Sunteți pe pagina 1din 9

CUPRINS

Mulyumiri 5

Introducere 7

l Origini
Mirturiilelingvistice ....... 17
Antropologia fizicl. 30
Paralele etnice 34
Lexicostatistica 36

2 Primele migrayii
Persia ....... 42
Armenia 50
Coeziunea sociall 5t
3 in Imperiul Bizantin ;i tn Balcani
Bizanpl;i Grecia 55
Serbia, Bulgaria, Muntenia, Moldova 67

4 Marea gmecherie
Salvconducteleimperiale... ....... 75
Noiscrisorideproteclie... ....... 83
Cresterea increderii 9l
5 Cotitura
Germania,Austria,Elvelia ....:. ..102
Franga ...... tO7
SpaniasiPortugalia.... ....113
Jirile de Jos . . lt7
366 TIGANII

Italia . ....... I22


UngariasiTransilva"i" ........:.:... ...124
Boemia, Polonia-Lituania gi Ucraina .. ... . . 127
ScogiagiAnglia ..... L29
Scandinavia . . 138
Imaginigistereotipii.... ...t40
Tipareeuropene ....I44
6 StrAnsoarea lanpurilor
Expulzarea,asimilarea, dezraddcinarea .' . .. 148
Deoortarea ...195
IncadrullmperiuluiOtoman .....' 189
Supravieguireaspeciei ......194
SlabepAlpAiridelumine ... ....'.'20L
7 Forpele scbimbdrii
Percepqiinoi ......' 208
Influenla tn muzici . . 220
Peisaje rurale gipeisajecitadine .. '. ' 227
Dezrobirea ...239
Noimigra1ii.... ....242
Conservrregimutalie ..... '25t
8 Apropierea de Avernws

,,Combaterea nepllcerilor produse de yigani" . . . . . . 262


Holocaustuluitat ....27I
9 Epoca modernd.
Trecereafrontierelor ..... '.287
Chestiunidepolitici ..... '.292
Populagii;igrupari ..3I1
Schimbari de limbaj ' .32L
Tradiliaschimbirii '.326
Peleriniqipenticostali... ...335
Opr6,Roma! ....'..339
Bibliografi.e ...-.344
t
ORIGINI

Pentru aproximativ jumitate din istoria lor existi putine


mirturii scrise la care se poate apela in incercarea de a cilca
pe urmele liganilor. Apoi, odata ce referintele istorice incep
intr-adevir si se acumuleze, ele vor veni, in mod invariabil,
din afara etniei, gi este posibil si fi fost scrise in ignorantS.,
sub impulsul prejudecigilor 9i al insuficientei ingelegeri.
,,Adevirata istorie a rasei giganegti se^ afli in studiul pro-
priei lor limb7" , a declaratun mare savant. In mod incontestabil,
studiul limbii romani poate dezvllui foarte multe informagii
despre originea si evolutia limbii insesi. Limita pinl,la care
aceasta poate trechivalati cu originea gi evolutia vorbitorilor
limbii romani este mai mult o chestiune de ordin speculativ
si, in cele din urma, echivalarea nu poate fi luata drept buni.
Cu toate acestea, ln incercarea de a umple vidul informational
inigial va trebui sa ne indreptim atengia asupra analizeifilolo-
gice, pentru a putea verifica in ce misuri deducgia lingvistici
poate corecta ceea ce istoria nu a reusit si inregistreze.

