly in dativ, este
obisnuit dupd interjectia vat ! (cf vat mie ! = lat. vae
miht ! i vat de mine ! =lat. vae de me ! , reproducind
vaetele mai multora in acelasi timp vat de mine si de mine !).
Cum s'a spus, d ex. Amar era sei fie de voi, de nu eram
not amdndoi ! (Creangi, Pov , 269) s'a zis : 5i CU- strd-
juirea voastrd era vat de pielea noastrci ! (id , ) Tot-
asa vat de el, amar de ea ! (Alecsandri, Poezti top. 28/10).
In cazul ca intrebuintam dativul, durerea este inchi-
puiti, ca indreptndu-se spre persoana sau lucrul pus de
complement lang interiectie, lar cand intrebuintim com-
plementul respectiv cu de, ca venind de la ele, hind ex=
primata de ele, sau ca privindu-le : Cd-i amar i vai de
tine (Gaster, Chrest, II, 292), Iar ea, vai de ea (id , ibid.
II, 290) , arom. vat de Nica, cum s le mulgd? (Weigand,
Arom , II, 114, 71/2), etc
La exprimarea unui, sentiment de durere mai mtens,
repetAin pe de ffd s ne dam seama.. Prin deasa intre-
bmntare a acestei repettn, cel dintAiu dintre cei doi de. a
lost considerat ca alebituind un shim cuyint i s'a pus
dupa el un al. doilea de . Vaide de top. pdcdtosti, i mai
veirtos4 nemilostivtlorii I (S Puscariu Al. Procopovici,-
Diaconul Corea : Carte cu invdtdturd,, p. zg) ; i vaide dt
omul cela ce rede (-=---ride") In besearea/ o vaide de omul
cela ce va sparge acestit cuvdntu de rio-1 (= nu-l") va primi
(Cod. Sturdz., p. is, ap Hasdeu, Cuv. d. WU., II, 52.;
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 305
II
ai
S Pop, anciaetand pentru Atlasul Linguistic cornuna
Phitrova din Maramures, a insemnat adverbul ai, cu in-
telesul de aici" in urmAtoarele doul propozitn sdmt
ai cilva sant aici eativa", Mac& drept pe-ai pleacl drept
pe-aici" Acest ai, care se intrebuinteaza alAtun de aeieucet
i aguca acestea cloud notate si de T. Papahagi in
Graiul i Folkloyul Maramuresului (Glosar) ar putea fi,
in aceste regiuni 2), o forma* scurtatA dm aici. Mai pro-
babil insA avem a face cu pdstrarea lui hie latinesc. Avem
dar in romaneste
ad +hic >ai
ad -rhicce >aice (aici)
eccuhic >act
eccuhicce >acice
i ai se rapoartA la awe ca aci la acice, ca arom aud
la dacorom auace (aoace) sau dacorom. incod la incoace.
1) Pentru repetarea hu de din 1 fncepil dracul a se kurd sd nui par
(=opresc") de de teirm infrwatulat scaunii (Cod Sturdz , p 122 1 123)
cf cele ce am sells in Dacoromanza, III, 698-7oo
') Astfel de trunchen, avem in matenalul cules de S.. Pop dm Pa-
trova o fuO (=s fost) , nu pulp": OA= trece), o le (= o leaca) die
pUe , nu It'd (=trabii=trebue) set dzfc
Da coromama V/ 20
www.dacoromanica.ro
306 S PIISCARIII
Cioeilrlan, eioeirlie
Nu e probabil ca cioceirlan i cloceirlie sa fie, cum crede
.*Aineanu in Dictionarul sau universal (cf si 0 Densu-
sianu, Hist d langue roum I 38), un derivat cu su-
1
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 307
www.dacoromanica.ro
308 S PUSCARICT
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGTI 309
Ciorchinfi, ciorcioli.
Intre cele trei vanante, masculmele chiorchin i. cior-
chine i. femminul ciorchind, cea dm urm este cea on-
ginara, eau sufixul -mei e colectiv, cu aceeasi functiune
ca -q, -iste sau -drie, ardtand un numar mare de lucrun
de acelasi fel aflatoare la un loc Astfel de derivate la-
tine sant caeptna camp de ceapa", napina camp de
napi", piscina lac cu pesti, helesteu", oflicina, porrina,
ruPtna, sahnae, pecorina vite cornute', din care deriv5.
pdcuind al nostru Limbile romanice mai presupun de-
nvatele *calcina groapa de var" (REW nr 1501), *sta-
bulina, de unde al nostru stduand locun cu larba pla-
cuta. oilor" (cf C Lacea, DR II 624-625) ; o astfel
de formatie poate s fie si. alvina (>albind) cu vechiul
inteles de stup". In limbile suron avem sard (log )
codina loc arid phn de pietre" (cos, cotem), span. ne-
blina negura (deasa)" s a Formatii romanesti sant ;
stupind i viezuind (desvoltat ca pdcuind, cf. Zur Rekon-
www.dacoromanica.ro
310 S PUSCARIU
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 311
www.dacoromanica.ro
812 S PIISOARIU
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 313
Ciosvfirt4
Se stie de mult (cf Cihac II 387, Tiktin, DRG ) ca cios-
vdrtd (cu vanantele formale ciosvdrte, ciozveirtd, cesvdrtd,
cesvdrtd, cezvdrtd, cesvdrte, ctozvdrte, cizvdrtd, ad_eirtze, cios-
vdtrd, csovdstrd, cf Dacf Acad) deriva slay. Jetvriitii. Neex-
phcate au ramas formele cu s in silaba dintant, alaturi
de cele ce se apropie de forma etimologica celvdrtd (cf. sl
ciovdrtd, cioveirte, cio/drtd i cu. r propagat --, ciorairtd,
cf Dig Acad)
Cred c avem a face cu o contammare, intamplata ins
pe teren slay, a lui Jetvratii cu 4stg parte", din care a
rezultat un *Jestvratit, rom ces(t)vdrtd>ceosvdrtd A devarat
ca la ma until din popoarele slave invecinate nu avem o
astfel de forma contammata , aceasta insa nu impiedeca
de a adnute el ea a existat la Slavii inghttgi de poporul
roman
Inteadevar, o contammare a cuvantului care insemneaza
patrar" si apoi bucat mare dinteo vita taiata", cu vorba
care insemneaza parte", nu este numai usor de adnus,
ci ea s'a intamplat si in cuvantul romanesc cioparte (cu
verbul ciopdr0), pe care C. Lacea 1-a explicat just in Dlctio-
narul Academiei ca ciopatd bucata mare", din ung csapat,
i. parte
www.dacoromanica.ro
314 S PITSCARIU
www.dacoromanica.ro
ETIM0LOG1I 315
Cureubeu.
Alaturi de multele explican date pana acum cuvantului
curcubeu cf in urma V Bogrea in DR IV 805 si G Gm-
glea RF II 49-54 fie-mi permis s propun si eu una,
care face parte din categona etimolognlor ce nu pot fr mci
respinse a limine, dar nici docunientate in de ajuns
Asupra lui circus bibit arcul care bea (din mare)", ca
numire a curcubeului, nu e nevoie sa insist. In astfel de
numiri care fac apel direct la fantazie, se intampla adesea
c metafora ce sta la baz expresier figurate sa fie desvol-
tata pnn interpretn ultenoare si pnn inlocuirea elemen-
telor de compozitie Aceasta cu deosebire in locutium care
se preteaza la evolutii de natura glumeata Astfel vedem
cum in beat tun, cuvantul metaforic tun" a fost inlocuit
pnn Krupp", vestrtul fabricant de tunun, rezultand un
beat crup. Cred ea si expresia om cu scaun la cap (sau la
mante) s'a nascut prin interpretarea lin om wzat (cum 1
se zice romanete unui om linistit si chibzint) ca om care
sade pe scaun" Din a lua la trea parale s'a nascut ex-
presia glumeata a lua la Oa pdze0e, cu o inlocuire indrs-
neata a cuvantului din urma, la care va fi j cleat un rol im-
pala comun p. Deci n'ar fi imposibil, ca circus, din ex-
presia glumeata arcus &bit, s fi fost inlocuit prin circus.
www.dacoromanica.ro
316 S PIISCARIII
www.dacoromanica.ro
ELIMOLOGII 317
infemeiat
In colectia de Cimilituri a lai A. Gorovei, cetim urma-
toarea ghicitoare despre usturoru : Alb, infemezat, ce-i?
Aici usturoiul cu eaten" lui e asemanat cu un om cu multi
copn, eu familie numeroasa si deci in acest inlemeiat se
pastreaza Inca intelesul vechm de familie, cope a lui
lemete (<lat. familia), ea in literatura veche si ca la Aro-
maul (cf Candrea-Densusianu, Dig etim. no 575 0 Dig.
Acad subt femeie, femetat).
www.dacoromanica.ro
318 S PUSCARIII
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 319
www.dacoromanica.ro
320 S PMSCARIU
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 321
www.dacoromanica.ro
322 S. PU$CARIU
www.dacoromanica.ro
ELIMOLOGII 323
www.dacoromanica.ro
324% S. PUSCAR
www.dacoromanica.ro
ETrMOLOGII 35
www.dacoromanica.ro
326 8 PIT8CARIII
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 327
insela
Precurn se stie, pentru irwla s'au propus cloud etimologii.
Cea mai veche, data. Inca. de autorti Lexiconului Budan,
identifica, acest verb cu celalalt irwla, care insemneaza
a pune saua pe cal". Parerea aceasta este, pe cat se pare,
adoptata azi de cei mai multi filologi. T1kti n, Dicf.
rom -germ , aseamana cuvantul cu a potcovi pe cineva, a
pune cuiva mantaua, sinngeaua i exphca trebue sa ne
gandun la artificule care trebue intrebumtate spre a pune
saua unui cal, inainte de a fi bland de tot". In Revista
istorica" VII 159 se accentuiaza chiar insemnatatea isto-
rica-culturala a acestei evolutu semantice, care trebue sa
dateze din vremea cand la noi se moinea calul salbatec
spre a fi intrebumtat la caldrie P. Papahag 1, Paral-
lele Ausdrucke, nr 305 compara cuvantul romanesc cu ar.
www.dacoromanica.ro
,328 S. PUSCARIU
bag aua sau sumarlu i n -gree. pivco ,th acy.dpc, care in-
semneazd betrugen" (addogand cd. slavul Mitt ar fi dat
*bucilesc), P. S k o k, Archiv f slay Phil XXXVII (1918)
nr. 1-2 crede chiar cd verbul romanesc e decalcat dupd
sarb nasamariti cu acelasi sens (propriu a pune samarul,
a insdmdra) si explicd sensul tromper" din a da cuiva
ceva ce nu-i apartme prin naturd, ceea ce el nu vede bine
s ceva de care nu stie" (cf DR. I 521) Dui:a Sdineanu,
Dig tom aplicatiunea metaforica e a acopen calul",
de unde a acoperi, a ascunde" Identificarea lui itqela seller"
cu iiqela tromper" a apdrat-o cu mai multd trie L. S p i t-
z e r mai intam in Mitteilungen d rum Instit Wien 139, unde
se mai citeazd expresia a pune" sau a trage cllupul cuiva"
(=germ hineinlegen") si se compard cuvantul romanesc
cu span albardar beschwatzen, beschmusen", din albar-
der Sattler", albardo Sattelkissen". Intrebtuntarea me-
taforicl ar fi cea de a pune de-asupra cmva ceea ce i se
potnveste", in sens ironic, bine inteles (cf fr coiffer qqn=
duper"). Acelasi autor revine in DR. III 651-652, ase-
mnand expresia romaneascd cu v -fr porter la selle"
si germ den Sattel tragen", purtarea selei fund, in evul
de mijloc, un simbol desonorant
Spitzer accentinazd cd si din punct de vedere metodic,
inamte de a cduth pentru inela tromper" altd etimo-
logie, trebue sd incercdm sd-1 explicm din matenalul
existent, adecd din irwla seller", a cdrui etimologie (lat
*in-cellare) e clara De sigur ca aceast metodd d adesea
rezultate bune, dar o generalizare a ei mi se pare pnmej dioasa,
ca toate generalizdrile, caci ele pot duce la dogme Ei i s'ar
putea opune un alt punct de vedere metodic, tot atat de
indreptdtit in unele cazun, si adecd acela care cere ca lm-
guistul, cand ceared s elucideze etimologia unui cuvant, sa
se pund de acord cu simtul etimologic al comunitatii care
vorbeste o limbd in cazul de fatal, acest simt etimologic
se opune in mod ldmurit identificdru celor doud verbe
intr'adevdr, pentru un Roman nefilolog, inela nu este un
verb cu polisemie, ci un omonim, ba chiar un omonim su-
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 329
www.dacoromanica.ro
330 s PUSCARilli
www.dacoromanica.ro
ETTMOLOGTI 331
www.dacoromanica.ro
332 L SPITZER
III
buealat ,dickbaclug', codfilat , (lang) geschwanzt' .
Aus prmzipiellen Grunden mochte ich die Erklarung
buck coad A -Flat der neueren DrAganu's (DR 4,
739 f ) vorziehen
Das dem ersten Worte von DrAganu zugrundegelegte
buc c ella kt u m kenne ich nur in der Bdtg ,Schiffs-
zwieback', dessen rom Reflexe (REW 1361) keine ahn-
liche Bedeutungsentwicklung aufweisen. Dass cc vor e
nicht palatalisiert wurde, 1st eine weitere Schwierigkeit,
die durch den Hinweis auf die Proparoxytona auf -1 n u s
-it us (c ear c a n, st riga t) nicht beseitigt wird 1st
nun die naheliegende Etymologie bucca + latus wirkhch
so unannehmbar wie Diet Acad memt, das von ,mor-
phologischen und semantischen' Schwierigkeiten spricht 2
Morphologische Parallelen gibt ja Puscarru selbst anlasslich
des ahnhch gebauten bucalaie DR 4, 724 Grade bei
Angabe von Eigenschaften von Korperteilen (oder Hand-
lungen, die Korperteile vollfuhren) ist der Kompositions-
typus Bahuvrihi im Romamschen haufiger als sonst
die Enge der Komposition spiegelt gleichsam die Kompakt-
heit der korperlichen Sphare wieder, daher die zahlreichen
Zusammensetzungen wie prov cap gr o s, frz chegro s,
prov caravirar, rtal capovolgere, capitombo-
lare usw Dem bucalat ,breitmaulig' ,dickbackig'
entspricht sp boquiancho (bei Tirso de Molina, Luis de
Granada) Die Varianten auf a v, - A u enthalten em ,einrei-
hendes' Suffix Zu codalat passt morphologisch rum
codalb, kat cohallarch, cohacurt. Dass der 2 Tell
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 333
a se ride ,spotten'
Ich glaube, dass die interessanten Bemerkungen I
Iordan's (Rev fil. 2, 277 ff 1) in einen weiteren Rahmen
hineingestellt werden mussen. Die Anbildung eines a rade
an a se stramba ,wortl , sich krummen Nor Lachenr.
ist an sich durchaus moglich, umso mehr als das angeru-
fene Vorbildverbum eine sinnlich wahrnehmbare, sehr ex-
pressive Koperhaltung ausdruckt . man braucht nur deutsch
sich krumm (kaput, tot usw) lachen zu
vergleichen Immerhm zeigt schon diese deutsche Paral-
lele sowie die romamschen frz se rir e, sp r eir se
(so 1), die Iordan allerdings als nicht ganz gleichbedeutend
mit dem rumanischen Fall erachtet, sowie die noch hinzu-
zufugenden frz se moquer, se gausser, se rigoler,
se ficher (foutre), s'esclaffer de rire de,
ital beffarsi, fottersi, f regarsi, infischi-
a rsi di etc (bei welchen Ausdrucken Anspielung auf hohn-
ende Selbstbefleckung nicht ausgeschlossen ist 2), dass wir es
1) Bel cloth (n) g a r ,Schuhflicker' < ,Bummler, Lump' wurde ich
wernger von cismar care null cunoaste mesena" ausgehen als (abgesehen
day on dass der Fhckschuster naturhch wemger angesehen 1st als der Schu-
ster, vgl bei Rabelais als Schimpfwort r at aconneurs de bobelin s,
rapetasseurs de viellles f err allies latines) von der
herumnehenden Eigenschaft der Fhckschuster, the sie Hausierern und
anderem Vagantenyolk annahert
2) Vgl dei spamschen Fluch p u ii eta I (7u p u fi 0 ,Faust', hacer
u e t (a) s 'onameren') Thnye, Sans ame" S 170 venwendet pa-
www.dacoromanica.ro
334 L SPITZER
www.dacoromanica.ro
FITIMOLOGII 335
www.dacoromanica.ro
336 L SPITZER
i) Man wende gegen diese Auffassung des Reflexivs nicht em das span.
mar chit arse ,verwelken', wo gerade das Dimmutiv auf eine Dar-
steRung einer allmahhchen Entwicklung durch kletne Etappen hinzu-
weisen scheint abgesehen davon, dass das Eintreten von mar chit ars e
statt in ar c h arse durch das Bestreben der Vermeidung der Homo-
nymie mit dem andern marcharse ,abreisen' bedmgt sem konnte,
fuhrt doch die Rake kleiner Etappen, die em ,*verwelkelen uns vor
Augen stellt, wieder zu einer Verlangerung des Handlungsverlauf vgl
deutsch krankeln
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGII 337
www.dacoromanica.ro
338 E PETROVICI
www.dacoromanica.ro
ETIMOLOGIT 339
Ara t rum
www.dacoromanica.ro
340 C LACEA
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE
.e
www.dacoromanica.ro
342 P., SKOK
2) C'est la ce qui nous est indique par cti tl.eiVIH Al0H4TI?Od 1111111111TORItti
3) Cf sur r pour s et k dans les documents serbes maintenant Ihe
334rbu1escu, Curentele laerare la Romdnz in perzoada slavonzsmuluz cul-
tural (1928), passim , idem, Fonetzca allabetului cirazc in textele romdne-
din vecul XV ft XVII etc , p 272 et saw
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MIRIINTE 343
www.dacoromanica.ro
344 P. SKOK
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARMITE 345
www.dacoromanica.ro
346 P, SKOK
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARL-11TE 347
www.dacoromanica.ro
348 P. SKOK
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARIINTE 349
www.dacoromanica.ro
350 GR NANDRIS
II
Despre metateza liehidelor in elementele slave din limba
romdnil
Dona' studn, aparute in ultimul timp, imi dau ocazie s
revm la chestiunea de care m'am ocupat in articolul Les
diphtongues a liquides dans les lrnents slaves du roumain"
[Melanges de l'Ecole Roumame en France, 1925, II-e parte]
Problema prezentand un interes principiar, mai ales fata
de parerea repetata in ultimul timp ca elementele slave
au inceput a intra in limba romnd abia in sec al X-lea
(I Barbulescu, Individualitatea hmbn romane i elemen-
tele slave vechi, 1929), aceast revenue nu este de prisos
Argumentele nom din studule de care -mu vorbi (R. Ekblom,
Zur Entwicklung der Liquidaverbindungen im Slavischen
(Skrifter utgivna av K Humamsticear Vetenskaps
Samfundet i Uppsala 24 9, 25 4 , Uppsala-Leipzig, 1927,
1928) , E Schwarz, Zur Chronologie der slavischen Liqui-
denunistellung in den deutsch-slavischen Beruhrungsgebteten
(Zeitschr f sl Phil IV, 1927, pp 361-369), confirma pa-
rerea el baltd, daltd, gard, scovardd a reprezinta o patur
veche de elemente slave intrate in limba romana
Trebuie parasit punctul de vedere al unei cronologn fixe
cu privire la mtrarea elementelor slave in limba romana
Elementele slave au mtrat in diferite epoci din diferite di-
rectium, chiar daca cele venite din domeniul bulgar au
precurnpmt ca numar si ca timp Ce priveste epoca cea mai
veche a intrarn elementelor slave in limba romana ea trebue
s coincia cu epoca in care Romann au vemt in contact
cut Slavn Istoriceste este stabilit ca Slavn erau asezati
1) Voir mamtenant sur la question trs important,- de l'enconra-
gement par le cathohcistne de l'emploi du roumain Barbulescu, Curentele
etc p 54 et passim Cf Slaviez, VII, p 778
www.dacoromanica.ro
A RTICOLE MARUNTE 351
www.dacoromanica.ro
352 GR. NANDRIS
www.dacoromanica.ro
A RT ICOLE MARIINTE 353
www.dacoromanica.ro
354 GR NANDR1$
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARIINTE 355
www.dacoromanica.ro
356 UR NANDRES
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE IALRUNTB 357
III
Cel mai vechiu calendar romfinese.
In Bibliografia romaneasca, tomul II, p 48, Bianu
Hodos inregistreaz6 cel mai vechm calendar romanesc ti-
pant la Brasov, prin osteneala Dascaluliii Petcu Soanul,
la anul 1733
Domnu lui Gh Bogdan-Dmca, and peste niste note ale
cronicarului sas din Brasov Thomas Tart ler, i se pare
ca duM Petcu Soanul a vont tipograful autodidact Popa
Petre, care, facandu-si o tipografie pnmitiva, a incercat
un calendar incd necunocut nou" Dascalul Petcu oanul
p Popa Petre sant doudpersoane, nu una", zice tot d-1 Duical)
Asa dara, avem nu numai doua nume deosebite Petcu 51
Petre, dar I doua functiurn deosebite dascal i pop, ceea
ce a facut pe D1 Bogdan-Duica s creada c avem a face
cu dou persoane i cu dou calendare Cu toate acestea,
dascalul Petcu oantil, care a tipant calendarul aparut
la anul 1733 i popa Petre din chei, despre care scrie Tho-
mas Tartler patru am mai tarziu, la anul 1737, c a avut
o tipografie in care a tipant mai intam un calendar cu 11-
tere tthate in plumb si lipite pe o scandura, iar mai tarziu
a inceput sa I toarne htere, e una i aceeasi persoana
Mai intam sa lamurim chestinnea cu cele cloud functiuni
de dascal si de popa La anul 1733 Petcu oanul era dascal
la biserica Sf. Nicolae din cheii Brasovulm. La anul 1735,
www.dacoromanica.ro
358 C LACEA
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARITNTE 359
www.dacoromanica.ro
360 N DRAGANII
IV
Cdteva euvinte nfiseute din subieete ori eomplemente partitive
(destul, deplin + deadevdr,, demncare ,i demeincdricd, etc )
Sublectul partrtiv este un subiect care nu este avut in
vedere in intregimea lui, iar complementul partrtiv este
un complement extern (obiect pasiv sau direct) din care
actiunea afecteaza numai o parte
in limba latind partea subiectului sau cea a comple-
mentului extern afectata de verb se exprimh prin cazul
9 N Iorga, Braovul p Romanza Sensor,. i 15,tuuriri Bucure#1, 1905
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARIINTE 361
www.dacoromanica.ro
362 N DRAGANII
www.dacoromanica.ro
AIITICOLE MARIINTL 363
www.dacoromanica.ro
364 N DRAGANti
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE laRUNTE 365
www.dacoromanica.ro
366 E PETROV1CI
Atributsuperlat iv
Un fel curios de superlativ rezulta din repetarea cuvan-
tului in forma de atribut genetrval E voiba, la origme,
de un genetiv al coMparatiei, care se &este si in latma
vulgard, fund parte de origine populara, parte vemt din
limbile orientale, mai ales pe calea cartilor si formulelor
religioase (rex regum, dominus dominorum, principum prim-
ceps, episcopus episcoporum, servus servorum, disciplina dis-
ciplinarum, venena venenorum, cads caeloyum, saeculo sae-
culoyum, etc , cf Stolz-Schmalz- Hofmann, Lat Grammatik5,
II, pp 390-391) Cdntarea cdntdriloy, in veacul veacului,
in veal veciloy, inceputul inceputului, capdtul capdtului sau
capetelor, comddia comdcluloy,frumoasa frumoaseloy, ocara ocd-
rilor, etc , si genetiv cu de neam de neam, veci de veci Ex
Domnul a dat,Domnul a luat, fie numele Domnului binecu-
vdntat, acum p in vecii vecilor, Amin (Al 0 Teodorianu,
Hronicul mdscdriciului voildtuc, Bucuresti, 1928, p 18) ,
Cdnd l-a strigat impdratul pe nume, el, yobul, a rdspuns asa,
incet, din fundul-fundului (L Morarm, De la no13, p 119) ,
I a urnul urmei ce ,stztc eu ce-i mai dd (id , ib , p 89) , si
la urma urmei tot pe-a et esea (Al 0 Teodoreanu, o c ,
p 18) , pune mdna pe zid, 0 minunea minuniloy, se face
o usd (L Morarm, ib , p 69) , neam de neamul lor au rd-
tdcit prin Bdrdgan (Odobescu, la Tiktm, DRG , 1043) ,
[Mama] il vedea intydnd prin case mari pe uncle neam de
neamul et n'a cdlcat (Vlahuta, Roane, ap Tiktm, ib ) , arom.
Aleptul aleptilor p gontle a goniloy, nds eara (P Papahagi,
Basme arom , p 132)
N DRAGANU
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE 367
www.dacoromanica.ro
368 E PETROVICI
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARITNTE 369
www.dacoromanica.ro
370 I. OLIMPIII STEFANOVICI-SVENSK
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARIINTE 371
1) Iata-le
a) tara cea mult laudat a Moldovl
b) ajunser la hotaru trl
') A se vedea articolul subsemnatului din Rev Gen a Invcilcirndraulus :
Deprmderea Urechn
*24
www.dacoromanica.ro
372 I. OLIMPIU STEFANOVICI-SVENSIK
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE 373
www.dacoromanica.ro
374 AIJREL FILIMON
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE 375
www.dacoromanica.ro
376 AITREL FILIMON
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE 377
www.dacoromanica.ro
378 AIIREL FILIMON
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE iiARIINTE 379
www.dacoromanica.ro
380 AUREL FILIMON
www.dacoromanica.ro
ABTICOLE MARUNTE 381
www.dacoromanica.ro
382 AIIREL FILIMON
C dtr e Cetttonu
Vroind a ttpdrt acest Sfdnt Penticostartu carea sd ceteate
sd cdntd prin Sfintele Besearict a Rdsdritulut incepdnd
,2,
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARMITE 383
www.dacoromanica.ro
384 AIIREL FILIMON
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARIJNTE 385
Protocol, 1790-1792
www.dacoromanica.ro
386 AUREL FILIMON
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MARUNTE 387
VIII.
Viitorul en vadere".
In conjugarea auxibarultu cu care se formeaza virtorul
in romaneste intalmm cateva forme neexplicate inca in
mod satisfacator nici de H. Streller (Das Hilfsverbum im
Rumeimschen, in Jahresbericht-Leipzig" IX p. 50 s u ),
mci de alpii. Incercand in cele urmatoare sa explic cateva
dintre ele, as vrea sa observ in mod prelimmar, ea para-
digma prezentultu indicativ al verbulm vrea cupnnde la
noi cateva forme completive Fenomenul acesta e cuno-
scut mai ales la verbe des intrebtuntate, precum e verbul
a fi" in a cdrui conjugare au intrat la noi forme ale lat
hers, i. care cuprmde si in alte limbi forme complective
(cf lat. sum tut esse, germ bin set gewesen war,
slay esam byl etc ) sau a umbl" (cf fr ye vais
nous allons nous irons, istrorom. meg -- pcis mergi I"
i. homo sa mergem, haide" i-voi vom merge") si alte
cateva. Formele completive pot s fie imprumutate din
conjugarea unor verbe deosebite, ca in exemplele amintrte si
chtar la lat. velle, care formeaza persoana 2 (vis) de la tul-
pina vf (cf. Stolz-Schmalz, Lateinische Gramm 5 p 311)
si precum vom vedea ea e cazul la romanescul va sau in
conjugarea untu timp sau mod verbal intra forme din
25*
www.dacoromanica.ro
388 8. PIJSCARIII
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE IsLARIINTE 389
www.dacoromanica.ro
390 8. PIIWARIII
www.dacoromanica.ro
AR TIOOLE MAI:CONTE 391
www.dacoromanica.ro
392 S PUSCARM
www.dacoromanica.ro
ARTICOLE MIRUNTE 393
www.dacoromanica.ro
394 S. POP
www.dacoromanica.ro
CARTI SI REVISTE
RECENSII 1 DARI DE SEAMA
ALFXANDRE ROSETTI, Recherches sur la phonitique du
Roumain au XVI-e siecle Avec 34 figures et 5 earths
hors texte. Pans, Libraine ancienne Edouard Champion,
diteur, 1926 Pag XVI+166
ALE,XANDRE ROSETTI, Lettres roumaines de la fin du
XVI-e et du debut du XVII-e siecle, tires des archives
de Bistritza (Transylvanie) Bucuresti, 1926 Pag IX+115
Bogate note prelimmare urmeaza dupd prefatg si abre- -
viatium (pag VIIXIII), cu mdicatii bibliografice ?abate
de toate si cu mformatiuni pnvitoare la aparatele d.e f o-
netica expenmentala de cari s'a folosit autorul; (pag.
1-27)
Observgnle f acute la locul acesta in baza expenentelor
instrumentale se completeaza cateodatg cu altele din corpul
lucrgni Aflm d p Ca presnmea aerului dm intenorul guni
este foarte putenuca la vocalele accentuate, extrem de re-
dus insg, pang in preajma lui zero, la cele neaccentuate.
Raportul este aci aproximativ d.e 4 I. Durata diftongului
sau a vocalei accentuate este aproape de doug on atat de
mare ca a vocalei neaccentuate, iar cam acelasi este si ra-
portul in ce pnveste inaltimea tonului Intervalul muzical
intre vocalele accentuate si cele neaccentuate este cam de
0 octava (pag 23-26, 141-142)
Nu inteleg insa intim cat instrumentele de precizie, de
oricatg precizie, pot fi un auxiliar util pentru lmurirea
unor aspecte fonetice dm veacun de mult disparute Nime
n'a reusit Inca sa transforme aceste aparate fonetice in
aparate fonologice (Deosebesc intre termenu de fonetic"
www.dacoromanica.ro
396 AL PROCCIPOVICI
www.dacoromanica.ro
RECENSII 397
www.dacoromanica.ro
398 AL PROCOPOVTCI
, murin Mi se pare ea' nu mai este loc aci decat pentru pre-
cizari noi
Posedam doua. lucran antenoare, de toat importanta,
asupra limbei din secolul al XVI-lea : Le seizieme siecle
(Phontique, Morphologie , din morfologie a aparut numai
inceputul), torn II, fasc I din Histoire de la langue rou-
maine par ()vide Densusianu, Paris 1914, i Limba
textelor rotacixante din veacul al XVI-lea din volumul in-
troductiv la editia critica a Psaltiris Schetene, ingnjit de
I. A C an dr e a, Bucurest 1916 (pag CXIIICCXXXV).
Inteinsele se gasesc indicate i rezolvite, dupa chiar decla-
ratia autorului (dr pag IX), in cea mai mare parte pro-
blemele pe can le-a reluat in opera sa
Confuzia intre secolul al XV-lea i secolul al XVI-lea,
datonta unor idei preconcepute, pe ur r a care.a n'a mai fost
loc pentru o contributie personala de deslegari noi, de con-
firman i rectificari privitoare la limba secolului al XVI-lea,
i-a fost fatala lui Al. Rosetti in teza aceasta de doctorat.
Ea mai ales tinut aci in loc talentul linguistic, talent
care se afirma totusi in fiecare din capitolele acestei lucran
pe care il stim si de altfel foarte remarcabil.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 399
www.dacoromanica.ro
400 AL PROCOPOVICI
www.dacoromanica.ro
RECENSII 401
www.dacoromanica.ro
402 AL PROCOPOVICI
www.dacoromanica.ro
RECENSII 403
www.dacoromanica.ro
404 AL PROCOPOVICI
www.dacoromanica.ro
RECENSII 405
www.dacoromanica.ro
406 AL PROCOPOVICI
www.dacoromanica.ro
RECENSII 407
www.dacoromanica.ro
408 kL PROCOPOV1CI
www.dacoromanica.ro
RECENSU 409
www.dacoromanica.ro
410 AL PROCOPOVICI
www.dacoromanica.ro
RECENSII 411
www.dacoromanica.ro
412 kL PROCOPOVICI
www.dacoromanica.ro
RDCENSII 413
www.dacoromanica.ro
414 AL PROCOPOVICI
www.dacoromanica.ro
RECENSII 415
www.dacoromanica.ro
416 AL PROCOPOPICT
www.dacoromanica.ro
IMCENSII 41'7
www.dacoromanica.ro
418 AL. PROCOPOVICI
www.dacoromanica.ro
ItThCENSII
www.dacoromanica.ro
420 AL PROCOPOVICI
www.dacoromanica.ro
RECENSU 421
www.dacoromanica.ro
422 S. PUSCARIU
www.dacoromanica.ro
RECENSII 423
www.dacoromanica.ro
424 S. PUSCARIU
www.dacoromanica.ro
BDCENSII 425
www.dacoromanica.ro
426 E PETIWVICI
E,PIII.OVICI
www.dacoromanica.ro
RECENSII 427
E PETROVICI
www.dacoromanica.ro
428 E PETROVICI
www.dacoromanica.ro
RECENSIT 429
www.dacoromanica.ro
430 EMIL POP
www.dacoromanica.ro
RECENSII 431
www.dacoromanica.ro
432 ST PASCA
www.dacoromanica.ro
RECENSII 433
www.dacoromanica.ro
04 fa PASOA
www.dacoromanica.ro
REZENSII 435
www.dacoromanica.ro
436 Fin PASCA
www.dacoromanica.ro
RECENSII 437
1) Pentru eel care vor sa' judece in anfeinunt lucrarea lin P, una din
cele mai bune apilrute in timpul din urinti, indicgm din recensule care
1 s'au felcut, pe aceea a lin t Mladenov aprut in Jahrbucher fur
Rultur mid Geschichte der Slaven'k a 1928, p 72-76, care se oeup
indeosebi de partea slav a crarn, si pe aceea a hu Ernst Schwarz, dm
Zeitschift fur Ortsname orschung", a IV, p 297-304 in care se
discut partea germani a te ei
www.dacoromanica.ro
438 $T PA$ CA
www.dacoromanica.ro
RIDOENSII 439
www.dacoromanica.ro
440 $T PA$CA.
www.dacoromanica.ro
RIDCENSII 441
www.dacoromanica.ro
442 ST PASCA.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 443
www.dacoromanica.ro
444 ST. PASCA.
www.dacoromanica.ro
RECENSII 445
www.dacoromanica.ro
446 ST. PASCA
www.dacoromanica.ro
RECENSII 447
www.dacoromanica.ro
448 V. PASCA
www.dacoromanica.ro
RECENSII 449
www.dacoromanica.ro
450 E3T PASOA
www.dacoromanica.ro
RECENSII 461
www.dacoromanica.ro
452 T PACA
www.dacoromanica.ro
RECENSII 453
www.dacoromanica.ro
454 $T PASCA
www.dacoromanica.ro
RECENSII 455
www.dacoromanica.ro
456 $T PASCA
www.dacoromanica.ro
RECENSII 457
www.dacoromanica.ro
468 $T PASCA
www.dacoromanica.ro
RIDCENSI f 459
www.dacoromanica.ro
460 ST PA4CA.
www.dacoromanica.ro
RECENtall 461
www.dacoromanica.ro
462 $T PASCA
www.dacoromanica.ro
RECENSII 463
www.dacoromanica.ro
464 T PA$CA
www.dacoromanica.ro
RECENSII 465
www.dacoromanica.ro
466 ST PA$CA
www.dacoromanica.ro
BECENSII 467
www.dacoromanica.ro
468 In PA$CA
www.dacoromanica.ro
RECENSII 469
www.dacoromanica.ro
470 ST PASCA
www.dacoromanica.ro
RECENS1 I 471
www.dacoromanica.ro
472 U PASCA
www.dacoromanica.ro
RECENSII 473
www.dacoromanica.ro
474 ST PASCAL
www.dacoromanica.ro
RECENSII 475
www.dacoromanica.ro
476 ST. PASCA
www.dacoromanica.ro
RECENSII 477
www.dacoromanica.ro
478 ION GHERGHEL
www.dacoromanica.ro
RECENSTI 479
www.dacoromanica.ro
480 ION GRERGHEL
www.dacoromanica.ro
RECENSII 481
www.dacoromanica.ro
482 C DAICOVICI
www.dacoromanica.ro
RECENSU 483
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR
III
In studml despre Morfonem (DR. VI. ), aratam ca
voiu face cateva note margmale la cele doul volume
dmtai de Travaux du cercle linguistique de Prague",
primul cupnnzand o sene de Mlanges linguistiques, iar
al doilea studiul lui ROMAN jAKOBSON intitulat Remarques
sur l'volution phonologique du Ruse comparde a celle des
autres langues slaves, aparute, amandoug, in Praga, in 1929.
