tr Spwne-mil ,y

w/
-ffi
F:;
'ffi;q
@"=
* **,'
G
:,.i,T"{

$TilNIA
i lNVtNIlllr{I
eil
s@
Cand, a parit
prtmu"l o- pr luna?

.::-> --]*
".r;ffi=>
t*

wE-* LAROUSSE *.&D

.i+€5-
!I
il (:ffiWCe este acela
I fl un cle;te pentru nas?
un fel de binoclu pe arc, strlmogul
!I 1
,\
F-ra
ochelarilor, care trebuia prins pe nas.

t n
))
('
'fermenul desemneazl gi o cleml care se
fixeaz5 pe nas, pentru ca apa sI nu pltrundl in
nlri in timpul inotului.
rI
I 0
!I
I Cum funclionau
!I prirflele ascensoare?
I in secolul al III-lea i.H.,
savantul grec Arhimede a

I inventat, se pare, un ascensor

r care funcliona cu ajutorul

unui troliu (un sistem care
permite ridicarea unor

I greutS{i). Maginlria era

manevratl de sclavi.

I
e
 I ffi.--.^.*r--cl-- I t -..-^}fr^y-c-;"--9-,-^ ,
'tp' Care este strlmosultr -r-
!, . E'. -.*t d%P
=

, ,rc
patinelor cu rotile?
,'

lnifial patinele cu rotile aveau roti{ele pe o

singurl linie (ca rolele de asHzi).
iI! C
lnventatorul lor a fost, se pare, rl

belgianul Jean- Joseph Merlin, '-

care, in 1760, a avut ideea de a
imita patinele pentru ghea{5 -
pentru a putea patina

qtb
5i pe pInr6nl. iar in
acesl scop a fixat rotile
li! -
.G.
_ _ 4asl__ ,
din metal pe o placl
din lemn.
T
*@rl@' -

{!
\,.::'
De cind dat eaze ti,-:
-
primul calendar? ll

T
l..l
i.i
t::

in anul i.H.,
4Z3O
egiptenii au decis c5 anul
are 365 de zile;putem
T
spune cI acela a fost
primul calendar din -
islorie.
t
-

T
!I ffit';o re*'ffi;&ffi';-ffi
@J#.
il $ Cum f unclione aze &.

ir 6
$if
v

r-O
frigiderul? pn
cll
oqti
il *+ intr-un fel. asemenea
onrenesc.
tnroului
c2 fr ffi
-,fl

&FJ
cflnd
il t Alunci
tr^ ffi
d:<> tI
::)

t il #f$lrftI.:' *_)x dr
t 4
'':i ,
b ;",

este. de asentellea.
utilizal un lichid care
fL3 'i;
1)
ci '

#
.&
s.
o{
H
" :.

indeplrteazl cSldura din interior,; perr

permi$nd &
il di{ aslfel alimentelor s5 se r5ceascS. @8
q.
et

t *,e ffi;ry-dd.6at8ffi;.;F *ryr.Md6w6 E $lr

dl ,
a

il E De c6nd dat eaze

,6
VE
PN
o tl

T t E WC-ul cu i"t de aPi

mulla
aP5?
"l.J
kbn

ffi
ffi
A tbsl invenlal crr f ffi
iI #--. tn
vreme in ul'ma.
disparul t
Anti<'lritale. tlar jr
il c-
tt.,

#
il ffif; Angtia
-
irr Lvul N'tediu.ln J
Ya
la stargitui secoltrlui
&
g.
rd atX![tea.aflostcolrslruil u=1fi
fl ,ft
oq
SJ
&
[i'Hl-rJCr,ode"rru *f,
64
.lt
#
"'"t'lf"'
-
E'
{
,..ffiffiffi*& -&ffiffi: .,=_1
B J lt,,,._
H 4:
I

-oo' 6{@
ffiw&%
<
{
..{
(-' Care este cel mai vechi --{

&'
4(
instrument mu zical? <
r{

A Primul instrument muzical a fost unul natural: rr{

'.1 vocea uman5.'[iotugi, cel mai vechi instrument q

$wffi Cine a inventat busola?