Md,rturiile lingtistice
Primele mostre de limbi romani - culese probabil tn vreo
beririe din Sussex - apar relativ tdrziu, fiind publicate in
Anglia in L547. Abia dupi cAteva secole se va recunoagte ade-
varata valoare a acestor frAnturi, intrucAt ele au rlmas mult
timp ascuns e in Prima carte de introducere tn cunoa;tere de
Andrew Borde, sub forma unor mostre de ,,grai egiptean".
18 TrcANrr ORIGINI 19

PAni in vremea lui Borde, limba avusese tot atAra timp la fonetice qi etimologiile sunt fluctuante. Interesul este sporit
dispozitie penrru dezvoltare cAt separi engleza moderni de gi de importanta regiunii pe care Paspati a cercetat-o, aceasta
limba veche anglo-saxoni, intrucAt giganii gi-au pirlsit gara fiind un intins loc de popas in timpul primei migragii spre
de bastini, limba romani nefiind nici pe departe unitari. Chiar vest a tiganilor, care i-a adus pe acestia pentru prima datain
si cele cAteva expresii de ,,grai egiptean", mentionate de Borde, Europa. Denumirea prescurtati a dialectului inregistrat de el
indici prezenta unor imprumuturi din limbile greacd,slavi si este,,varietatea greacd" .
romAni. In prezent, dupi o evolutie de peste un mileniu, nu
John Sampson si-a strAns materialul pe parcursul a trei
existi o variantd,standard a limbii romani si nici modele scrise decenii, incepAnd din 1894. Bibliotecar al Universitigii din
care si stimuleze uniformitatea. in schimb existi o multiru- Liverpool, acesta s-a dovedit a fi tn fundul sufletului un poet,
dine de dialecte (peste 60 numai in Europa) cu un grad insem- un romantic si un rizvritit. Jiganii l-au primit ca pe unul de-al
nat de inrudire intre ele, dar adesea reciproc neinteligibile. lor, 9i in Jara Galilor a inregistrat cu multi diruire existenta
AvAnd deci exemple de limbi romani, penrru a ilustra unui dialect admirabil alcituit, care s-a pastrat intr-o forml
istoria acestei limbi, propun si ne oprim indeosebi asupra celor mai pulin alterat|decAt oricare alt dialect liginesc din Anglia
mai bune trei studii scrise vreodati despre dialectele indivi- acelor zile. Jiganii care vorbeau ace$ dialect l-au mogtenit de
duale. Primul, intitulat Studii asupra piganilor, de Alexandre la strimogii lor, a ciror prezenteinJara Galilor dateaziaproaPe
Paspati, a apirut la Constantinopol in 1SZ0 9i debueazdcu deja din secolul al XVIIlea; ei reprezintd de aceea o populapie tigl-
mai sus mentionata a{irmatie, conform cireia ,,istoria adevd- neasci de mult stabiliti in aceeagi gara.
rat6 a raseigiganqti se afli in studiul idiomului lor".IJrmeazd Pe de alti parte, dialectul giganilor caldirariinregistrat de
apoi studiul Dialectul piganilor din lara Galilor,de John Samp- Gjerdman gi Ljungberg in anii 1940 era vorbit de un colon