Foarte interesant e ceea ce se spune despre limba co-
mung mitiala" a Slavilor, cad observarile facute se po-
trivesc I pentru limba comuna untiala" a Romanilor,
pe care noi o numim, adoptand un termen mtrodus de D.
Onciul (.1 plasmmt dup germ urrumamsch"), limbo str-
romfinfi. Umtatea acestei hmbi exista in masura in care
dialectele sant capabile s desvolte schimbari comune Dac
aceste convergente ies sau nu dinteun leagan comun, a-
ceasta e o chestrune secundarl i. abia susceptibila de a
fi rezolvrta Cand convergentele sant mai multe decat di-
vergentele, putem presupune, in mod conventional, o limba
comuna" (Mlanges I, 10) Acest punct de vedere se asea-
tang cu cel pe care am incercat sa-1 sustin in Zur Rekon-
struktion des Urrumeinischen i asupra caruia am revenit
de mai multe ori, mai pe urnia in Studis istroromeine II.
Limba straromana nu trebue sa ne-o inchipunn ca lipsita
de divergente dialectale ; cateva astfel de deosebiri se
pot recunoate i. azi. Acestea insa nu constituesc o pie-
deed pentru ca s admitem o limba comung, caci comun"
nu vrea s zica unitar". Esentialul e ca aceasta limba
straromana putea sa se desvolte in ace1ea0 directii, din
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 485
www.dacoromanica.ro
486 s PUSCARIII
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 487
www.dacoromanica.ro
488 s PIISCARIU
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 489
www.dacoromanica.ro
490 PLSCARIU
www.dacoromanica.ro
PE MARG-INEA CARTILOR III 491
www.dacoromanica.ro
492 S. PUSCARIIT
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 498
www.dacoromanica.ro
494 S. PIISCARIU
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 495
www.dacoromanica.ro
496 S. PIISCARIU
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR UI 497
www.dacoromanica.ro
498 S PIISCARIC
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR m 499
www.dacoromanica.ro
600 S. PIISCARIU
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 501
www.dacoromanica.ro
502 S PIISCARIII
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 503
www.dacoromanica.ro
504 S. PTJSCABIU
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 505
www.dacoromanica.ro
506 s. PIIS CAR III
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 507
www.dacoromanica.ro
608 s PUSCARIU
www.dacoromanica.ro
PE MARG-INEA CARTILOR III 509
www.dacoromanica.ro
510 S. PIISCARIII
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 511
www.dacoromanica.ro
512 S PUSCARIU
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 513
www.dacoromanica.ro
614 S. PIIISCARIII
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 515
www.dacoromanica.ro
516 S PIISCARIC
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 517
www.dacoromanica.ro
518 s PUSCARIII
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CAETILOR III 519
www.dacoromanica.ro
520 S PIPSCARItr
www.dacoromanica.ro
PE MAR G-INEA CARTILOR III 521
www.dacoromanica.ro
522 S PliSCARIU
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 523
www.dacoromanica.ro
524 S PUSCARIR.
www.dacoromanica.ro
PE MARG-INEA CARTILOR III 625
www.dacoromanica.ro
526 8. PIISCARIU
1) Pentru ethnologic lui fulg <*lulgus, -a, -urn, reconstruit din Jul-
gidus, cf. Dtcf Acad a v
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 527
www.dacoromanica.ro
528 S PlY$CARIIT
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR III 539
www.dacoromanica.ro
530 S P1:15 CARIU
www.dacoromanica.ro
PE M kRGINEA CARTILOR III 531
Tulcea), drn punct de vedere formal, ar putea continua pe lat tabula, in-
semnad la origme un loc cu desvarsire ses , in topommicul Trez movzle la
Stduznci din Bucovina s'a pastrat urmasul latinesculm stabulzna, despre
care a vorbit C Lacea in DR 11 624-625
34*
www.dacoromanica.ro
532 S PUSCARIU
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CAMILOR III 533
www.dacoromanica.ro
534 s PIJSCARIII
www.dacoromanica.ro
PE MARGINEA CARTILOR 535
www.dacoromanica.ro
536 13 PUSCARM
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR
(1927, 1928).
DE ION I3REAZU $1 LIA PUSCARIU-MANOILESCU *)
www.dacoromanica.ro
538 BI BLIO GRAF IE-BIBLIOLOG I E
www.dacoromanica.ro
SIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 539
www.dacoromanica.ro
540 CHU-MUNI GENERALE DE EILOLOGTE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 341
www.dacoromanica.ro
542 CHESTIIINI GENERALE DE FILOLOGIE
www.dacoromanica.ro
I3IBLIOGRAFIA PERIODICELOR 543
DERIVATIUNE
GRAUR, A , Le suffixe rountain -escu et le suffire thrace -isk Sufixul
romanesc -escu nu reprezintal latinul -iscus, ci tracicul -isk, peste care
poate s'a suprapus latmul -iscus (Romania LIII, p 539-552)
MORARIII, VICTOR, Formarea vorbelor in Psaltirea Schwind Com-
punere, cu prefixe, forme simple in loc de compuse, forme compuse
in loc de simple, adverbe i prepozitium compuse, deriv4ium cu suffice,
derivate verbale, derivatiunea impropne Compunerea urmeaza textul
slavon, derivatiunea e mai independenta (C Cos IVNT, p 263-278)
DESPRE FILOLOGI
A[DAAESCII], GH[EORGHE], Congresul jilologilor Raport despre al
treilea congres al filologilor, Mam 1927, Cernairt.i (R G I XV, p
381-385)
NANDRI$, GR , Al tralea congres al filologilor roman?, Raport despre
al treilea congres al filologilor romam, Cernauti, 20, 21, 22 Mam 1927
(R F , I, p 362-369)
NANDRIS, GR 1 PRODOPOITICI, AL , Predarea limbiz romdne in In-
vdfdnantul secundar Referatul profesonlor Gr Nandns si Al Procopovim
facut congresulm al treilea al filologilor romam, in zma de 22 Mam 1927
(R G I XV, p 598-608)
PAPAHAGI, TAME, Al doilea emigres al filologilor romans Raport
despre al doilea congres al filologilor romam, Cluj, 23, 24, 25 Aurille 1926
(R F , I, p 352-362)
www.dacoromanica.ro
544 DIALECTOLOGIE
DIALECTOLOGIE
CANDREA, I A , Glosar megleno-romein Glosar complet al textelor
megleno-romane, publicate in G S , I, 261-285 i G S , II, 100-128
(G S , III, p 175-210, 381-413)
Cap idan, Th , Meglenoromdmi II Istorza ,st graiul kr Academia
Romana, Studn i eereetari, 8, VII, 225 Seiten, 5 Bildertafeln, Cultura
Nationale.", Bucuresti, 1925 (Kbl L, p 28-29) PANCRATZ, ARNOLD
Capzdan, TJi , Romdnn nomazt, cu patruzeci de ilustratii i doua
harti, Cluj, Inst de arte grafice Ardealul", 1926 187 pag (extr din
Dacoromama", IV) Recensentul nu e de parerea autorului, ci poporul
roman ar fi fost la inceput agricultor, , ii reproseaza o prea mica parte
personale', (G S III, p 463-464) D[ENSUSIANE], O[vID]
Costtn, Luctan, Gratul bdndiean (1926) Lucrare bun& glosar bogat
(G R , I, p 93-94) BucuTA, EMANOIL
Densustanu, 0 , Capidan, Th , Meglenoromdnit (Aced Rom ,
Studn i cercetan" VII), I Istoria si grand lor, Buc 1925 Pag 225 II
Literatura populara la Meglenoromam Buc , 1928 Pag 220 (G S II_
Buc 1926, p 363-382) (R P II, p 176-207) PROCOPOVICI, AL
Densuszanu,0 , despre PiqTarTU, S , Study; Istroromdne in colaborare
cu M Bartoh, A Belulovici si A Byhan II Introducere Gramatica
Caracterizarea Dialectului istroroman (Acad Rom , Studn i cercetan XI)
Buc 1926 Pag 370 G S II,, Buc , 1926 P 445-454 (R F II,
p 175-207) PROCOPOVICI, AL
GRECU, VASILE, Dialectul sstro-romdn Un apel catre guvernul italian
de a face cat mm mult posihil pentru conservarea Istro-romarnlor (C Cos
IVV2, p 319-329)
Hoeg, Carsten, Les Saracatsans une trzbu nomade grecque ,
Etude lingtustique prcedee d'une notice ethnographique , Pans, Ed
Champion o Copenhaga, Pio-Branner, , 1925, XX, 312 pag , II Textes
(contes et chansons), vocabulaire techinque, index verborum , 1926, VIII,
212 pag Recensentul opune parern autorului, ca Saracaceam ar fi Greci,
parerea sa ca ar ft Aromani-Farseroti gremzati Arata mentele lucrarn
(G S III, p 259-272) PAPAHAGI, TACHE
MORARIU, LECA De-ale morfologzez zstro-romdne Arata paralehsmul
pe teren morfologic intre dial 1 torn i daco-rom (R F , I, p
207-209)
MORARW, LECA, De feczoru cat* -a 14 eratiart dat Poveste in dialect
istro-roman Cll traducere (F Fr II, p 179-185)
MORARIU, LLCA, Sora care sel' frai oslobocht-a Poveste iu dialect
istro-roman, cu traducere (F Fr II, p 144-150)
MORARICT, LECA, De-ale conjunetzvulut zstro-romdn (J L XVI, p 121)
MORARIU, LECA, Penhu frafil "Thin. Apel (J L XVI,
p 364)
MORARIU, LLOA, Mzhat Strdycznu (1841-1917) la Istroromeint) Textul
unui citat a un M Strajanu In articolul sAu Limba i ongmea Romandor
din Istria (Revista Vocea Romdnd, Cratova, An I, 1883, Nr 7, pag 45-6)
(J L XVI, p 55-56)
MORARIU, LECA, Drumun cirebzre (Carnet istro-roman) (F Fr III,
p 5 8, 46-51, 116-120, 163-171)
MORARIU, LEDA, De omu earle i-a mul'ara spovedzt (ah spovidett)
In dialect istrwman Cu note explicative (J L XVI, p 271-275)
MOiry.11Y, LEcA Gek seghuro in dialect istro-roman Traducere 9
note exprWive (J L XVII*, p 272-275)
MoRAERT, LECA, Zmatu u tganu In dialect istro-rom Traducere 9
note exphcative (J L XVI, p 351 354)
www.dacoromanica.ro
BIBLIOG APIA PERIODICELO R 545
www.dacoromanica.ro
546 ETIMOLOGII
www.dacoromanica.ro
BIBLICIGRAFIA PERIODICELOR 547
www.dacoromanica.ro
548 ETIMOLOGII
www.dacoromanica.ro
B1BLIOGRAFIA PERIODICELOR 549
FOLCLOR I ETNOGRAFIE
Alexicz, G G , Elemente romeine in muzica populayd maghtard (Ru-
inanzsche Elemente in dey ungartschen Volksnzustk) Grai i Suflet Revista
Instrtutului de filologie i folklor", publicatd de 0 Densugianu Bucuresti
1927 vol III, fasc I, S 47-81 (U J VIII,p 243) -1- L T
Anuarul Scoalet noymale Andrew Saguna" din Sibiu cuprinde
51 o conferint a iui Oh , Mawr despre collude (R I XIV*, p 74-73)
[IDEGA, N
Georgesou-Tistu, Folklor din judetul Buzdu (s5z XXXVI*, vol
XXIV, p 179-180) AG
APCNTOL DE. Od , Folklor medical roman Contributium a) Leacuri
www.dacoromanica.ro
650 FOLCLOR $1 ETNOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODll ELOR 551
www.dacoromanica.ro
552 I. OLCLOR SI ETNOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 553
www.dacoromanica.ro
554 FONETICA
FONETICA
Balotd, A , La nasalisation et le rothacisme (sic I) (S1 VI, 1927,
p 120-129) SKOK, P
Balotd, A , La nasalisation et le rothaczsme dans les langues rou-
maine et albanazse Bucarest, Atehers Socec, 1926, 200 pag Se arata
multe din teornle gresite ale lucrani, phial de noutati" ce nu folosesc
1110107)22 ' (G S III, p 272-276) D[ENsusiANu], 0[vID1
Balotd, Anton, La nasalisation et le rothaczsme (sic) dans les langues
roumaine et albanase Bukarest, Ateliers graphiques Socec et Co 1926
(I P XLVI, p 204-207) WEIGAND, GUSTAV
Balotci, Anton Dr , La nasalisation et le rothaczsme (sic I) dans les
langues Rournaine et Albanazse, 200 S in 230, Bucarest 1925 Se chscutb
parenle celor ce au mai studiat chestiunea In ce pnveste partea onginala,
16 e greu de inteles, cap 17 e gresit (B A IV, p 221-224)
WEIGAND, G
Popoinci, Ioszf, Vocalele romdnetz Cu 21 figun in text Institutul
de arte grafice ,Ardealul" 1927, Cluj 59 S 80 (Lucran de fonetica pu-
bhcate de Iosif Popovici) (Lb Ph XLIX, p 371-373) ZAIINER, ADOLF
Popoincz losif, Fiztologza vocalelor romdneftz a p I Cu 14 figuri in
text Cluj Institutul de arte grafice Ardealul" 1921 43 S 80 (Lucraii
de fonetica pubhcate de Iosif Popovici 2) (Lb Ph XLIX, p 371-373)
ZAUNER, ADOLF
ROSETTI, AL , Asupra trecerez lux p + y la le' Parerea lui R ca pm
este intermediar intre p i hf este sustmuta de a cesta fata de Zauner, care-I
combatuse (G S III, p 415-418)
Rosetti, Al , Asupra trecerei luz p + y la le (Grai i Suflet, III,
415-17) Wand dreptate lui Rosetti, care combate pe Zauner i inthreste
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOB 555
www.dacoromanica.ro
556 INTRE ISTORIE SI 17 ILOLOG
FONOLOGIE
Dragon, N Din , trecutul otenlor Meirginent din Scilite Si comunele
din zur, in Lucrkile Inst de geografie al Umversitatm din Clui, II (1926),
pag 195-252 Contributium pnvitoare la lexic, fonetism i etnografie
(G S III, p 281-282) PAPAHAGI, TACHE
GRAMAD A, NICOLA I, 0 chesttune de filologie ronaneascd Fpoca dis-
pantiei 1w n inainte de s in I roman& e fixata' cu oarecan rezerve,
inaintea sec XII (C Cos IVV2, p 310-311)
IORD AN , IORGU, Un fenomen lonetic ronzdnesc dialectal d neaccentuat
> a d>ae un fenomen strein independent de dd> ad, fenomen de
asimilane romaneascd (R F , I, p 117-155)
MEVER-LUBKE, W, Dte betonten labialen V okale int Rumantschen
Rom a > u i > o au corespondente in alb i > u i it dial (tosc ,
central) o > o Explicare it o < uo < o, rom o mediu<o, o n'a sufent
diftongarea Explicatia nu e data ca sigur (R F , I, p 29-33)
Stefdnescu, Margareta, Rotactsme, Arh 34 Multe exemple false,
cam autoarea Judea.' dup'd cnteru pur formale (B A IV, p 220)
W MG AND, G
GRAMATICI
PAPAL OPOL, PAUL I , Gateva precizdri gramaticale Scrntorn trebue
s respecte regulele gramaticale Exemple numeroase dm& un traducaor
in romthieste, in proza, dinteo hmb'd veche (7) care nu respecta regulele
ortograhei si ale gramaticei (Pr L III, Nr 16, p 26 8)
INTRE ISTORIE I FILOLOGIE
Bena, Augustin, Limbo romlind hi Saps din Ardeal btudiu fib-
logic Bibhoteca Dacoromamei, condus6 de Sextil Puscanu, Nr 2 Cluj
Ardealul 1925, 43 S 8 (U J VII, p 464-465) L 1'
CAPIDAN, TEL ,Romlintsmul balcanic Romann din Peninsula bah
coined reprezinta urmasii romamtatii balcamce (R F , I, p 155-167)
Captclan, Th , prof la Umversitatea din Cluj Zur Erforschung
des slavtschen Elements an Aromunzschen Academia Rom'ana Memorule
sectiunn literare Sena III, Tomul II, Mem 4 Cultura Nationala, Bucu-
rest, 1925 Gr 8, 91 S [289-379] (A sl Ph XLI, p 143-152)
MLADENO V, STEFAN
DENSUSIANU, OVID, Cuvinte latzne cu semantism pdstoresc Pentru a
se ar'ata ca.' la Romani viata pastoreasea e anterioarg celei de agn-
culton, se dau exemple de cuvinte vechi cu semantism pastoresc bimus,
callis, campus, cohors, conszderare, desiderare, egregius, fecundus i fertilis,
el x (G S III, p 285-297)
Diculescu, Dr, , Dze Gepiden, Forschungen zur Geschichte Damns
int fruhen Mittelalter und zur Vorgeschichte des rumantschen Volkes, Halle
1922 Se resping ideile linguistice ale 1w Diculescu Valoarea lucra'rn e
pe teren istonc (B A III, p 307-310) WEIGAND, G
Dzculescu, G Gonst , Elementele vechz grecegt din limba romdnd
Dacoromania, Buletmul Muzeului hmbei romane" An IV, Cluj 1927
p 394-516 (Mak pregl III, fasc 3, p 130-137) ROMANSKY, ST
www.dacoromanica.ro
BIBLTOGRAFIA PLR IODICELOU 557
www.dacoromanica.ro
658 INTIM ISTORIE SI FILOLOGIE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAPIA PERIODICELOR 559
www.dacoromanica.ro
560 ISTORIE CULTURALA
www.dacoromanica.ro
BII3LIOGRAFIA PERIODICELOR 561
romaneste mai multe fragmente din poezia umamstultu roman (Tr LIX,
p 173-181)
BEZDECHI, $T , Thcolaus Olahus despre Romani Se reproduc frag-
mente privrtoare la Romani, dm poemul Hungaria i din corespondenta
lui N 0 Sunt pareri de o obiectivitate prea rece (Tr LI X,
P 349-355)
BIRAESCII, TRAIAN, Scrisorz din Timipara Despre banateanul
Gheorghe Constantin Ruja (1765-1847) doctor si istoriograf A scris in
limba german& lucrari asupra Romamlor Ne-a rdmas dela el si lucrarea
romaneascA Maestria ginoveisint romcinesct Bud , 1809 (C TC,
VIII, p 88)
BIRAESCH, TRATAN, Scrison din Timisoara Din istoria tiparului
si a presei in Banat Prima tipografie a existat, pe timpul reformatiunn,
in jurul Caransebesului La 1536 Romanul Peton Pereng (Pereanu) tlp-
rete, la Cracovia, prima carte de rugacluni a Ungurilor La 1848 Murgu
Bojinca cer permislunea s. scoat un nar Cea dint& gazet romaneascd
apare la 1874 Insirarea celorlalte mare apArute in Banat (C T C VIII,
p 65-66)
BOGDAN - DUICA, G , Din trecutul Lugorului Despre Vasile Bre-
diceanu, tat51 lui Coriolan, care luptd la Lugoj pentru ideea latind Pe tra-
ducerea romaneascg in manuscris, a unei piese de teatru, jucat la Lugoj,
in 1849, Vasile Brediceanu a insemnat cartile din biblioteca lui Prmtre
ele se gdsesc, aldturi de scrierile Ardelemlor, Poesule 1w Gr Alexandrescu,
Magazinul zstoric al 1w Blcescu-Laurian, o scriere politica a 1w Alecsandri, .
etc (Bn II, Nr 2, p 1-4)
BoIT9S, OLIMPIn, Ardealul cultural in ann de dupd unzre Nctivitap
&Wane ,si pretenin puerile Deplasarea axez culturale Stagnarea activitdtii
literare i culturale in Ardealul de dup& Unire Clujul ca centru de iradiatie
cultural& (S R . I, p 68-71)
Bologa, Valenti, loan Molnar przmul medic limit roman ca auto)
medical" (in Clujul medical 1924 Nr 5-6), apoi Date nouci pentru
btograta lui Ioan P Molnar-Ptuarzu (Ibid 1925, Nr 3-4) Notrta
(R I XIII, p 90) IORGA, N
BUCOTA, EMANOIL, 150 de anz de ,scoald romaneased in Turtucata
Lsemnare (G R , I, p 88-89)
B[ITCUTA], Em[ANOIL] Dobrogea oterilor mcirgineni insemnari (G R ,
L P 54)
BriscuTA.1, Em[ANorq, Seem sz Romani insemnare (G R , I. p 27-28)
B[iicuTA], Em[ANOIL1, Urme de Romani mare Secuz inseningri
(G R , 1, p 54-55)
BUCITIA, EMANOIL, Educalia adultzlor in Romania Traducere in
romaneste a raportului, publicat de E B in Buletinul Asociatiei mondiale
pentru educatia adultilor", cu sediul la Londra Contrrbutia statului
Societatile particulare Astra, Liga culturald, Fundatia cultural& Prin-
cipele Carol, Extensiunea Universitara, Universitatea Liberd, etc Biblio-
grafie (Lm IX, p 9-101)
0 Koald pronarci confeszonald infuntatd in
BURACII, CORIOLAN I ,
Mehadza la 1780 Istoricul scoalei confesionale ort din Mehadia, care
exista pe la 1780 si care a fost zidita la 18o8 Intaml ei dasal a fost Di-
mitne Dimitrescu (F D XLIII*, Nr 42, p 1-3)
Deleu, Petre, Monogram munzciptului Oradea si iudetulut Bthoi I,
Oradea 1926, cuprinde i biografnle 1w Alexandru Roman, Iosif Vulcan,
si Justin Popfm Not (R I XIII, p 95) IORGA, N
DEJEIT, PETRE, Din istoricul liceuluz roman Samuzl Vulcan"'
din Beius intemeierea , istoricul pe scurt , directorn , profesorn , eleN ii,
rolu cultural al liceului (R G I , XVI*, p 247-255)
Dam man lila VI 36
www.dacoromanica.ro
562 ISTORIE GULTUR ALA.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA. PERIODICELOR 563
www.dacoromanica.ro
564 ISTORIE CULTI. BALA
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODJ CELOR 565
www.dacoromanica.ro
566 LEX1COGRAPIE LEXICOLOGIE GEOGRAFIE LI NGUISTICA
www.dacoromanica.ro
BiBLIOGRAFIA PERIODICELOR 567
.
Ta*i, 1925 (U .1 VII, P 469)
Pop, Sever, Bias et methodes des enquetes chalectales Paris (Gamber),
1927, in-16, 217 p (B S L XXVIII, 1927, p 33-34) A 3/1
Pop, Sever, Buts et methodes des enquetes dzalectales (Tr LIX, p
325-328) PAscA, *TEFAN
POPESCU, N ION, Cuvinte dtalectale din Stefanesti, jud Valcea,
eu explicarea provinciahsmelor (A 0 VII, p 157-158)
Pu;scariu, Sextil, Dichonarul Academzei (Das Warterbuch der A ka-
denzie) Bucuresti, Cultura Nationala 1926 35 S 8 (Academia Romthia,
Memornle Sectumel Literate, Sena III, Tomul 3, Mem 3) (U J VII,
vol 2, p 255-56) AB
Pufcartu, Sextil, Diclionarul Academiet (A 0 VI, p 256)
FORTUNESOU, C D
RADULESCU-RUDARI, DUMITRU, Cuvinte dzalectale dm Oltenia (A 0,
VI, p 107-108)
RUFU, SIMEON, Problema unut Dichonar Academia Romana e datoare
sh se preocupe inamte de toate de Dictionarul Limbei Romane, foarte
necesar in tara intregith (Pr L , I, Nr 4, p i)
Russu, SIMEON, Cuvinte chalectale de pe cdmpla Ardealuluz (*e
XXXVI, vol XXIV, p 169-170)
SKOIC, PETAR, La terminologie chrettenne en slave L'glise, les pi etres
et les fiddles in occident basilica a fost inlocuita cu ecclesia, deoarece se
simtea prea tare raportul intre basilica i basileus, pe and in limba ro-
mina, in urma treceru 1 > r care apartme fenomenelor fonologice ro-
manesti cele mai vechi, acest raport a fost rupt Din toate popoarele
neromane numal Albanezii au imprumutat pe imperator (mbret), probabil
din caura simbmzei lor cu Romann Ar papu < itanaog tame" Cu-
vantul popei, vine (bateau sl popa cu -a final conservat ( < amuck) , forma
sla. a cu -a se intalneste an in Voivodina Rom diac = ung deak scho-
lasticus" (R Et SI VII, p 177-198)
5tefdnescu, Margareta C Elemente rusegi rutene din hmba romdnd
si vechimea kr Dare de seami elogioasa (R M VI, Nr 6-8, p 53-55)
TAGLIANTINI, CARLO, L'Influsso ungherese sull'antica lessicografta ru-
Intact Prezinti elementele unguresti intrate in limba roman& i atestate in
cele mai vechi isvoare lexicografice Studiu bazat pe o extrem de bogati
bibliografie (R l H , VI, 1928, nr r, p 16-45)
Tiklin, H , Rumanzsch-deutsches Worterbuch Lieferung 24-25,
h 1582 (soi-testamnt), Bukarest, Staatsdruckerei 1924 und Lie-
1455
f erung 26-27, S 1583-1710 (testaa-vale), ibid 1925 Preis je 65 Lei
(Z R Ph XLVIII, p 716-722) IORDAN, IORGU
URECHIA, NEsToR, Tot in chestza Dichonarului Convorbire asurpa
problemei anal dictionar al L R intre autor i pnetenul sau Stroe Milescu
Acesta din urmi si-a facut un fel de Dictionar propnu Cateva exemple
din el Fiecare scrntor sa-si faca Dictionarul lui (Pr L , I, Nr 6, p 1-2)
www.dacoromanica.ro
5(18 MANUSCRISE SI TIPARITURI VECRI
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 569
www.dacoromanica.ro
570 MANUSCRISE 1 TIP/Oat:TRY VECHI
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 571
www.dacoromanica.ro
5 72 MANUSCRISE SI TIPAIIITURI VECHI
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 573
MORFOLOGIE
Dli IcANU, N , Celle le" distributiv Autorul adopt phrerea lin Spi-
t/er distributivul cdte _ plur fern cdte, intelegandu-1 distributiv in le-
gdturh cu multiphcativele formate cu on 1 ddti i. cu numeralele feminine
(R F II*, p 315-318)
DRAGANU. N , Formele de datzv p genettv cu ali fl al prepus in
daco-romdndSpre deosebire de T Papahagi si Procopovici, Draganu
exphcA pe ah .: a lux, cu reducerea gsrt regional si la art masc
hit > lz 1 diftongului iii > z (R F II*, p 308-14)
www.dacoromanica.ro
574 NECROLOAGE COMEMORARI OMAGH
Agarbleeanu, Ion
A gdrInceanu, Ion, Omagiul Astrei cu ocazia acorddrn premiulm
national pentru literatura lui Ion Agarbiceanu Preimul este bmemeritat
pentru inaltul suflu moral ce-1 raspandete opera sa (Tr LIX*, p
373-376)
Alecsandri, Wale
CELE 3 CRISURI, Vaszle Alecsandn, (1819-1890) CuvInte de ornagm
cu prilejul inaugural-a mausoleultu dela Mircesti (C T C IX,*, p 10
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIN PERIODTCELOR 575
Baleeseu, Nieolae
BAICULESCII G , Nicolae I3dlcescu Cateva cuvinte despre el, ca
istonc si patriot, cu pnlejul imphmni a 75 ani dela moartea 1w (C T
C , XI*, p 16)
B[ATC131,ESCII1 G , Salluitorirea luz Balcescu la Palermo Elogn
aduse memonei hu Balcescu (Fl S , I, p 233)
B[mCuLEscu1, G , Nicolae Bdlcescu Necrolog, cu ocazia amver-
sane a 75-a dela moartea sa (Fl S , I, p 348)
CETINA, I , Tree sterturi de veac de la znoartea lux N Bdlcescu Ca-
teva cuvinte comemorative, aratand rolul lui Balcescu in renasterea po-
litica a Romamlor (Dt , V , p 223)
Comemorarea tut Nzcolae Balcescu La 29 Nov 1927 asociatia
Pnetenu Istonei Literare" va comemora 75 am dela moartea 1w N BM-
cescu (V L , II, Nr 63, p 4)
FM, ION, Nscolae Bdlcescu Portret al 1w B cu pnlejul imph-
=it a 75 am de la moartea hu Se insista mai mult asupra Cantdril Rb-
nedniec, deoarece autorul sustme ea e a lur B (Pr L , II, Nr 7, p 3-4)
NASAUDEANII, I T , N Bdlcescu Cu prilejul comemorani a 75
am dela moartea hit Patnotul Omul politic Istoricul (S R , I*, Nr 3,
p 89-9o)
Beacescu, Nicolae Notita comemorativa (A L A VIII, Nr
365, p 8)
TIMML, A P , Comemorarea tut Nzcolae Bdlcescu la Palermo
Reproducerea darn de seama, publicata de Il Giornale di Sicilia, din 25,
V. 1927 [Se cid fotograha Inlet Tinacria in care a munt Balcescu] (T J ,
IV, p 174-176)
Z[ANE1, G , Nicolae Bdlcescu Cu pnlejul comemorarn a 75 am
dela moartea lui B , autorul face o analiza a ideologiei acestum Conceptta
istorica a 1w B este aprionca i utilitansta Toata opera lui B trebute
judecata in functie de ideahsmul lui social (V R XIX, vol 72, p 239-246)
Diann, Ion
GEORGESCIT-TISTII, N , Ion Bzanu Raport despre sarbatonrea
Int la Bucuresti (S d M , V*, p iotr)
www.dacoromanica.ro
bri6 NECROLOAGE COMLMORARI OMAGH
Bogrea, Vasile
FIERESou, N I , Luz V Bogrea, in memoriam Necrolog [Se re-
produc i necroloagele lui N Banescu, 0 Bogdan-Dtacd si St Bezdechi
din Societatea de mdtne] (Fv , I, p 78)
pscAROv-MoLDovANo, AL , A murit Vastle Bogrea (Fragment)
(Din Neamul Romanesc", An XXI, 1926 Nr 122) Amintin de la Valenn
de Munte (F Fr, , II, p 7-8)
PROPILEE Literare", Vastle Bogrea Necrolog Clasicistul Eru-
ditul (Pr L , I, Nr 14, p 2)
Briltescu-Vome5ti, Ion Al
A GARBICEAN U, ION, Brittescu-Votnesti Elogn cu prilejul sarba-
torirn a 6o de am Opera ltu trezeste shwa. i recunostinta Ne face mai
umam Eron lui nu sant inadaptabili, ci biruitori ai vietn, pentruca viata
atat pretueste cat uman reahzam (Tr LIX*, p 137-141)
BAICULESC Cr, 0, Doud sdrbettorin Ion Btanu 0. I Al Brdtescu-
Votnesti Felul cum s'au facut sarbatormle i scurta caracterizare a celor
doi sarbatoriti (C T C , IX*, p 45-46)
Banchetul dela Bulevard Reportaj spiritual despre banchetul dat
in onoarea lui I Al Bratescu-Voinesti cu prilejul sarbatorirn a 6o am
(U L XLIV*, p 94-95)
BART, J EAN, Esenfd de literaturd Autorul povesteste imprejurarile
in care a citit, ca student, prima bucata a lin I A Bratescu-Vomesti
efectul ce 1-a avut asupra lut (A L A , IX*, Nr 373, p I)
BuouTA, EMANOIL, Ctind set-Worn au ptzecz de ant 0 cafacterizare
a lui Ion Al Bratescu-Vomesti cu prilejul implimrn a saizeci de am
Debutul hu la Convorbirt Ltterare , versurile, schitele, nuvelele, esseurile
Unitatea lul de simtire i gandire (Gn , VIII*, p 36-38)
CRAINIC, NICHIFOR, Ion Al Brdtescu-Voine01 Notita despre scrotor
cu prilejul implinirn a bo am (Gn VIII*, p 95-96)
Cunt a ajuns Brdtescu-Voinqtt servitor Reproducerea duph note
stenografice, luate de C Loghm, a discursulm tinut la Cernauti in 18 Febr
1928, cu prilejul sarbatorirn scrntoruhu Bogate amanunte autobiogra-
flee Raporturile 1w cu Titu Malorescu (J L XVII*, p 7-9)
DIANU ROMULUS, Coptldrta d-lut Ion Al Brdtescu-Voinett [De
orbh cu scrutorul] Despre tatal sau Unchml Antonache a avut mare in-
fluenta asupra lui Lecturile favorite Cum a debutat 0 mare parte din
nu% elele i schitele 1w ar h fost luate dupa vleata Ce mai lucreath (Lm
IX*, 13 4 o)
GER MA, C , I Al Brdlescu-Voinuti Puterea 1w de observatie
Inadaptabilitatea la medm a eroilor lui Sensibilitatea lor excesii, a i hpsa
lor de -% ointa [va urma] (Rm XXII, p 339-343)
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 577
Caraghtle, Costa( he
Caragzale, Gostache Se imphnesc =cued de am dela moartea
lui (13 Febr 1877), Data va trebui sarbatorith, amintindu-se de intreaga
lceasta, familie de scruton autentici, al chrel vlastar mai de pret a fost
Ion Luca (Gn VII, p 77)
Dacoromanta VI 37
www.dacoromanica.ro
578 NECROLOAGE COMEMORARL OMAGH
Cerna, Panait
Comemorarea poetuluz Panait Cerna Din Initiativa prof Rtdulescu-
Pogoneanu s'au straits fondun pentru a se ndica un monument pe mor-
mantul poetului Monumentul, opera sculptorulm Storck, a fost des-
veht, la 13 Nov 1927 (V L II, Nr 62, p 4)
Convorbir1 Literare"
(6o de am de apantie)
A P B , Convorbm Literare" ;st Bic logia C L au contribuit
mult la populanzarea stuntelor despre vieata in ele a publicat G Crat-
mceanu a sa Nomenclaturt roma:no-la-tint din istona natural.", care
e cel dintam dictionar roman de animale i plante In paginile revistei s'a
discutat teona transformista (C L LIX, p 191-193)
ARION, DINU C , Unit convorbiristi st evolutia sociald a Romdmei
Jummea a reprezentat, in formarea societatil romanesti, spintul cnticist,
tar nu sceptic Aceasta directie ctuta cunoasterea proportulor reale ale
lucrunlor dela not Ea a cautat, in primul rand, orgamzarea statulm, in-
temeiat de generatia a de la 1848 Intre reahtatile dela not, fundamental...
