EVALUARE ȘI

TERAPIE/RECUPERARE LA
COPIII CU TULBURĂRI DE
LIMBAJ ȘI COMUNICARE

Catană Georgiana
Chiuaru Paula
Roman Roxana-Florentina
Buraga Luciana Monalisa

1
 CUPRINS

Evaluare la copiii cu tulburări de limbaj Terapie/recuperare la copiii cu tulburari d

și comunicare e limbaj și comunicare

2
EVALUARE LA COPIII CU TULBURĂRI
DE LIMBAJ ȘI COMUNICARE

Catană Georgiana
Chiuaru Paula

3
Ce sunt tulburările de limbaj și comunicare?

4
Tulburările de limbaj și comunicare reprezintă rezultatul
disfuncțiilor intervenite în recepționarea, înțelegerea,
elaborarea și realizarea comunicării scrise și orale din
cauza unor afecțiuni de natură organică, funcțională,
psihologică sau educațională, care acționează asupra
copilului mic în perioada apariției și dezvoltării
limbajului.

5
 Clasificarea tulburărilor de limbaj

Principalele tulburări de limbaj sunt:

 Tulburările de pronunție dislalia
rinolalia
dizartria
 Turburările de ritm și fluență a vorbirii bâlbâiala
tahilalia
bradilalia
logonevroza
aftongia
tulburările
pe bază de coree

7
 Tulburările de voce afonia
disfonia
fonastenia

 Tulburările ale limbajului citit-scris dislexia-alexia

disgrafia-agrafia

 Tulburările polimorfe afazia

alalia

8
 Tulburările de dezvoltare a limbajului mutism psihogen
electiv
întârziere
în dezvoltarea generală a vorbirii

 Tulburările ale limbajului bazate pe disfuncții psihice

dislogii
ecolalii
bradifazii

9
 Cauzele deficiențelor de limbaj și comunicare

Cauzate de: Cauzate de:

Cauze • leziuni la nivelul sistemului nervos central; Cauze • dereglări ale proceselor de excitație sau
• infecţiile şi intoxicaţiile cu substanţe chimice, inhibiție;
organice funcționale
• insuficiențe la nivelul nervos central;
medicamentoase sau cu alcool;
• boli ale primei copilăriei ca meningita, • insuficiențe ale auzului fonetic;
encefalita,  rujeola, pojarul etc;

Cauzate de:
Cauze Cauze Apar la:
• metode greşite în educaţie; • subiecții cu o construcție anatomo-
psiho- • încurajarea copilului în folosirea unei vorbiri psiho- fiziologică fragilă;
sociale incorecte pentru amuzamentul părinților; neurologice • la subiecții cu deficit mintal, cu tulburări de
• trăirea unor stări conflictual, stresante, memorie și de atenție;
suprasolicitante;

10
 Etapele evaluării
Evaluarea inițială (Constatativă) Evaluare formativă

• identificare, inventariere, clasificare, • evaluare continuă ce evidențiază

diagnosticare; „nivelul potențial”;
• nu este centrată pe deficit, ci
• stabilirea nivelului de performanţe evidenţiază ceea ce ştie şi ce poate
actual al copilului; copilul;

• stabilirea încadrării educaţionale; Evaluarea finală

• estimarea eficacităţii programului;
• stabilirea parametrilor programului • modificarea programului în raport
de intervenţie personalizată (PIP) de constatări;
• reevaluarea copilului şi
reconsiderarea deciziei de
încadrare educaţională, dacă este
cazul;