son, lncununarea unei perseverenre activirigi griingifice, publicat din Suedia, din prima generatie, care a triit gi cllitorit prin
inL926. Al treilea studiu, intitulat Limbajul piganwluiidldArar Norvegia, Finlanda, Rusia ;i in Balcani, prin Polonia, Ger-
Johan Dimitri Taikon din Suedin (1963), a fost elaborat de doi mania gi Franga. Taikon ilustreazd astfel tendinlele migratoare
suedezi, O. Gjerdman;i E. Ljungberg. ale unui grup de romi valahi care s-a rem rcatin a doua jumi-
Aceste trei lucriri ne permit si examinim limba romani tate a secolului al XIX-lea, atunci cind s-a deplasat spre vest,
in trei puncte geografice extreme ale rispAndirii ei in Europa. venind din Balcani, din stepele Rusiei;i din cAmpiile Unga-
In acelasi timp, ele reprezintdsi trei tipuri importante de vor- riei, stArnind la fel de multi agitagie ca gi strimogii lor care cu
bitori ai limbii romani. In anii 1850, Paspati a inceput si tsi secole inainte pitrunseseri in vestul Europei.
strAngi materialul printre giganii nomazi, de la periferia Con- E momentul acum si ne referim in cAteva cuvinte ;i la tran-
stantinopolelui si din parteaeuropeani a Imperiului Otoman. scrierea fonetici, intrucAt o comparalie efectuati intre lucri-
Paspati nu a fost un invigat care s-a izolat de lume: el insusi rile 1ui Paspati, Sampson gi Gjerdman gi Ljunberg ne obliga
a subliniat faptul ci limba tiganilor trebuie studiati ir.ort, si ne oprim qi asupra problemelor de acest gen. Necazurile apar
printre acestia, si a procedat ca atare, cu timpul devenind si intrucAt, limba romani fiind pentru multl vreme graiul unui
un prieten inlelegltor al acestora. Rezultatul s-a concrerizat popor tletrat,normele de scriere au lipsit cu desivArgire. Ade-
sub forma unei cirti cu valoare pereni, chiar dacdtranscrierile sea cei care flceau transcrierile at utllizat normele fonetice
20 TrcANrr ORIGINI 2I
ale propriilor limbi marerne, acestea diferind considerabil
in transirierii fonetice alimbii romani sunt acelea ci, acolo unde
privinga armoniei dintre ortografie si pronuntie. un alfabet
este necesar, vocalele lungi vor fi indicate printr-o linie agezath
pur{onetic precum cel al IpA (Asociatia Fonetica Inrernario-
deasupra vocalei (a etc.), iar accentul va fr marcat printr-un
nali), in care fiecare simbol indici un anumir sunet ,r., nlirri,
9i accent asculit deasupra vocalei accentuate, cain cazullui 6.
nu ar permite nici o ambiguitate. Dar, tn timp ce un' atare
alfa_ Lingvistica comparati furnizeaz\intr-adevir o mare bogi-
bet servegte in mod admiiabil scopului in cadrul unei lucriri
gie de informagii in legituri cu obArgia dialectelor giginegti,
de ordin tehnic, acesra f.ace uzde mai murte litere decat
cele chiar daci nu oferi nici o garangie in ceea ce priveste genea-
26 ale alfabetului latin, iar simbolurile necunoscute il por