era problema agrart De aceea jummistu in special P P Carp i-au dat
o atentle specialt Un continuator al ideilor junumste in matene agrart e
C Garoflid (C L LIX, p 177-181)
BALLA, ION, Convorbiri Laerare" si Ardealul in pnmele doll&
decemi dupt apantie, foarte probabil c C L n'au prea fost ante in Ardeal
Dupt apantia Tnbunei" (1884) de bunt seamt ca. cetitorn lor au crescut,
datonta influentei lui Ioan Slavici in casa printeasct a autorulm, al carin
tat'. era preot in comuna Vale langt Stliste, se gtseau cateN a colectn dm
Convorbal (C L LIX, p 188-189)
BASARABESCU I A , Anuntire dela un banchet Scene dela ban-
chetul din 1910 al Convorbiraor, care coincidea atunci cu a 5aptezecea
aniversare a 1w Maiorescu Fragment din discursul adresat atunci Ku M
de P P Carp (C L LIX, p 184-185)
BUN-a, I , Convorbirile Laerare" si Ardealul Impresia dure-
roast, pe care a lasat-o asupra autorulm, pe cand era elev la Blaj, uncle
domina directia latinist cu Cipanu i Barnutiu, critica acerbi. a lui Thu
Maiorescu (C L LIX, p 31-33)
BOITOS OLDIPIU, Convorbtri Literare de ,satrect de am Cons orbin
Literare" e revista care a reusit si. reahzeze mai bine ideea preconizata
inceputa de Kogglinceanu i Bantiu in revistele lor de a aduce la con-
lucrare fortele literare romanesti de pretutindem Convorbiri Lit au si
importanta de a fi semtnat idei ce-au dat in provincille neeliberate, roade
bune (S cf M IV, p 356)
Ceva despre Tau Matorescu Fragment din cuvantarea bin Brtescu-
Voinesti rostrta la sedinta festiva, a revistei Convorbin Literare" Intimita-
tea sufletului lin Maiorescu, in care zacea multa bunttate i dmosie (S d
M IV P 354)
BRATESCU - Vo1NE,TI, [AL ], Ce datoresc Convorbtraor" Ascultarea
cursului lui Maiorescu a fost pentru el ceasul cel mai hottritor al vietn",
A intrat in relatn cu M si a fost invitat la sedmtele din stracla Mercur, I
Interesul pe care M 1-a purtat totdeauna scrutonlor Le platea colaborarea
la Convorbin, luandu-i cu el in calttone Pe B V 1-a luat in cinci calfitorn,
in cursul ctrora s'a impnmat si mai mult asupra 1w influenta intelectualt
si moral. a maestrului (C L LIX, p 39-42)
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGE APIA PERIODICELOR 579
www.dacoromanica.ro
580 NECR OLOA GE COMEMORARI OMAGII
www.dacoromanica.ro
BIJ3LIOGB .kFIA PEIITODICELOR 581
www.dacoromanica.ro
582. XECROLOAGE COMEMORARI OMAGH
Co5bue, George
AGARBTCHANU, I , Gheorghe Co,sbuc Cuvinte de omagm cu pnlejul
implinirn a zece am dela moartea 1w Conceptita sa despre vleata i moarte
(Tr LIX*, p 404-413)
AGARBICEANU, I , Un educator al voinfit Poetul G Ccybuc Zece
ant dela moarte Erin energetismul i senmatatea el, poem. lui G Cosbuc
este o admirabild educatoare a vointil (Inv IX*, Nr 5, p 5-10)
BADALTA, AL , George Ccybuc Cuvinte de omagm cu pnlejul im-
plinini a zece am dela moartea lin (V L , III*, Nr 84, p i)
CIURA, AL , Gh Ccybuc Amintin despre opera i om Impresia pe
care au facut-o Baladele ci Ichlele, la apantie, printre elevn din Blaj Cosbuc
culegea poene populara, colindand satele Admiratia lin pentru Ulixe
Pentru a aprofunda Dunina Comedie, a fa:cut intinse cercetan teologice
(Inv IX*, Nr 6, p 3-8)
COMA AL , Cosbuc Evocarea poetulm cu prilejul imphnini unm
decemu dela moartea lui Ne trebue o biografie a lui C sit un studm asupra
opern lin, in parte necunoscuta. (St d M , V*, p 178-179)
Comemorarea lui Gh Cofliuc 0 dare de seama despre comemorarea a
7ece am dela moartea lui Cosbuc, orgam7ata de S S R Se rezuma cu-
antanle (R G I , XVI*, p 296-297)
CRAINIC, NICHIFOR, George Cofbuc Cu prileml implimni a zece
am dela moartea 1w Cosbuc Inadaptabihtatea la oras a lui C a fost o Ca-
litate lax nu un defect al personahtatn Iui Emmescu i Caragiale repre-
zint tragicul i ridicolul vieii orasanesti, nestatormce si Inchudthlth,
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGR APIA PERIODICELOR 383
Delavrancea, Barbu
CONSTANTINESCU, POMPILIU, Barbu Delavrancea Un portret al
scrntoruhn cu prilejul implimrn a zece am dela moarte D a fost mi
romantic in temperamentul sau a predommat nota poetica A avut mare
putere de evocare (V L III*, Nr 85, p
DRAGOMIRESCU, MIHAIL, Barbu Delavrancea Caracterizare a scrii-
torulm B D este primul scrutor postemmescian, care a pus la contributie
teazurul formelor, cuvintelor i frazelor create de Emmescu" Puterea lm
sta in vorba E mai niult scrutor decal poet Despre Apus de soare (U
L XLIV*, p 302)
PETROVICI, IOAN, Dzscurs rostit la inmornicintarea luz Barbi& Dela-
veancea, in biserica Banu din Iass in zsua de i Maze 1918 Nuvelistul,
oratorul, dramaturgul (U L XLIV*, p 303)
Draguslav, Ion
BADAUTA, AL , Au merit tres servitors Despre Ion Dragoslav, George
Ranetti i Artur Stavn (Gn VIII*, p 233-234)
BOUREANU, EUG , Ion Dragoslav Necrolog (R V IV*, p 220-222)
Pon, ION, f IoaeDragoslav Necrolog (Pr L III*, Nr 5, p 29)
I[ACOBESCU], A[LEX.ANDRU], Ion Dragoslav Necrolog (Rm XXII,
P 239)
Bumbravfi, Bucura
BUCUTA, EM , Seri:Ion cars nu mat Ant 0 calda evocare a sent-
toarel Bucura Dumbrava, moarta acum un an Amanunte biografice cu
privirea la ea Pnetema ei cu Carmen Sylva Romanele Hazducul i Pan-
durul era sa fie urinate de Sarea Norodulus, roman din vremea lui Ion
Campineanu Matenalul i manuscnsul acestei opere au fost mmicite in
cursul raybolului Despre Ceasuri Sfinte" i Cartea Muntilor" Pe cea
www.dacoromanica.ro
584 NEOROLOAGE COMEMORARI OMAGII
Ilerzog, Eugen
CERCtiL DL STIDU FILOLOGICE, Luz E Herzog Fruntas al romamsticei,
cunoscator al limbo i hteraturn germane, posesorul unei vaste culturi,
www.dacoromanica.ro
BII3LIOG II A PIA PERIODICELOR 585
LuceafaruI", [Revista
(25 de am dela apantia ei)
CIUHA, A , In vremea aceea Miscarea literara dela Luceaklrul
inseamnI pentru Ardeal, ceea ce a insemnat pentru Vechml Regat miscarea
dela Junimea" (Cs XI, p 104)
Cucu, D I , Insemndtatea nuKcirit laerare ci culturale dela Lucea-
fdrul" Cu prilejul implinim a 25 am dela aparrtia Lucealdruluz Pentru
Ardeal Luceafdrul a fost nu numal un indreptar al iden nationale, 0 52
al literaturn si al artei (Cs XI, p ioi)
GOCA, OCTAVIAN, Dupd zece am Cu pnlejul imphmni a 25 am dela
apantia Luceafdrului se reproduce articolul scris de 0 G cu pnlejul
impinurei primei decade de existent& a revistei (Cs XI, p 102 103)
MONTANI, TON, Acum 25 de am la Luceafdrul" Amintin cu ocana
implinini a 25 de am de la apantia Luceafdruluz" Intemeietorn revistei ,
greutatile inceputulm , spintul dela Luceafdrul (Bn II, Nr 7-8, p i-7)
STANCA, SEBASTIAN, Luceafdrul" ,51 domni5oarele romdne La inte-
meierea revistei Luceafdrul a contribuit foarte mutt abonamentele, stranse cu
entuziasm, de dparele romne din orasele ardelene (Cs XI, p 104-1o5)
Moranu, Constantin
G[HEoltGiiin], A I , Preotul C Morariu Scurt necrolog (R AL
VI, NT 1-3, p 51)
Lmcm rA, V , Pieotul Constantin Morariu Necrolog (J L XVI ,
p 66-68)
MARMELICIC, D , Preotul Constantin Morartu (5 Mai 1854-16 Marne
1927) Necrolog (F Pr II, p 66-68)
Moartea Arlapresviterului Constantin Moranu Necrolog (B 0 R
Sena III, XLV, p 172-173)
NISTOR, ICN I , Constantin Morariu Necrolog Cretinul i Romfinul
(LT L XLIV*, p 702-703)
www.dacoromanica.ro
586 NECBOLOAGE COMEMORARI, OMAGII
Pann, Anton
MANIU, ADRIAN, Anton Pan insemnan cu prilejul centenarului
sail A P a dat fragezie versului romanesc lar in muzica a descopent
comoara artei nationale i religioase" in Povestea vorbez" gasim subiecte
identice cu ale hu Villon Testamentul lui seamana, de-asemenea, cu al
poetulm francez Iar gluma lui sanatoas ne aimnteste pe a lui Rabelais
(T N VIII, p 312-313)
Comemoyarea luz Anton Pann La bisenca Sf Nicolae din Brasov
s'a comemorat, printeun parastas o cuvantan, un veac de cand A P a
ciintat in acea biserica (B 0 R , Sena III, XLV, p 626)
Paul, Ion
BAICULESCU, GEORGE, Ion Paul Analiza scrienlor Tarauul roman
11 ungur din Ardeal", Pedagogia taraneasca" i Florica ceterasul" ale
lin I P Despre umorul i simtul 1w de observatie (C T C , VIII, p 62-63)
PA rvan, Vasile
ANDRIEbESCU, I , Vasile Pdrvan Necrolog Pnvire asupra vietn
opern lui V P Educatia, in tard o la Berlin Multiplicitatea cunostin-
telor istonc, arheolog, epigraf, filolog, filosof Metoda 1w de cercetare
A revolutionat istona noastra veche Dadea multa importantA preistoriel
Activitatea lut arheologica si de organizator al muzeelor romane,ti Despre
Getica (C L LX, p 2 03-2 09)
ANDRLESESOU, I , t Vaszle Pdrvan Necrolog V P , profesorul
(R G I , XV, P 434 435)
ANDRIE$Escu, I , Vastle Pdrvan Omul i savantul Necrolog (R 11
IV, p 230-241)
ANDRIESESCU, I , Vaszle Pdrvan Necrolog V P ca humanist
(Or III, p 255-256)
ARBORE, AL P , InIciNarea etnograticd a Dobrogez in antichitate,
dupd lucrdrzle luz Vaszle Pdrvan (A D IX*, vol I, p 177-19o)
BEZDECIII, ST , Vaszle Pthvan Omul Necrolog (Pr I, II, Nr 8,
p 3)
B EAF , A N Vaszle Pdrvan Notith biografica i bibliografich
(A L A VIII, Nr 343, p 8)
BIANC, I , La moartea /fa Vaszle Pdrvan Cuvtint rostzt, ca re-
prezentant al Unzversztdtzz chn Bucureftz, in zzua inmormantdrzi luz Vaszle
Pdrvan, 29 Iunze 1927 Vorbeste in mod elogios de V Parvan, erudit,
organizator i indrumator (P1 S , I, p 181-182)
EMANOIL, Vaszle Pdrvan al anuntzrzi Amintin despre
Bi;curv
O Pi caractenzare a personalitatn 1w complexe Era un singuratac i un
anstocrat Se apropla de oamem mai mult in gand o in vorba decal aevea
Se dorea conduchtor 0 creator de curente culturale i pohtice Paralela
intre el o d Iorga, in aceasta pnvinta Marea 1w putere de munca o de
organizare la Academie, Cultura Nationala, Pen-Club, etc Manle lui Ca-
Man 1-au impins in fruntea generatiei de dupa. rasbom Acestei generatu
el i-a dat mai mult un avant decat un sistem de gandire bine alcatint
(Gn VII, p 209-212)
BUSUIOCEANU, AL , A lege nor Paneginc la moartea lui Vasile Par-
van in nntul lui Alegenor V P se regasea cu ce avea mai profund in
personalitatea 1m Ca o anticul adorator al Tacern, V P cauta in arta,
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 587
www.dacoromanica.ro
5 88 ECROLOAGE COMEMOBAHI OMAGH
Popoviel, Iosif
COSTIN, LUCIAN t Dr IostI Popoinct Necrolog Date Inografice ,
activitatea stnntifich-literafa , scrierile (Bn III*, Nr 8 ro, p 51-54)
GRECU, VASILE, t Iosil Popovict ( I 9 Fehr 1876-27 Aug 1928)
Necrolog Adept convms al foneticei experimentale, a fost intemeietorul
acestei stunte la nol , a fost un indrumdtor in slavistich i primul cercethtor
al dial istro-romn (C COS I VV,, p 321-322)
MORARIU, DECA *lost! Popovict Necrolog Amintiri i reflexium
despre I Popovici, cercethtorul dialectulm istro-ronifin (F Fr III*, p 153
155)
M[ORARIU], L[ECA], lost/ Popovict st Istrotomdnit (0 scitsoare a Ito
I POPOV /Li Fr agment dintr' 0 scrisoare (F Fr III*, p 156 157)
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGII APIA PERIODICELOR 589
Pto.earm, Sextil
REDACTIA [TRANSILA AN rA] Sektil Pufcartu, Cuvinte omagiale cu
prileiul implinini a 50 de am Filologul Luptator cultural in Ardeal
1. Bucovina Miscarea dela Lucealdrul nu poate ft despartita de numele
Roman, Alexamirn
BOGDAN-I:U.31CA, G Discios la aniversarea de o sutd de am a na-
sterei iue Alexandru Roman Viata i activitatea filologica, literara si po-
litica a lm Al R Ca filolog a raportat despre o carte a lut Bruce-White
in Familia", ca literat sprijinea productia transcarpatina, ca om po-
litic a luptat impotriva dualismului austroungar, fund un nationalist
generos si radical si un democrat moderat (C T C VIII, p 2 3)
Sandu-Alden, C
BADAirrA, AL , C Sandu-Aldea Medahon" cu prilejul mortu A
iubit mai ales sateanul, cu durenle lut A fost intre primu care s'au stra-
dint sa dea literatuni o utilitate somata' (V L II, Nr 46, p i)
BADAuTA, AL , C Sandu-Aldea Moartea lui este mi pnlej de pu-
nere la punct a chestiunei Samanatorulm" Curentul trebue incadrat
in epoca 1w, altfel nu este inteles Samanatonsmul a avut mai mult
un caracter reaetionar si cultural El a Intuit odata cu Samdnatorul"
Dupa dispantia revistei n'au ramas cleat semanatonsti izolati C
Sandu-Aldea depaseste curentul, prin cultul lul pentru natura Nimem
n'a cantat Baraganul ca el Eron lui sant instinctuali, ca toti erm lite-
ran al curentulut (Gn VII, p 149-150)
BLANC, I , t C Sandu-Aldea (Necrolog) A lasat opere nepien-
toare inspirate din marea poezie a brazdei si a lanunlor intinse la soare"
si din suferintele neamulin" (Pi S , I, p 81-82)
BIANU, ION La mormdntul lux Sandu Aldea Cul ant rostit in
23 Marne 1927 Nimem ca Sandu Aldea n'a simtit poem bra/del i du-
rerea celor ce o rnuncesc, (S d M IV, p 181)
B [ANC, I , C Nimeni ca Sandu-Aldea
Sandu-Aldea Necrolog
nu a inteles i mai ales nimeni nu a simtit ca dansul marea poezie a
brazdei si a lanunlor intmse la soare" Limba scrierilor lui e curata, dulce
si phna de energie (C T C VIII, p 48)
B[A[cuLEscu], G Moartea scrtitorulut Sandu-Aldea Necrolog Scrn-
torul (Pr L II, Nr 2, p 27)
CONSTANTINESCU, POMPIL IC, C Sandu-Aldea Necrolog Un sama-
natonst care se multumeste sa povesteasca 51 sa picteie Linsmul lui
consta intr'o atitudme generald de simpatie pentru fortele elementare
poN estirea e exterioara Se dtstinge de ceilalti sanninatoristi pun prech-
www.dacoromanica.ro
590 NECOLO.k GE COMEMOHARI OMAGII
Schuchardt, Iluffo
HERZOG, EUGEN t Hugo Schuchardt (Necrolog) Spirit analitic
si sintetic, Schuchardt s'a ocupat de legile fonetice, combatandu-le,
apm de amestecul limbilor i de origmea limbet, precum si de chestuun
de istorie hterarl i culturala Herzog discuta parerile marelut savant
(R F , I, 339-352)
Thomsen, Wilhelm
NANDEM GE t Vahelm Thomsen (Necrolog) Arata c decauut
linguisticei comparate" s'a ocupat de cele mal grele emgme ale isto-
nem gramlui omenesc", precum i de probleme de linguistica, comparata
(R F, I, p 338-339).
Vulcan, loaf
-- AGARBICEANU, I , Apostolat cultural, Apostolat national Despre
Familia, 51. directorul el, Iosif Vulcan, Familia n'a slupt mci unui
ideal estetic, decal acelma al scrisulm romanesc A scrisalui bun, intrucat
ii putea avea, a celm mediocru intrucat era moral" Revista a contribuit
la umficarea hmbei literare (C T C VIII, p 172-174)
BACALOGLU, COL GEORGE, losif Vulcan Stimulator de energn
coordonator de talente Prin Familia a creeat obisnuinta cititului in
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGBAFIA PERIOD10ELOR 591
ONOMASTICA I TOPONIMIE
BILEICrn ALBESCU, IOAN, Din vechea toponomasticd a Romdniez
Siretul Se arath c Siretul e un nume nine (Or III, p 268-285)
Bzletchi Albescu, Ion, Din vechea toponamasticd a Romdniez st
Celtat toponomastica Ronzdniez in revista Orpheus" III (1927) p 268-285
ss IV (1928) pp 1-13, 89-98, 150-156, 204-218 i 275-280 Material
bogat Rolul Celtilor exagerat fata de al popoarelor mai noi Propune aka eti-
mologie pentru arom Penvoh (C Cos IVV 2, p 319) GRECU, VASILE
BOGREA, V, Contrzbutte la onomastica romanuluz /142 Alexandiu
onanuluz Troiet Ostrovul Dalfzonuluz" <A Iteon(=Olympta)+d pro-
tete , Ostrovul Sitarilor" <Cythera> Sztaria , sitar <*sttarzus (=pasAre
din genul sztella) , ostrov= ora.g, loc", se gasete 1 In alte texte (G S
III, p 1-12)
BRATIANu, G I , Observegn asupra unor denumin etnzce medie-
;vale din sud-estul Europa Din numeroase exemple se scoate concluzia ca
in isvoarele rtaliene Ii bizantine, denunurile etmce au un sens geografic
( G S III, p 418-422)
CONEA, ION, Intre toponznne z geografie Numele topice dau
adesea importante indicatn de natura istonch i geografich (B SG
XLVII, p 338-342)
DIdganu, Nzcolae, Toponimie ,st Istorte, Clui, 1928 Dare de seamA
analitica 0 completare cu privire la Lepa (A 0 , VII, p 168-169)
F[ORTUNESCCI, C D
Drilganu, N , Intre toponinne st ',stone Notith elogioash. (S d M ,
V. p 135-136) CRONICAR
Drdganu, N , Toponimie sz istorie (Cluj, 1928) Materialul intre-
bumtat e de o extraordmara boghtie" (R I XIV, p 230-23I) [IORGA, N
Drdganu, Nzcolae, Toponznne sz Istorie Dare de seamh, analitich
(V R , XX, vol LXXIII, p 480-48i) OTETEA, A
Ernst, Zum Donaunamen (extras dm Zeitschrift fur
Gamtllscheg,
Slavische Philologie, vol III, caet 1/2 Leipzig 1926 (Fl S I, p 36)
Gamzllscheg, Ernst, Zum Donaunamen Zeitschrif I I slay Phil III,
1926, S 149-154 (U J VII, p 253) KS
GE[Ecu], V[ASILE], Nume vechz insenindnd Basarabi a (C Cos
IVV I, p 570)
Ihell, A t T , Die rum Toponimze slavzsch-bulgartschen Ur-
sprungs, im Sbornik der blg Akademie B 17 S 49 bis, 92, Sofia 1925, (big )
Chteva rezultate false, cam autorul nu cunoate destul de bine limba rom ,
totu$1 o lucrare utikl (B A TIT p 310-311) WEIGAND, G
Iheff, At T , Dze rum Toponimie slavisch-bulgarzschen Ursprungs,
tm Sborink der bulg Akadenne B 17, S 49-92, Sofia 1925 (blg 1 (Z 0
N F III, p 157-58) WEIGAND, GUSTA%
www.dacoromanica.ro
592 ONO MASTICA I TOPONIMIE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOOBAPIA PERIODICELOR 595
www.dacoromanica.ro
594 ROMANII DE PESTE HOTARE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 595
www.dacoromanica.ro
396 BOMNIgII DE PESTE HOTARE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 597
www.dacoromanica.ro
598 ROMANII DE PESTE HOTARE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODIC LLCM
599
www.dacoromanica.ro
600 ROMANIS IN LITER A TERME STRAINE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGR APIA PERIODICELOR 601
www.dacoromanica.ro
602 SCRIIDDRII ROMANI
SCRIITORII ROMANI
Aaron, Florian
IORGA, N , Cursul de istorut Romdzillor al lut Flortan Aaron Ca-
ietul colarului Const Popesco, care insemna, pe la 1859, cursul de isto-
na Romamlor, tinut de F A la Universitatea din Bucuresti Se ga-
seste in el o conceptie moderna (evolutiva) a istonei, o bogata cuno-
5tinta a amanuntelor, o logica steins& si uneon ingemoasa si un cald pa-
triotism Ideea dacoromana accentuata (R I XIII, p 256 272)
Adam, Ion
-- PREDESCU LUCIAN, Cdteva anzintin despre Ion A dam, N Beldtceanu
p N N Beldiceanu Cateva amanunte biografice (F Fr III*, p 222-12,2)
Alexandreseu, Grigore
Fon, ION Grzgore Alexandrescu Portret elogios (Pr L II,
NT 16, p 3-5)
www.dacoromanica.ro
BIBLIGGRAFIA PERIODICELOR 603
Aleesandri, Vasile
(Ven i Necroloage, Comemordiz, Omagiz)
ALECSANDRI V , cdtre Radix Porumbescu Scnsoare din 16, III,
1884 in care promite cA va intervem pentru a se lua in repertorml Tea-
trului National din Bucuresti, opereta Crams Nou a 1w Cipnan Forum-
bescu, fiul lui Irache (F Fr III*, p 134-135)
ALECSANDRI, V , [Scrison] cdtre Anton Naum Sase sermon din
1882, datate cinci din Mircesti i una din Montpelher, toate in jurul tra-
ducern 1w Naum a CAntului IV din poemul Mireio al lui Mistral, apoi
a poenel Le Tambour d'Arcole a aceluiasi Traducenle au fost prezentate
de Al la concursul Felibrilor, la Montpelher Traducatorul a fost premiat
cu un condem de aur i o diplomA (C L LIX, p 126-130)
ALECSANDRI V cdtre Scarlat D Fdlcoianu Dona scnson din II
Oct.., I 862 I 2 Nov 1876 [Fara importanta] (C L LXI*, p 315-316)
ALECSANDRI VASILE, Aulogral inedit al lut-0 scnsoare din Mircesti,
13 Oct , 1871 (U L XLIV*, p 392)
Alecsandrz, Vasile Mzorizza Trad in italieneste (V L III, Nr 79,
p 2) ORTIZ, RAMIRO
B Casa luz Alecsandri Autorul Ii exprima donnta ea Academia
ol statul s facA tot posibilul pentru a intra in posesiunea easel dela Mir-
cesti a poetului (C T C , IX*, p 104)
Bogdan-Duicd, G , Vasde Alecsandri (Povestea unez melt) (Rm
XXII, p 399-400) DR , R
Bogdan-Duicd, G , Vasile Alecsandrz Povestea unei melt, Recensie
analitica elogioasa (C L , LXI*, P 342-343) SIMIONESCU DAN
Bogdan-Duicd, G , Vasile Alecsandri, povestirea unei viefi Dare
de seama analitica (R I XIV*, p 412-413) IORGA N
CALINESCU G , Vaszle A lecsandn Despre generahtatea
(Note)
\ agA a calificativelor" lm , apoi despre atituchnea practic-hedonica-
fall de natura, a poetulm (V L III*, IsTr 87, p I)
EMERIT, MARCEL, Tr OM lettres inedites de Basile Atecsandri (1857)
1 Gate trei cAtre Victor Place, consul al Frantei la Iasi I din Bucuresti,
www.dacoromanica.ro
604 SCRIITORII ROMANI
Marne, 1857 , II Dippe, 20 Sept , 1857 , III Pans, 20 Oct 1857 In le-
gatura cu actiunea diplomatiea pentru Umrea Prmcipatelor (R H V*,
p 139-144)
EMERIT, MARCEL, Une conversation entre l'empereur Napoleon III
et Basile Alecsandrz Autorul reproduce din Ms Academiei scrisoarel
media, din 1863, in care V A raporteazd lui Cuza conversatia avuta.
cu Napoleon III, la 30 Nov 1863 (R H , V*, p 232-236)
FOTT, ION, Vasile Alecsandn Portret Rolul lui in desvoltarea lite-
raturn romane Romanticul (Pr L II, Nr 15, p 3-5)
In preanna divanulut ad hoc Se reproduce, in intregime, intam-
pmarea adresata de deputatn stem in frunte cu Ion Roatil, divanului
adhoc Reproducerea e facuta dupa un document inedit Inter) nota in-
troductiva Redactia crede, intememdu-se pe o comparatie grafologica,
ca autorul intampinarn e V Alecsandn (1 J , IV, p 17-18)
LOVINESCIE, E , Fdntdna Blanduzzei Al s'a regasit in ea, cu toate
cahtatile lui Drama aceasta este un crampem de umanitate si
pnn semnatatea formelor, mai ales de antichitate" (U L XLIV*,
P 383)
MARCU, ALEX , Un pneten uitat G V Ruscalla Biografia apoi
activitatea filo-romana a lin G V Ruscalla, etnograf, filolog si manst
talian Cerea studierea limbei romane pentru a lamun etimologule italiene
Era impotriva exageranlor latimstilor Din legatunle lin cu Romann se
vorbeste mai pe larg de cele intretmute cu V Alecsandn, din poezule
canna traduce, apol, cu Simion Barnutiu si Al Papiu Harlan in anexa
trel sermon cane cel dm unna, dintre can intaia e in italieneste iar cele
din urma in romaneste (C L LX, p 242-265)
MARCU, ALEXANDRE], V Alecsandrz ,n G V Ruscalla 0 scrisoare
inedita a lin G V Ruscalla cane V A datata Turin, 6 Ian , 1858, in
care acesta comunica poetului roman amanunte asupra relatiumlor sale
ell Romann si a activitatii sale filoromanesti in Italia (Rom VII, Ni
2, P 44-45)
MARCU, ALEXANDRU, V Alecsandrz e l'Italza [Cf Dare de seama.
D R V. p 636-642] (St R I, p 65-11r vol II, p 199-233)
Marcu, Alexandru, V Alecsandri 52 Italia Bucuresti 1927 (An
Ac Rom ) Dare de seam& cu completan Familia mamei lui Alecsandri
e de ongine dm Kazon (Secuime), de aici numele de Cozoni (R I XIII,
P 409-410,
Marcu, Alex , V Alecsandn p. Italia (A 0 VI, p 393)
Marczt, Alecsandru, V Alecsandrz p Itaha Recensie analitica
(Tr LIX*, p 663-664) IT
MUSLEA, ION, Din scrisonle tut Vaszle Alecsandrz cdtrd George Sion
Se reproduc 18 scnson, descopente de autor in donatia George Sion dela
Biblioteca Universitatn chn Cluj Prima e din 1859, iar restul dintre 2874
1890 Scnsonle sAnt precedate de o prefata, in care se arata importanta
lor (V R XX*, vol LXXIV, p 189-203)
PORUMBESCU, IRACLTE, Amintin despre Vasile Alecsandri (Fragment)
[Reproducere din Leonida Bodndrescu, Scrierzle lux Irache Porumbescu,
Partea I, Cernauti 1898] Un portret al lui A la 26-27 am Veselia poetului
(F Fr III*, p 136-138)
RADII, C , A lecsandn e de origind italzand? Autorul respinge afirmatia
facuta de Al insusi si de unn biografi ai sal, ca poetul ar fi de origine
itahana Ramura barbateasca a famihei si-a schimbat numele Alexandra
in Alecsandrz Poetul a facut aceasta afirmatie pentru a crea o mistific are
literara", la moda in timpul sail (Fr II, p 1-9)
SEBASTIAN, MIHAIL, Vasile Alecsandri Portretul lin psihologic Se
insista mult asupra caracterulm latm si senin al poenel lui Asemanarea,
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 005
Anghel, Dimitne
DUMITRESCU, GEORGE, D Anghel Portret A cantat [Horde] in
vermin chscrete, infant nuantate, poate in paguba accentulm energetic "
(R V III, p 81-82)
Rurn, SIMEON, D Anghel Feminitatea, eleganta i sentimentalismul
operei lui poetice (Pr I. III*, Nr 13, p 2)
PAPADOPOL, PAUL I , Ce-a scris poetulDinntrie Anghel I Generalititi
E o gresala. ea Manualele de hmba romana neghjeaza pe acest _poet II
Opera de colaborare [cu St 0 Iosif, sau semnata A Mirea] IV Incheiere
Despre operele complete promise de Cartea Romaneasca , Traduceri
(U L XLIII, p 495, 506, 542)
Asaeln, George
CARACOSTEA, D , Izvoarele luz G Asachr [cf Dare de searaa 1Y R
VII] (C L LXI, p 243-280, 417-433)
Caracostea, D , Izvoarele lux G Asacht Bucuresti Socec, 1928
Recensie analitich (A 0 VII*, p 557-558) PoRT[uNEscu], C D
Guru., G , Gh Asachz cz traducenle din latineste Se reproduc p
comenteazA cateva traducer' si prelucrAri de ale lin Asachi dm Ovidiu, Hora-
tiu si Martial Cu toate cA sant hpsite de sinceritate, aceste traduceri inte-
reseaza 1 astAzi prin fluiditatea i armoma lor (Or IV*, p 219-229)
Tablouri de mare insemncitate in casa unit" preot In casa Pr Cesar
Vuza din Iasi se ghsesc 17 tablouri de Gheorghe Asaclu, lucrate in culori
si sepia Ele reprezinta portrete, pelsagn, compozitn i copn dupa tablouri
celebre Au fost executate de G A in timpul studnlor in Itaha (B 0
R Sena III, XLV, p 254)
Baleeseu, Nieoloe
(Vezi i Necroloage, Comemordri, Omagii)
CRAINIC, NICHIFOR, Nicolae Bdlcescu Anahza psihologich a carac-
terului 1w N B Ideea de sacrificiu pentru ideal o gasim dela inceput,
in sufletul lm Doctrma mesianich pe care si-a insusit-o la Paris, 1-a ac-
centuat i adancit aceastA idee Mesiamsmul lin a avut la temelie morala
evanghelica B este profund crestin (Gn VII, p 340-347)
[TORGA, N ?], Bdlcescu .1 Romdmi din Bind Cunoscuta corespon-
www.dacoromanica.ro
606 SCR IITORII ROMINI
name, Ion
Colan, Ion, Viala 0 opera het Ion Barac Dare de seama anabtica
(R I XIV, p 333-336) IORGA, N
Colan, Ion, V tala 0 opera tut Ion Barac Recensie analitica elo-
gioasa (Tr LIX*, p 659-661) TETRCU, I
Golan, Ion, Vega ,Te opera luz Ioan Bea ac Dare de seama criticfi
Cu toate ea' Mout cu tnulta constnntlozitate, studiul cuprinde unele ge-
nerahzari pripite (ca de ex in chesttunea ortginn unguresti a lui Arglizr
t Elena) 1 unele afirmatli yap (V R , XX*, vol 76, p 355 358)
STANI.SCU, CONST V
Baritiu, George
ARMEANCA, B , 0 scresoare a lut Gheorghe Barg Scrisoarea e din
Sibiu, 30 Dec 1882 si e adresan lut E Picot B multume?te acestuta
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIOLICELOR 607
Brnutiu, Simeon
B[ociDAN]-D[Wel], G , Notile hterare-culturale Indicatie despre con-
ferinta lui Simion Barnutiu, tinuta la Blaj la 30 Oct st v 1844, pu-
blicata in Gazeta Transilvanzei, 1887 Nr 72 E un indemn spre o viata
culturala proprie (Tr, LIX*, p 106)
SUCIU, CORIOLAN, Romdniz la Universitatea din Pesta, in 186o Cateva
scrisort trumse la 1860 de Ioan Maniu, unchmlui su Simon Barnuttu
Ele ilustreaza frumoasele sentimente romanesti ale universitarilor romam
din capitala Ungariez (S d M IV, p 16-18)
Blaga, Lucian
B kDAUTA, AL , Lucian I3laga Medahon L B a intrat in hteratura
romana gratie noutatii poeziei lui Pornind dela idem ea poem st in
esenta lucrurilor, a rupt traditia techmcei poetice romanesti L B e pri-
mult poet roman care a tins spre poem pull" (V I. II, Nr 53, p i)
Blaga, Lucian, Moterul Manole (drama) Paralela intre Mes-
terul lui A Maniu si drama 1w L B Originalitatea creatiei lui L B (V
L II, Nr 57, p 3) CONSTANTINESCU, POMPILIU
Blaga, Lucian, Me0erul Manole Anahz5, Specificul romanesc al
operel , personaglile , simbohca , limba (S d M , V*, p 13-15)
BREAZU, ION
BoGDAN-DincA, G , Dramaturgza lui L Blaga Dare de seania
cntica despre Fapta i Invzere Fantasticul acestor doua lucrari e inteb-
gent construit, insa nu emotioneaza (C T C VIII, p 26)
CALINEscur, G , Lucian Blaga Idea si sentimentul naturn in poem
poetului Bucolicul, panteismul Trecerea dela bucolicul pagan [Posit
Profetului] la cel crestin, hizantin [In marea trecere] (Gri , VIII, p 80-83)
Bolintinennu, Dimitrie
Capulan, Th , Scrienle luz .D Bohnhneanu despre Macedonia (Extras
din Omagiu lui I Manic) Recensie anahtica (Tr LIX*, p 75-76)
ARBORE Al P
Capzdan, Th , Serzertle lut Dim Bolznhneanu despre Macedonia
(in Omagzu lue I Bianu) Notita [ef Dare de seama in D R V.
p 665] (R I XIII, p 426) IoRGA, N
Capdan, Th , Scrierzle lui Dim Bohntzneanu despre Macedonia
Notele de calatorie ale lui Bolintineanu au avut meritul de-a fi fost sin-
www.dacoromanica.ro
.60$ SORIITORII ROMANI
Brateseu-Voine5ti, I Al
(Vezi i Necroloage, Comenzordrz, Omagzi)
Scriitorzi romdni In Espezanto in editura Rudolf Mosse-Berhn, a
apdrut Nr ro din Biblioteca Mondiald", cuprinzind traducerea in Es-
peranto a nuvelei Niculdita Minciund" i alte cdteva schite de Brkeseu-
Voinesti Traduckorul e d Tiberm Morarm (U L XLIII, p 224)
Bump', Emanoll
Bucuta, Emanail, Fuga luz 5eflez, roman Un poem al mbirn
si al frumusetilor fun intre can infloreste aceasta; imbue Faptul ca intre-
buinteaza multe expresium locale nu e o gresala Ele fac un tot cu vieata
descris de autor (T N , VIII, p 249-253)
Bucuta, Emanaa, Fuga luz .5elkt Pard s fi seris un roman, in
Fuga tut d Bucutd e un povestitor i un pelsagist de o netaga-
duit i origmald savoare " (Sb IV, p 107) CONSTANTINESCII. POM-
P [LIU
Bucuta, Ern , Fuga luz 5elkz Privire asupra carierei literare a lui
Em B si dare de seamd elogioas despre roman (U L XLIII, p 348-350)
PERPESSICIIIS
Bucuta, Em , Fuga Luz 5efki Dare de seamd elogioasd Se face
o privire retrospectiv asupra scrntoruhn (Gn VII, p I17-118).