f
-
NE
ffiL
{
Busola este,ln principiu, un ac magnetizat care {
,-
indicl axa nord-sud a P5mAntului. Chinezii
sunt cei care au inventat-o qi tot ei au inceput s-o <
r-
foloseascl pe corlbii ca instrument de naviga{ie,
in jurul anului 1100. <
!-

rt
qI
rrl
qf
r{l
qT
4,.,},.ffr.W'.,'*ffi
-l l';F
t-
- Care este strEmosul t-
IT
d
i calculatorului?
,li Este,,pascalina", maEina de calculat
-t
- inventatl de gAnditorul gi
D matematicianul francez Blaise
d Pascal, in L642. FireEl e cI
ET nu era electronic5! Putea
all aduna pin5la numere cu
8 cifre gi, de asemenea,
D
A,l, flcea sclderi, inmul[iri
5i impSrliri.
{-

a
h r*or#"

q
E Cum ar5ta :!?,l
'll
E
primul comPuter?
d Construit in 1946,
E
I primul computer
func[iona cu l5mpi cu
h vid. Era uriaq, ocupflnd
1 o caurerl irrlreagS.5i r;1i

E era folosit de armata

I americanS.

a
h
$ffiffis$
j,r- i
E -'"- E G." :r*;
4 ,;+;..,.*-], -: .. - **ifl
il
iI De ce este cerul albastru?
I Razele Soarelui ne par albe,

t :
deqi in realitate sunt
compuse din mai multe
crrlori (printre ele, Ei cele
T -r'" pe care le vezi intr-un
curcrrbeu). lnainte de a
iI aiunge la noi, razele solare
-- .^ prinl.r-o,barier5":
trec atmosf,era terestr5.
I t-- -.*-' -
Crrloarea alhastr5 din razele solare esle cea care
lrece mai uqor de aceastl barier5.IalS de ce, cflnd
I ridiclm privirea spre cer, vedem alhastru.

I
= De ce transpiram?
b
rI Penlru a ne aplra de c51dur5. -t' -.-\ 1
':/
./\/ l
b CAnd e foarte cald sau cind - ('-/ -\**-/_ \
Ill facem un efort nrare, corpul \t-
tt-i r,
, /!
t/
l*
\;\.t
I
r

>
rl
produce sudoare la
suprafa,ta pielii; srrdoarea
> se evaporS, iar
i corpuI se ricoregle.
b
-
b
E
 E
De ce ragaim? E
La digerarea alimentelor, se produc
gaze care trebuie eliminate din E
organism. RflgAielile sunt gazele
acumulal.e in stomac, iar G
pAr{urile sunt cele
care se strAng in
intestin.
E
G
ffiry,s#S*ffiet,}stffiq* G
De ce excrementele G
sunt maro? G
Excrementele sau fecalele srmt reziduurile
rlmase tn urma digesliei - ceea ce nu-i mai G
trebuie organisnrului din alimentele
pe care le-ai mAncat Culoarea
maro este dalA de bila care
E
conlribuie la digerarea
gr'Ssinrilor. Totugi exislS .sr*
j
E
tmele alimente care
potdu o alu culoare
G
fecalelor roEie,de
exemplu, dacl mininci
G
sfeclS.
E
G
t -r?i):"**--4hq;df ruf, :ffi
# .*S
* Care sunt cele
! x
=T $,:
trei stari ale apei? ffi
*
t CunoEti gi tu cel pufin dou5. Apa poate fi ,*&
e
lichidl (apa m5rii, cea de la robinet etc.), ffi
**
{F (cuburile S*
poate fi solid5
{ de ghea[5, zlpada),
ffi
"r"'-','3
&
n dar poate fi Ei gazoas5: :*'
-
*
e* vaporii de ap5.ln acest w
ultim caz, este aproape ffi
#' invizibil5. Exist5 vapori de ,*#-

=T ap5 peste tot in atmosfer5, #

*B
dar noi nu-i vedem.
=I * * w
ffi

=I {* &
1&1

=r #*
##
De ce se aburesc &
=I * geamurile? @
{# w
Aburul este ap5 in stare
=r & dF gazoasl (vapori), care, la
w
il EK
contactul cu geamul
rece, se transforml
#
,*,

il & in piclturi
+
foarte
mici (ap5 lichidfl).
ffi
ffi
*

=I
 MK =
-
Ce este ecoul? T
Probabil cl ai trlit Ei tu aceastl experien{I: ai
strigat un,o-o" Ia munte gi ai auzit strigltul repetat
de undeva de departe. Acesta este
I
mingecare ricogeazhcfind loveEte un ".o.r1.
Ca o
perete,
sunetul glasului ffiu a ricogat din pere[ii de stincl
I
ai munfilor, plrind cI strigltrlJe repetl.
I
OH I
t
ffi' I
I
De ce ne putem vedea
chipul in oglinda? T
l'iindcfl folia din metal
-
arplicatl pe placa de
sticl5 esle foarte
rreledl 5i reflectl
T
razele luminoase fIrI sI
le deformeze deloc.'Ioate -
suprafe{ele plate, netede qi
str5lucitoare se comportl C
Ia fel.
C
G