cu logia giganilor. Acum 200 de ani s-a ingeles pentru prima datl
usurinpi incurca pe ciritorul obisnuit. propun, ir, ,.rr, ca limba romani trebuie sa fie de origine indianl, din cauza
adoptarea unui compromis, si anume literele a ci,ror ".er"t
r^lo^r" aseminirilor dintre vocabularul ei gi cel al unor graiuri indiene.
sonori aproximativi este foarte putin probabil si fie serios
Anii care s-au scurs au adus multe clarificiri, degi nu s-a ajuns
confundati de citre cititorul ,ngl". suirt lisate singure, dar
la certitudini. tntrucAt arit demulte lucruri depind de deduc-
pentru anumire sunete transcrise diferit tn limbile .'.rrop".r.
pia lingvistici, este la fel de oportuni trecereatn revisti a teh-
gi in engleza chiar, se vor utilizaunele diacritice
gi combiragii nicilor lingvisticii comparate, bazate pe toate cele trei aspecte
speciale de litere. Semnele utjlizatepentru aceste cazuri
spe- principale ale limbii: sunete, structurl gi lexic.
ciale sunt indicate mai jos, in ultima coloani.
La stabilirea afinitililor dintre limbi, doui dintre cele mai
Sunetul din cuointul _ ---------c; importante indicii sunt: caracterul comun al vocabularuluifun-
englezesc PasPati SamPs*
7,'#J:; damental si aseminarea in ceea ce priveste structura gramati-
chtrch tch d cali. Al treilea indiciu il reprezinti regularitatea corespondenlei
------T -;dzts c
-;i
!"ds" i dz sunetelor, 9i anume consistenga relatiilor tntre sunete la cuvin-
she sh !
--n-
s
--7
s
tele cu sensuri corespondente in ambele limbi, astfel ci, de
trea.rure z -tr- -'7 reguli, un anumit sunet dintr-o limbi devine un alt sunet tn
L
ink-horn ------I[:k t' kh kh cealalti.
top-bole ----t -" ph E de la sine tngeles ci doui limbi strAns inrudite vor avea
ant-hill E
C
th
E un numir mare de cuvinte aseminitoare. Cantitatea nu este
th
locl (pronunli. ..ogi"ni)ffi X
totugi aspectul principal: importanti este indeosebi studierea
cuvintelor conservatoare cu sens debazS', cel mai pugin proba-
(Semnele conventionale din ultima coloani corespund bil de a fi fost tmprumutate din alti parte. Aceste elemente con-
, celor
adoptate la. Congresul Mondial Romani djn |990,cr', ."..pgi" servatoare ale lexicului includ pronumele personale (eu, tu
sunetului dy', in cazul.caruia congresul a optatperrtr., o etc.), verbe care exprimi activitigi debazi sau stiri (de ex. a
"iti
reprezentare grafica.)l ultimele remarci ae ficut in privinpa bea, a aedea, a dorm), adjective desemnAnd insugiri elementare
(de ex. mic saufi.erbinte) sau substantive reprezentdnd lucruri
1
Titlurile unor lucriri citate in cadrul notelor *t utilizat ahe semne cuarie mare de raspAndire (ex. apd. sau om),pi4i ale corpului
diacritice penrru redarea sunetelor [,j,!, r,. (ex. pdr, cap, na) sau rude de sAnge (ptrecumfrate, tatd., sord.)'
22 TrcANir ORIGINI 23