RADAuTA, AL
CALINESMI G , Emanoil Bucuta Caracterizare a poetului i sem-
torului (Gn .VIII*, p 364-368)
Itudai-Deleanu, Joan
BooDAN-DrucA, G , Ioan Budat-Deleanu (Cfiteva precizdri) La
1788 I B D era la Lemberg, unde a rdmas pand la moarte (1821) Acolo
a aunt de reNolutia francezd, de a care influent se resimte add= Tiga-
niada, mai ales in editia publicatd. de G Cardas In opera aceasta se
pot deci constata trei paturi culturale" nationala, vienezd. i francezd
Despre caracterul lui indardtmc (Pr L III*, Nr 2-3, P 3-5)
GRIGORAS EMIL C , Budaz Deleanu poet romantic In cartoanele
Academiei se gdseste poema netermmata Tvet Titter:, a lui Budai-Deleanu
In ea se satarizeaid starea sociald a celor trei principate romne,ti, dimpre-
jurul anilor 1795 E o satird cum nu avem alta in literatura romneascd
Executia este supermard. Tigamadei Budai se aratd in ea poet romantic
Se reproduce fragmentul Vriiptoria" (C L LX, p 201-202)
www.dacoromanica.ro
BI13LIOGRAFIA PERIODICELOR 609
Cantemir, Dinutne
BUCUTA. Em.AN011., Moldova hu Cantenur Pe Dimitrie Cantenur,
geograful, se poate zice ca. 1-a descopent d Valsan" (S d M IV, p 38)
Cantenur, D , Lupta dtntre Inorog )51, Corb, cu o prefata si note de
Em C Gngoras Recensie anahtica (Pr L II, Nr r, p 27) R
CANTEMIL D , Resbelul chntre dobttoace p pdsda Fragment din
Istorta Geograficd, transpus pe intelesul tuturor" de E C Gngoras (Pr
I., I, Nr 9-10, p 29-33, Nr 11-12, p 33-37)
DRAGNEA, RADE', Cantemtr a ftlosofta tstortet Cantemir si Mon-
tesquieu C a conceput inainte de M istona ca evolutie regresrva Aceasta
conceptie C n'a imprumutat-o dela Chalcondil , ea era, mai mult sau
mai putm, comund la istonografn onentali Stolmcul Cantacuzino Inca
o avea In aplicarea acestei idei M este rationalist pe cand C este empi-
ric Astfel C este un precursor al relativismului istonc cnticist , a sugerat
idea orgamcismului -C si Voltaire C a avut, inainte de Voltaire conceptia
istorlei culturale Istorta impertulut otoman a ajutat mult, la formarea
in Occident, a conceptier de istone cultural& (S R , I, Nr 2, p 43-59)
GEORGESCU, IOAN, Despre Govan de Dinntne Cantemir Cea dintam
traducere completk in romaneste, a lucrarn despre Coran a lui Dimitrie
Cantemir Onginalul e latinesc si a fost scns la 1719 Traducerea e facut&
dupa copnle dela Academia Romana Traducktorul d o introducere, cu
consideratn generale asupra rehgiei musulmane si caracterizarea lucrarn
Itu D C (A D VIII, p 67)
GRIGORA5 EM C , Personalttatea lut Dunth 'le Cantemir [Din pre-
fata volumului asupra lui D Cantemu] (Pr L , I, Nr 17, p 11-17)
GRIGORA.9, EM C , Un poem gnomic de Dtmarte Cantemzr Dz-
vanul Lumti al lui D C este un poem gnomic Se cuprinde in el 0 filo-
sofie gnostica de o conceptie personala Autorul reproduce cateva frag-
mente, transcnindu-le in versun (Pr L II, No 4, p ro 13)
GRIGORAS, EM C , Cantemzr teosof Mute') figura alegorica, apol
din prefata hu C la traducerea Flucez lm Van Helmont, autorul de-
duce ca acesta era imtiat in tamele teosofiei (Pr L , I, Nr 8, p 9--10)
GRIGORAS, EM C , Cantentir filosof Citind studule strenulor asupra
lin Cantemir, can se gasesc in ms intre hartnle lui Tocilescu, autorul des-
copere in Cantemn un filosof cu pretentu europene" C este singurul
iilosof roman Mai milt despre C ca teosof (C L LX*, p 268-272)
Harta Moldova de D Cantemir D-1 G Valsan a facut o comu-
incare la Academia Romang (sed din 6 Iume 1924), vorbind despre on-
gmalul hartei Moldovei a lui Dimitne Cantermr, descopenta de d-sa
la Biblioteca National& din Pans (A 0 , VI, p 170)
MINEA. I , Cand a redactat Dinutne Cantemtr Istorta pentru cre)c-
Urea p descregerea cutlit pazosmdnegt? impotnva afirmatiei lui P P Pa-
naitescu (din Revue des Etudes-Slaves, VI, 1926 fasc 3-4) ca. D C ar
fi redactat aceasta scnere in timpul exilului in Rusia, I M isi mentine
pasrerea Ca ea a fost terminata Inca inamte de exil (C I IIIII, Nr I,
p 255-256)
D acoi oniansa VI 39
www.dacoromanica.ro
610 SCIIIITORII RONIANI
www.dacoromanica.ro
BTBTAOGIIAFIA PER IODI OELOR 611
www.dacoromanica.ro
612 SCRIITORII ROMANI
Cerna, Panatt
(Vezi si Necroloage, Comentordrt, Omagti)
BACru, C , Poetul Cerna l3lografie Origmea lui C , studule hceale
si universitare , colaborarea la Scimilezdtorul , spnunul dat de M Drago,
mirescu (R N , I, Nr 8-9, p 11-12)
DRAGOMIRESCU, MIHAIL, Un poet dobrogean P Cerra P C a reit-
ot sa dea expresrune, mai mult cleat Alecsandt o Cosbuc unei
concepti optuniste a vieti Pentru exprimarea optimismulm sau el in-
trebuinteaza shntri dureroase (C T C , IX*, p 147-149)
FOTI, ION, Panazt Cerna A fost ultimul poet roman din scoala
eminesciana (Pr L II, Nr 24, p 4-6)
MORARIU, LECA, Pentru poezza luz P Cerna 0 rectificare asupra
opiniei defavorabile a liu 0 Densusianu despre poem. lui Cerna Floare
se genune(J L XVI, p 297)
PAPADOPOL, PAUL 1 , Cum e ortentat publicul cetztor Cercetarea
critica asupra poetuhu P Cerna, f acute: de I Licea e phna de greseh de
istone hterard, de critica si de hmba (U L XLIII, p 59)
ERBAN, GEORGE, P Cerna Analiza conceptel lui erotice si a op-
tinnsmului sail (Tr LIX*, p goo-906)
STELIAN CONST, Isus vdzut de Cerna Anahza poetei Isus a lui e
Conceptia hu C despre Isus este o punte de trecere intre concepta
religmasa crestina si cea metzscheana" (C L , LXI*, p 62-66)
Chendt, Ilarie
AhhlicA, F , De votbd cu d C Ardeleanu Autobiografie lIn
portret al lui Dane Chench (U L XLIII, p 378-379,
Ciehindeal, Thnntrie
IVIcI, ALKKE, Acte prevttoare la Demetrze Cichtndeal Se transcrie
din Sbornicul de istone, hmlia 0 literatura al poporulm sarbesc," (ed
Academiei Sarbesti) p 72-75, patru acte lathiest pubhcate acolo
de autor privitoare la urniarirea pentru idet penculoase a lui D C ,
suspendat dela catedra dm aceasta prima' IP ...,. I XIII, p 380-384)
Cipariu, Tnnotent
POPA, SEPTIMIU, 0 gazetd poporald romtineascd in anul 1848 Despre
Inventiatorulu Poporuluz, cea dintam foaie pentru popor dm Ardeal,
tipanta la Blaj, de un grup de intelectuali in frunte cu T Cipanu Ea
a aparut dela ro Maiu la 27 Sept 1848, avand 21 numere Se d cu-
prinsul catorva articole, relevandu-se informatile privitoare la revoluta
din Principate (S d M , V*, p 82-83)
Coresi
www.dacoromanica.ro
BIBIAOGRAFIA PERIODICELOR 131 3
Cosbue, George
(Vezi p Necroloage, Comemordrz, Oznagn)
Dante, Purgatortul", trad de G Cqbuc cu un comentarzu de Ra-
miro Ortiz Apantia carpi e cel mai mare evemment al anului Nottta
(Gn VII, p 365) 13ocuTA, EM
Drdganu, N , George CcOuc la lzceul den Ndsdud ,st aporturtle lut
cu grdnicerzi (R I XIII, p 165-167) lolulA, N
Drdganu, N , Gheorghe CoOuc la lzceul din Ndsdud st raporturtle
lui cu grdnzcertz (Tr LIX*, 16o-162)
Drdganu, N , CoOuc, poetul liceului grdnicetesc din Ndstiud Cartea
trebue semnalat pentru precizarile ei istonce Notita elogioasa (Gn VII,
P 79)
PoTi, ION, George Cobuc Portret (Pr L , II, Nr 14, p e0-13)
LAZAREANII, BARED', A zecea aniversare a luz Co,sbuc Autorul re-
produce cu acest prilej doua poezu, mai putm cunoscute, de-ale lut C
Una publicata in Lurnea elustrald din 1891 (nu se da titlul), ear alta
o versmne primetiva a Nopfiz de yard din Minerva, ziar dm Bistrita,
(Nr 14 din 15/27 Iube, 1892) in Minerva se mai gasesc cloud traducen
p doua poezn ongmale de C (A L A IX*, Nr 388, p 5)
MERNII, GEORGE, George Co,sbuc Admerabila caractenzare a omului
si a poetului intre om si opera exist o stransa corelatie Caracterul
fundamental al amandurora e clasicitatea Cosbuc e epic, naratev, plastic
calitati care nu se potnvesc cu simbolismul, atot stapanetor astan Poem
len face parte din patrimomul comun al nostru Massele totdeauna vor
simpateza-o Ne trebue o edetle nationall, a len C (C T C , IX*, p 88-89)
ORTIZ, RAMIRO, Co,sbuc la Tismana La Tismana, in vara anului
1915, autorul a cunoscut pe Cosbuc Pnetema lor s'a legat in jurul hex
D ante C povesteste cum a fost cucent de autorul Divinet Comedic (U
L XLIV*, p 318-319)
VALERIAN, I , De vorbd cu C Ardeleanu Cafeneaua literarl. de pe vre-
mien Chendi p Viafa Lzterard, Semdndtorul Despre George Cosbuc Pa-
seunea acestma pentru lit sanscrit C Ardeleanu p sufletul slay Situ-
pateile lui pentru Balzac p Dostoiewski Despre proza noastra coutim-
porana (V L II, Nr 39, p e-2)
www.dacoromanica.ro
614 SORIITORII ROMANI
Crahne, Nichtfor
BADAUTA. AL , NicInfor Cratnic Medalion Poet traditionalist,
mistic Dupa ce a Intuit poetic sufletul popular N C I-a definit si
lope, prin esseunle lui Idea centrala a acestor esseuri este democratia
evanghelica (V L II, Nr 52, p r)
Creangii, Ion
BUCTITA EMANO IL, Pe urnzele luz Harap-Alb Povestea liii Creauga
e mfluentata de basmul rusesc Corabia zburatoare", publicat in volumul
Russzsche Volksmtirchen (din colectia Die Marchen der Weltliteratui",
Jena 1921) Se da un cuprins al basmului rusesc Creanga a luat partea
cu nazdravann, pe can Harap Alb i-a intalint pe drum in basmul ru-
sese eron au ajuns din cantecele batranesti Urme din basmele rusesti
se mai gasesc in Fata babei ,st feta mopeaguluz, Ivan Turbzncd, Povestea
porculuz, Ddmld Prepeleac (On VII, p 154-157)
Dimo-Pavelescu, Amta, Dret loclizge Zicklein, (trad in germana a
povestel Capra cu fret tett de Creanga, aparuta In colectta vieneza Sesam
Nr 128) (Gn VIII* 305-306) BUCITTA, EMANOIL
FOTI, ION, Triptic popular Ion Creangd, Petre Ispirescu si Anton
Pann Portrete elogwase (Pr L II, Nr 17, p 3-5)
FIIRTUNA, ECON D , Creangd i mergerea la teatru a clericzlor, II
(urinare) Scnsoarea de raspuns a hu Creanga, prin care recunoaste cu
francheta" eh a fost la teatru, din care cauza este exclus din preotie
(F Fr II, p 139-142)
FURTUNA, D , Creangd inedzt Textul unei set-non a lui Creanga
din 1862 (F FT II, 33-37)
FultTuNA, Emig D , 0 poveste dela sora lui Creangd Reproducerea
vorba, cu vorba" a unei povesti scurte a lin Cr, , comumcata autorulut
de Ileana sora povestitorului (Fr Fr III*, p 4-5)
GEORGESCU Nb, Amintinle" las Creangd Puterea inconstienta
creatoare e mutt mai energica in aceasta opera decat vointa creatoare
Amintirde sant mai evoluate din punct de vedere artistic, decal Poveftile
Tipunle lor traesc toate Umorul lor sanatos Paraleld intre A mtnttrt
Scrisoide lui Costache Negruzzi (L N , I*, Nr 2, p 1-6)
MAIORESCII, T , cdtrd A Naum Dona sermon in care vorbeste elo-
gios I despre Creanga (C L LX, p 345-346)
MARCU, ALEX , Ivan Turbincd statism Sublectul povestn luiCreanga
nu e absolut de ongine ruseasca asa cum se crede de obicem El e un
inotiv universal Se gaseste in lit normanda i itabana, Povestea Cal-
dararul" (II Ramaio), reprodusa din E Pistelh, Novelle dal secolo XIII
al secolo XX, Florenta, 1924 Ed Samont, are acelasi motiv (U L XLIII,
) 475-476)
MORARIU, LEcA, 5tiri noud despre Creangd Se reprocluc in rezumat
stinle commucate de Gorovei in 5ezdtoarea XXIV, p 16 i alg 1w G
Polcovmcu din Revista crated II, p 112-117, pnvitoare la cummia to
studnle lui Creanga (F Ps, III*, p 197-198)
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 615
Dosoftem
Contnbuizz privztoare la Dosoltezu Arh 34, III IV,
Gdzdaru, D ,
S 122-149 Argumente aratand onginea macedoneana a 1w Dosottem
(B A IV, p 219) WEIGAND, G
www.dacoromanica.ro
616 SORIITORII ROMANI
Eliade, Pompi hu
BAICULESCU, GEORGE, Un uztat Pompthu Ehade Caractenzare
elogioash a personalitatil ltu (C T C , IX*, p 126-127)
GORUN, ION, Amintzrz hterare Amintin despre Nicolae Qinntescu
Pompilin Eliad, can i-au apreciat traducerea lui Faust (T N VIII,
13 84-87)
Emineseu, Mihail
A chvitatea celor chntdzu 7 am az scoalei normale de invdtdtort
M Emtnescu" dzn Botosanz (1919-1926), expunere falcut de Tiberm
Crudu, Botosam (f a ) Se gasesc studn asupra 1w G Lazar i M Emi-
nescu Notita (R I XIII, p 183) IORGA, N
ADERCA, F , Emznescu ft psihanahza Autorul combate pe D-rul
Vlad, care intr'un pasaj din scnerea 1w In domemul inconstientuluz, aph-
cand metoda psihanahtica lui E , gaseste in poem lin arfa. regresiva."
(A L A IX*, Nr 401, p 3)
BALMUS, CONSTANTIN I , Cdteva note despre Propertius sz Emznescu
Se g'asesc remmiscente din Propertms iti Cdhn, Maz am un szgur dor 1
enei e si Madond (V R XX*, vol DXXIV, p 217-221)
BEZDECHI, ST , Emznescu i claszctsmul In articolele lui din Timpul,
E era peutru bifurcarea invAtamantului secundar in clasic si real El
punea multd greutate pe rolul educativ al clasicismulm (Pr L II, Nr
22, p 8)
Bogdan-Duzcd, G , Despre Luceafdrul luz Mihail Eznznescu, (S d
M p IV, 585) BAICULESCU, G
BOITOS, OLIMPIU, Glas nou despre Emznescu E bine venita' brosura
tiparita de N Juganaru, Lanha de aur, nuvela tradusai de Eminescu la
varsta de 16 am Istoncului hterar ii poate servi pentru fixarea unor mo-
mente in evolutia literara a poetuhu (S d M IV, p 312-313)
BOITOS, OLIMPItr, Slavicz Aspre Emznescu Slavici marturiseste,
intr'o scnsoare pubhcata. in .Trzbuna, V, Nr 243-289, cat _datoreste
ltu Eminescu, care 1-a mitiat intr'ale filosofiei i hteraturn si 1-a indemnat
ba sem romaneste, s colaboreze la Convorbzrz Lzterare Aceas pe &and
se aflau la Viena Textul scrisorn (Tr DIX*, p 220-224)
BORNEMTSA, SEBASTIAN, Strdduzzqz aride *Urea ea' Ministerul Cul-
telor a dat 700 000 lei pentru populanzarea poezallor Ins Eminescu a trent
on ecou foarte slab in opinka rurA:str publica Ceea ce dovecleste hpsa
de entusiasm pentru operele culturale (Cs XI, p r)
-- BUCUTA, EMANOIL, Enunescu spirit distruchv ;s1 de negahe D-1 C
Banu in confennta Influenta razbonihn din 1877 asup;a Warn culturale"
afinna eh' activrtatea criticA desvoltat de Maaorescur Caragiale i Emi-
nescu a fost destructiva i negativa E B combate aceste afirmatu, arg-
tnd cal acesti trel scniton au intrat defimtiv ea elemente creatoare iii
desvoltarea culturn romne Chiar activitatea zianstica' a lui Eminescu
n'a fost numai critica." si de negatie" Ea a inspirat s'amAngtorismul
traditionalismul (Gn VII, p 188-190)
ButurTA, EmAN0IL, Nottfd despre Enzinescu Autorul a intainit in
Banatul s'arbesc un medic roman care a ingrijit pe E in spitalul de bolt
mmtale din Viena Medicul comunic cateva amAnunte asupra lut E
bolnav (Gn VIII, p 419-420)
BirsuiOnEANib AL , Emznescu in itaheneste Dare de seam foarte
elogioasa despre traducerea in rtaheneste a poeznlor lur Eminescu, fa-
cuta de d-1 R Ortiz (Florenta, ed Sansom) Niciodatli n'am avut in
alt limba un F,minescu mai exact si mai in propna lui atmosfera Pre-
www.dacoromanica.ro
BIBLTOGRAFIA FERIODICELOB 617
www.dacoromanica.ro
618 SCRIITOBII ROMANI
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGBAFIA PERIODIICELOR 619
www.dacoromanica.ro
620 SORIITORII ROMANI
pedagog M E n'a urit viata , a mbit-o prea mult, de aceea era &1st Dra-
gostea lui pentru nature', se poate asemhna cu a lui Rousseau Eimnescu
si Kant Filosofia lui Emmescu este metafinch idealista cu consecinte
naturaliste" Ideile sale sociale sant ideile Junimu" (I , VII, Nr 5-6,
VIII*, Nr 1-2, p 25-30 Nr 9-12 p 6-13)
STRUTEANU, SCARLAT, Orlzsmul in poezza luz Eminescu [Rezumat
al conferintel cu acest trtlu] Misterul orfic a fost turnat de E intr'o inalta
conceptie artistica Em a ummuzat mitul Exemple din Salim I 1 V,
Rugdciunea unuz Dac, Mortua est, etc (U L XLIII, p 175)
SuLICA, N , Invia-vor voevozzz 0 poezie ineditd a luz M Emznescu
Iii prunavara anului 1867 E a vintat Brasovul Aici, sub impresia lecturn
Crmucu bisencei Srantulau Nicolae din Schei si a serbhni Junilor, a scns
poei a Invia-vor voevozn, necunoscuth pang acum Reproducerea, in in-
tregime, a poenel ( III, Nr 7-8, p 19-22)
TAGLIAVINI, CARLO, Postzlla entinesczana Dm intrebuintarea hu
borum-harum nervum rerum gerendarum la Emmescu, dup ce cam aceeasi
intrebtuntare o gaseste la Goethe, autorul caut sa vada o influenta a
lin Goethe asupra hu Eminescu (St R , I, p 112 114)
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGII AFIA PER I ODICELOR 621
Garleanu, Emil
PAPADOPOL, PAUL I , Emil Gdrleanu la Universal Lzterar" Bi-
bliografia articolelor i bucatilor literate, publicate de E G in U L in
1910-1911 (U L XLIII, p 199)
SEBASTIAN, MIHAIL, Emil Gdrleanu Evocare calduroasa Rolul lui
in miscarea stimnatorista Din opera lui ramne Din lumea celor pan
an cuvdnici (U L LXIV*, P 446)
Gherea, C Dobrogeanu
DUMITRLSCU, GEORGE, C Dobrogeanu-Glierea In conceptta "lin en-
tica elementul estetic se pierde intr'un sociologism tendentios (R V
III, p 259-261)
LALIREANU, BARBU, 0 edilze crated a Grincelor lux Ghana Autorul
aratd necesitatea unei_ editu entice a Criticelor lin Ghereai prin cateva
lamunri de amanunt Intr'una vorbeste de mysvor german a Rugdciuma
anus Dac de Enunescu gastt de el inteun min vedic din Geschichte der
tronden Lzto atur, von Otto on Leixner, Leipzig, 1882, vol I, p 70
(Cug Lib I, p 6-7)
(Aka, Ion
BART, JEAN, 0 scrisoare inedild a luz Ion Ghica I Gh a fost nasul
vasului roman Mircea Din prilejul lansarn in Marea Neagra a vasului
el trimite colonelulm V Urseanu o scrisoare, plina cu urari pentru vii-
torul mantim al Romfiniei Scrisoarea e datata Londra, 30 Lille, 1883
(A L A IX*, Xr 393, P 4)
Goga, Octavian
BADAurA, AL , 0 Goga, Medahon Latura sociala i nationald a
poeziel lin (V L II, Nr 42, p 1)
www.dacoromanica.ro
622 SCRIITORII ROMANI
Ha5deu, B P
(Vezi .1 Necroloage, Comemordri, Ornagis)
Incd o cal te despre Hadeu [Barbu Ldzdreanu, Umorul lux Hcwleul
Ocupandu-se mat mult de ce e efemer in viata lui H , decals de ceea ce
e etern, cartea d-lui Lrareanu e mai de grab o ucidere decat o ndicare
a lui H Totusi ea cuprinde pretioase amanunte bio si bibliografice (U L
XLIII, p 634) PAPADOPOL, PAUL I
Ldzdreanu, Barbu, Umorul lui Htudeu Cartea aduce sl. date ne-
cunoscute (A 0 VI, 396)
BOoDAN-DuICA, G , B P Hasdeu (conferinta, la Teatrul National
din Bucureti, 1 Septembrie 1927) Havleu ca om politic, istoric i filolog
(Fl S , I, p 291-293)
Dela B P Havieu (Famiha Ha,sdeu de obdrie bucomneand) Scri-
soarea D-lui S Ionescu *1 raspunsul lui Ha.5deu care d o etimologie
i o lamurire asupra genealogiei acestma (Fl S , I, p 208)
IESAN, A , Doctrzna spzritistd a het Hcqdeu Anahra entica a lu-
crani Sic Cogito de H Cu toate ca' e intemeiata, in mare parte, pe do-
ve= afective de ordin personal, totusi doctrina spintista a lui H do-
vedeste o onginala aplicare a darvinismului la fenomenele psihice In-
deosebi laturea etica a conceptil lin H cuprinde veden juste si sohde
Stilul e model de clantate si premium a termemlor filozofici (C Cos
IVV, Partea I, p 3-16)
MARIAN, LIVII.T, B P Ha,sdeu cuzzst ,si carhst Amanunte din viata
de om politic a lin B P Hasdeu Se reproduc articole si poem (P1 S , I,
247-239)
MARIAN, LIVIU, Ha,scleit p Hehade Hasdeu vedea in Hehade acea
unasa personalitate care a dommat si a guvernat cu spintul ski epoca
eroica a renastern noastre nationale, dintre ann 1821 si 1839 Cultura
hii Heliade era munteneascd, fund un stralucit exponent al spintului na-
tionalist si cultural a unei anumite clase boeresti, pe care el se sprijinea,
www.dacoromanica.ro
BLBLIOGRAFIA PERIOD10ELOR 623
HeHade-RAdulesen, I
BEEDN IIT, St , Salo in romdnege Despre traducenle din poeta
greaca ale hit Eliade, Meytany, Nicolae Barba, G Murnu i Th Naum
(Pr L III*, Nr 6, p I1-15)
MARIAN, LIvIU, Ha,scleu sz Eltade Admiratia Jut H pentru E (J
L XVI, p 253-259)
Vdrtosu, Emzl, I Helzade Rddulescu, Ade ci scrtsoit (Bucuresti
1928) Mentiune elogioasa (R I XIV*, p 393-394) [IoRGA, N ]
Vdrtosu Emil, I Hettade Rddulescu, A cte ci scrzsort Recensie ana-
htica (A 0 VII*, p 558-559) PORT[UNESCU], C D
Ibraileanu, G
Ibrdtleanu , G , Scrutorz romdnt si streint Dare de seama critica
Analizandu-se personalitatea cnticului tesan se ajunge la concluzia Ca
opera lin nu e de cat un comentanu sociologic in marginea esteticet, deci
o deviere dela esenta criticei pure" (V L II, Nr 60, p 3) CON-
ST ANTINESCU, POMPILIU
Ibrdtleanu, G , Scrutort romdnz i straw Dare de seania. G I
este un serntor lipsit desavarsit de vanitate Un analist, care stie sa scoata
dmtr' o opera amanunte caractenstice, la can de multe on mei nu ne gn-
dim In acest volum se remarca apoi ca critic condus, inamte de toate,
de cntern psihologice i estetice (Gn VII, p 19o-191) VIANU, T
www.dacoromanica.ro
624 SCRIITORII ROMANI
Iosif, St 0
A pacer? de poetulut lost/ pentru scrisul D-net Natalia Negru /1
scrisoare a poetului, din Buc 9 Nov , 1913, in care aduce elogn Nataliei
pentru volumul ei de poezie i proza, canna ii face corectura in acel mo-
ment (R S II*, p 18-19)
BERARIU, C , La Dumbreivenz Amintirt despre 5t 0 lost! (F1 S ,
1, 258)
C V , t 0 lost! Note biogratice A murit la 5 Iunie st v 1913
(V L XLIV*, p 399)
FAGETEL, C * , Amintirt despre 5t o low La serbdrile semicen-
tenarulm Asociatiumi tinute la Blaj in 1911, alaturea de alti scrntori mart
a participat I *t 0 I El a tinut atunci unor tineri casatoriti, o cu.% an-
tare, care a fost un adevArat imn de preamarire a mbirn (Rm XXII,
P 344-345)
lostf, 5t 0 , Ad arma I (Trad lat a poeziei La arme) (* IV,
Nr 3-4, p 34) CORONENSIS, N S
MAXIM, GH , t 0 lost! pe urmele tut 5te/an Vodd al Moldovez..
Scrisoare din 7 Main 1904, adresatA Natahei Negru (F1 S , I, p 209)
MAXIM, GH , 5t o zest/ pe urmele tut 5tefan Vodd al Moldovez
Scrisori inedite de 5t 0 lost! Scrisoare adresatA Nataliei Negru impar-
tIseste impresu din Bucovina (F1 S , 1, p. 2-4)
NEGRU, NATALIA, 5'2 zatd, md gdndesc la vot Evocare sentimentala
a lui Iosif i Anghel AmAnunte despre colaborarea lor Revista Cum-
pdna (A L A IX*, Nr 419, p 5)
PACLE, CONST , t 0 lost! Frivire sumarA i elogioasa asupra ac-
tivitAtit lui literare. (U L XLIII, p 398)
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 625
Kogalnieeanu, At
Fotino, .111 ateiu, L influence franeaise sur les grands orateurs poll-
tiques roumazns de la seconde moztz du XI X steel e Tezh peutru docto-
ratul de umversitate la Sorbona Se cerceteazl. influenta francezh asupra
ui Barbu Catargm, Kogalniceanu si Al Lahovan Recensie analitich
(A 0 VII, p 364) FoRilliNEscul C D
HANES, PETRE V , Mihail Kogdlniceanu Biografie i caractenzare
succinta a scrntorului i omului politic (U L , XLIV*, p 366)
IORGA, N, Les voyageurs orzentaux en France Intl oduction I
Voyageurs turcs II Voyageurs grecs Prows, Philippide, Coral, Sta-
maty III Un voyageur roumazn sous la Restauratzon [I Codru Bra-
gusanu] IV Deux itudiants et un homme polar que roumazn a Paz zs
(Mthallt Alexandru Kogalniceanu] V Vzsiteurs revolutzonnaires et prOSC7 its
[Emigratia romnh din Principate, duph 18481 (I2,_110 IV*, p 1-25,
73-108, 161-2031
KOGALNICRANI7, I M , Lupta pentru pdstrarea Basarabzei Docu-
mente diplomatice din 1878 Misnmea lui Ion Ghica i D Sturdza in strei-
ntate Telegrama lui Ion 13ratianu i Koghlmceanu chtrh C A Rosett
Presedmte de consilm admternn Scnsoarea 1w D A Sturdza card acelais
Raportul lm I Ghica i D Sturdza Telegrama lui M Kogblinceanu chtrh
I C Brtianu (C L , LX, p 38-52)
La/iir, George
GIIIBU, ONIsuott, Un dascifl bdndfean de acuni Ioo de ant Const
Diaconoinci Loga Poodluitorul Tinerzinit nu e al lui Lazar, ci al
Loga (Bn II, Nr 3, p 6-9, Nr 4, p 29-34, Nr 5, p 36-38)
PAPADoPoL, PAUL I , Cum trebue inteleasd actzvitatea luz Gheoz ghe
Laxdr i coala dela Sf SaN a se datoreste, inamte de toate lui Gh
Lazar, iar nil exclusiv boenlor, can 1-au sprijinit 2 G Lazar a fost un
vulganzator al idedor scoalei latimste (Pr L , I, NT i8, p I5-16)
Stanca, Sebastian, Gheorghe Lazdr la Sibiu Inteo confermth,
rostrth la Cluj, d S S se ocuph pe larg de conflictul dintre G L i epi-
scopul Moga, des\ inovAtind pe acesta de unnh de invinuinle ce i s'a adus
ch ar ft persecutat pe G L (S d M , V*, p 113) CRONICAR
Itaeedonslo, Alexandtu
Farr, ION, A lexandi u Macedonshi Portret foarte elogios Numai
Fminescu a inrhunt asa de mult poezia romhneasch ca Macedonski Ana-
liza chtorva poezn M a fost initiatorul poeziei intelectualiste Artistul
51 onnil (Pr L II, Nr 13, P 4-7)
Mawr, Petru
POPA, TRATAN, Contributiuni la Ineafa lut Petru Mawr Despre
Cheorghe Mawr, tathl 1storicului, protopop la Tg Mures, intre 1750-1763,
Dacorom a ma V/ 40
www.dacoromanica.ro
626 SCRIITORII ROMANI
Mawreseu, loan
SUCIU, UNMAN, Din tinerefa tut loan Trzfu alias Matorescu De
ce a trecut in /ard Corespondenth in legatura cu demisia 1w Ion Maw-
rescu dm preope i motivele care 1-au determmat sa treaca in Principate
(S d M , IV, p 251-252, 272-273, 313-315, 336-337)
Maioreseu, Titu
(Vezi Necroloage, Comemordri, Omagtt subt Convorbin Literare")
A nuarul coalei normale Vasile Lupu" din la,st, pe anul volar 1926
1927 (Iasi, 1926) cuprinde pagnu despre trecutul institupel, despre cei
dintai profeson Velini, T Maiorescu Nota (R I XIII, p 308-309)
IORGA. N.
BASARABESCU. I A , Mawrescu sz Gura Limn" Anunttre 0 1. 1-
sitii la M in 1915 Ce atitudine a luat acesta fata de niste calonum ras-
pandite pe socoteala lin de mste athersan politici (C L LIX, p 171-174)
PUTT, ION, Tztu Mazorescu T M a fost inainte de toate, logician
insusirea aceasta se resimte in intreaga 1w opera Pentru a-1 aprecia tre-
bine judecat in cadrul vremli sale si a acestei insusin Se insista asupra
defectelor sale, atat ca ideolog cat p ca om (Pr L , II, Nr 9-1o, p 3-6)
MAIoREscu, T , cdtre A Naum Doua senson, datate Bucuresti
12 Iume si 27 Dec 1892, refentoare la poemul Povestea Vulpet al lui
Naum (C L LXI*, p 124-125)
MAIORESCU, T , cdtre A Naum, Doua scrison, din Buc 6/18 si 20
Oct 1876 in can face cateva observath entice asupra poemulm A egri Som-
nia a lin A Naum Max cere s 1-se trimita manuscnsul unei nuvele
de Creanga a earn scrien in genere sant o adevarata imbogatire a hte-
raturn noastre" (C L. LX, P 345-346)
MAIOEESCU, 1' , [Scrisoare cdtre Bodndrescu] f a Ii intreab daca
profesorul dela institutul ha [din Pornarla] e capabil sa propuna munca
vocala Apoi despre cartea liu de citire p despre o traducere dm Hamlet
(C L LIX, p 132)
3IA.i0REsou, Titu, [Scrzsoare] cdtre Nicu Gene Datata, Bucuresti,
6 18 Decenn ne, sara, 1876" Despre nuvela Cdnele Bdlan a lm N G
Ise propun cfiteva schimban Apol despre Mo- Nicht/or Harabagzul
de Ion Creanga, Strigotz de M Eminescu , Fotle cdzute a lui I Ne-
grun Se propun modifican marunte in toate trei Incepe sa se inf t-
ripe Junimea" dela Bucuresti ti trinute pentru Convorbtri cateva Co-
linde de Teodorescu La sfarsit cateva informatn politice (C L LIX,
p ii6r2o)
M[oRARIVI, V Bella de cuvinte" Maiorescu a imprumutat pro-
babil, acest termen din Ernst Moritz Arndt, Gezst der Zeit (P Pr III*, p 63)
NEGULESCU, P P , Profesorul Maiorescu T M a indrumat poporul
roman spre descopenrea firei lui cele adevarate A dus o lupta apnga,
ins seruna p annomoasa Ca profesor M a fost tot un luptator Adap-
tfindu-se nevoilor vremn, s'a suit mai intim sa trezeasca interesul pentru
Plosofie De aceea dadea cursunlor sale o forma populara A reusit sa
cree/e un interes pentru filosofie, grape talentului su oratonc, Fara. ase-
www.dacoromanica.ro
B [BUDGE. AFI A PERIODICELOR 627
Mullin, Adrian
BADATITA, AL , Adrian Maniu Medahon Volumul Leine pdmdnt
cuprinde o reale: inspiratie autohtona (V L III*, No 74, p i)
Milifieseu, Gib I
Mihdiescu, Gib I , La Grandillora Recensie critical Personagnle
lul G M sant mai mult cazun patologice, decat normale Puterea dar
p slabiciunea scrntorulm sta in descnerea grotescului si a subconstientului
(V L , III*, Nr 74, p 3) CONSTANTINESCII, POMPILIIT
Mihtieccu, Gib I , La Grandz flora Personagule lin au o bogata
vieatal interward Sufar de obsesn Conceptia etica a scrutorultu e fata-
hsmul Stilul salu e adaptat fondulm (Dt VI*, p 55-57) Dna, Al
Milidescu, Gib I La Grandiflora Critical aspral (U L XLIV*,
) 276-279) PETRESCU, CAMIL
Milidescu, Gib , Pavilionul cu umbie Cronica dramatic asupra
piesei reprezentate de Teatrul National din Bucuresti (Gn , VIII*, p 141)
SADOVEANU, ION MARIN
Minuleseu, Ion
B /DAUT AL , Ion Minulescu Medahon (V L II, Nr 55, p 1)
40*
www.dacoromanica.ro
628 SCRI [TORII ROMANI
Naum, Anton
M[oltARIET], V , Povestea Vulpzi Epopeea eroi-comlca' cu acest
titlu a lui Anton Naum are unele asema'n'ari cu Reznecke Fuchs a lui Goethe
(I,' Fr , III*, p 63)
Neculee, Ion
GYR, RADU, Un mare poyestztor romdn Ioan Neculce 0 samd de
cuyinte Biografie 0 samd de cuvinte au un farmec rar, win naivitatea
calmrt cu care s'int istorisite, dar subt care se ghiceste lesne un suflet
cald si intelept " [Manic nou] (Pr L III*, Nr 9-10, p 20-24)
GYR, RADU, loan Neculce 0 samd de cuvinte sz influenfa lor in
literatura cultd Biografia lin I N , analiza a 0 seamd de cuvinte, cittln-
du-se multe expresil de ale cronicaruhn Prin 0 samd de cuvinte N este
tin precursor al adevratei noastre literaturi Multe din arhaismele lui au
o armonle si o sonoritate pracuta. (Fl , V. p 357-371)
Sadoveanu, M despre Ion Neculce M S a tmut o conferintl. despre
Neculce la Ateneul Popular N Iorga" A citit din opera cronicarului si
si-a inkturisit legturile literare cu el Notita in V I, II*, Nr 42, I) 4
Negruzzi, Costache
Foil, ION, Costache Negruzzi Portret Se insist a. asupra inspira-
tiel sale romantice (Pr 14 II, Nr 18, p 3-4)
NEGRUZLI, C , Despre capztala Romdnzet (Pagini vechi") Capitala
Romarnei unite nu poate fi decal Galatn Datat 1861 (U I. XLIII,
p 115-116)
WedIzzewicz, Stalizslaw, Z tradicyz rumunskich o lanze III Solueslizm
[Din traditrale romdne,sti asupra lux loan III Sobieski) Felul cum s'a pa-
strat Sobieski la Cantemir, Negruzzi, Alecsandri Toti trei se intemeia76
pe legende ail fundament istoric (R I XIV*, p 398 )PANA[TESCU, P P
Nefill17Z1, Jacob
JARS LK, URBAN, [Scrisoarel cdtrd I Negruzzi [Praga 17 X 18881
Cere sa 1 se trinuth gratis colectnle C 14 Se prange de greutdti materiale
ardtnd corn cartile lui in romneste nu 1-ail adus mci un cdstig (F Fr
II, p 101-103)
NBGRUZZI, IACOB, [Scrzsoare] cdtre Nicu Gane Datat5. Iasi in 12
Ian 1868" Se plfinge de faptul ca Jummistn nu-i mm trimit material
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 629
Odobescu, Alexandra
FoTI, ION, Alexandru Odobescu Portret (Pr L II, Nr 19-20,
P 17-18)
ODOBESCU, AL , Ioanittu Crazul Romdnzlor (tragedie media), [pu-
blicata de E G Grigoras] Fragment (K , I , Nr 3-4, p 87-95, Nr 5,
p 140-143)
Pamfile, Tudor
CULEA, APOSTOL, Sufletul p opera lux Tudor Pample Biografie
Folclonstul i etnograful Avea o metoda tiintifici Operele lui de folclor
si istone Scrntorul (Lm IX, p 187-193)
Panu, George
BACALBAgA, CONST , Glieorghe Panu Portretul ziaristului (U L.
XLIV*, p 814)
Palau-Banat:1, Al
COLAN, ION, 0 scrisoare a lux A Paptu-Ilarzan E datata dm 1861
si adresat lui Iacob Muresanu Da sfatun politice celor din Ardeal Ii
maga sal nu mai atace pe Regatem (Tr LIX5, p 374-377)
LUPAS, I , Gum vedea Papiu-Ilanan la .r86o postbilitatea de infdp-
lurre a Daco-Roniiintet) Intr'un memorm adresat lut Voda-Cuza, Papa
Harlan arata Domnitorulin Principatelor situataa Transilvamei, sfatu-
indu-1 asupra conchtnlor i momentului cand el ar putea realiza o mare
Daco-Romanie (S d M , IV, 578-580)
POPA, TRAIAN, Alexandru Paptu Rattan (9 Oct 1827-23 Oct
1877) Biografie, cupnnzand 1 cateva date inedite Se insista mai ales
asupra tineretei i participarn lut la rev dela 1848 (S d M , V*, p 28-30)..
Sum, CO RIOLAN, Al Paptu-Ilarian, Cdteva inedite Cerenle pentru
bursa adresate Consistorului din Blaj de catre Al Papa pentru assi con-
tinua studnle jundice la Viena apm la Pans Un act pnvitor la soarta
tamibei sale, in 1848 si in fine un fragment de scnsoare, in care se
anunta. inceputul de intunecare a mintli lui Papiu-Ilarian (S d M IV,
p 564-566)
SULICA, NICOLAE, 0 pagind uttatd din vieafa lut A Paptu Brawn
(Un inentorzu i un duel politic) In 1859 emigrataa maghtara a trims in
Principate pe deputatul roman renegat Alex Buda ca sa pregateasca
opinia publica romaneasca pentru o expeditie in potnva Austriel care
se pregatea Buda era pentru Umrea Ardealului cu Ungana A Papal
Ilanan demasca planunle ataca violet in Rorndnul, f apt care
aduce o provocare la duel din partea lui Buda Duelul n'a avut loc dm
prima refuzului lui A P I Tot din acest pnlej A P I inalntear a
un memonu lin Al I Cuza in care i 1 indeamnal s profitede acest pnlej
pentru realirarea Dacoromaniei (S I V*, Nr 6, p 41-48)
www.dacoromanica.ro
630 SCRIITORII ROMANI
Petreseu Cezar
Petrescu, Cezar, Intunecare Dare de seama elogioasa despre in-
taiul volum al romanulm Intunecare Acolo sezum i planseni" (Gn
III, p 265-267)
Petrescu, Cezar, Intunecare, Cartea II Acolo sezum ft pldnsem"
Recensie (V D II, Nr 51, p 3) CONSTANTINESCEr, POMPILIU
Mat, Ion
Pt llat, Ion, Biserica de altddatd, poem, ed Cartea Romaneasca",
Rue 1926 I P este un clasic perfect Datorita acestei insusin a putut
implca, in poezia sa intr'o forma, atat de arnionwasa, traditionalismul
cu. moderrustnul (V P. XIX, vol LXIX, p 289-290) RALEA, M
Pale, Ion, Biserica de altdclatd (U L XLIII, p 59-6o) PER-
PESSICIUS
Pala, Ion, Intoarcere (U L XLIV*, p 210) DAVIDESCU, N
Ion Palat Anahza volumelor
P0H0NT13, EIIG , Contribufzi hterare
Pe Arges in sus, Satul meu zBiserica de altd datd Cu toate c toate trei
sant traditionahste, fiecare are o puternica nota de onginahtate (J L
XVII*, p 126 140)
Pont Cugler, Matilda
GitIGGHEseu AGATHA, Matilda Pom 0 caractenzare a poeziei ei
(R S , I, p 113-115)
Popoviel, A C
MANIC, IULIU, Aurel C Popovicz Amintin despre marele oin po-
htic Colaborarea 1w cu memorandistn Cu toate ca din p d v ideologic
se deosebea de acestia, totusi colabora cu ei pentru ajungerea tintei po-
htice de desrobire a Romamlor din Ardeal Se bucura de un prestigin
extraordmar nu numai pe langa. conducatorn Romanilor ardelem, dar
si pe range: factorn pohtici de seama al Austro-Unganel El a sustinut
mai Impede i mm argumentat ideia federalizarn Austro-Unganel Tinta
lui finala era Umtatea tuturor Romamlor Despre intalmrea din 1915
dela Viena cu Erzberger, tnmisul 1w Wilhelm (C L LIX, p 134-139)
Rebreanu, Livia
ADERCA, F , Jack London p Livzu Rebreanu Paralen, intre ro-
manul Adam si Eva al lui L P. i Vagabondul Stelelor al lui J L (SU.
IV, p 92-93)
DR,AGNEA, RADH, Livzu Rebreanu (Romanul Ciuleandra) Evolutia
L P. dela romanul naturalist la romanul realist, psihologist R ca
reprezentant al generatiei de dupg razboni Arta Crulendrez , ideologia"
p stilul romanulm (Rm XXII, p 99-108)
MiNcu, C , Ciuleandra Analizand din punct de vedere medical
romanul 1w L Rebreanu cu acest nume, autorul ajunge la concluzia Ca
nebuma 1w Pum Faranga, eroul principal, nu e just zugravita Atat can-
zele cat i desvoltarea ei nu corespund constatarilor stuntei (U L XLIV*,
p 107)
Rebreanu, LIVZU, Czuleandra Recensie elogioasa (U L , XLIV*,
p 24 DAVIDESCU, N
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIOD10ELOR 631
Russo, Aleen
MUSLEA, ION, Pe marginea unet legende a lui Alecu Russu Au
torul dovedeste, cu doll& vanante, ca legenda Piatra Corbului a lin Aleci.
Rusu a fost culeasd dm popor (F Fr II, p 123-125)
Russo, Alexander, Carmen Romanzae [Cdntarea Romdrizet, frag-
ment tradus in latinestel III, Nr 9-1o, p 46-47) VALERIUS, L
S CORoNENSIS
SEMACA, A , Scrisort dela Alecu Russo Patru scrison, in frantu-
/este, adresate de A R surorei sale Pohxema, la Munich, unde studia
intr'uu Institut de tinere dommsoare i din 1855, 2 din 1856 1 una f a
Cuprind numai chestium famthare (C 1, LX, p 143-146)
Qadovearm, Mihail
DRAGNEA, RADU, Hanu-Anculez sau apogeul d-luz Sadoveanu Vo-
lumul este sinteza artei 1w Sadoveanu Arta aceasta consta intr'o fen-
cita imbinare a misterului cu realul ca'n baladele populare Povesti-
rile din acest volum alcatuesc o epopee in proza Valoarea umana si re-
ligioasa a operel , naturtsmul el , stilul (Rm XXII, p 153-165)
GANE, ION, Mihail Sadoveanu Reprezentantul cel mal automat
al nuvelei lince romanesti Analiza nuvelelor Pdcat bozeresc, Ndluca it
Hasa Sams inthele doul hrice, iar ultnna epica (R V , II, p 2 0-24)
MARIAN, LIvro, Civilizalie si poezze Un adversar al trenuluz
M Sadoveanu Scrutor romantic, Sadoveanu gaseste trenul lipsit de poetic
pentru noutatea lui (F1 S , I, p 297-300)
M R , In marginea Wilma nuvele a d-luz M Sadoveanu TJltima
nuvela a D-lui Sadoveanu Orb sdrac, e socotrta Ca apogeul artei scru-
torultu (V R XIX, vol LXIX, p 286-287)
www.dacoromanica.ro
632 SCRITTORIT ROMANI
Sandu-Aldea, C
(Ven 1 Necroloage, Comemoi drz, Oniagn)
SANDU, A M , Pentru blogralza hit C Sandu-Aldea Se atrage a-
tentia asupra unel scnson autobiografice a lui C Sandu-Aldea, scrisa. in
1909 i publicata in Fdt-Frumos, II, 1927 Nr 3, p 91-97 (Fl S , I,
P 234-235)
*lucid, George
BOGDAN-DUICA, G , G 5Sincai censor intenmar Se reproduce apro-
barea pentru imprimare data de mncai pentru cartea ii Aranka Gyorgy
Elme jatekjai, Nagy Thad, 1806 (Tr LIX*, p 822)
GRIGORAS, EMIL C , 5incat enciclopedist 5 a fost un enciclopedist
in sensul enciclopedistilor francen din sec XVIII 0 dovadh noua, sant
lucranle hu Istoria naturalnicd a Fires 1 Invacciturd lireascd spre surpaz ea
superstifzi noroduluz, can se gasesc in manuscris in biblioteca episcopala
dela Oradia Autorul le analizeaza Limba lor e atat de buna, incat s'ar
putea face un glosar din ea (Pr L II, Nr 59-20, p 23-24)
Veress, A , Note st scrison sincalene Dare de seama anahtica
(Tr LIX, p 145-147) Sv V [I AGARBICEANu]
(Din An Ac Rom ),
Veress, Andra, Note sz scrison szncatene
Buc 1927 Dare de seama analitica (R I XIV*, p 73-74) [IonGA, N )
Slaviel, Joan
BOITOS, OLIMPIU, Actoztatea lux Ion Slavzcz la Tribuna" din Sibiu
Cauzele care au detenninat infnntarea Trzbunez, unde se sustmea o poll-
www.dacoromanica.ro
BIBLIOCR APIA PERIODICELOR 633
tea nationala i o literaturd jummista Ideile politice ale lin Ion Sim ici
in actiunea Tribune?. Ideile sale culturale Preocuparile de hmba Opera
literara Slavici traducator la Tribune Raspuns 1m B P Hasdeu, despre
pentru Eminescu (S d M IV, p 15-16, 34-37, 52-54, 72-73, 87-89,
I To, 148-150)
GALACTION, GALA, La schttul Brazz Despre schitul Bran, unde se
afla mormantul lui I Slavici (A L A , IX*, Nr 398, p I)
Slavzcz, I , Gel din wind Arma Aceasta opera, desi reprezinta
punctul maxim de ascensiune in romanele lui Slavici rdmane totusi o
incercare nereusita" (F Fr II, p 186-19o) GREcu, VALERIII I
SLAV1CI, I , cdtid I Negruzzz Dona, scnson din Viena, datate 31
Martie si 8 Mani 1874 Slavici vorbeste in ele despre boats liii, pe care
st-o cureaza intr'un spital din Viena multumeste pentru ajutorul ba-
nesc , si face in ultima cateva observatn asupra until studiu al lin
Teodor Rosetti, publicat in C L VIII (C L LX, p 347-350)
SLAVICI, IOAN, [Scrzson] cdtre I Negruzzz Trei scrison din Viena,
dm 1874 Primele doua cuprind numai chestium personale , a treia are
pe langa acestea, o lunga anahza critica a romanulua Mzhaiu Vereanu
de Iacob Negruzzi Se face o anabzb psihologica a personagulor (C L
LX, p 129-142)
SLAvIcI, I cdtre I Negruzzi, Trei scnson Viena 24 Mani, Hin-
ter-Bruhl, 2 Iume, Viena 3 Iube 1874, Despre boala lui i cateva obser-
vatil in legatura cu Satirele lui Iacob Negruzzi, publicate in C L 1874
(C L LXI*, p 126-130)
SLAVICI, I , cdtrit I Negruzzz Dona sermon Viena 18 lube i Hin-
ter-Bruhl 31 lulie 1874 In legaturd cu boala i, in ultima, sperante pentru
viltor (C L LXI*, p 461-465)
SLAVICI, I , Caracuda Junimel Telegrama in versun, trimisa de
I S din Sibiu hn N Gane, Iasi 8 versun Pe langa Slavici o semneaza
c5tiva colaboraton ai Tribunez F a (C L LIX, p 123)
Taman, Mihalu
MOBARIII, LECA, Pentru MA.= Tehman Zianstul Patnotismul,
anti-germanismul, anti-rutenismul lui Scrntorul (F Fr III*, p 65-70)
MOBARIU, LECA, 25 ant dela moartea luz Tehman Relatarea despre
comemorarea organizata cu acest prilej de societatea studenteasca Jit-
mime (Fs Pr, , III*, p 199-200)
Teodoreanu, Ionel
DARIE, ION, lonel Teodoreanu romanul adoles,,enlei Dacii I T
a pus in sexualitate axa romanului sau n'a facut-o decal fimdca se-
xualitatea e problema i cnza capitala a adolescentei" El a i reu,it in
aceasta incercare , Drumun", al doilea volum dm sena Medelenilor e
unic in aceasta privinta, in literatura romaneasca (Gn VII, p 229-231)
RALEA, MIHAIL, Ionel Teodoreanu Scrntorul cel mai reprezentativ
al epocei noastre Romanul lin este fresca unel vieti moldovenesti sub
un aspect, care pand acum lipsea in literatura noastra Mat este ecoul
timpulin i cea mai ideald imagine a varstei adolescente Stilul corespunde
perfect cuprinsului in noutatea i caracterul salt Obiectia ce i se poate
face e ca suferd par le dfaut de ses qualitds" (V R , XIX, vol LXXI)
Teodoreanu, lonel, Intre vdntun [vol III din La Medelent] Se
critica abuzul de imagim al autorului (U L , XLIV*, p io) DA-
V fDLSCLT, N
www.dacoromanica.ro
634 SCRIITORII ROMANI
Ureehe, Grigore
COSTACHESCU, MMAL Despre neanzul de boeri moldovem Ureche au
ocazia unor Szrz intr'un document dela Duca Vodd, din 1671, Sept 5 Doc
e slavonesc si se afla in posesia ha M C Comentandu-1, autorul urmareste
genealogia faniiliei Ureche, din care face parte si cromcarul Grigore Ureche
(C I IV*, Nr x, p 37-47)
Vailreseu, IeniiehhA
I[ORGA], N , Incd o bucatd a luz Ieneichzfd Vcicdrescu Autorul atn-
buie 1w I V versurde la sterna Muntemei din Catavasierul dela 1793
(R I XIV*, p 346)
Vlahutfi, Al
Dupd o pagind scrisci alta noud 0 scrisoare dela G Mormanu, in
care sAnt povestite multe amintin despre Al Vlahuta (Cs XI, p 20-2 I)
FOTI, ION, A lexandru Vlahufd N'a creat opere can raman A ai ut
insa un mare rol cultural (Pr L II, Nr 21, p 3-4)
GHERASIM, VASILE, Alexandru Vlahufel, poetul onestiteifiz Religiosi-
tatea poetului Evolutia lui dela pesimismul eminescian la criticism
11 ndignare, apoi la optimismul muncn i incredern in puterile proprn
in ultima etapa a fost influentat de Carlyle (J L XVII*, p 192-209)
Gorun, Ion, Al Vlahufd, omul ft opera Nu este un studiu, et o re-
pnvire asupra vietn lui VI , documentat cu extrase din opera Ito Re-
censie elogioasa (Tr LIX*, p 662-663) IT
Gorun, Ion, Al Vlahufd Recensie critica Gorun greseste, child
face pe VI maestru neintrecut al formei muzicale i sculpturale" De a-
semenea cAnd il face superior 1w Eminescu, in satirl Cartea este numal
nn inceput pentru o monografie asupra lui VlahutA (Pr L III*, Nr t,
p 23) LUSTRATOR
OPRISAN, I GR, Vlahufd, omul =Urn Vlahuta.planuia s traduca
Sf Scriptura pentru popor El avea multe insusin de bun crestm Au-
torul dovedeste aceasta cu amanunte din opera si vieata scrntorulm (R ,
X*, Nr 4, p 7-9)
TEODORESCII-B RAN ISTE TUDOR, Vlahufd nuveltst (Fragment de stu-
dm), in epoca romantica a prozel, Vlahuta a fost de un realism temperat,
and nuvele psihologice de frunte" Regretabil ca introduce, atr sfAr-
situl vietli, tendentiomsmul in scrienle lui (Pr L II, Nr 15, p 23-27)
TEODOREsctr-BRANISTE, TuDon, Al Vlahufd despre poene Se re-
produc fragmente din Vlahuta, din care se poate vedea c acesta cerea
dela poene, inainte de toate, sincentate (Pr L , I, Nr x6, p 18-19)
VALERIAN, I , De vorbd cu d G Tutoveanu AmAnunte despre ..Stefau
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 635
SINTAXA
DAGANIT, N , (Cu, de, in) totuluz tot z (cu, de, in) totulup tot Ex-
presia are la baza un inteles posesiv, fie cd /in este atnbut posesiv in totul
tut tot, sau ca 1 este dat pron pers aton in constructia posesiva totulu-i
lot La fel totulup tot= totulu-si tot" (R F II*, p 3o5-3o8)
Ebeling, Zur Bedeutungsentwicklung romantscher Partikeln ZR
Ph 47 644 ff A1ca cu sens negativ este ayi afirmativ, intrebumtat
I
SEMASIOLOGIE
SKOK, PLTAR, La terminologie chrtienne en slave L' iglase, les pretres
et les Addles Trecerea semantich a lui paganus dela intelesul de pagan"
la acela de murdane", necurateme", atat in hmba rom 0 alb cat 0
in limbile slave balcamce, s'a facut intr'o epoca, and Romanicu crestim,
mai civilizatl decat slavn pagam, ii considerau pe acestia ca. murdan
(R Et SI VII, p 196)
www.dacoromanica.ro
636 SCRIITORTI ROMANI
STILISTICA
Vaucher, Georges, Le langage afiectif et les jugements de valeur (90
p Pans Alcan, J925) Cap I i II valoarea afectiv a limbajulm i pro-
cedeele de expresie a sentimentelor celui ce vorbe5te (Min II, Nr i,
p 147-150) BANTA$ M
STUDII LITERARE
AGUIRICEAND, I , Teatrul in Ardeal Cdteva insemndri Amintin
despre teatrul satesc in Ardeal Apol despre reprezentatille cu trupe de
diletanti Romdmi din Ardeal au inteles i au mbit arta dramatich Ac-
ton diletanti s'au 0:sit destui , auton, mai de seamd, mciunul (C T C ,
IX, p 75-76)
ADERCA, F , Constantin Radovici A fost singurul artist dramatic
al teatruhu romanesc care putea reprezenta un tip de bdrbat in toath
puterea cuvAntulm" Dela moartea lui [1916] i pAng astazi n'am avut
un temperament similar (U L XLIV, p 526)
ADEROA, F , Anotimp tdrzzu Polemical cu D Tomescu in jurul Sal-
mnAtonsmului (Sb IV, p 93)
Cartojan, N , A lduta Romdneascd intdza revistd literard a Moldovei
(F -Fr II, 153-154) AL P
BACALOGLII, GEORGE, Teatrul romdnesc Privire sumar asupra des-
voltrn teatrului inceputunle Teatrele din Bucure*ti, Iasi, Cramva,
Ardeal (C T C , IX, p 63-67)
BADAuTA, AL , Glasse despre Roman Nu avem inch roman pentruch
literatura noastrd n'a ieit inch din faza hrich (Lin IX, p II-13)
BAICULESCU, GEORGE, Cdteva /zguri ale teatrului romdnesc Cu pri-
lejul comemorhru a 75 am dela maugurarea Teatruhu National dm Bu-
cureti autorul evoch figunle lui Vasile Alecsandn, B P Hasdeu, Cara-
giale, Delavrancea, AI Davila (C T C IX, p 59)
BEznEo1II, STEFAN, Remintscenfd antzcd in teatrul romdnesc Despre
Cattlina, tragedie originala in V acte, 1866, a hu Sava N Sonnescu 0
piesh inspirath din Duruy, Histoire des Romains, lipsith de once calitate
(C T C , IX, p 55)
BooDAN-D1ETICA, G , Din Bihorul lui Alexandru Roman (Litera-
ture dela 1854) Anahza Almanahului societaltu Irterare din Oradia-Mare
Zionle Bihorulm" Membru sometatii , pesimismul poeziei lor, , na.dejdile
lor intemeiate pe virtute i nationahsm Ideile pohtice, folclorul i limba
din Almanah Leghtunle cu literatura din Principate (C T C , VIII,
PP 46-48, 73-76)
BOGDAN-Dimoh, G , Teatrul roman N'avem inch traditia unui
teatru La inceput am reprezentat stremi, man i mici , apoi am fost pentru
un teatru nationalist, aid sh fie I literar (artistic) A venit apoi Cara-
pale cu reahsmul lui, cam grotesc De asemenea nu avem o traditie ac-
tonceasch Pentru a crea ambele traditu I a hteratuni dramatice I
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PEIZIODICELOR 637
www.dacoromanica.ro
638 STUDII LITERARE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PER IODIC ELOR 639
www.dacoromanica.ro
1;10 STUDII LITER ABE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR (Al
www.dacoromanica.ro
642 STUDII LITERARE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRA PI k PERIODICELOR 643
www.dacoromanica.ro
644 STUDII LITERARE
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR 645
www.dacoromanica.ro
NECROLOAGE
-I- Gustav Weigand
www.dacoromanica.ro
S PUSCARIU 647
www.dacoromanica.ro
648 NECROLOAGE
t Dr loslf Belulovici
Istroromann n'au noroc cu carturarn lor Luigi Belulovici, atins de
o board' necrutatoare, tanjeste intr'o cas de sanatate Andrei Glavina,
dascalul si apostolul ideu nationale, a murit in 1925, scurt timp dupa
ce izbuti sa deschida intiia scoa15. italo-romana Acum primesc stirea
cd si doctorul Giuseppe Belulovici s'a stins, in min. de 10 Februarie
1931, intr'un spital din Piume
Ca elev al liceului din Fiume, trimitea fratelui sail Luigi, inscris
la facultatea de htere din Viena, cea mai mare parte din textele pe
care le-am pubhcat in 1906 A urmat mai tar= medicina la Budapesta,
unde s'a imprietenit cu studentli ardelem
In cursul razbomlui trecu la Universitatea din Padova, abia astep-
tand ca sa se intoarca, ca medic si ca indrumtor in satul sat' patal 1)
De la rdzbom incoace, prin casa-i primitoare din Susnievita treceau
calatorn dacoromani ce-si vizitau fratu. indepartati
Reproduc din scrisoarea cumnatei sale, care-mi trimite trista veste
despre sfarsitul doctorului Iosif Belulovici, un scurt pasagm A rd-
mas vaduva, cu trel orfam Cand vor creste marl am vrea sa studieze
in Romania Aceasta era dormta tatalui lor i a ramas, in varsta de
76 de am, batranul lm tata, Giuseppe Belulovici, singurul Istroroman
care si-a dat copm la Universitati la invatatura si care acum isi pierde
si pe cel din urma fiu El rmane, aici in Plume, consulul" fara de-
cret al Istroromamlor, cam la el se indreapta, ca la un sfatuitor sigur,
connationaln sal Nurorei sale vaduve 1-a ordonat sa vorbeasca nu-
mai romaneste cu copal sail"
Celin trecut in alt lume ii vom 71ce un Pne-t Mc pemmtu lu
Istrile cask ai, cats ltubit Noi ren rug& Domnu neca-t pea:tele oproste, 6
S PUSCARIU
t Alexandra Davila
www.dacoromanica.ro
ION BREAZU 640
www.dacoromanica.ro
650 NECROLOAGE
Din aceste don opere i din allele mai marunte (publicate impreuna
in Dtn torsul zzlelor, 2 vol de opere complete, Bucuresti, Ed Oltenia)
Davila apare un traditionalist smcer, intemeiat pe o adanca cunoastere
a trecutulm si a obicemnlor poporulm roman, un monarhist lummat,
hramt de pilda, atat de elocventa, a Regehu Carol, la a arm curte era
un intim i un cald apdrator al dreptatu Pnn ce calitati putea el sa
dovedeasca mai bine contopirea desavarsita cu taro, romaneasca ?
Dela 1905 pana la 1908 si dela 1911-1913 a ocupat Davila postul
de director al Teatrului National din Bucuresti cu o pncepere i un
devotament, care a insemnat o epoca noua in desvoltarea lntiei noastre
scene
Pasiunea liu pentru teatru a dovedit-o Ms.& Inuit mai e locvent, in
19o8, and a intemeiat compama clramatica de la Teatrul Modern, prima
incercare de acest fel la noi, intreprindere de un succes rasunator, datonta
pricepeni conducatorului ei
91 pasiunea aceasta atat de rail la noi pentru care Davila martu-
nseste undeva c si-a rismit mostemrea pannteasca cate sue de aur
n'ar mai fi scns in istona teatrului loinnesc daca n'ar fi vex:tit, in 1915,
fatalul atentat ?
ION BREAZU
t Mihail Gapar
Mihail Gaspar s'a nascut in Gat= (jud Timis), in anul 188i Studule
secundare i le-a facut la liceul din Bents, cele supenoare la Teologm din
Caransebes si la Umversitatea dm Cernauti A ocupat catva tunp postul
de &awn al Episcopiei din Caransebes, iar mai tarziu, pe cel de protopop
al Borsei (Banat), functie in care il surprinde moartea, in floarea varstei,
la 27 Nov 1929 Viata sba pus-o in slujba altarului i a scrisului Preotul
mai era si un spnnten manuitor al condemlui i un bun orator A facut p
nanstica, conduce:lid, sau mm bine zis scrund aproape in intregime, narul
Drum nou ce aparea la Borsa
Partea cea mai frumoasa a canerei de scrntor a panntelui Gaspar
e intre 1908 si 1911 Atunci au aparut romanele i nuvelele lin istonce,
cu subiecte din epoca liii Stefan cel Mare (Dm vraja trecutuluz, Fata dui
Oand, Dtn vremurz de mdrtre, etc ), citite cu placere de samantonsti
si mai ales de tmenme
De Stefan cel Mare, Mihail Gaspar a fost cucent, probabil, la Cer-
nautt Bucovina e piing de glonoasele marturn ale dommei lin In pa-
mantul ei se odihnesc osemmtele marelm Voevod Langit mormantul dela
Putna, Banateanul se va fi Infiorat i va ft facut legarnfint sa invie faptele
marete ale celm Ingropat acolo
De altfel santem intr'o epoca, &and umbra lin Stefan cel Mare M-
ale unasa peste pamantul romanesc in 1904 s'a serbat, la Putna, la
Suceava, la Iasi, patru sute de am de la moartea glonosulm Domn Re-
vistele i narele vremn sant pline de acest evemment Seimdndtorul in
deosebi, Ii cultiva cu starunita mare insufletrtorul acestei reviste, N
lorga, scnsese al sau .5tefan cel Mare, in care voevodul Moldovei lua
proportii legendare, i pe care Mihail Gaspar 1-a citit cu immune
Mihail Gaspar este un samanatonst, i anume din ramura mai sub-
tined a acestm curent, care a cultivat subiectele istonce
Daca literatura semanatonsta, cu subiecte din vieata de la tara avea
o nota reahsta uneon cluar natura1ist6 literatura istonca e nu-
mai romantica M Gaspar nu impinge romantismul situ pang la un
linsm labArtat ;a la melodrama, atat de frecventa in acest gen El e un
www.dacoromanica.ro
ION BREAZU 651
t Teodor il Sperantia
1' D Sperantia s'a nescut pentru hteratura in zodia Contemporanulut
Alaturea de Ion Neclejde i Const Mile, Sperantia face parte din re-
dactia acestei leviste, spnjimnd-o cu colaborarea sa pane in anul al
VI-lea de apanne
La Contemporanul se facea i =he vulganzare a stnntelor ,5tiinta
a fost idolul acestor marxisti , in credmta lor umamtansta et s'au tru-
cht s o raspandeasce in mase i s o fac mbite de acestea Ion Na-
dejde, fruntasul curentulm, a fost, toata viata, un vulganzator
Insusirea aceasta poate fi urmanta in toata activitatea but T D Spe-
rantia Chiar dace, n'a avut curajul se mtre in atatea domenu ca lon
Nadejde, el a abordat destul de =lite pentru a fame/ilea toata vieata
un diletant
Colaborarea dela Contemporanul, Sperantia sva inceput-o cu o flU ele
din vieata oraseneasca Alturea de aceasta scnere in proza pubhc insa,
regulat anecdote populate" in versuri Pan la sfarsitul vietu Sperantia
ramane credincios acestin gen anecdonc-satinc, devenind o celebntate"
a hit Mai tarziu, in Revista Noud, face el un portret elogios lin Anton
Pann, o alt celebntate a genulm Sperantia nu o martunseste, dar se poate
usor citi pnntre randun, ca se socoteste un urmas al sfatosulm autor
al 1w Nastratin Hogea Inteadevar Speranna a avut usurinta de-a I er-
sifica a acelma, fare' se.' alba' insa, mmodate, onginalitatea lui
Cele mai bune anecdote Speranna le-a dat la inceputul canern lui
literate Mai tarzni, fundca anecdotele se cereau, a devemt un fel de
mesenas al genuhu
La Contemporanul Speranna n'a dat inse numai nuvele si anecdote,
sl povesti in proza El se dovedea de atunci un mbitor al produselor
literate ale poporulm, pe care ii placea s le culeaga uneon chiar dm
gura but B P Hasdeu lb gaseste deci mdicat s face parte din redactm
Revistez Not, care apare la 1888 n pagmile elegantei reviste, care a
lansat pe Delavrancea i Vlahuta., Speranna a contmuat cu anecdotele"
sale , a mai dat apoi cateva portrete literate pe can le scoate mat tarztu
intr'o brosure a Bibliotecii pentru ton"
Alaturea de anecdote si povesti Speranna a dat i numeroase cer-
ceten de hteratura pcpular i texte El se socotea un specialist al fol-
clorulm, n'a putut se fie insl cleat un diletant Cea mat importante
www.dacoromanica.ro
062 NECROLOAGE
www.dacoromanica.ro
$T PA$C ts 653
t Ion (Arun
Ion Gorun, cu numele adevarat Alexandru Hodos e nAscut in Muntii
Apusem dinteo familie care a dat o sene de luptatort si. de scinton
de seama.