ii :":". ..".O.t pe particularitipile gramaticale,morfologia


unei limbi (si anume modificarea crrrrirt.lo, individrrale Englezd Sanstitd Hindi Romani

flexiune sau modificiri ale vocalei din ridicinij;r;;;;;


oi' dialect dialect dialect
- grecesc galez cdlddrar
conservatoare decAt sintaxa ei (construcgia locugiunilo,9i
. fr"_ (mare) vadra bara bar6 bar6 6ar6
zelor)..CAn{ dl- peste aseminiri de ordin;;;f"G;,li big
exemplu la declinarea substantivelor sau l" brother (frate) bhratr bhei pra1, plal phal pral
.orr1.rg"..;?A;_
lor,.ar fi exagerar si le punem pe seama irrta-pi;rl
i, . frrr* (to) drink (bea)
dr,i,1ll, pi- pi- pr- pc
pugin probabil (dar nu si imiosibil) ca .1"
s" fi. ,'rruit^t
rmprumurului. Nu putem fi mai categorici de ^l father(tati) tata rar dat, dad dad dad
atAt, intrucAt,
instanga, nu existi nimic cJ nu poare fi-r;spAnJii hair (pir) vala bal bal bal bal
T_"lrl-r,de barierele
dmcolo (iras sir (er6, ser6 6ero
lingvistice. i,.ra G"p) 6er6

Dacd'lalimba romani ra anrmire limbi din hot.