Si-a facut studide la Brasov A trecut apoi la Bucuresti, unde si-a
inceput activitatea pubhcistica, scriind la unele din cele mai de seama
reviate ale timpultu, cum a fost de pilda PAntana Blanduziei" al caret
www.dacoromanica.ro
(154 NECROLOAGE
.1-Ion Nadeple
(1854-1929)
www.dacoromanica.ro
$T PASCA 655
in buerete s'a pus in slujba ideologiei soclaliste fund unul din inte-
meietorn acestui curent la not CAldura cu care prezenta el problema so-
mallsmulau, leahtatea pe care o depunea in articolele de polenued politick
1-au astigat multi partizam inflacarati printre intelectualn de la noi
In publicistic6, Nadejde s'a remarcat prm articole de popularizate
stnntlfica, de polemick de critica a manualelor didactice, prm studule
de filologie i folclor, pubhcate In revista Contemporanul" (in fruntea
caruia a stet de la 188i pa'n'a la 1899) CitAin dm studule sale filologice
Din ce veac set lie grazul din manuscrisul de la Voronet? (in Contempo-
ranul", Ill, p 132 4 u ), Teorza luz Roesler (in Cont " IV, p 108 s u ),
0 chestze de limbd literard (Cont ", VII, p 336, 5 u ), Grantatica linzbez
romdne (last, 1884), 1 storm limbez z literaturn romdne (la*, 1887) si in
deosebi Dicitonarul latin-romdn, aparut pana acuma dupa cat stun
in 5ase echtn, si care e, fare: indoiala% unul dm cele mat bune aparute la not
Nu sant lipsite de valoare mci monografnle istorice ale hit I N ca
telczn cel Mare (1az, 1883), i cele de drept si de istoria drep-
tizata Ito
tului romnesc precum 1)24 drettul vechzu romdnesc (Bucuresti, 28981,
Ortginea dreptuluz consuetudznar roman (Bucuresti two) s a
Una din notele caractenstice pe care I N le-a dovedit In ennul act-
vitatit sale naristice sau publicistice este aceea de polemist in lupta
pentru stabihrea realg a valordor i pentru purificarea moravunlor societatit
romnesti a fast adesea atacat vehement si si-a castigat dumam multi
.5TEFAN PA*CA
www.dacoromanica.ro
RAPORT ANUAL
I Sedintele
Dela i Ianuarie 1929 pana la 31 Decembrfe 1930 s'au mut, la Muzeu
Limbei Romane, M-trti intre orele 5-8, in total, 34 de sedinte
Alaturi de xnebrn mentionati in lista comumcarilor, au mat luat parte
la sedmte i duscutn J Auger, Bledy, Dr V Bologa, I Breazu, I
Chmezu, Dragos, A Favero, I Gherghel, P Grimm, H Jaquier, 1 Lupas,
I. Manoilescu, I Mu1ea, T Naum, P Nisca, S Popa, D Prodan, M
Puscarm, M Ruffim, M Valkhoff
II Legaturi 5tuntiflee eu strematatea
La Dacoromania" colaboreaza de astadata Leo Spit ze r p
Pet ar Skok In 1929, J V en dr yes a vizitat Muzeul, s'a interesat
de organizatia 1w i, luand parte la o sedinta, a vorbit Despre etimo-
logie" Ca invitat al institutului nostru, K J ab erg ne-a dat pretioase
indrumari i sfaturi cu privire la Atlasul linguistic, tmand dou conferinte
despre Atlasul elveto-italian i luand parte la o anchet de probk in
comuna Feleac In 1930 am avut ca oaspeti pe W Meyer Lubk e,
care a tinut o conferinta in 13 si a doua in 17 Mani Cu ocazia serbarilor
Jubilare, la care a fost proclamat doctor de onoare al Universitatn Re-
gale Ferdinand I", Matt eo Bartell a vorbit la Muzeu despre
Inovatrum fonetice rdspandite in Dacia"
Dir ect or ul Muzeului a fost invitat s ia parte ca expert
la cele dou reumum pentru pregatirea unei bibhografn de linguistics
romanick tinute la Paris, primind insarcinarea sa formeze la Cluj centru
national pentru bibliografia limbei romane G Giugle a a stabilit le
gaturi stnntifice cu Spama in calatoria de studii intreprinsi in 1930
Patru tineri invatatt stremi, doi Germani (Dr Fr Kr o tn e i Dr A
Kuen), un Ungur (L Treml) i un Olandez C M Va lkh of f) au lucrat
timp mat indelungat la M L R spre a se perfectiona in studiul limbei
romane
III Comuniefirl
www.dacoromanica.ro
RAPORT AM:JAL 657
vorbe &del", postverbal din mum (zr XI 30) Repetarea ideilor in des-
cantece (5 III 29) Fonologie 1-i > 1-1 nustret < mixticius, misca <*mic-
mare (21 I 30)
Kisch G Toponimice romanesi Magarem, Gainar, Dorolea, Dre-
dat, Gherla, Girolt, Iglnu, Maier , sase5ti Spon, Pranz, lialank Cu-
vmte latine in gotica lm Wulfila Etimologia lui canon ( < germ )
-
L a ce a C Rectificari in legatura cu primul calendar romanesc
Hiperurbanisme Etimologn ma, tick (II III 30), idita (17 1V 30),
orate (II XI 30)
Marinescu C Etimologn Mongolia (15 I 29), vasca (19 II
29) Cuvinte rare (19 II 29)
P anal t escu E La Romann din Istria (18 11 30)
Pasca St Tradttie antroponomasticd in Sardinia (ro XII 29'
Nome de fanuhe in Sardima in sec XIXlIl (4 II 30) Etimologn
v -rom kerb , Burn, Burea Inovatn de nume de botei in Tara-Fagara-
5illtu. in ec XVIII (25 XI 30)
E Pet r o ci Etimologn de slava sumedeme, bistrita (12 II_
29) Ancheta dela Barghu (28 I 1930) , de la Saliste (ri II 1930) ,
de la Polo Petrn (25 II 1930) Covinte romanesti de origine ungarl,
nitrate in grand din Banat prin filiatle sfirbeascl (ii 11] 1930)
Deco,ohamiu VI 42
www.dacoromanica.ro
0,58 12APORT ANUAL
IV Diblioteea
Biblioteca Muzeulul Limbei Ramlne a avut, la 31 Decembne 1930,
5922 opere in 9173 volume Dela. 31 Decembne 1928 liana la 31 De-
cembne 1930 biblioteca s'a spoilt cu 663 opere in 2037 volume, reparti-
7ate clupa cmn urmea7a
A (=.. Analele Academiet Romane) 8 opere 67 volume
C (-= Calendare) . 17 ,, 38
D (.= Dictionare) r8 , 43
Pg 1111310900 gener i lmguistical 113 120
Fr ( Filologia i 1st lit romAna) 299 209
I (= Istone, etnografie i geografie) _ 85 115
L Literatura romana dela 1800 inc ) -9i ,, io3
P (,-- Lit popular& si folclor) 36 40
R ( = Reviste) 67 9 270
V ( = LiteraturA rornAna veche) 29 30
Total 663 opere 1037 volume
Colectia hartilor a ajuns la iii bucAti Colectia manuscnselor, neca-
talogate inck s'a imbogAtit i ea in acest rastimp
Toate cArnle sant catalogate intr'un registru general, dupa materu,
intr'un catalog de fise, dupl. alfabet
Donatium s'au prima Academia Romana 59 volume , Legatul Bo-
grea" 396 vol , Teodor Balan i vol , I Chinezu i vol ; Directiunea Li-
ceului din Satu-Lung 19 vol , C Economu i vol , A Filimon i vol ,
www.dacoromanica.ro
RAPCIRT ,ANIJAL vatt
Ps, Gyalm i vol Inst de Studu Clasice, Cluj 2 VO1 , I Mus lea 6 Not ,
,
V Personalul
'La 31 Dec 1930 Dzrector Sextil Puss' arm 1ersonalul remunerat
Stefan Pasca, aszstent , Lia Manoilescu-Thiscariu, aszsteng Maria *Pus-
, corm preparatoare , Gheorghe Serbu secrets, RadU Paul, custode-bzbho-
locos , Lucia Papp, practicantei , Dimitrie Mama, practzcant , Mihail Vonsza,
laborant
VI PublleaOuni
De bpsa unel dotatmm anuale suficiente, Muzeul Limber Romane
s fost silit i de data aceasta sa arnaie tiparirea Dacoromanier" I o-
lumul al VI-lea apare sl el pe doi am (1929-193o)
In Biblioteca Dacoromamei" e in curs de tiparire lucrarta 'ContI,zuita
della comunzta iurah de G D Serra
www.dacoromanica.ro
660 RAPORT AliTJAL
www.dacoromanica.ro
B APORT ANUL 661
17Apsa-de-jos, Cehoslovacia
LB Mureenn-BargAulm, jud Was 5iid
z9 Parana-Ile, jud Nals'aud
zo teut, jud Nasaud
21 Sibuu (MAierem), jud Sibuu
22 BOlta, jud &bull
23 Acilm, jud &lulu
14 Rhu, jud Alba
25 Bna, jud TArna. Almei
26 Lapusul-romanesc, jud Some
27 Bermta, jud Satu-mare
28 Flma-de-sus, jud Satu-mare
29 Asuajul-de-sus, jud Slaj
30 Valea Vinulm, jud Satu-mare
31 Doba, jud Satu-mare
32 Cunneen, jud Bihor
33 ,5imandu1-de-sus, jud Arad
34 Nojorid, jud Bihor
35 Supurul de jos, jud Sdlaj
36 Piscolt, jud Salaj
37 Bucium, jud Salaj
38 Certeje, jud Turda
39 Feleac, jud Cluj
40 Berbesti, jud Maramure
41 Mom, jud Cluj
Avratn-Iancu, jud Turda
43 Someul-cald, jud Cluj
44 alit (Rodna-ncua), jud NAsAucl
45 Romuli (Strmba), jud NasA.ud
46 Vetel, jud Hunedoara
47 Hunedoara-Zlasti, jud Hunedoara
48 P11/, jud Hunedoara
49 Giastie, jud Hunedoara
Emil Petrorict a cercetat urmAtoarele sate
Borsa, jud Maramures
2 Becleau, jud Some
3 Bom-mare, jud Some
4 Bocsa, jud Sala]
5 Negresti, jud Satu-mare
6, Barsana, jud Maramure
7 Prundul Bargului, jud Na'slud
8 Selnmihaml-Almasului, jud Cluj
9 ChizatiM, jud Timi-Torontal
lo Ghilad, jud Timis-Torontal
2I Mcftinul-mic, jud Slaj
12 Grosi, jud Satu-mare
13 Slinnicolaul-romn, jud Bilior
www.dacoromanica.ro
662 IIA_PORT ANUAL
bonct122.
5 Arhiva de Folcior
in 1930 a luat Banta* Arhiva de Folclor a Academiei Romane, subt
conducerea lui Ion Mu5lea AceastI Arinv5., care va aduna mate-
rial folclonc i va pubhca un buletin anual, este atasat Muzeului
Limbei Ronahne, al cdrui director supraveghla75, din insdrcinarea Aca-
demiei, lucrdrile ei
La cel dintni chestionar trimis de I Muslea au inceput sh vinh r6,,-
prinsuri ptetioase Arluva 'a imbog5tit 5i cu chteva colectn bogan.
de literatuni populara
www.dacoromanica.ro
RECENSII C63
2 Publicalu
ntrate
Budgetul pe 1929 89 100 Lei
Budgetul pe 1930 79 200 ,
Ajutor de la Banca Nationald 30 000 ,
Subventie de la Ministerul Artelor in 1930 , 20 000 ,
Subventie de la Directia Culturn Poporulut pe 1930 130 000
Donatn Banca Aurora", 1Tds'Aud 2000
Banca Albina", Sibiu 900
Prof V Jaberg, Berna 2000
Lta Manoilescu, Cluj 15 854 9
Diverse 7 866
Din vnzarea publicatitlor ') 102 840
Dobkin 14 278
Total 492 038 Let
evlte
Achitarea datormi pentru Dacoroinama V 58 402 Let
Chestionare i premit la raspunsunle obtmute 52 740 ).
o paite din tiparul Dacoromaniet VI 56 800
o parte dm tiparul Bibliotecn Dacoromaniet" 22 400 ,
290 342 Let
Gestiunea financiarg la capitolul Publicatn" pentru nistimpul de la
I laituane 2929 Italia la 31 Decemvre 1930, se inchete cu un excedent de let
301 697, necesan pentru acopenrea cheltmehlor cu tipdrirea volumulut
de fatii al Dacoromanlei si al Bibliotecti Dacorornamet
www.dacoromanica.ro
INDICE
COMPUS DUPA INDICATIILE AUTORILOR DE
DUMITRU MA CREA
a. MATERII
abstract (verbal) 230
accent 257, 367 (de intensitate) 404, (sclmnbat) 252, 258
acomodare 473, 474
acord 226, (hps6 de a ) 469
actualtzare (a mijloacelor de exprimare) 488
acuzativ 549, 635 (2)
adaptare (de rostire) 523
adyectiv (verbal) 230
a/ea 491, 496
aferezd 473
alontzal e 647
aglutinare 534
Albanen (in Ardeal) 559
allegro 512
alterare (de inteles) 451
alternantd 400, 401 402, 403 (intre a - e) 224, (intre e, a - a) 222, (intre
k' - C.) 236
amestec (al limbilor) 590
analazd 217, 218 (4), 220, (gramaticala) 496, (gre*ita) 225, 226 (2), 534,
(smtactica) 254
analogic 223, 224, 226, 230, 231, 233, 234, 238, 403, 450, 495, 54.
anchetd 647, 657, 658 (definitiv5.) 659, 66o, (prm yorte) 66o ,662(puncte
de anchetat) 513
anchetator 512 8 u 514
antroponomasticd 448, 454, 455, 477
aorist 574 (2)
apostrofare (direct5.) 492
apoztfiune 501
aproptere (etnnologica) 317
arhatsm, arhatzare 488, 517
4rmean 601
Aronidni 545, 593, 597, 598, 599, Goo, 646
articol 259, 493, (antepus) 574 (2) (dernonstratiN) 574
articulare 476, (a pronumelm demonstrativ) 469
www.dacoromanica.ro
INDICE 665
www.dacoromanica.ro
6 66 INDICE
www.dacoromanica.ro
1NDICE 667
www.dacoromanica.ro
668 INDICE
www.dacoromanica.ro
INDICE 569
- onomasttcd 448, 476, -.525 u 591, 647, 657, 658, 659, (traditional:i) 449
onomatopee 320
ordine (de simultaneitate) 415, 416, (de succesiune) 415, 416
orignialitate (a Umbel literare) 490
ortgine (a Umbel) 590, (a neamulm nostru CeItli ca element conptutiv)
652
ortogralie 490, 556, 593, (foneticl) 428
palataltzare (a labialelor) 396, 411 s u 468, 514
parataxd 50r
particspzu (prezent aromfin) 656
personificare 455
pleonasm 502
plural 510, (in -1) 229, (ill un) 574, (de forma lezison, boison) 230,
(de forma parti, cart!) 409, (de forma frAtAm) 229, (cuvinte unguresti
prpiate in forma, de plural) 300, (dern are a pluralului) 230
pluralta tantum 231, 233, (inlocint prin singular) 533
poezte (poporanS) 639
pawn:ea 559
polilogie 500
poltsenue 328, 489
poporanism 49, 639, 644
poporamst 644
porecld 477, (de formatie recentl) 457
postverbal 219, 470, 533, 657
Pozifte (inoale) 224, 225
predicat 491
prefix (a -) 255, (im -) 220, (In -) 220
preocupare (lingmsticfi) 516
prepozifie (a+ acuzativul in sens final) 255
prezent (conjunctiv) 574
protectare (a obicinumtelor de rostire in cele auzite) 516
pronume 574, (all) 548, (de reyerentS) 469, (determinatiy) 574, (de iden-
titate) 574, (personal) 574, 635, (reflexly) 635
propagare 312
proponfze (necompletS) 497, (elipticS) 496
protezd (a hu a -) 244, 473, (a lui h -) 458
pseudosufix 227
punct (de anchetat) 513
puntate (a hmbei) 490
rdckicind 217 (3)
raport (evolutiv) 223, (static) 223, (raporturi albano-romne) 558
(raportun romano-slave) 520 s u
rdspuns 512 s u
recensdnuint linguistic 519
reconstruire, reconstruclie 534, 260, (reccnstructli din lunbile romamce) 260
reduplicare (incompletS) 320
reflextv 335, 469
reflexte 386
refractar (caz) 234, 235
regrestune (fals5.) 345
reguld (gramaticalS) 216
repulstune (impotriva cuvintelor de oriole rnagluarS) 507
rezervd (lexicalfi) 512
roman 636, 642, 643, (romfinesc) 644
nornlint 557, (Apusem) 520, (din Istria) 595 (2), (de pe coasta nalma-
tiel) 598, (de dincolc de DunAre) 657, (din Albania) 594, 596, (2) 597, (din
www.dacoromanica.ro
INTOCE
Jugoslavia) 594, 597, 598 (2), 599 (2), (din Macedonia) 599, (din Bulgaria)
594 (2), 595, 598 (2), (din Cadri later) 597, (din Carpatil nordici) 522, (din
Maramures) 598, (din Celioslovacia) 600, (din Moravia) 595, (din Panonia)
657, (din T:craina) 597, (3), 599, (chn Ungana) 599, (rutenuatl) 600, (s5.-
uniati) 412, 598
romantsm (balcainc) 596
Jostirt (coexistente) 222
rotaczsm 393, 396, 419, 486, 554, 355, 556
sdmdmitore CM 491, 676, 627, 639
sdnidndlonst 644
sdrbis e (in Banat) 346
schtmbco e (de nume de localititi) 431 s u (de gen un mijloc derivativ)
333
sonzantem 21 I .)
semanticd 450, 414, (poetica) 488
set:tan/ism (arunca -94 avortal 297, (arunca -14 da) 298, (a se arunca
-0- a se grab!) 298, (a se lua de gt -94 a se incrdAsi) 319, (bt
turm manatil cu o b5t5,, subt o bad) 264, (bufnita -0- beat, prost) 307,
(carpa -14 femeie cu purtare rea) 281, (castiga insela) 331, (castig
uzur5.) 331, (cercei -44 ciorchtn) 311, (cercel -34 atdrndturd) 312,
(gaur5 -14 gura') 273, (pAgan -96 necurat) 635, (par5si arunca) 298
(rail -in multnne) 548, (sfarcul tatei -44 Art bot, gurguru) 321, (slAln
- 44 amana int5r7m) 250
semaszolngze 635
semn (diacritic) 515, (grafic echivoc) 515
sans (echiN OC) 489, (linguistic) 490, (unic) 489
selabd 216
silabiszre 216
siminoth (romano-slavg) 520 522
sembohsm (fonetic) 449, 451
sinzetne (gratnatical) 239
szmf (analitic) 216, (etimologic) 218, 225, 241, 243, (gramatical) 215,
218, 227, 234, 240, 241 (2), (,11 111111)01) 500, (linguistic) 494, 501, (pentru
dialect) 514, (ritmic) 216
sincabd (a hu -1 -) 435, 473, (a liii - u ton) 259
szncronzsm 223, 514
sinecdocci 469
stn, mar 233, 496, (reconstruit din phiral) 264, 269, 272, 310
sinharmonze 227
stnon in; 273, (napfirli lepAda) 297, (sinornine sintactice) 495
MOMMIC 510
sintagmd 494 500
stnta c` 56 ), It'll
soztezd 218
sistem (fonetic) 211, 485, 515, 658, (fonologic) 211, 485, 658, (impreslo-
ins0 515, (lexical) 485, (linguistic) 486, (morfologic) 212, 485, (scheniatiiant1
:in 5 u , (sincroinc) 223, (sintactic) 485
Slavi (contactul cu ei) 322
sonorzzal e 234, 473
spirantzzare 234
static 500
sla (dominant) 487, (hi rese) 498
Stilistlal 636
strciromdna 1131 u
Strdrorndnz 523
stiatzlicaie (sociala) 412
www.dacoromanica.ro
INDICE 671,
sulzx 216, 218, 219, (cu functiunea unul instrument graniatical) 307,
imotional) 530, (substituire de s ) 241 (schimb de s ) 260, 264, 265, 2,96,
302, 457 , sufixe albane7e . -u5. 326 , - italiene -11CC10 241 , - latmesti .
-ando 232, -atonus 232, -atura 232, -ellus, 312, -estus 325, -etum,. 326,
-eus 325, -Ia 326, -linen 237, -ma 310, -111115 310, 332, -10 210, -Aus
332, -111M 320, 321, 326, -MS 325, -tus 325, -ucia 320, -11C111111 320,
-ulus 310, -uscellus 326, -usceum 326, -usciolum 326, -usculus 326, -ustellus
327, -usticius 327, -ustiolus 325, -Usti= 325, 326, -ustius 325, -ustus 325,
-utia 320, -utium 320 - romfine5ti__ -a 531, -ache 476, -ala 232, -ame
237, -an 220, 232, 259, 307, -ame 232, -Anos 226, -ar 220, 534, -Ane 309,
-5r1A 306, 309, -a5 241, -use& 232, -at 57o, -Atur5. 219, -Au 260, 332, -av 332,
-earl 232, -ean 220, 231, 232, 534, 535, 536, -easA 476, 527, -ef 247, -el
241, -emAnt 227, -ewe 232, -er 220, -esc 456, 527, -escu 543, -eturii 219,
ez 468, -la 325, 321, -1C 260, -lea 528, -le 308, -ina'ant 227, -1111e 237, -111a
309, 310, -10r 230, -I 308, -Ism 241, -Itllli. 219, -111 308, 528, -117 308, .-115.
226, -Ille 247, 248, 249, -owe 476, -om 218, 219, 315, -0s 226, 460, -0 282,
-o5ie 240, -ova 477, -5ag 302, -tone 240, -ul 250, 520 5 u , 524, 658, -ul
446, -ume 234, -ur 281, -urA 28r, -us 325, 326, 327, 443, 658, -up 445.
u5or 325, 327, 658, -u5te1 327, -u5tet 327, -ut 320, -utin ',.9 - slave .
hail 3oi, -Ate 310, -uA 326, uAa. 326, -u.S.ka 326 - trace -isk 543, -ns 525
sunet (de tranzitie) 353, (parazitat) 353
superlatzu 366
supranume 450
suprapunen (lexicale) 566
tabu 455. 530
talent (pentru hmbA) 235, 511
tautologic 502
teatru 563, 564, 638, 640, 641, 642, 643, (romnesc) 636 (6), (sAtesc) 652
tempo 514
tendinki (nivelatoare a hmbei literate) 516, (tendintele fundamentale
in evolutia limbilor) 485
terapeuticd (verbalA) 4V7
ierminologie (retoricA) 461, (specialA) 51!, (technicA) 511
text 511, (rotacy aril) 397 (3)
te,am (lexical oblectiv 51 activ) 512
Plitari 599
ttpologic 485, s u
ton 408, (inAltimea tonului) 396
toponimic (nume locale la plural, 348
topommie 591, 658,
toponomast 6oi
toponomastica 528, 647
Traci 559
tracic 647
tradifte (ortograficA) 398, 399
traducen 644
t/anscriere (foneticA) 515 $ u
iranshumangi 465
translafie 450
transhterattune 419
transparentd (foneticAl 451
transpunere (in dialect) 5io
www.dacoromanica.ro
(572 INDICE
I rocas s 597
trunehert (de frazA) 496
tulptnd 216, 217, 218, 219, 232, (alteratA) 228, 230, (iotamata) 230,
(a pluralului) 230, 231, (scurtatA) 226, 535, (tulpin5,-tip) 233
ungunsme 520, 522 (mtrate, pnn filler& sarbeascA) 368
verb (defectiv) 391, (lotacizat) 474, (verbe in -ire din ungure5te) 250
vntos 658, (cu vadere) 387 5 u , (penfrastic cu un verb care insem-
neazA a merge, a umbla) 392,..(format cu infinitivul lung) 469
vocals:I (accentuatA) 396, (neaccentuatA) 396, (5opt1ta) 369, 647, 658
7,ocahcm a > A 222, 224 (2), 228, 229 (2), 409, A > A 574, a > a 523,
548, a- > a 342, 410, 556, A > a 523, 'b > A. 520, a + a > a 420, 421,
a > ai 413, a > al 233, 412, a > e 224, 240, A > e 224, a > o (dupa la-
biall) 390, A > 0 549, A > 0 314, an > An 520, au > a 236, au > A 236,
-111 > - en 264, e > a 223, 251, e < A 222, 223, 224, 259, 295, 395,
420, 468, e > ea 222, 224, e (neaccentuatI > I 403, e > ie 414, e > o
311, ea > a 222, 224, 232, 294 414, ea > e 222, 224, 398 5 u , -1 > 271,
1 < i 549, ie > ia 224, 1 > U 311, 111 > 1 535, srb Ja - > a 246, 0 > A
248, 0 > e 311, 0 > Oa 241, 0 > U 223, 238, 291, 292, 300, oa > a 390,
549, 0a > 0 390, 11 ' > 310,- U > - 408, U > e 548, u > 1 310, u > co
239, u - ' < o 314, u final (mentinerea lul) 468, m < 1 573, un < An 547
swans, 234, 474, 492
vorbtre alerts est 511
h. Autorl 51 Mud
Aaron P1 563, 602, 607 , Academia RomAnA 565 (2), 567, 568,593
560, Acatist (Blaj 1763) 380 , Acilms N 617 , Adam I 602 , Adam 51
: 7 a 630, 631 , Adamescu Gh 539, 543, 559, 6o3, 618 (2) , Adelsberger,
1.N
M 66o , Aderca P 559 (2), 61o, 612, 616, 630, 636 , AdevArul Literar
654 , A fost odatl 651 , AgArbicianu I 559, 574, 576, 582 (2), 590, 601,
622, 632, 636, 644 (2) , Aim-Martin 6o6 , AlAuta RomAneascA 636, 637 (3) ,
Alb 51 Negru 654 , Alecsandri V 528, 552, 561, 571, 574, 597, 603 u
612, 618, 628, 642, 645 (2) , Ale mArn 51 rubirn valun 653 ,Alexandrescu
Gr 561, 602 5 u 645 , Alexandria 591, 640, 641 , Alexia G 262, 549,
600 , Alfoldi 483 , Allard C 600 , Amaldi, M E 6o1 , Amintin 614 , Am-
polanu, M 601, 644 , Anacreon 6o8 , Andrele5escu I 586 (4) , Anghel D
605, 624, 645 , Ant11010ghlOn (Bucure5ti 1777) 384 , Anuarele" hu Wet-
gaud 646 , Apostol (Buzeu 1743) 378, (Ia51 1756) 380 , Apostol, Dr 0
549, 658 , Arbore, Al P 586, 596 (2), 607, 610 , Arghir 51 Anadam 641 ,
Arhiva 540 , Arhiva de Folclor 662 ; Arhondologia Muntemei la 1822-1828,
569 , Ancescu, C 640 , Anon, D C 578 , Armeanca E 6o6 , Aron, P
P 381 , Aron V 640 , Asachi Gh 463 5 u 605, 645, Asaclu J. 642 ,
Asberth 263 , Ascoli 515, 646 , Astra 656 , Auerbach Max 251 , Auger Y
658 , A\ raam, Arhidiaeonul 374 , Axente, I 551
Bacalba5a C 617 , Bacaloglu G 590, 591, 636 , BAcilA, I C 568 12) ,
Bacmeister E 647 , BAdArAu D 540 , BAdAutA A 582, 583, 589 (2), 607,
6o8, 614, 621, 624 (2), 627, 631, 636 , Badmo, Marco P 348 , Baicu C
612 , Baiculescu G 571 (3), 576, 586, 589, 616 (2), 636, 637 , Baidaff I,
568 , Mira I 559 (3), 560 (i0), 565, 578 , Balamace H 596 , Man D
538 , BAlan St 594 (2) , BAlan T 658 , Balars-550 , BAlcescu N 561, 575,
605 5 u 644 , Balkan-Archiv 540 (3), 543, 646 , Balmu5 *C I 616 Ba-
lotA A 554 (4) , Balzac 611, 613 , BAnescu N 576 , Bantaq M 636 , Banu
C 616 , BAnulescu G 564 Barac, 1 6o6 , Barbu N 623 , BArbulescu Ihe
344 (2), 350 (2) 637 , Barcianu 339 , Bantm Gh 528, 563, 606 u.HAr-
leanu Gh 659 , Barnutm Sim 563, 578, 604, 607 , Baronzi George 607 ,
Bart J 576, 594 , Bartoli M 389, 407, 540, 545 (2N, 658 , Bassarabescu 1
www.dacoromanica.ro
I NM OE 673
www.dacoromanica.ro
674 INDICE
jocaru V 660 , Colan I 6ob (3), 629 , Colan N 540 , Cohn]. G 48' , ColA
lirn V 644 , Coman P 522 , Conachi 638 , Conea I 6 43 , Consmschi 643
Constantinescu Al 540 , Constantmescu P 583, 589, 608, 622, 623, 627
630, 631, 634 (2), 638 (4) , Contas 570 , Contemporanul 651, 657 , Conu
Leoruda fata cu reacpunea 610 , Convorbiri Literare 576, 578 4 u 584,
616, 629 , Coresi 397, 563, 612, 643, 644 , Cornell I 565 , Coronensis N
S 624 , Cosbuc G 472, 551, 582 s u 602, 612, 613, 642, 645 Cosnita. ,
R 659 , Costachescu M 634 , Costal L 544, 550, 551, 552 (3), 565, 588 ,
Costin M 613 u 639, 643 , Costm N 613 u , Craciun I 538 z.Cr5.
ciuneanu G 578 , Cramic N 576, 582, 584, 605, 614, 639 , Creang5, I
491, 580, 614 s u 626 (2), 640, 642 , Creteanu Gh 642 , Cretulescu
566 , Crevedia N 601 , Crisanu t 540 , Cristopol A 608 , Cromca logofa-
tului Gheorgachi (1762) 570 , Cromca lui Brancovici 569 , Crudu T 616 ,
Csokonay 642 , Cuciureanu 645 , emu, D I 579, 585 , Cugetari in oara
mortn 423 , Culea, A D 55o, 597 , CumpAna (Revista) 624 , Cutcan V
659 , Cuza, A C 617 , Cuza B 571 , Czuczor-Fogarasi 442
Dacoromania 539, 540 (7), 541 (7), 543 , Daicovici C 483, 657 , Damll
Prepeleac 614 , Dante 6o8, 613 (2) , Darabant 562 , Dane I 633 , Davi-
descn N 575, 587, 617, 630 (2), 632 (2), 633 , Davila Al 636, 648 s u ,
De imitatione Christi 639 (3) , Delacroix 497 , Delavrancea B StefAnescu
583, 615, 636, 651 , Deleanu N 638 , Demetrescu B. 617 , Demetrius
V 610 , Demonul tineretn 632 (4) , Densusianu N 652 , Densusianu 0.
266, 286, 306, 316, 319, 398, 399, 401, 410 (2), 528, 530 (2), 531 (2)i
533 (2) , 541 (3), 542 (3), 544 (3), 546 (5), 555, 556, 559, 568, 643, 652 ;
Dejeu P 538, 561 (2) , Descriptio Moldaviae 610 , Diaconovici-Loga, C
562 (2), 625 , Dianu R 576 , Diavolul sau galceava inteleptului cu lumea
571 , Dictionarul Academie, Romane 503 2 u 565, 567 , Dictionarul dela
Buda 562 , Diculescn, Dr C 556 (3), 557, 562, 659 , Dima Al 587, 627,
Dnno-Pavelescu A 614 , Din torsul zilelor 650 , Din vrala trecutului
650 , Din vreinuri de marire 650 , Diomsie B. 644 , Divanul Lumn 609 ,
Divina Comedia 613 , Dobrescu, Gh I 659 Boma 618 Dona M 597 ;
Dongorozi I 597, 627 , Dorinta 619 , Dosoftem 615 , Dostolewsla 613 ,
D6zsa 552 , Draganu N 268, 272, 286, 294, 300, 302 (2), 305, 306, 332,
368 (2), 374, 393, 414, 446, 494, 497, 502, 541, 546 (7), 547 (3), 551 (2),
553, 556, 557, 558, 559, 562, 566, 569, (3), 573 (2). 574, 591 (4), 592. 6:3,
635, 657 , Dragnea R 609, 6ro, 624, 630, 631 (2), 638 (3), 639 (3) , Dragd.
mirescu M 562 (2), 583, 612, 617, 618, 627, 637, 639 (3) , Dragos 656 ,
Dragoslav I 583 , Dragusanu, I Codru 625 , Drum nou (ziarul) 650 , Duma
I 639 , Dumas 643 , Dumbrava B 583, 636 (2) , Dnmitrescu-Bistrita
551 , Dumitrescu G 605, 621 , Dumitrescu, N I 551 , Duruy 636 , Du-
zinchievici G 569
Ebeling 635 , Eckhardt Al 283 , Economu C 658 , Eftinuu E 641 ,
Eisler R 541 , Ekblom R 350, 351, 352 (2), 353, 354 (2) , Elefterescu Emi
566 Ehade M 584 , Eliade P 616 , Elisabeta (Regia Romfiniei) 579 ;
Emmescu A 619 , Eminescu M 478, 550, 579 (2), 580, 581 (2), 582, 583,g6.-'
3 u ,619, 622, 625, 626, 634, 640:670,-654, 658 , Emerit M 603, 604 , Eneida
640 , Epigonn 620 , Erdeli, Lad 559 , Erdeh V 564 , Erotocnt 640, 641,
Etymologicum Magnum Romaniae 623 , Evangheharul hu Varlaam 570
Evemmentul Literar 638 2
Faca C 645 , Fagetel, C * 624 , Falcolanu D 603 , Famiha (Revista)
559, 589, 590 (2), 591 (2) , Fantana Blandunei 604 , Fapta 607 , Farkas
I 637 , Fata babel i fata mosneagului 614 , Fata lm Oana 65o , Fat frumos
dm lacrima 621 , Fat Frumos in gradma Sf Vineri 653 , Fauriel, C 6or;
Faust 616, 656 , Favero A 656 , Favomus 587 Feighela 652 , Fenelon:
571 Ferencn Al 558 , Feresanariu I 566 , Fete de an 652 , Fierasch
G Q 659 , Filaret, Mitropollt al Miralichiei 384 , Fihmon A 658 , Pihpesth
www.dacoromanica.ro
INDICX 675
N 579 (2) htti D 564 , I C 569, 579 Fira,G F 471, 550 , FlajI-
hansava, J Huskova 645 , Flavms J 541 , Floarea Darunlor 569, 64r ,
Florescu, N I 66o , Flonan M 579 , Flueras, Dr N 562 , Fortunescu, C D
538, 540 (2), 541, 567, 568, 587, 596 (2), 602, 605, 623, 625, 637 (2) ; Foti
I 557, 575, 583, 584, 602, 604, 6o8, 6ro,. 612, 613, 614, 618, 626, 628,
029, 634 , Fotino D 640, 643 Fotino G 562. , Fotino M 539, 625 , Franck
V 524, 573 , Friedwagner M, 551, 572, 592 , Furtuna Econ, D 614 (3)
615, 639
Gabelenz 218 , Gaber Ed 66o , Galaction Gala 618, 633, 638 , Ga-
nullscheg E 295, 540, 591 (2) , Gndirea 639 (2) , Gandul Nostru (Revista)
590 Gone I 539, 63r Gane N 579, 6o8, 626, 628, 633, 643 , G5rleanu
.
Ii 6o3, 621, 642 , Garofltd C 579 , Gaster M 422, 541 , Gaspar M 650 ,
Gazdaru D 615 , Gazeta Transilvamei 563, 579 , Genoveva 641 , Gerber
502 , Georgescu 1 562, (21 609 , Georgescu N 614, 639 , Georgescu-Tiatti
N. 474 u (3), 549 , 576, 659 , Georgian P 569 , Gerota C 576 , Gheorglie
din Moldova 602, Gheorghiu A I 585, 618 , Gherasim V 566, 619, 620,
634, 639 , Gherea C Dobrogeanu 581, 619, 621 , Gherghel Ihe Dr 557 (2) ,
Gherghel I 658 , Gherman T 566 (2), 596 , Ghibanescu Gh 57o , Ghibu
O 562, 625 , Ghica I 606, 621, 6_5, 640 , Ghitescu C 66o , Ghiulamila I
G 597 , Gilliron J 487, 505, 515, 517, 647 , Girardin St M 602 , Giuglea
Q 289, 306, 310, 315, 316, 326, 393 (3), 470, 547 (ro), 656, 657 , Giurescu
C C 547, 571, 627 , Glavina A 648 , Glegoveanu I M 570 , Glossa 617,
645 . Goethe 620 , Goga 0 560, 575, 577, 583, 584, 621 u , Golths V
579 , Goldoni 643 , Gombocz-Melich 281, 293, 311 , Gorovet A 551 (2),
41i14, 640 , Gorun I 616, 634, (2), 653 5 u , Grabovski 600 , Grai i Suflet
541-, Gram] Nostru 652 , Giamadit' N 547, 556, 557 (2), 587 , Graur A
543, 547, 555, 574 Grecu V 548, 585, 588, 591, 637 , Gregorian G 645 .
Gregorian M 569 , Gridovici 358 , Gngoras, Em C 570, 608, 609 (6),
614. 624, 62-, 629, 632, 640 (2) , Gngorescu A 6,8, 630 , Grillo Alf 618 ,
Orillparzer 653 , Grimm P 658 , Gross H 66o , Gmart 653 , Gu510. M
583 , Gust' D 587 , Gutu G 605, 640
Hahci 569, 573 , Hahmaua 569 , Hanes P V 625, 640 , Hanu-An-
entei 631, 632 , Harap-Alb 614 , Harea V 597 , Hasdeu B P 251, 422,
423, 547, 557, 581, 6o6, 6r9, 622 * u 636, 651 , Hauptmann G 653 , Ha-
uschild 499 , HaNranek B 488, 489 (2), 497 , Hegel 627 , Heliade-Radu-
lescu I 461 , 622, 623, 645 , Heltmann A 609 , Herescu N I 576, 587,
638 (2) , Herzog E 294, 415 (3), 547, 555 (2), 556, 566 (2), 584 u , 590,
6or, 619 , Helmont Van 609 , Hodos Alex 653 , Hoeg C 544 . Hoffmanns-
tal, H 653 , Hogas C 642 , Holban A 610 , Holty 479 , Horatiu 605 , Ho-
TON-AZ F 482 ii , Hotnog T 547 , Hunfalvy P 262, 441 , Hurmuzachi
Al 565 ,
Iacobescu A 583 , Iacov, Episcopul Husilor 640 , Ibr5ileanu G 577 (2)
617, 618 (3), 623, 637, 640 , Ichim T 570 , Iesan A 622 , Ilieff At T 59i (2) ,
Ibdor 641 , nun P 597 , Inceran literare 653 , Infernul6o8 , Inger de paza
617, 618 , In marea trecere 607 , Intimecare 630 (2) , Invataur5. fireasch
spre surparea superstitu norodului 632 , Invetiatorulu Poporului 612 ,
invia-vor voevozn 620 , inviere 607 , loannovici V 357 , Ionescu C D
577, 587, 590 , Ionescu P 653 , Ionescu S 622 , lonescu Take 646 ,
Iordan. I 333, 334, 337 (2), 343, 438, 444, 530, 531 (2), 541, 547 (4)
556, 567 (2), 592 (5) , Iordanescu T 640 , Iorga N, 421, 422, 463, 538, 541 (3),
549, 551, 555, 559, 561, 562 (2), 564 (2), 565, 568 (2), 569, 570 (7), 572,
584 (2), 586, 587 (4), 592, 593, 596, 599, 6or (2), 6o2, 605 (2), 6o6 (2),
6d7 (2), 6ro (2), 6r r, 616, 623, 621, 625, 627 (2), 634, 637 (2), 639 (6), 641 (4),
643, 644, 65o , Iorgovici P 563 Iosif Episcop de Arges 639 , Iosif N 551,
566 , losif, %,5t 0 605, 624, u 645 , Isac E 645 , Isopia 641 , Isopescu Cl
462, 463 s u 570 (2) , IsplresC11 P 614, 615 , Istona Geogratici. 609 , Istona
43*
www.dacoromanica.ro
INDIGO
www.dacoromanica.ro
INDICE 1.77
415, 417, 459 (2), 543, 556, 572, 585 (2), 656 , Meytany 623 , Mezzofanti
458 , Michelet 6o2 , Mickiewici 644 , Miele V 6r8, 619, 62, , Micu C 630 ,
Mighonni B 447, s u 452 (3), 453, 455 , MihAescu Gib 627 , MihAescu,
H S 66o , Miklosich Fr 330, 646 , Mile C 651 , Milescu Spitaru N_ 627 ,
Miles, Bianca 464 , Millo 643 , Wow, I 571 , Minea I 563, 571, 609,
6ro (3), 613, 637 (2) , Minar Oct 61r , Mmulescu I 627 , Morita 552, 603 ;
Mirea A 6o5 , Miron I 552 , Mistral 603, 605 (2) , Mitric D 659 , Mladenov
St 344, 414, 437, 556 , Moisil I 580 , Moldovan I 552 , Molm, R S 426,
552, (2), 559, 641 (2) , Mohtvelmc (RAmnic 1706) 376,(Rfimnic 1782) , 384
Molnar I 56r (2) , Mommsen 483 , Montarn 1 585 , Monteqquieu 6o9 ,
Morariu C 585 Morarm L 544 (ro), 545 (2), 552 (2), 566, 574 (4), 588 (2),
589, 598 (5), 603 (3), 612, 614, 615 (2), 619 (4), 633 (2), 635, 659 , Morariu
T 6o8 , Morarm V 543, 6or, 626, 628, 635, 641 (4) , Moroianu G 634 ,
Moroni 509 , Mortua est 617, 618, 620 , Moscopoleanul Damil 656 , Mos
Nichifor Harabagiul 626 , Motogna V 558, 592 , Motom I 66o , MovilA,
Mitropolitul Petru 626, 638 (2), 639 , Muller Fr 569 , Muller I 598 (4) ;
MumuIeanu P 645 , Munteanu G 639, 644 , Munteanu I 64o , Munteanu
N 66o , Mureseanu A 563 (3), 571 , Mureseanu I 563, 629 , Murgom Gli
552 , Murnu G 583, 613, 623 , Muslea I 551, 552 (5), 563, 604, 631, 656,
662 (2) , Mussafia 523 , Mustul care fierbe 622 (2) , Mutaffiev P 592 (3) ,
NAdejde I 585, 651 (2), 654 s u , Nagy C 659 , Nandris Gr 543 (2),
548, (3), 552, 589 590, 598 (2) , NApasta 611 , NasAudeanu I T 575 ,Naum
A 58o, 614, 626, 603, 628 , Naum 'I' 623, 639, 656 , Neculce I 628 , Negru
Natalia 619, 624 (2) , Negruzzi C 580, 614 , Negruzzi I 580 (6), 626, 628
u , 633 (6) , Negulescu, P P 626 ,Negulici, I D 6o6 ,Nestor I 588, 642 ;
Nicanor 358, 580, 588, 590 , Nichita M 66o , Nicolaisa Gh 571 (2) , Nifon
Mitropolitul 637 , Nisca P 658 , Nistor I I 571, 582, 642 , num I 64i ,
Noaptea furtunoasA 611 , Norren-Pollak 502 , Nottara 643 , Noul Testament
(1648) 538 , Novacovim E 427, 66o , Nyrop 501 ;
Obert Fr 552 , Observatorul 559 , Octothul (de la Blaj din 1770) 570 ,
Octoihul mic (Sibiu 1808) 386 , Od in metru antic 618 , Odobescu Al
584, 629, 643 , Olahul N 560 (3), 562, 563 , Olsen H 635 (2) , Onciul C
570 , Onmul D 579, 58o , Opitz 6or, , Opreanu S 439, u 552, 563 (2),
564, 592 (3). 598 , Oprisan, I Gr 577, 634, 640 , OrbAn 550 , Ordeanu I
598 (5) , Orend M 593 , Orendi-Hommenau V 6o2 , Origmea Romkulor
642 , Orman G 598 , Orsi P 482 , Ortiz, R 424, 463, 558, 564, 603, 613 (2),
616, 617 (2), 618, 619 (4), 620, 64770 soma de cuvinte 628 Otetea A
,
www.dacoromanica.ro
67`3 INDIGE
Peteanu, Dr, A E 553 , Petic5. St 635 Petrescu Canul 611, 627, 632,
642 (2) , Petrescu Cezar 602, 630 , Petrescu N 599 , Petrmo E 617 ,
Petrome 344 (2), 346, 347 (2), 348 (2), 349 (3) , Petromus 584 , Petrov
Hs A 598 ; Petrovici E 265, 304, 405, 453, 505 * u 519. 537 (2), 657,
661 , Petrovici I 581 (2), 583 , Philippide A 228, 248, 470, 557 (4), 558 (2),
579 642 , Picot E 6o6 , Pigornu L 482 , Pilde filosofe*ti 641 , Pillat
I 630, 638, 642 , Prichegger Dr S 436 * u , Pistelh E 614 , Plop*or
N 643 ; Pocitan Dr V 599 (2) , Pogor V 581, 582 , Pohontu Eug 630 ,
Polcovmcu 614 , Pom-Cugler Matilda 63o-, Pop E 430 , Pop G 639, 643 .
Pop S 304 ; 505, * u 519, 541 (2), 567 (2), 658, 659, 66o , Popa P 356 (2)
Pops. S 564 (2), 612 , Popa T 625, 629 , Popa, Stoica Iacovici Tipograful
378 t Popescu A I 599 (2) , Popescu C M 471 , 550 , Popescu I N 539,
548, 53, 567, Popescu, Pr N, M 564 , Popescu R 66o , Popescu-Telega
Al 550, 553 (3), 611, 615, 620, 641 , Popfm I 561 , Popovit D 599 , Po-
povici A C 630 , Popovici I 458, 554 (3), 558, 558 * u , Popovici P
(tipograf la RAmnic) 381 , Popovici Petrachi ot Fulticem 570 , Popovici
S 57o , Popovski N 564 , Popp V 358 , Pcp-Reteganu 551 , Pop-Z5,1cam
I 553 , Porumbescu C 620 , Porumbescu I 603, 604 ; Porutm V 528 ,
Poteca E 559, 644 , Povatmtorul Tmenmu 625 , Povestea porcului 614 ,
Povestea vorbei 586 , Povestea Vulpei 626 , Pove*ti 614 , Precup E,
553, 659 , Predescu L 6o2 , Procopovici Al 246, 286, 413, 542, 543, 548,
549, 555, 557, 565, 571, 572, 573, 774 (5), 635, 643 (2) , Prodan D 656 ,
Propilee Literare 576 , Protocol (1790-1792) 385 , Protocolum (Sibiu 181x)
386 ; Psaltirea (Blaj 1764) 381 , Psaltirea Hurmuzache 397, 400 (2) , Psal-
tirea lm Torda*i 40 , Psaltire Scheian'a 400, 543, 570, 635 , Pum V 476
u ; Purgatorml 613 , Pu*carm M 656, 659 , Pu*carm S 265, 270 (2),
271, 282, 289 (2), 290, 295, 312, 317, 330, 332, 339 (2), 343, 368, 394 (3),
396, 399, 401 (2), 409, 410, 412 (2), 413, 414, 423, 446, 459, 471 (2), 474
(2), 484, 485, 487, 523, 536, 540, 541 (3), 544, 545 (4), 547, 548 (5), 549,
557, 559, 566, 567 (2), 571, 574, 589, 599, (2), 635, 641, 658, 659 (2) ;
Racev, N. D 541 , Racovita E 658 , Radovici C 643, 636 , Radu C
571, 604, 643 , Radu Dr I 664 (2) , R5,dulescu-Codin e 466 , 554 , Rgdu-
lescu-Motru C 581 , RAdulescu-Pogoneanu I 577, 578, 581, 627 , RAdulescu
Rudari D 567 , Ralea M 565, 577, 611, 630, 631, 633, 638, 642, 643 (3),
644 , Ramniceanu Gr 384 , Ramniceanu I 381 , Rammceanu P 382 ,
Randi 0 54i , Rutu, N N 553 , Rautescu I 571 (2) , Rebreanu L 577 (3),
58x, 630 * u , Regnault 6o6 , Remus I 572 , Renuntare 619 , Rthi 441 ,
Revista Filologic5. 542 (4) , Revista Nou'a 651 , Riegler-Dinu E 306, 553,
598 , Risipirea Ierusalimulm 640 , Ritterling 483 , Robinson in Tara Ro-
rnaneasch 656 Roesler 657 , Rohlfs G 508, 509, 515 , Romanescu A 643 ,
Roman Al 561, 589, 636 , Roman N 599 (2) , Romnn din Potlogi 651 ,
Romano D 573 , Romansky St 545, 553, 559, 592, 599(2), 559 , Romanul
560 (4) , Roma*cu I 66o , Rogues M 246 , 572 (5), 558, 559 , Rosaccio
G 463 , Rosetti Al 396* u 541, 554 (3), 555 (13), 571, 572 (6), 593, 643 (2) ,
Rosetti C. A 625 , Rosati T 579, 633 , Rousseau 620 , Rousselot 414
Roza G 600 , Ruffim M 658 , Rufu S 567, 6o5, 6o6 , Rug5.ciune 618 ,
Rugaciunea unm Dac 619, 620, 621 , Ruja Gh C 561 , Rujdenita popel
loan Rom'anul 569 , Ruscalla, G V 604 , Russo Al 542, 6o6, 631, 638 ,
Russo D 423, 424 , Russu S 553, 567 ,
Sabo C 565 , Sacerdoteanu A 524, 572 (2) , Sachelarie H 620 , Sado-
veanu, I M 61 (2), 622, 627, 643 , Sadoveanu M 298, 491, 575, 628, 631
u , Safo 623 , Saguna A 573 , S'ameanu L 246, 328, 339 (2), 547 , Saint-
Piexre B 642 , Salviom 509 , Sa'nfangtorul 612, 613, 638, 644, 65o, 656 ,
Samec VI 465 , Sandfeld Kr 365, 542 (3) , Sandipa 641 , Sandu-Aldea
C 539, 589* u , 632 , Sandu D 588 , Sandu M 553 , Sandu N 615 , Saria
48'3 Sa'teanu C 620 , Sabra I 62o , Sabra V 620 , Saucmc-Saveanu 588,
www.dacoromanica.ro
INDICE 679
Sperantia, Th D 615, 651 , Spitzer L 295, 328 (2), 329, 334, 499 (3), 500,.
505, 548 (3), 549, 573, 635 (2), 658 , Stamate Gh 659 , Stan C 565 , Stanca
Seb 585 , 625, Stanescu C 603 , Stanovici, Tipograful Grigone 381 , Star-
key G 412 , Status, N S 618 , Stavrescu R 640 , Stefanescu M 542, 556,
558, 567 , Stefanovici-Svensk, I 01 555, 594, 618, 659 , Stehan C 612 ,
Stephanus Prutensis 617, 645 , Stihun asupra Mani Sale Grigore Ghica
Voevod 571 , *ti romaneste ? 656 , Stojan, I I 554 , Storni' Stancm 620 ,
Stoica V 599 , Stoicescu, C St 588 , Stoicescu D 588 , Strajan 580 , Streller
H 387, 388 (2), 389 , Strigon 626 , Strajamcul (Blaj 1753) 380 , Strowska
S 6/1, 615 , Struteanu Sc 620, 627 , Studu Istroromane 544, 545 (3) ,
Sturdza D 625 , &WM C 607, 626, 629 , Suhca N 542, 573 (4), 620, 629,
644 , Sulzer 643 , Suolaliti H 282 , Sutasu T Syntagmation nomikou
,
569
Tabacaru Gi 615 , Taghavim C 246, 414, 451, 450, 540. 542 (3), 549,
566, 576, 599, 62o, 635, 636 (2), 659, Tama a sasea 654 , Tamaian
P 565 , Tampeanu Sc 644 , Tara de dincolo de negura 632 , Tardim Falai
643 , Tartler T 357 (2), 358 , Tasso 642 , Tautul C 571 , TA11111, Dr Al
L 565 , Tautu, Dr P 631 , Tcaucruc-Albu N 600, 6o6, 644 , Teatrul Modern
65o , Teatrul National 644, 650 , Tecum Ap 570 , Telegraful Roman 55-9,
560, 579 , Tehman M 633 , Teodoreanu I 527, 633 s u 642 , Teodorescu-
Braniste 'I' 590, 615 (5), 634 (2), 644 (2) , Teodorescu, G Dem 543 , Teo-
dorescu R 603 (2) , Teodonm C 640 , Teodonni E 565 , Teodonni T
640 , Teofil Mitropohtul 643 , Teologia pastorala (Buda 1817) 573, Thierry
Aug 6o6 , Thomsen W 590 , Thullner E 565 , q'igamada 6o8 (2), 609 ,
Tiktin H 232, 252, 283, 287, 297, 302, 304, 306, 314, 315, 320, 327, 329,
336, 339, 392, 409, 453, 454, 547, 555, 556, 567 , Ticalom Dr D I 594,
635 , Timpul 616 , Tobler A 334 , Todica G 542, 554 , Toma, I G 653 , To-
mescu C 476 s u , Tomescu D 636, 644 (2) Topa D 600 (2) , Topa 0.
600 , Toroutiu, I E 627 , Transilvama (Revista) 589 , Trei Viteji 6o8 Treml
L 247, 249, 542, 558, 569, 658 , Tribuna 560 (2), 632, 633 , Tribuna Po-
porului 559, 560 , Trifu I 626 , Tnod (Bucuresti 1768) 383 , Troubetzkoy
N S 211, 213 , Tudor, A P 575 , Tulbure Gh 600 Turcu I 588, 606 ;
Tutoveanu G 634 , Tzigara-Samurcas 582 (3)
Ungureanu I 66o , Ureche Gr 634, 639 , Urechea N 567, 602, 605 ,
Urechia, V. A 649
Vacarescu E 472, 6o1 , Vacarescu Iancu 645 , Vacarescu IenAchita.
602, 634 , Valliant A 593, 593, 645 , Valahul M 562 (2) Valaon I 6o8
Valerian 1 543 (2), 577, 582, 613, 623, 634 , Valenus D 617 (2), 645 (2) ,
www.dacoromanica.ro
(1140 IN1:110E
VaRry P 642 , Valescu C 620 (3) , Valkhoff M 656 (2) , Valsan C 565,
Goo (5), 609 (2) , Varlaatn i Ioasaf 641 (2) , Vartosu E 623 (2) , Vasihan
1, T 644 ,Vasmer M 436 , Vatra 656 , Vaucher G 636 , Veisa C 571 ,
Veliciconslu B 564 , Vehm 626 , Vendryes 497 , Venere i Madona 616,
617, 618 , Venetianul, Monahul Mate, 573 , Veress A 464, 554, 632 (2) ,
Veszpremi 573 , Vestitelev G 600 , Vestrtorul Bisencesc 644 , Vianna G
370, 373 Vianu T 588, 623 , Viata (Revista) 638, 653 , Vlata la Tara
635 , Viata Literara 613 , Viata Romanesca 644 , Vim A 251 (2), 554 (2),
568 (2) , Vigny A de 621 , Villon 586 , Visanon Episcopul Hotmulm 573 (2) ,
\Ascher 627 , Vitencu Al 659 , Vlad, Dr C 621 , Vlahuta Al 634, 642, 645,
651 , Vlaicu A 433 (2) , Vlaicu Zugravul 379 , Voevidca G 644 , Voicu
S 644 , Voiculescu V 645 , Voltaire 6o9 Vonsza M 659 , Vonucu Gh
593 600 , Voronca, E N 554 (2) , Vossler K 215 , Vnoni A 565 , Vuia
R 321, 568 , Vulcan I 561, 562 (2), 590 s u 621 , Vulcan Iosd (fundatiunea)
564 , Vulcan 8 564 (2) , Vulpescu M 554 (3) ,
Wagner, M L 5o8, 515 , Walde 323 , Wartburg W 659 , Wedkievic7
St 605, 623, 628, 644 , Weigand G 263, 294, 295, 329, 330, 391, 396, 442,
443, 453 (3), 455, 477, 499 (3), 540 (4), 541, 543, 547, 549 (13), 551, 554.
556 (2) 557, 559 (2), 591, 592 (3), 593 (3), 595, 597, 625, 619, 620, 646 s
u , 658 , Weltsch 497 , Wolf 637 , Wundt 217
Xenopol, A D 579, 621
York 464
Zahana T 659 , Zamfirescu D 635, 642 , Zane G 575, 6o6 (2) , Za-
nfopol P 620 , Zauner A 320, 408, 554 (4), 555 (2), 572 , Zilialy I 6oi ,
tionle Bihorului 636
c) Cult:de
albaneze
alteruem 557, alteroj 557, ballt 357, breth 547, galpe 558 , gavri:
557, gontse 558, leak 414, kfr 268, kolez 546, malekoj 546, mbrol 546,
mbroft 546, pednu 557, perherE 546, pleak 414, plfak 414, pulon 546,
'emere 546, shepirele 549, shkul 549, gtjel 297, sumete 339, girt 547,
tere 656, tgunk 260
alte limbi
germane
Aklar sas 299, aufbmden 328, Bastei 254, bidusch sas. 276, Bntsche
277, 546, 551, brusten (sich) 320, Bukeresch sgs 300, Bukerescht sAs
300, Bucarest sas 300, Plane Sas 273, Plarren sas 273, gesoketrt sas
300, Gift 288, Haubenlerche 306, kamaura sa.s 300, Krahenauge 269;
Kukeruse sas 300, Kukeruz sas 299, Ladung 254, Laube 274, Lerche
306, Okelar sas 299, Otielar sAs 299, pokert sas 299, Quart 266, Quirl
3o7, Ritter 548, Schale 368, Schuhfhcker 548, skoglarken danez 306, skov-
lerken danez 306, Spamsche Muhle 530, *prubi16 v germ 320, Traube
310, umbinden 286, Warte 254, whirl engl 3o7, Wucher 331, Zundholzchen
243
www.dacoromanica.ro
HORENI 1t.14)
171o2.0
'oturae U aa.a2 'Lfg nagensavouv `961 Sovvcova 'SSf U.A6a;a2 'Lfc Aood214
'LtS co,parlxi '961 vritpX '6VS 5o)(FriodlaX 'LK 0,11auloN '9zS 59ood0x 9Zg
50dE9XCh ii aa.12- 'CLZ moenca/ '961 .iaz.a/ '961 coVcal '96z rldun '961
5914l3x '961 muly_ '961 Dosoido 'LfS 'SCLIaj.V.I4* aas2 'LfS 'oa '1,SVA
u 33.12- 6fS
OUTIVI
www.dacoromanica.ro
62 INDICE
omdne,stc
Abrudean 231, aburca 657, acat 430, am 305, acice 305, a6iLuca 305,
acopen5 327, acnturA 229, adancime 238," adech, 404, adicl 403(2), 404,
adnlmeca 657. adunAturA 219, afarA 390, afin 547, afinA 547, 658, afinre
arom , 545(2), afunda 314, aglnazmA 346, Apr 528, aglicA 247, agnsh
657, ai 305 (e), 658, aice 305, mci 305 (2), aguca 305, alure 5257 Al 574
alApta 546, alAtura 256,'albgina 427, 418; albm5, 309, 427, alboare 241,
Albu 526, 527, album 226, albunu 240, alean 253, alefta 297, alepta
297, alergAturh 232, ales 255 (e), aletm 254, aleve5 245 (e), 657, Alexandra
527, Alexandru 527 (2), algi 418, ahman 245 (e), ahmAna 245 (e), alimAm
245 (e), 548, 574, ahmAnit 245 (e), alnnom 547, ahmon 548, 574, alior
545, ahvAni 246, altuc 246 (e), 248, 657, almcie 246ralnas 245 (e), alud-
iiscu arom 65Aliamana 249, 250, amant 472, amantg 472 , amar 495,
amator 472: ann 4_114, amomtie 472, amorti 238, aez,A 472, amurez
472, anuire.a 47,, amurezel, .4724 amun 472, Amuti 238, Anastasm 528,
aucuilare arom 548, andrea 547, anumfut 428, hoace 305, apd 426, aph
boteazA 325, Apa hAdA 529, Apahida 529, apAra 222, apAsti 249, apestl
249 (e), 657, apesti 249, apleca 546, Apold 534, Apolzean 231, aprinde
242, aprinjoare 242, taprone 240, aramafata 547, arApAdzinA arom 310,
arapAdzina arom 310, Arapul 477, arAta 252, 251' (2), 340, 545, aratu
arom 339, arAu arom 548, Arbora 530, 532, Arbore 531, Archita 445,
aret 251 (e), 657, 658, Argmt 526, argintiu 238, argintiu 238, Arhimandnta
532, ane 252, anor 545, Anstita 527, Anusd 254, armAsAnt 226, armurar
226, armurgrar 226, Aron 452, arsAu 267, 268, arsov 368, artan 259 (e)
Artlial 260, artic 260 (e), articulu5 260, articus 260, artig 259 (e), asa
635, Aslre istrorom 530, ask'idA 418,' Ast 574, asumie 473, asurzi 226;
anima 658, atata 222, atos 242, aue, arom 305, aul arom 310, auace
305, aurar 236, au* arom 326, aun 229, 259, avam 246, avAmt 246.
Avram 526, Avng 534, avutie 238,
bade 261, BAdesti 434, blithe 260, badm 261,' Badoc 434, Bagm 201,
657, 1352a 240, bAlat 224, 240 (2),blietan 230, baletas 230, 242, baietel
224, 230, 241, baletont 230, bam 467,BA1cesti 434, Baldovmesti 262 (e),
Bahnt 447, baltil 350, 351, 356 (2), 357, banA arom 657, Banat 317,
Banatean 231, BAndel 28z, bandor 276 (e), bandorA 28, (e), bandur 276 (e),
'281 (e), bAndurg 281, bAndurA 276 (e), 281 (e), bantlun 281 (e), BAnesti
434, 438, bang I 492, bAntm 474, 520, 523,6524, Banu 439, WrAtui
266, barbA 222, barba lui Aron 452, barbat 222, barbatie 238.,Barca
475, barlog 523, bArnA 225, BArnet 225, barnet 238, 315, baroanA 227,
236, baron 228, bfirsan 466, barsanl 466, barzA 278, bascA 254, basmA
228, basmAluta 228, basmangm 21177, bastA 254, baste 254, baston 472,
bAtralor 220, 230, 242, bAtrAn 220, 234, 241, bAtranete 459, beat 499,
bec 326 (2), Beclerean 534, Behs 434, Benesti 434, berbec 231, berbecar
231, berbece 231, berbeinta 262 (e), berbinitA 262, Berechetome 476, Ben-
www.dacoromanica.ro
INIDTCE ,683
vean 535, besenca 403, betle 238, bgine 418, bietoasO 469, biftut..268,
Bintanti 433, 435, birbeaca. 533, bins 466, bisenca. 403, Bistricioara 533,
Bistnciorul 533, Bistro. masultu 438, Bivolele 531, Blaja 531, B1Ottaru
477, b1astimatie 238, blatma 310, Bhdarel 430, Bhdarul 477, bobeste
469, bobistma 310, bobolos 312, boboteaza 315, bocancar 240, Bocaneabi
533, bocnil 490, Bode11 434, bogatie 238, 240, Bog1arca. 430, boiangiu
1127, Boicean 536, bmene 240, Botta 536, bo1boaca 530, bolboani 530,
bolniceanu 221, bolmcer 221, bona 227, bondr 280 (e), 281, bondranjala
282 (e), bondranji 282 (e), bonded., 276, 282 (e), 282 (e), bondra 276 (e),
286. (e), 281, bondris 276 (e), 280, bOnC110 276 (e), 28o (e), 281 (e), 282
(e), bondrosi 282 (e), bondrus 276 (e), 280 (e), 282, bondura 281 (e),
Borostian 430, botau 263_(e). 264, botau 263 (e). 264 botem 263 (e), 657,
boteu 263 (e), Botorcan 474, Bour 532, Boura 530, 532 `(2.), bracmar 2/7,
bracire 222, Brad 525, brad 547, brined. 5/o, Brandus 525, brandusa
325, Brandusa 525, bal 225, Bramste 278, 1 branza 657, brau *25,
breaz 277 (2), Brebenel 5l2, breke ir 530, Breteu 445, brezae 278 (2),
bncela 277, bricilul 277, briscalul 277, broschrta 238, brostet 238,
brostime 238, bruescu arom 546, bruj 272, brus 272, Brustura 532 (2),
Brusture 532, bucalate 332, bucalat 331- (e), buchet 470, Bucinar 534
Bucur 526, BlICUret1 348, 350, 533, Budiul de Campie 433, buestru 289,
buf 492, but 546, Bujo(a)ra 532 (2), burr 657, Burr, 454, 526, 531,
532, Bulba 530, bum, 492, burduf, 221, burdusel 221, Burea 657,
burescu aroln 657, Burghelea 658, bum 300, Burla. 657, Burn 657, buru-
iana 240, Busmoaca 532 (2), B1131110C 526, but(u1) 253, butch 659, butculitO
659, butuc 549, 635, 636, buturid 549, 635, 636, buturom 659, Buzat 532,
buzdugan 265 (e), buzur 265 (e) buzuring 265 (e),
eacanar 227, eicare 227, cactus 237, cafe'. 367, Wand, 367, cafed
367, cafened 367, Camnul 434, clicioa4 242, Caienar 534, cater 657, cru-
galnd 366 (e), calgna 366 (e), 367, calla 286, cailac 286 (e), callacm 286 (e),
allot 286 (e), cailea 286, came 233, 416, 486, camos 233, &Oita 242, cal
278, 289, callbas 265 (e), 615141 265 (e), ca1abatina 266, Ulan 438,
ca1atorie 240, Caldarea 229, ahan 434, cahme 238, calimard. 459 (2), ch.-
lom 218, 657, ellucean 278, Calugara 531, cMus 278, edlusar 278, calustet
327, calut 278, caudal 393 (2), candva 393, cane 486, canepistina. 310,
Canomr 449, Capalnar 534, capalu 546, capatam 230, atpalll 227, Ca-
peleq 277-(*)., 546, cdpitunu arom 227 (3), caprd 278, Capnoara 525, captu-
sala 221, C54A111 221, capusa 326, 567, elput 253, Carand 434, Carandent
434, Carbuna 532, 533, Carbunan 439, carbune 222, care 416, carru 260,
carlan 657, carnat 272, carnat 523, carpacm 523, Carpel 534, caroara
220, 238, 468, CarstOlair 535, Carstolovem 535, Carstul 535, cart 266 (e),
carp, 262, 273, Cartallle 225, cartas 230, Cartisorean 535, Cartorosan
535, cartuhe 225, Cam $.74, caruncior 242, cash 237, cascat 469, cascau
469, eosin 527, Caslegi 523, casoara 473, castamu 239 (2), castig 523,
cat 548, catanil 467, cadam 467, Catara 531, catara 657, catare 236,
clang 659, catastif 221, catastth 221, cate 548, 573, catea 531, catel
351, cannel 657 (2), Catit 430, Catunar 534, Catuneanu 534, catusa
326, C5,11 326, Calltare 236, cazon 236, cea 548, ceahlau 271 (e), cearean
232, 332, cearsala 267, cears,rt 267, ceasmc 2 8, ceata 549, Ceaurul 477,
cecall 270 (e), cell& 27or(e)( celaratul 472, c-"2"91 (e), celmt 467, cepli
311, cerb 278, Cerba 533, cerboaica 530, Cerbu 525 cerbut 278, cerc 3700
cerca 469, cercala 267 (e), 657 cercel 311, Cercel 526, cercificat 472, cerentel
657, cergalau 277 (e), 546, cesfarte cesvArt 313, cesvartd 313, cetos
2,4a, cetvarta 313, cetic 267 (e), ceuca 269, emelt 267 (e), cenr 268, ceu
269 (e), eel*. 250 (e), cezvarta, 313, che(a)ie 525, chefalm 227, chefelut
227, chefulni 227, cheltin 524, chercheli (a se) 27,9 (e), cherchezi 269 (e)
Cluajna 658, child: 288 (e), 290, chihn 248, chwarca 268, cluondoreala 293,
www.dacoromanica.ro
688 INDIOE
chiondoris 293, cluor 293, chlorc 267 (e), 267, cluorchm 309, chrorcus 267
(e), 268, chrorl (a se) 293, Orlon 293, chlostesc 289, chirchill 269 (e), clusca
288, chirt 658, chitcan 308, elute,. 367, chrtele 367 (e), chit 548 chmr-
climb 269, chrurchml(u)i 268 (e), chruchmrom 306, chturlui 269, chruz
293, chruzl 293, cahaltu 272 (e), ciasorntc 229, cib 311, cibota 312,
cm 322, ma.' 657, mcAl 270 (e), cich 270 (e), 547, *cicatal 270, ci-
voar5, 548, C1CUI 311, cicur (e) 306, crge'll 270, clhal 270 (s), mien 270,
oncar 231, 232, cmce 499,4 cmzeac 231, cloaca'. 306, 309, cioar5. arom
657, croarecr 231, 232, 657, marsh' 311, C10C 269, 306, 658, crocarlan 306 (e),
Ciocarlan 308, cioarliltut 308, ciocarhe 306 N6ciocarlora 308, ciofdrtfi
313, ciofhgar 548, cioflingar 333, 548, C10131111 473, ClOnC 260, ciong 260,
cioparte 313, clopartl 313, cropatil 313, crorclung. 30 ir (e), 658, ciorchm
(c), 309 (e), 658, clorciol 312, clorciolas 312, ciorctoW 309 (e), 312, 658,
ciorciovea 311, crordac 311, ciorecasi 231, ciorecat 231 (2), ciorecun 231
ciormoiac 302 (e), cionnoiag 302 /(e), crorpac 312, ciosvArt5, 311, 313 (e),
658, closvatr5 313, crovart 313, clove:Ara 313, ciozvdrt 313, C1U 311,
CinClU 433, 435, Cmcur 526, Clula 434, Cmlem 434, mull 291 (e), clumA
566, clung 260, Crungiul 533, clurcel 311, ciurclulat 313, C1111*Cll 526, out
547, cizvrta 313 claxon 236, Clocotesti 438, clontar 240, clotan 308, coace
238, Coarba 530, cobil 473, c0crt5, 262, coarntii 262, cocobarza 310,
COCOr 657 (2), cocosat 300, cocota 320, codalat 332 (e), codalb 332, co-
dolat 333, codorata 262, codonta 263, codorta 263, Cojana 531, Cojan(u)
531, cojocar 240, cojocel 238, colfitAcr 225, colcenu 277 (e), coltat 230
ColtOs 230, colturat 230, colturos 230, Comnar 534, combmezon 236, co-
inoar5, 300, compontreoiro, 332, coperemant 227 (2), copen 239, 314, CO-
pnnde 239, 314, copt 473, copturg 238, corcodan 308, connteu 546, coma
238 corsoale 267, cos 546, CoAnzeana 453, Cozanzeana 453 (2), Cosmaana
453, Cosmzeana Jana 454, cosite 453, Cosnea 444, Cosnem 444, Connor
534, Cot0C 225, C0t0111 225, COIraCle 240, Covacru 433, covArs1 313 (e) 657
Covasna 444, covngar 240, Cracrun 453, 526, 657 (2), 658, crncen 547,
Crsnaru 534, crede 337 (2), cret 549, Cretu 526, cneruncA 284 crint6
27! (e), 657, Crn 592, C-11c10r 439, Cristian 535, croncan 309, 657 ,cruct
(a se) 337, cnip 315, cruzime 237, cuc 499, Cuca 531 (2), Cucu 525, 531,
Cllalia 320, CllC11111 320, dutul 306, 1.,116u16. megl 466, tudulca megl 466.
Cu6i1ean arom i megr 306, cucuruz 300, cucuta 316, Cudmetn 248 (e)
curer 220, CLIP& 294, cum-rumor 242, cummte 242, cumpata 470, alma
459, cupgcmg. arOnl 309, upare arom 658, cupen 239, 314, cuprinde
239, 314, cuptior 225, cuptor 238, cuptorru 225, curat 222, curatie 222,
238, curcan 220, 308, curcubeu 315 (e), 547, ureas5. 311, Curtache 476,
Curtumul-Beclean 433, cusoate 267, custurti 240, cuvin 241, cuvms 241,
cuvrosie 240 (2),
dafm 547, Dalfion 591, data 350, 351, 352, 353, Dhuan 449, dang
534, Darju 444, darsa 566, darm 524, dascAl 228, dascglesc 228, ascii-
hme 228, deadevar 362, deal 224, debala 654, debalza 658, decolta 472.
Dejlnarean 534, Dejenar 334, deluscan 224, demncare 363. demncAncii
363, Denghel 527, dephn 363, 657, Desa 532, descAleca 221, des de down-
neat& 657, desfilca 236, desfalta 546, 548, 658, destme 237, desplen 221,
despn/nAvara 548, destlll 363, 657, desvolta 237, Deva 592, dezarma 221,
dealuziona 221, den:nal:Al 547, &me 567, Dima 526, Dnman 449, diigina
418, Dimitne 526, 528, dingva 474, dintar 230, disfacere 236, doainnA 228,
Dobfind5 477, dogar 238, dor 520, dom 416, domn 228, domnezeu
Dommca 526, domtue 240 (2), dommor 240, donuuta 240, domta 345,
dorin 418, Dorohom 536, Dorohoncean 536, Dorolea 438, 657, Draca 531,
drace-mr-te 492, drAcesc 238, dracu 493, 495, 496, Dracu 531, drag 352,
Drago 449, Dragu 449, drmbour 457, dramth," 265, Dredat 657, dreptate
226, drum 549, 635, 636, Dui:41am 477, duce 330, duroeme 230, dmosie
www.dacoromanica.ro
INDIGE (*5
2.30, dulce 231, dulceag 231, dulceatii 232, dulcoare 232, Emma 526 ,Du-
mineco. 526, dunnnecea 657, Dmmtru 457, 526, 727, Dumnezeu 239, 495,
Aumneata 469, dutrunata 240, Dunke 524, 591, Dun Arita 473, du prin
-474, durere 495, durnu 238, durnnta 239, duron 473,
Eghelen 534, eghnge 566, ek'ipat 474
fficAtor 232, Faga 532, fAgaj 275, fagiur) 310, faicA 272, Faari, 533,
valfp 531. alit 657, fan 287, FAmel 434, fArcane 273 (e), farm 532, F4s,-
*ca., 532, FArcaa 531, fAte istr 389, farfaw 323(e), FSzta 457, fA.F.,ta 457,
ifirtat 225, 326, 523, la ie ,,23,
& 567, 141,..2221 Fata 657, fatA 222, 221 224,
1a1,223, fltAtura. 222, 1 230, Flum 433, Fegirslic 248, felepoc 302 (e)
Feueel 434, fiE 427, fere eu 470, Fencel 526, fez 545, feteleu 302, fetwil.
458, fene 238, fettg0,442, fher 479, fh'erbinte 429. fibigu 248, heo'r
557 Thera 475, her ior 242. 6E:8* 469, Eilazet 470, fiong 274 (e), 25,
fior 459 (2) fir 496, Findon 470, fitiggzie 657, fker 429, feabe 419, ffil-
wand 231, finnan= 232, FlAmAnzilA 231, flea; 273 (e), fie--40. 273 (7),
fleita. 273 (e), fleClutet 326, fleZA 273 (e), floacki 232, Floare a =um.
429, Floarea 454, 526, floc 225, -flocc,s 225, flon.ina 225, flocotos 225,
Flondora 532, floriza 240, florar 240. Floreti 433, Flonca 449, 457, 526,
FlorEa 456, flotocos 225, 469, ilumin ailim 548, flutura 657, fluture
567, Fluture 323, fOale'n-flr 274 (e), roarf4c(e) 3I0, folg,95, (2). 496 (2),
foianfir TA, tallith' 473, fon& 274 (e), foloiwu 274 (e), foiontm 273 (e),
f0lu74, foior 274 (e), folta 475, foiumfie 274, fonchm 274 (e), fonbu
2.74 (e), forfeca 23r, forfom 313 (e) forgalt 275 (e), foiT237, Franca 532,
Francu 532rFranghm1 537 fra$4,1 656, FrAsna 476, frate 229, 242, fritssc
238, Iratar 242, fres...4,A 273 (e), freli 273 (7, frigKos 230, Froxpa 527,
trumusete 459, fnlaza 460, frunzor46o, Frunzu 3-3-3, fucurmA arom 3I0,
imor fumedeme
...,r37 (2), furtspra. 267, fta 526, Fulga 526, fultuial 268,
339, rumos 460, futhur 265, fig..460, furA 219 (3) 220, flirChltii 219, 215,
illtC0111,
...me
218 (2), fill-Z.11110
,....
218, funsitur473,
,...-
fursoarl
....
220, fult111215.
-....... 268,
Pusov 477
gabana 276, gagkt 232, gaigana 367, gkganA 366 (e) 367, ginnu5.