'.'"-'-warm
9i India aplicim -:^-.-. taDta tatta tatto tato tato
cele trei teste privind raporturile de evorupi.r (cald, lierbrnte)
."t""iii"r* (instr.) main me m€
vocabularului de baz6, similaritatea structurii I G") m6ya me
grr_"ri."i. ,i
regularitatea corespondengei de sunete, toate
rezultatele vor man (birbat) manusa manulya manus manus
sugera o origine unitari. (""$ nakka nak nak nakh nakh
Urmitorul tabel reprezinti o mostri a comunititii de "".. hamara amar6
lexic, our (nostru) asmaka amar6
pe baza de cuvinte importanre, de largatillr"r".
fr, ;;; (to) see d1$ati dekh- dik_ dikh- dikh-
diu, doar sanscrita si hindi2 ,,-rrrt .it"tJ. a reprezentand (a vedea) (vede)
rimbile
din India; urmeazb. ase stabili dintre aceste limbi sister(sori) bhagini bahn pen, ben phen phei
indice are cele mai mari afinitngi "lr".i;r;;;"
cu limba romani.) (to) sleep sv6pati
sov- sov-
(doarme) sona
sov-
Aseminirile dintre sanscriri sau hindi gi limba romani
in i. d..-i)
cadrul acesror exemple extrase din vocabularul
de b"re rrrrt eharmi gham
(soare) (:;ffi6 (.?ffi;'il kam kham kham
sun
clare, cu exceptra poate a cuvintelor pentru
notiunile de frate
si sord.,la care vom reveni maiti^rziu.Lista water (api) paniy| pani pani pani Pai
ar fi p,rtrrt fi ;;l;
mai lunga. Fiecare din cele trei dialecte ,o-"rri you (tu) tuvam tu tu tu tu
.orrgirr. SOO
de cuvinte sau mai muke, a cd,ror origine
indicapo"i. fi _"i
usot recunoscuti.
indo-europene, ce cuprinde majoritatea limbilor din Europa
Inainte de a urmiri si a treia pista de indicii _
tul gramatical ldoy" aparu_ ;i pAni in Asia Centrald, grupul principal de limbi, cel mai
9i mutagiile de sunet _ .rr" ,.."rar sI aruncim est1c, este cunoscut sub numele de indo-iranian gi este format
o privire de ansamblu asupra grupului
de limbi irdo_".i"r. in din subfamiliile de limbi indo-ariane gi iraniene' Din indo-ariani
cadrul marii familii de limbi crrrror..rr" qi sub
denu*ir." J" sau inzi s-au desprins cAndva unii dintre vorbitorii indo-europeni

2
(pistorii nomazicunoscuti in istorie sub denumirea de arieni)
in care 3 si s sunt, in mare, echivalente cu sh din englezi.
care, dupi ce generatii la rindau migrat din stepele eurasiatice
24 TrcANrr oRrcrNr 25
spre risirit, in mileniul II i.C., sau poare mai devreme,
pitruns tn nordul subconrinentului lndian. au viala de toate zrlele, tncepAnd cu secolul al Vlea i.C. Totugi,
cea mai veche sanscrita a continuat sa joace un rol important, similar latinei
formi de limbi indo-ariani.rr. .orrr"-rrli
in rexrele sacre in Europa, rimAnAnd chiar in zilele noastre una dintre limbile
ale vedelor si dintr-unur din diarecter.
tei din Vede a evoluat.sanscrita clasici,
."."}",rabazasanscri- oficiale ale Indiei. Limba prakrit, la rAndul ei, a inceput (in
cu vasra ei literaturi. jurul secolului al VIJea d.C.) si fie depa;ita de cel mai avansat
Aceasta primi perioadi esre cunoscutj
ca indo_arirrr" rr..h". dintre dialectele indo-arianei medii: apabhrar.n3a (cidere, pri-
sanscrita clasica a devenit o rimba pistrati
in mod bugire). Acest succesor este o limbi cu tnvelig prakrit, regle*
fiind scrisa dupi canon: in ea nu "rir'J,
J"il;;" si nici divereente mentati insi dupi modelul exterior al sanscritei; au avut loc
"p";
de grdil geografic, dezvo*area.ro""r.fi*
;#lili;"#t:
ildo-afana mijlocie debuteazd,"pio*i_*ir, jurul
modificiri in ceea ce privegte sunetele, dar cele la nivel de cate-
31d1 ?n seco_ gorii gramaticale gi sintaxi au fost mult mai limitate. Avem
lului al VIJea i.C., cAnd incep si ,.
i.^.fr" diverse forme puline date cu privire la detaliile tranzigiei de la indo-ariana
populare, reducAnd unele di*dificultitile sanscritei. Aceste medie la formele mai vechi ale limbilor moderne, clasificate
limbi prnkrit (prakrit - narurxl,
,^r" p;;;i*; drept indo-ariana noui, o tranzigie produsa pe parcursul mai
intr-adevir deosebiri dialectale, p;r""r"iirr*;,
rtii J;pisit sanscrita in multor veacuri, pAni in jurul anului 1000 d.C., cAnd inovaliile
gramaticale se rispAndesc din ce tn ce mai mult, iar modificarile
locale devin din ce ln ce mai pronuntate. Aceasta inseamni
c5, pe tot parcursul respectivei perioade - de altfel deosebit
de importanti pentru stabilirea originii 9i a afinitagilor limbii
romani - pluteqte un vil de obscuritate.
Vasta restructurare a indo-arianei, ce caracte rizeazS limba
contemporani, a condus lamareavarietate de dialecte - cAteva
sute - care devin apoi principalele limbi utilizate in India, Pakis-
tan, Bangladesh, Nepal 9i Sri Lanka, fiind vorbite ln prezent
de peste 650 d emilioane de oameni. Acestea includ indeosebi:

grupul dardic : kasmiriana


grupul nord-pestic: sindhi, lahnda (sau punjabi de vest)
grwpul nordic: pahari de vest, nepaleza
grupwl central: punjabi, rajasthani, gujarati, hindi de vest
grupul de mijloc: hindi de est
grupul estic: biharl, oriya, bengali si assamezi
grupul sudic: marathi, konkani, goanezl, gi singhaleza.
Harta l. CAteva limbi indo-iraniene.
(Limbile non-indo-iraniene sunt citate Sunt de asemeni utilizate si grupiri alternative, iar numi-
intre paranteze.)
rul de limbi din cadrul acestora este considerabil mai mare
26 TrcANrr oRrcrNr 27
decAt cel din lista de mai sus. Riscul in caz.,ilclasificirii este
cd se poare crea impresia mele masculine gi feminine; crearea substantivelor abstracte
unor arii lingvistice clar J"ir_i*r.
si autonome, in vreme ce situagia prin adiugarea sufixului -bm sau-pm (de ex. in dialectul romani
dif"rirt. $;;;;;; galez tah : adevirat qi ta&ben : adevir; in dialectul romani
chiar, limbile vorbite in india "rt.iot"l
"mirrt"rc
in lumea romanici si slavoni di'ti-pul
de sit.ratia e;r;;;; grecesc: (or :
a htra, hribd :
furt); inlocuirea genitivului
Evului lrf"ai",.a"J
limbile ti dialectele formau un ror org"rri., cu o construcgie de tipul ,,calul patern" (de ex. adiugarea unei
contopindu_se im-
perceptibil, firi hotare ferme gi stablle. terminagii adjectivale la substantivul ,,tatd" pentru a putea
Acesre hot"r. ,r._
buit sa agrepre aparigiastatelor mod"rrr" ,i "., exprima construclia ,,calul tatilui": in dialectul caldirarilor
a limbilor nationale
Titerare (de9i exisri inci o fuzionare daddsko gra). Toate aceste caracteristici, cAt gi altele, confirmi
h ,,il;l-i;."i,1rilfi.jil;
rustic, de ambele pa4i ale unei fronriere). aseminarea cu mai multe dintre limbile indice moderne, indi-
O serie de limbi vorbite pe subcontirrirrt,rl cAnd tn acelagi timp ci limba romani dateazd probabil din
indian nu apar_
gin familiei de limbi indo_europene.
Cele mal i*porr"rrr"iirr_
vremurile post-sanscritice.
tre acesrea sunt limbile dravidiene, din
sudul;i *"rr"ii"al.i lntrebatea chinuitoare este daci se poate continua, pentru
qi din Sri L.lnlra (de ex. telugu a focaliza cercetarea gi a identifica mai exact regiunea sau
si tamil), care au supravietuit
orn acea lndre in care au pitruns nou_venitii
arieni. Dupa unele poporul din care se trag nomazrivorbitori ai limbii romani,
ipoteze,limba romani p"." ci s-ar fi prin stabilirea unei legaturi certe dintre aceasta gi unul din
desprins din mieratia
indo-ariani p rincipali 1" inainte d. p;tr.rrrdi;;; grupurile de limbi mengionate anterior. Ajungi la acest punct,
tl!"t"l indian. Totusi, sanscrira .orrpi.r" imprumururi ;;;;t;il_ din nefericire, lingvistica incepe si ne dezamageasca. Degi se
lexicale
drn dravrdrani, care se intindea cAndva poate merge mai departe in tncercarea de reconstituire a unei
mult mai 1a nord, o
parte din ele_regisindu-se in limba romani. protoJimbi (un strimog ipotetic al tuturor dialectelor giga-
9i De unde ,rrut e
ci separarea limbii romani de cereralte limbi indo-aa.r. negti)3, cum de altfel paleontologia lingvistica a ficut-o ln multe
loc pe teritoriul indian. "lr.u, alte situagii, ramAne un fapt bine cunoscut ci inca se stie prea
Asemanirile dintre morfologia limbii romani pulin despre aparigia dialectelor indiene moderne pentru a
si cea a san_
scritei sunt imediat vizibile, di; ," compari, putea duce cer cetarca dincolo de compara r ea gener ald a trisd-
d"
terminagiile verbelor, declinarea substantivelor ""._pl.r,
sau rrrflr.i" turilor evolutive comune, care nu permit tnsi o suficienti
primite de adjective, de gradele de comparatie,
de adverbe punere de acord, in scopul identificarii cu certitudine a limbii
gi de participii. Este, de aiemene",
d" ,r.iorrtestat faptur ci, cu care limba romani se inrudeste cel mai mult.
mai recenr, in limba romani, la fel caqi
in alte l_Ui irrai." C;utarea unei atari limbi a dezlinguit o polemici chiar din
moderne, au avut loc o serie de modificiri
ale sunetelo..;;; momentul descoperirii legaturii limbii romani cu India, cu
separa limba prakrit de sanscriti.
Aceasti legaturi cu rimbile
moderne o demonstr eaz.i maideparte numeroasele 3
particu_ Sunt doui incerciri in aceasti direclie, dar efectuate separat: T. Kauf-
laritagi ale_procesului de formar" ; .;";;i.r mann: ,,Explorations in protoGypsy phonology and classification" referat
si ale aparatului
gramatical * felul in care au evoluar nepublicat, prezefltat cu ocazia Mesei rotunde de anabzd alimbilor din Asia
pronumele dr";;l;i
cel interogativ (kon? - cine?); ,".-i.r"riii. _o de Sud, Austin ,Texas,25-26 mai 1984, gi B. lJ.tgge, Proto-Rornana Phonology
;i -ipentru for_ (tezi de doctorat), IJniversitatea Texas, Austin, 1984.
28 TIGANII ORIGINI 29