445, GAit'anaru 534, Galati 533, galben 226, 241, gAlbior 241, galbum 226,
Gilci de pore 430, gale 567, GAlua 445, &nail 658, gAnd 524 (3), 658,
gfirbacm 523, Garbovat 438, gard 350, 352 (2), 356, gargom 320, gArld
322, Garoaa, 526, Oscan 308, gascascA 232, gam 549, git 225, gap: 262,
gAtej 226, gAtlej 225, gAvAna 276 (e), GAvodia 433, geamandan -228,
Gelu 592, getnandAna 228, generos 221, generozitate 221, GermAneti
530, Germania 530, Gheorgachi 226, Gheorghe 227, 526, Gherghm 444,
Gherla 657, Ghetul 530, ghetu 326, Mal 280 (e), ghidu 276 (e), 280,
ghiclui 277 (e), ghiduie 277 (e), ghidulac 277 (e), ghiftui 288, Ghimblan
221, Ghimblel 221, ghintura 567, ghirtoci 247, gleco 368 (e), gig 286,
Gil'au tom 557, gine 418, Girolt 657, giur 416, Giurgeu 444, 1Gorr3g212u,
444, giurgiuvea 310, glaru arom 657, globi 473, glont 49o, gogo 312,
golan 220, 547, GolopAr 429, GonfAlAu 535, Gonfalem 535, Goron 526,
gortu arom 558, gorun 549, 657, graba 226, grAbgi 428, grAbos 226, grit-
cina 657, gradin 320, grbimajuie 230, grAmAjoard 230, 242, Granar 534,
granita 562, gramme 237, 658, grAuncer 220, grAunt 220, greabAn 226, grea-
Vi 224, 242, grebatios 226, greclos 242, Gresnar 534, gretos 224, 242,
Gngore 226, Griguta 226, Grind 434, Grindem 434, groazti 242, groazmc
242, Groem 434, Groi 434, gtosime 237, gum 549, 635, gunoiting, 309,
gurA 323, gurA-cascI 469, gur rea 657, gurgom 321 (e), gurgtua (a se)
320 (e), gurgulti 321 ( ) 444, - a urguiul 444, gurgul'at arom 322, gurguntos
322, gurguta (a se) 320 (e), gurzulu 321 (e), guA 324 (e), 658, gustos 242
gu/gan 308,
hAdArag 362 (e), hildarog 302 (e), haiduc 302 (e), hAis 548, halm
323, hamantA 474. Hanging 476, harac 254, hArkl 254, hAratle 254, hArb
www.dacoromanica.ro
686 INDICE
523, hardau 520 524, harjate 282 (e), Harjoana 534, hfirjoni 534, Harsa-
rean 534, harp. 254, 302, (h) artag 302 (e), hartal 260 (e), hartam 260 (e),
hartam 260 (e), hartama 260 (e), hartan 259 (e), 260, hartam 260 (e), har-
tapah 260, hartapani 261 (e), hartin 254, Hatiegan 528, hau / 492, hec
492, helesteu 251, 264, helge 468, heIghesa 468, h'ima arom 548, hodorog
302 (e), hortma 310, homoc 247, hopsa 302, Hordou 433 (2), horit 468,
hotel 470, hone 240, Hotin 536, Hotmcean 536, *Hotmet 536, hrubii.
260, hu-u-u 492, Huluba 53, hulut 303 (2),
iada 531, lana 453, lama 453, iapa 225, lasing 657, iatac 228, iaz
224, 113mm-ilea 468, 473, idita 657, ied 531, ieftin 242, ieftior 242, Ienciu
433, iepangea 473, Iepura 530, 531, lepure 223, 225, Iepure 525, 531, le-
puma 225, mpuroama 530, ierarh 221, ierbotacina 310, ienta 284 (e),
lerta 297, ierunca 284 (e), ierusca 284 (e), ietacel 228, tete 284 (e),iezt 224,
Igheleu 534, Ighm 656, ijog 267, 285 (e), ilac 286 (e), damn 285 (e), Ileana
453 (a), 454, Ilerean 534, unbmde 286 (e), imbodoli 276 linboldon 2.76,
282 (e), imbondoh 276 (e), 281 (2), 282, imbondon 276 (e), 280, 282, In-
bondroja 276, imbondroji 276, 282 (e), imbuca 220, iniull,at 474, impaca
220, 231, Impacitu 231, impieleca 548, impila 286 (e) 548, impilat 289,
inipili 286 (e), 290,, impleteci 225, impralurat 470, impumoune 226, im-
pujaica 291 (e), impala). 292 (e), imputa 226, imputiciune 226, inalnta 250,
Malt 219, 'Malta 219, inaltime 237, ma, 294, incruera 657, incetelat 658,
inceterat 658, inchiondora (a se) 292 (e), incluondorat 293 (e), (in)chiondori
293 (e), incluorosa 267 (e), inchipul 337, incilat 287, 'Moll 290 (e), incio-
seen 231, incoa 305, incoace 3o5, incoderat 548, incolaci 225 (2), incondora
291 (e), incondura 291 (e), incondurat 548, incotoloci 225, incotro 525,
incrucnare 507, incuilui 294 (e), incumetn 220, incurcala 232, incuslui
294 (e), indesa 220, 224, indm 314, indrea 547, infemeiat 317 (e), inflon
238, 'Whin 238, inforfoiat 313 (e), 315, infurca 218, ingana 523, Ingan-
durat 230, ingarlui 319, ingheta 499. 530, ingiumfinarat 312, ingorn 317,
ingrupa 239, Ingrun 317, 320, 658, ingurga 317 (e), ingurgita 320, ingurlui
319, ingurn 317 (e), ingustime 237, irijosi 314, inlatura 249, inmagazmare
214, MoC 294 (e), loans, sfinta Ioana 453, tobage 240, mite 284, IOU 526,
1011aChe 476, Ionelele 533, Ionescu 450. insela 327 (e), 658, inseua 329,
?I-11am 520, Intmen 220, intonca 546, 657, intortochia 238, intuneca 546,
547, 659, num 294 (e), invalge 470, invalis 327, invartelmta 430, invata
331, bpangea 473, in 254 (e), inta 284, irunca 284, Ismanarm 430, ispravmc
249, istemor 242, istet 242. Istrate 456, Ita 456, rat v rom 658, mite 284,
Iulia 449, Iuon 456, Iuon s'Arit Ilion 453, Ivan 456, Izvoara 532,
jamplai 472, Jidoy532, Jidov,532, Jivina 309, jneapan 260, mill
calusarar 278, Joi.a..426, joiana 240, josline 7:3-7, jug ..3.1,junmca 227,
116,:40, jura 238, 336 0.
10.C111 287e), la.001311e 240, laC/5, 657, lacill/lea 254, 1211114,473, *1_,A -
crag 535, .1..,a4-ajem g-75, Lancram 535, 1a9e:534, lapida 657, La at
576; 235, Lap-U.1n 535, Lastun 525, latnne 237, latra 223, 1g.trat 222,
l3udart,236, irlOal 240, 1.5.ri 425, leagan 232, LeCathul 533, legsnda
517, Levta 449, Lenuta 449, lepad.a. 295 (e), 653, l'epurr istrorom 530,
leurp. 567, Leustean 526, leves .244, leves 244, kznele 377, libiraet
474. Lidisoreau 535, Liclorosan 535, Lidrosan 535, Lilfom 430, liman
246, lindir.5. 394. hvez 245, 1.0g0d1 225, 226, log0(.1215. 225, 226, lowrna
226, 10411 546, lopatar 240, lucup. 546, lin 459, 1=111411r 238, Luncsoara
439, lune.cus 326, Lupa 525, 530, 531, Lupan 525, lupoaica 530,1,upu
525, 532
macmcluta 238, Macsim 420, Macsin 420, magla 547, Maier 657, maim
233, 486, mal 558, 657, Malai 477, Malai Rau 477, Malairau 477, maliga
468, mana 520, mincacios 567, Mandulita 473, mane 486, Mangaha 657,
mnn arom 656, mar 239, Mra 532, marfd 507, Marghwala 527 Mar-
www.dacoromanica.ro
L89
aatchca
www.dacoromanica.ro
889 IOIcLNI
kV uappa '61" amuoaapd 'Ecu ilSaapa 'f1" upd pupa 'ff -ad
nyrejtal 'gS. marEjupa `gS. kap," '5E1, luau' '491, latpul -175z EnuoIDId
'ELf sororpd o6z 4(a) raadta '9zg uakd '68z alkd 'agz ataoaard '8g9 laud
`efg saamAtd 'azz yltuitrd 'azz vali3,Ad '8r1' weld 'ag ymuld zo (a) i.nrid
rrytt ao qa) vIturmrld 'roc dopi '6zt doia '9zg Ellapsvid cacz vturnjd
mole 'or ,yareod '6az yareod more 'ocg uareoa 'ag ppoa natta
'6zg narmuariod naprtiod '5.8 soalltpd 'zL17 v,dod 'Lgg atdod
'ofz nuptpszod 'Lg9 orad `6rz 'az '8z Vaod TILOWITST `og maaod '61z
'az '8z ytuaryaiod '8z atrynod '8z asaarad '8z ypaopod 'zit; pjol.rod
'zLt cumniod 'ofz qumacia `gzg oucturnaod 'crbz augunuod 'ofz maqurniod
'6f saakad oo '(z) 'roc ourpasod '81,z tAoalod 'Lz yreAod '68 Vteziod
'9z '6-fg ponod "E9z yruI,uad yreoirwd 'oEz yirtriyad pyclyad
'6 amapydyad 6 '(z) reaSyad Egu Bd 'zcz yurmad 'Lg9 weld '19
yanyad 'frbg ayquaid tgt '(a) aaquasd fgz '(a) aumaypad 'ggg asaloaad 8z '
arloaad '8z 'Crfz aun4oazd `Lz auorpdaad 'ggg yitpdard 'az ud 'g8
pollard o ,(a) porn! coe '(a) tnyakad Liz '(a) wyasud LL,z '(a) wyakad ,(a)LLz
Joirtalsud 'zvz r50-id '9zg mdoaola '9zg uar;(oaa) '9zg aooad '64'S -arisoad
`tabz vcitud 'zg aunad '09z '9fg aumd unaxoalsr Tit 'mud 11101014Si 'IDES
Vinjild MOTO '8g9 n,pdrid moau '8g9 "nand 8z '(z) nravaana 'Ear. fgEz
ytearyaand '8z Baoand 'ICS `L9g poand 'Orz 'z '8z aamd 'az vaaand
'igz aoaand az '(z) aaEland 'fzz uanund '917g nosaktd MOSE `gfg -ralsnd
apt; '9.Eg areprisnd 'gzz plutind 'Lzz areoand 'ofz somind ofz
ylloyw 'LLf areoaya 'Szz soxona 'ofz ymays 1917 rpru iLgf apt?'
'a appes E) (as '88c 'Lfg ritapyw 'ff varpEa Tzg raryew '9gf '9zg 'Lzg
ylrea 'Ku arrEmya 'fz nroqurEI 'Lgf 13,11EI 'fa warp:rya 't59 skip 'Lfg
autuodys 'Lg9 2EscIyw `gEf 2rsdEw 'f turpunaya 'Lg9 ualtayosyl "Lzz
=gayly.' 'utz rotya 8) (as `9I Molv.1 '91 mrya 'az 6gz '(a) 'L,9g 11-113
trial 'gcg Tann; TES. aoSnEw `gg aauoiryzyx 'Lzz a2V.1 `gfg urE2zya sfg
'85-9 rerun.' 'L17 alai:tamp 'Lzz aaaa 'gzz uaaaw '171,17 '6g oapa 'Lg9 Vaajal
`gfg ireal,y2aa 'nu apaw paup '1, ar.2aa '714' TglaaaVaa r,u-gzpaclaz more
'oa loCadaJ 'Z'VZ .10Zapi `gfg pretprw 'Lzg Ealp1.1 '85'9 atprpta '859 vatnuata
'1,8z vurpidu more 'cra 'arpow '9zg 'Lzg mpow '9zg yurraos gzfr. -oa
varodo2 'afz yqua 'az wetuou 'gcg IIIED5m1.1011 `gg naSumow 'gg yaku
'Log aturasoa vinsoi oI aBlol 'of,z 1000101- rax aofunloa -ow
nieutzt 'fg lazoa 'oLf amapaqtu '6 vSnl 8St-u u) (as -1,z '(z) '9
aunta,y2na 'ofz (n)2na 'or up,mna '6z JOIa111111 'az `11,7, umni `117z 11,01U
-eaptrextru Lzg
13S '6z Vreoicres 'Oft ylturgES 'ocz uaryays '6zz IlTpES gLz '(a) remous
'6fg uAopus 'ag nrayes `S'Lz ,y2uS 'ooc saia2ys '8z auruWes '6-1-g us -
'Rsic '69c !vets 89 '(a) '69 yaps 'zLz tuaamorys '89z weaarEtuys
'gcg vivo:imp moau '9fg Japl.00ITIIVS 'fi" mawqmEs '1717 uaamys 'Lg9
naaadurgs 'fgf arelytrys gg nasaayuy,s '5.g solyuEs 'gg upuus 'LzS
ztg 'vales zS '8zg zL.uvs m ulnae 'Pgiz 'c1" -up,s
zioa2 sot2uEs napes fLz '0) uweaznp,s 'ggf fgf `(Z) allTaZUVS tcI'
alailaTZTIVS 'Egf 'fgf 'gfg '9fg auanzuEs 'bgf urpoduS 'Lfg tady ti.ou 'LLf
nreund,:s 'fg mreaundys 'fg anuayays '8z nayays 'oLf go:tau cc .(z)
pqau,s 'LLI7 nuatares '89z 111.1aUTOIVS '89z y113OTUT3.IVS 'zi7z yanwys "r8y
adre 'gzg ytmays moat '65' sus 'az nys-es `gLz nvses TL.E. nysys gLz *(a)
nmoses gLz .(a) ntlues 'S'Lz nraSus `gLz trearys 'ozz "Buries '6fg pays 661,
(r)unys '6 irrEqs '99g 11a311riCis 'oLf lireas 1111e3S:9117 'gr '9117 -nunuos
udod 'oEf mouaunvas 'Lzz dolga 'L9g 10I0OS 'ofz ypreAoas '6f -aynoas
naup 'fg Jut:Loral:Taos 'oft ysuodolas 'Lg9 ulnas `Ezz '8z '6fg 'Lg9 '8g9
aa'eptlas 'Vz SE;nos ..C9f aaElnas '66f vinaas 'ag numas 'ag Etas '6z
rep 'az arep 69 '(z) uqaaS 'IFS lsaS 'xoE yutisaS 'or ;taus '961, vraEj(s)
'Lco IaamSa `o1" ormajs `Rfz ari.urls '82 masE2s 'US Sauars 'cz IOTI3IS
'ofz aa-s '61f aupg5ts 'Lzg ataylrem2rs `gg nylIMOIS 'gcg pren at' '
www.dacoromanica.ro
INDICE 689
Silimon 470, snnbol 307, sirnbrias 466, Simionoaaa 476, *mean nail 535,
sineca 657, singur 316, 499, Sin/iana 449, 454, gir 419, sirac 547, Siridou
470, simmah 547, sitar 591, Sitar 591, slabina, 230, slabioara 230, slabiuta
23o, Slanic 247, slobone 240, smaranda 526, soacra 241, Soare 526, Socoala
531, *soctil 531, Socol 531, Socola 531 (2), SOCal 657, SOCalt 300, *Od
277 (e), 546, 551, sodom 339 011111.1 525, soimus 445, sol 368, sold 368 (e),
sol: i1 352, &AMC 246 (e), Soloncn 247, Solonetul 247, Solontul 247,
Somes 592, soparla 549, soparlar 240, soptl 311 sora 240, Sora 526, Sorbu
526, sorecar 240, Soricu 526, Sorin 526, Sorita 526, soroca 466, sort 473,
sotior 242, ;;-,ovhiala. 533, So\ ata 445, spalacame 232, spas 547, spasu-
dracului 659, Spata latil, 429, spatar, 220, spease arom 547, spicu 469,
Spinelli 433, sprintelor 241, sprinten 242, sprintemor 242, spurnos 242, sta-
jeal- /nester 467, stalp 523, Stan 455, Stina 434, Stang 434, stapan 234,
465, 658, star 523, stiluina 309, Staunid 531, Stall! 657, steag 224, steamatu
548, stegar 224, stein 657, steleris 327, stogu 466, Stoian 240, stolmc 248,
Stolmeem 477, stra3ameste1 467, strecatoare 547, strigat 232, 332, stru-
gur(e) 310, (e), 658, Strurnioara 533, Strumiorul 533, stup 519, 635, 636,
stupina, 309, stupu M1001 635, 636, stur 310, Sturm 525, subtire 222, slice
394, sudeme 339, sudum 339, *sudumeme 339, su 459, suflet 533, su-
gubina. 300, sins 327, sulcina 546, snlfina 546, Sulfma 526, sulfur 546, suma
338, sumkor 230, suman 230, sumedeine 338 (e), sumeteme 339, surata
240, surd 226, surdnne 237, surzline 237, susa 472, susea 472, sut 547, Su-
tuleasa 476, sveatilna 385,
tagarta 262, talan 547, talainta 547, talc 523, tale 469, talpe arom
558, Tamasa 531, taran 220, targ 523, tarhat 253, Tarnova 433, tarziu
523, tata 229, tatara 466, Taula 53o, Taura 531, 532, taurenciu 227,
236, teafar 547, teara arom 656, teat/ arom 311, telegrama 470, tehfon
472, terhetm 253, terus 326, tes01.5. 267, 'Merin 449, tic-tac 492, tic& 657
tigaie 466, tutoare 567, Timis 592, tipic 301 (e), tl \ a 491, toanca 546, toc-
maid 239, tocineala 239, TOderleean 536, Toderrta 536, Tomosom 658,
tont 307, toparlan 308, Tornea 434, tot 222, totime 237, tragan 232, Tratan
527, Trandafir 449, 454, 526, tieac It 232, trebuincios 242, trebuinta 242,
tretm 242, tretior 241, trist 237, Troian 449, trundler 305, trupsor 240,
trupsurel 240, tu 469, tufis 327, tun 315, tunca. 638, turc3 278 (e), turcana
466, turcas 279 (e), Turic 245 (e), Turnu 434, tusina 567, t.usti ' 491, tit-
tulan 466, tutma (a se) 466, tutuica megl 466
ucide 223, Uifdlau 535, Urfaleni 535, ulna arom 301, ulcica. 220, ului
303 (e), ulna megl 549, umplutura 219, 011 230, 1111df. 546, uncle 469, un-
drea 547, Ungura 531, Ungureanul 477, lulu 510, uorbu megl 460, urcus
326, urdoare 240, urduros 240, urgie 547, urgie arom 495, urgmat 547,
irloc 657, Urlatean 231, Urlat/ 570, nrlui 303 (e), prsa 530, Ursa-mare
531, ursat 473, ursoalca 530, Ursu 525, urn 318, uspata 239, ustura 227,
ustunom 227, usunlc 268, wuld 331,
va 391, vadar 220, val I 304, vaide 30 I (el, valced 657, Valenti 449,
Valisoara 439, valost 253, vanat 231, vanatu arom 658, vandroc 301 (e),
varcoli 303 (e), arf 314, 314, 523, Varfurile 433, vargoli 303 (e), varh
313, varsa 295, , arsoare 468, arta 254, vartej 226, vartolomeiu 452, var-
tolomete 453, iiCa 657, vasca 657, V asile 455. Vasilica 455, vasrlca 454,
455,Vasllica 455,Vasillala 476, vasaisc, 454,N ataf 221, 466,s atah 221,vatald
657, vatdma 657, vatdsel 221, vedea 219, ermiu 230, vechul 466, vested
226, \ estep 226 war megl 418, Vidin 525, le 506, viezuma 309, vifel
248, V111 506, Vinale 226, vineteald 231, vinetl 231, vinetm 238, Vioara
526, Violeta 44g, 454, Vuorica 526, vipt 506, Vureag 433, Virgnua 527,
Vurian 226, \ is 506, vistier 249, \ istierme 249, vistite 473, vita 506, 507 (42),
ital 507, vitreg 259, Vlad 453, 527, Vlaucu 526, 101 (a) 260, olcu 527.
Voiculeasa 527, Volculeasca 527, Voiculescu 527, voinlcie 240, Voivodean
Daeot (mama VI I4
www.dacoromanica.ro
690 INDICE
535, Voivodem 535, vorbi 239 (3), vormc 249, VoscraesnA 385, votrie 240,
vran 366, vrAvan 289
zadA 315, zamcA 255, Zamfira 526, zalla 453 (2), Zama 526, zAnatec
658, zenca 526, zArli 304, Zarnestem 527, Zarnesti 527, ZAvidem 473, zbi,er
megl 418, zbori 657, zburli 657,(z)dreant5, 261, zer 567, zgai 534, zgaia 53e
zgandan 657, zgrAbunt 657, Zmca 526, 745.1 419 (2), zmielom 474, Zo4
526, Zurr 1 492, zvacm 303, 304, zvarcoli (a se-) 303 (e), zvargoh 303 (e),
zvArli 304, zvArz 304,
romamce
albardar, span 328, albarder span 328, albardo span 328, alouette
ranc 306, arret franc 254, aunolo prov 545, baronne franc 227, bastia
t 254, beffarsi it 333, bonne franc 227, boquiancho span 332, capgros
prov 332, capitombolare it 332, capovolgere it 332, cappellaccia it 307,
caravirar prov 332, Casu sard 658, c(h)iurlo 308, cmcca it 306, cionco
rt 26o, coguhada span 306, codma sard 309, cohacurt cat 332, cohallarch
cat 332, cochevis franc 306, coiffer franc 328, engourdir franc 319, fohe
franc 274, fottersi, it 333, fregarsi, it 333, gargousse franc 320, gohardo
it 658, gorga it prov 319, 320, gorge franc 319, 321, gorgia it 321, gor-
gozza it 320, 321, goja cat portg 322, gourd frafic 319, gozza it 324,
irgustolu sard 324, marcharse span 339, marchitarse span 336, neblina
span 309, onde v franc 546, palta, lomb 355, pauta piem 355, pauto
n -prov 355, pas franc 496, pere franc 228, pietrisco V lt 327, piquet
franc 254, porter la selle franc 328, puiieta span 333, regret franc 254,
reirse span 333, rengorger franc 320, semailler franc 338, trop franc
310, troupe franc 310, troupeau franc 310
slave
aglika bulg 247, alx srb -cr 247, aii.ira srb -cr 247, Area" slav 525,
artily rut 267, babuga rus 326, babugka rus 326, bantuju rut 524, ban-
tuvama bulg 524, barzada bulg 278, baszta pol 254, Bzdinz slav 525,
bekuga bulg 326, blatina slav 310, bohnidarI psi 221, bota srb 264, Bra-
tula srb 532, bukarz bulg 549, dadica bulg 549, dagimkil bulg 248, davka
bulg 259, davka srb 269, dekalo rut 267, dekame rus 311, eln rus
311, el rus 311, &ph rus 311, derkalo rut 267, dernyi rus 312, dertfi rub
311, dervljan srb 308, dervljati srb 308, detvriltA slay 313, eevrljan srb
306, devrljati srb 306, devrljuga srb 306, dokrlja srb 309, dokrljan srb
308, dor srb 268, dudulagka bulg 306, euduhga bulg 305, dukurdell rut
306, dvrljak srb 306, darujq. slay 524, dever srb 368, Dobrula srb 532,
Dragula srb 532, Drk Za, slay 444, druima slav 310, Dunaj slay 525,
Dunavz slay 525, dvorAnikil bulg 249, eievina rus 310, frljam
bulg 297, *m.dil 524, gazja bulg 549, garlo bulg 319, 321, (g)de 368,
glut slay 226, Gjurgevo 444, golem bulg 547, grachna slav 310, grant
slav 320 (2), hajduk slav 302, harc pol 254, hititi srb 548, hronnti ceh
320, ispravinik bulg 249, Izdraill slay 350, jalx srb -cr 247, jalknz srb -
er 247, jalmk srb -Cr 247, janca slay 284, jaruh slay 284, junak
rut , bug , srb , pol 294, kobyla slav 266, kajgana srb 367, kalz bulg
438, kalabatina rut 266, karailun rus 549, karta srb 265, kecelja srb
368, kljudari 277, ko srb 368, k'or bulg 268 (2), leorav bulg 268, kordun
vsl 549, korodun rus 549, leorka bulg 268, Kostol slav 525, krAdun srb
549, krecav bulg , srb -cr 549, knna bulg 27r, krinica slay 271, 272
www.dacoromanica.ro
INDICE 691
krinka rus 271, krpica slay 272, kruni bulg 271, krotnuga rus 326, kro-
mugka rus 326, kraut slav 547, krynka rus 271, *kvrtltt slay 315, kyta
slav 548, kytica slay 263, lepula bulg 296, loj slav 546, lojatt slay 292,
loks slay 445, luma ceho-rut 546, mah srb 367, Matmuni slay 524,
nugla vsl 547, mini vsl TUS 546, molodjatma rus 310, melf. rus 330,
murua bulg 327, milgeli pslav 330, mel, pslav 331, 331, myssca slay
547, nasamanta srb 327, Nedelja slav 526, obilti bulg 302, obrazimokil
slav 547, ocop pol 254, okulary pol 299, oialitt eh 330, ostril slam 350,
oiegz slav 267, 285, pacharil slay 248, pIditt slav 524, parkan p01 2543
pecharfi slay 248, perlorta bulg 297, pero bulg 297, pwkzlz bulg 549, pla-
t:11nd bulg 310, pljuga rut 303, pljuha rut 302, pljuvat rut 302, popa
slay 567, povodx bulg 549, povodmic bulg 549, postelimkil bulg 248,
poiel'Icat slay 291, prahh slay 367, prthodh slay 303, rat pol 255,
ratowad pol 259, ravfna rus 310, ravnina. bulg 310, razgaljam bulg
548, ree bulg 593, ret ceh 255, rett TUS 255, reti slay. 258, retovati rus
255, 259, ruchn bulg 310, Rumarula srb 532, rycerz pol 548, Witt Ceh
330, gega bulg ?oo, ievrljuga srb 306, Sirni slay 525, slane. bulg 326,
slain bulg 247, slan-ula bulg 326, Sodomii slay 339, sokolh slay 531,
golja srb 368, sr6da slay 351, Srclecx slay 525, Srmx slay 525, sto-
mata srb 548, stolimkil bulg 249, strugatt slav 310, struja slay 351
sudramica slay 262, ghtil slav 277, suvetimlni bulg 248, svrett n -slov,
303, svrkinti n -slov 303, tonr2. slay 546, tonkka TUS 546, utwaszt pol
313, varkolest bulg 303, Vasilko rut 455, vica rus 549, vraht. slay 367,
vritt ceh 313, warta pol 254, zapljuvica rut 302, zamek pol 255, zamilkil
bulg 255, iega. slay 285, elatt slay 291, 21vma srb 310, zvrett n -
slo v 303
4(1 ce stz
alaman 246, aiyd 267, el-eman 246, mak 294, hman 246, lapkah 547,
ynak 294
unguregi
lnok 247, als6 267, apa.szt 250, 252, arszak 285, arzsak 267, 285, AT-
tny 261, as6 265, azsag 267, 285 (22), baj 467, Baldonfalva 26r, Baohnt
447, bantam 520, 524, Barbuy 446, bastya 254, becstelen 263, bestelemt
263, bestelenkedik 263, bestya 263, bestye 263, butok 247, bondrusal 282,
bondrus 280, bot 264, bit 253, budos 276, Bumbuj 446, cip6 301, cipOlc
248, `cah 271, csalut 270, 271, csahol 270, csaholm 271, csalm 467, csan-
dar 293, csandargat 293, csandant 293, csandarog 293, csapat 313, csavar
293, csehet(el) 271, csercseje 312, csercselye 312, 315, Csert 657, cserkalo
267, cserpk 311, csthol 270, 271, csOka 269 (2), csompolyodik 311, csom-
pul 312, csong 311, csongor 311, csorcse 312, csorcselye 312, csorgolo 277,
546, csormoly(a) 302, csonnolyk 302, csorpak 311, Dancsuj 446, deak 567,
Derzu 444, Dudlly 446, lnk 246, eleve 245, eleves 245, elevesedak 245 (2),
ellen 254, elvetl 297, ernsztem 524, eros 254, Ercisd 254, erre't 251, errunt
251, esnot 468, ev 245, eves 245, farkas 531, Fegyvernok 248, fest 263, fes-
tel 302, fdlzar6 248, folyam-fu 275, foly6-borostyn 275, foly6fu 275,
Foncsel 657, forga 275, forgas 276, gabonas 276, gaca 263, gulos 280, gond
525, Guczuy 446, Gurguly 446, guzshk 293, guzsol 293, hadar6 302, hajdu
3or, halast6 251, 264, hany 296, hapsa 302, harc 254 (2), 303, harcol 254,
hzsrt 283, hercel 254, holgy 468, homok 247, hopsa 302, horde) 520,
Inakfalva 294, Inas 294, Irkuj 446, kabala 266, kabola 266, kabols 266,
kacolye 368, kajla 286, kajlas 286, kalaba 266, kalaballm 266, kanclar
293, kandarasz 283, kandard(i.11) 293, kandargat 293, kandant 293, Kap
44*
www.dacoromanica.ro
692 I NDICE
657, kap 252, kart 266, kecele 368, kelenta 272, kelenta 272, *kepelos
546, kerenta 271, 272, kerkedm 268, kerkodru 269, k1lMta 272, kocole 368,
kocoloje 368, kodmonos 248, kolcsar 277, kOpesg 300 (2) korhely 269,
korhely(k)edik 269, koz 293, kozel 292, krmta 272, KlIk113 446, kuloni 248,
kurjanto 547, Kuszuly 446, legeld 534, lel es 245, Lokkasion 444, Lokod
445, 101 as 245, Lupuj 446, mal 558, malas/te, 251, 264, marha 507 (2), matka
277, matklo 277, 547, Moncsal 657, Neaguj 446, Niczuj 446, okorlare
299, okular 299 (2), okulare 299, pahar 248, parkany 255, 273, pakkol
271, parasznik 247, Pikuj 446, pityer 306 (2), pohr 248, poharnok 247,
porkoldb 520, Posztuj 446, Posztulv 446, pricskel 277, putyor 306, Raduj
446 (2), Raduly 446 (2), rajta 254, Rcse 593, salata 368, sod 277, 546,
Szacsal 657, Szanduj 446, Szasz-fu 275, SZavlij 446, Szavulj 446, szegfu 275,
Szerbuj 446, Szolnok 246, Sztancsu 446, Sztancsuj 446, Sitancsulj 446,
tallm 520, terh 253, Torok 248, turkas 279, tyara 268, Ursa' 446, tinnily
446, vagas 276, valasz 253, i, andor 301, vg 286, vergel 304, N. ergelod(ik)
304, vergod(ik) 304, vergol 303, vifel 248, vigan 286, villas 285, VIS711j
446, Viszuly 446, X otely 248, Vojku 446, Voikuj 446, Zsukuj 446, Zsunku
446, Zsunkuly 446 (2)
www.dacoromanica.ro
ERAT A
Pag Rfindul Si se citeasei In loe de
www.dacoromanica.ro
Pag rindul si se citeasch in loc de
499 25 ., sus verde Idmdzfd verde de ldmdstd
502 14 jos Sinne &cafe
502 8 ,, ,, vollkommen vollkomen
502 4 breiten breiter
503 13 sus curent5. curente
507 23 ,, Pflanzen Pflazen
515 6 jos /' l''
518 8 ,, consonanta consecmt
520 18 ,, SUS 0 Or (a) si ol(z)
522 18 ,, post-paleoslave post-paleoslav
525 10 are --- are ----
525 2I ,, ,, clavem calvem
526 4 ,, ,, DR VI 454 DR VI
534 2 , , ,, Pasdre Pasdrei
534 25 ,, ,, propozitia propozthe
657 28 " ,, (M Valkhoff) C M Valkhoff)
www.dacoromanica.ro
DACOROMANIA III, 1922-1923. Pp. 1157 +X lei Goo.
STUDII : G. Oprescu, Eliade Radulescu "si Franta. Th. Capidan, Rapor-
turile linguistice slavo-romane. N. Drdganu, Pagini de literatura veche.
N. Drdganu, Conjunctiile de si daca. P. Grimm, Traduceri i imitatiuni ro-
manesti dupa literatura englezd. S. Puscariu, Contributiuni fonologice.
S. Puscariu, Lat. libel in romaneste. V. Bogrea, Studii de semantica. C.
Lacea, Copistii Psaltirii Scheiene. N. Drdganu, Manuscrisul liceului grani-
ceresc G. Cosbuc" din Nrisaud i sistemele celor dintaiu manuscrise romanesti.
N. Drdganu, Verbele derivate en sufixul -blare i postverbalele Ibr. C. Ta-
gliavini, Sulla questione della posposizione dell' articolo. G. D. Serra, Per
la storia del cognome italiano : Cognomi canavesani (Piemonte) di forma col-
lettiva in -aglia, -ata, -ato. G. Kristof, Influenta poeziei populare romane
din sec. XVI-lea asupra lui Balassa Balint. G. Giuglea, Crampeie de limba
si viata straveche romaneasca. 7 AI. Procopovici, Doard.
. ETIMOLOGII.
ARTICOLE MARUNTE : S. Puscariu, Forma de conjugare ei face".--
S. Puscariu, Schimbarea accentulni din aud". S. P. Notit. S. Puscariu,
Note la pag. 361 s. n. Bitay A., Sprijinitorul lui V. Moga : Gheorghe Banffy
(1747-1822). Bitay A., 0 poezie romaneasca a lui Gh. incai. Bitay A.,
Contributii la viata lui Nicolae Mites. Bitay A., Cateva observari
la pag. 550-560. Bitay A., Gheorghe Buitul. Bitay A., Ceva despre pro-
topopul Popa Patru din Tinud (Bihor). Bitay A., Dictionarul in zece limbi
al lui Calepinus i filologia romaneasca. Bitay A., Inca odata Minciol. M.
Roska, Date referitoare la chestiunea cuvantului vlach". Econ. D. Furtund,
Urmarea lui Christos" in romaneste. C. Lacea, Genetive feminine 'formate
en articblul prepozitiv. C. Lacea, Contributie la. Bibliografia romaneasca. N.
Dreiganu, 0 rectificare. V. Bogrea, Din nothenclatura calului. V. Bogrea,
Note semantice. V. Bogrea, Cordun. V. Bogrea, Originea pol. multan".
V. Bogrea, Din sinonimica lui Drac".
RECENSII, REVISTA PERIODICELOR, CRONICA, RAPORT ANUAL
ADDENDA, INDICE-ERRATA.
pidan, Romanii nomazL Studiu din viata Romanilor din sudul Peninsulei Bal-
canice. C. Lacea, Sant in Transilvania ,asezari de Romani veniti din sudul
Dunarii san nu sant ? G. Giuglea, 0 problema de fonetica : Soartea lui e des- .
DACOHOMAMA IV, 1924-26, Partea II, Pp. 641-164 r XV. lei. 450.
ARTICOLE MARUNTE : V. Bogrea, Contributii onomastice. -- Din ono-
mastica folclorica. Din sinonimica Dracului". Din terminologia calului
www.dacoromanica.ro
II. Contributie la studiul onomatopeelor romanesti. -- 0 straveche formula
de exorcism in desciintecile noastre. Ethnologii populare. Marrintisuri. --
Post-scriptum la Sfintii-medici". N. Draganu, Despre ce Psaltire i Litur-
gide vorheste Pavel Tordasi la 1570 ? Iarasi de" si daca". Th. Ca-
pidan, Sar Constantin Lacea, Bibliografie i literatura veche. Bi-
bliografie veche. Dr. Val. Bologa, Intre filologie i medicina. I. 111141ea.
Un Tatal nostru" necunoscut 0 684). Leo Spitzer, fr tine folic a /mak autre .
second.
-
IV. Ca rt o fan Cel mai v. chin zodiac romanesc : Rujdenita Popei Ion Romeo:.
(162o). d urol Fulimwc : ContributMM Ia Bibliografia veche romhneasch. Ion
21,1u5lea : larasi .,teleleu . Ion :Mina la Dacoroinhni. .
.....
.
.....
-
3. Dr E. Pastor,. in Munlii Rodnei. Cu 7 clisee, Cluj. Ardealul",
1926. Pp. 58 . . . . . . .. . . Lei So. . .
71. F:
www.dacoromanica.ro