circa doui veacuri in urmi. Nimeni nu a propus vreodati gi pahari de vest gi probabil grtaratigi bengali". intr-adevar,
drept candidati o limba din ramura mijlocie, esrici sau sudica, limba romani prezintS. unele trisituri lexicale 9i fonologice
dar intr-un moment sau altul restul de limbi au fost toate che- dardice sau nord-vestice, dar Turner explica aceste trisituri
mate in ajvtor. Argumentele, tn cea mai mare parte, se bazeazd ca fiind acumuliri ulterioare, rez'sltat al unei migragii dinzona
pe fonologie, prin stabilirea unor detalii ln sistemul sunetelor centrali citre nord-vest, probabil inainte de anul250 i.C. O
conservate de limba romani 9i de o alti limbi indici, dar reduse atare migrare explici, de asemeni, gi faptul ca limba romani
saupierdute intr-altele, sau, dimpotrivi, si mai concludent, prin a plstrat o serie de sunete care ave^v sa fie modificate radical
identificarea de mutatii de sunete impirtasite de citre alti in grupul central, dar nu 9i in cel nord-vestic, mai conservator
9i
limbi. Ocazional,sunr invocari 9i algi facrori, precum compa- din punct de vedere lingvistic. Sederea in aceste noi tinuturi,
nrea de paradigme verbale si pronominale. continui argumentatia, a durat mai multe veacuri, pAni ce,
In secolul XX au exisrar doui curente de gAndire principale. in final, cu pulin inainte de secolul al IXJea d.C., se va Pro-
irrtr-rrn" din tabere se sirueazi partizaniiorigirrii nord-rr.rti.e duce diaspora giganilor.s Turner gi-a prezentat argumentatia
sau dardice a limbii romani. Unul dintre acesria, in mod convingitor, probele sale dAnd impresia de soliditate,
John Samp-
son, sustine ca limba romani isi are originea in provinciile iar in lucririle generale referitoare la ligani apdrute ulterior,
nord-vestice, pirisirea acelor ginuturi ficAndu-se devreme, pe s-a manifestat tendinga adoptirii explicite sau implicite a
la sfArgitul secolului al IXJea d.C. in cealaltl tabird,r"-"r."bil punctului siu de vedere, chiar dacddatele mentionate de unii
reprezentatl, de Sir Ralph Turner, fost director al Scolii de adepgi ai acestuia varrazd intr-adevir.
Studii Orientale si Africane din Londraa,se afli tori aceia care Mai recent insi, acest consens s-a destrlmat. lntr-adevir,
incearci si demonstreze cd limba romani apaqrnea initial parci pentru a sublinia diversitatea de interpretari ce se pot
grupului central de limbi (reprezentat acum de hindi) cu care da pe baza aceluiagi set de date, lingvistul american Terrence
impirtaseste primele inovatii. in.""" ce privesre conexiunile Kaufmann sugereazd ci datele de ordin fonologic pot fi cel
exacte in interiorul grupului, Turner subliniazi ci, la vremea mai bine explicate prin postularea ideii ci proto-giganii au
cAnd limba romani s-a separar probabil de grup, diferenga pitruns in teritoriile iraniene inainte de anul 300 i.C., ca
dintre dialectele care aveau si devini hindi gi rajasthani, je rezultat poate al incursiunilor tntreprinse de Alexandru cel
exemplu, eru prea mici pentru ca noi si putem astizi si scoa- Mare in nord-vestul Indiei intre anii 327-326 i.C.6
tem la iveala aceste urme. Dar Turner a fost suficient de sigur
pe sine ca si excludi din rAndul rudelor apropiate pe ,,srrimosii
5
O cercetare ampll asupra polemicii lingvistice o reprezinti studiul lui
I. Hancock ,,The development of Romani linguistics", apdrutin Languages
limbilor singhalezS, mararhr, sindhi, lahnda, punjabi, dardica
and Cuhwres: Studies in Honor of Edgar C. Polom6, editat de M. A.Jazavery
'Winter, Berlin, 1988, pp. 183-223.
a 9i'$7.
Vezi R. L. Turner, ,,The position of Romani in Indo-Aryan", 6
Kaufmann: in protoGypsy", p. a2.Higg.e (Proto'Romana
IGLS "Explorations
Q),5 (1926), pp. 145-789;J. Sampson ,,Notes on professor R. L. Tuinert Phonology, pp. 19, t4l) indici o dati gi mai veche - cca secolul al Vllea i.C.
"The position of Romani in Indo-Aryan,", ]GLS Q), 6(1927), pp. 57-6g; Rezerve in ceea ce privegte datirile au fost exprimate de citre A. M' Fraser
R. E. Turner ,,nThe position of Romani in Indo-Aryan,: A reply to in ,,Looking into the seeds of time", lucrare publicati it Tsiganologiscbe
Dr. J. Sampson". JGLS Q), 6 (1927), pp. 129-138. Studien (1992), nr. I&2, pp. 135-166.