11
 Teste folosite în evaluarea limbajului și comunicării
Test de vocabular în
imagini
• vizează în primul rând
calităţile limbajului
receptiv şi poate fi
folosit şi pentru copiii cu
deficienţe neuro-motorii;
• de asemenea, se
adresează copiilor cu
tulburări de fonaţie,
întârziere mintală
uşoară;
• se aplică la copiii cu
vârste între 3 - 9 ani;
• permite stabilirea unui
coeficient de dezvoltare QD
care va fi interpretat în
termeni de nivel de
dezvoltare a inteligenţei
verbale.
Test de înțelegere a lecturii
• se poate aplica copiilor între 5 şi 8/9 ani;
• oferă un profil al competenţelor şi dificultăţilor copilului în aria limbajului, dar şi în unele abilităţi necesare în dezvoltarea comunicării;.
Test TACL-R
• evidenţiază abilităţile
de limbaj receptiv;
• aplicarea este identică
cu cea a testului de
vocabular în imagini;
• are trei secţiuni, fiecare
conţinând câte 40 itemi -
imagini (total 120);
• se aplică la copiii cu
vârste între 3 - 10 ani;
• copilul trebuie să dea
un singur răspuns. Dacă
arată mai multe imagini,
se consideră eşec.
Testul Wheldall
• test de înţelegere a
limbajului pentru etapa de
vârstă de 3 - 5 ani;
• permite investigarea
capacităţii de înţelegere a
limbajului, înţelegerea
sensului cuvintelor,
propoziţiilor, abilităţile de
flexibilitate asociativă,
operarea cu analogii opuse;
• copilul trebuie să
identifice, pe o planşă pe
care sunt desenate 4
imagini, numai una
anume care să
corespundă cu
formularea dată de
examinator
12
Testul de limbaj Borel-
Moisanny
• pentru etapa de vârstă de
1,5 - 5 ani;
• evaluează nivelul
limbajului la copiii mici cu
întârziere în dezvoltarea
limbajului;
• bateria are 13 probe.
• scopul probelor este,
aşa cum spune autoarea,
„de a descoperi dacă
copilul are capacitatea
de-a folosi corect
materialul lingvistic şi
de-a preciza în ce
măsură se serveşte de
limbaj." Cu alte cuvinte,
se apreciază nivelul de
înţelegere şi cel de
utilizare.
Testul A.B.C
• verifică maturitatea
psihomotorie a copilului, ca
suport pentru învăţarea
cititului și scrisului;
• are şapte probe:
-Copiere de figuri
-Denumire de figuri
-Reproducere de figuri
-Reproducere de cuvinte
-Reproducerea unei
povestiri
-Reproducere de polisilabe
-Decupaj
Scalele folosite în evaluarea limbajului și comunicării
 Scala de vocabular Crichton

 Scala Păunescu

 Scala Reel

 Scala Communication Matrix

13
 Scala de vocabular Crichton

Acesta se aplică la copii cu vârste între 6-10 ani și constă în sarcina de

explicare a 80 de cuvinte grupate în două serii.

Prin această scală se urmăresc două aspecte ale dezvoltării

limbajului:dezvoltarea lexicală și dezvoltarea semantică.

14
 Scala Păunescu

Scala verifică nivelul de dezvoltare a limbajului și permite stabilirea

corectă a diagnosticului de întârziere al acestuia și are în vedere
manifestările comportamentului verbal între 0 şi 3 ani.

15
16
17
18
19
 Scala Reel

Scala Reel este realizata pentru a urmari dezvoltarea limbajului la

copilul tipic si ofera un reper pentru a identifica treptele de dezvoltare
a limbajului.

Se aplică la copiii cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani.

20
 Scala Communication Matrix

Scala Matrix este un instrument de evaluare care identifică

modul în care copilul comunică și are ca scop identificarea
obiectivelor în vederea dezvoltării abilităţilor de comunicare
sau nevoi care pot fi atinse.

Scala Matrix se adresează copiilor cu tulburări severe de

comunicare.

21
 Scopul evaluării la copiii cu tulburări de limbaj și comunicare

• De a servi cadrelor didactice pentru

• De a descoperi dacă
evaluarea cunoştinţelor şi capacităţilor
copilul are capacitatea de-a
copiilor şi pentru a orienta acţiunea
folosi corect materialul
educaţională spre programe de
lingvistic;
stimulare adecvate;

Scopul evaluării NU
este de a-i clasifica
pe copii unii în
raport cu alţii

• Îmbunătățirea abilităților de pronunție • Identifica potențiale tulburări de

corectă a elevilor cu dizabilitate comportament în rândul preșcolarilor
intelectuală prin folosirea unor metode cu tulburări de limbaj;
inovative, atât în cadrul evaluării, cât și
în demersul terapeutic logopedic;

22
 Astfel, evaluarea va urmări:
 dacă nivelul de dezvoltare a limbajului corespunde vârstei
cronologice;
 dacă există un retard verbal, cât de grav este și pe ce fond a apărut
(deficit mintal, senzorial, educativ, economic etc.);
 dacă sunt prezente tulburări de limbaj, ce forme îmbracă și de ce
natură sunt;
 dacă limbajul are un impact pozitiv sau negativ la nivelul
personalității și comportamentului

23
TERAPIE/RECUPERARE LA COPIII CU TULB
URARI DE LIMBAJ ȘI COMUNICARE

               Buraga Lucana Monalisa

Roman Roxana-Florentina

24
 Ce este terapia ?

 Terapie este o activitate complexă, desfăşurată pe mai multe planuri,
individual sau pe grupe, în funcţie de etiologia tulburării sau gravitate, vârstă. Datorită 
complexității structurii limbajului şi rolului esential în procesul de comunicare, orice 
tulburare apărută în acest registru poate avea ecou atât în structurarea şi dezvoltarea 
armonioasă a personalităţii, cât şi în afectarea randamenrului şcolar şi a relaţiilor 
interpersonale. 

25
Terapia tulburărilor de limbaj se bazează pe o metodologie corectiv-
recuperativă ce se realizează în relație cu dezvoltarea și stimularea întregii
activități psihice a subiectului și armonizarea comportamentelor la
condițiile mediului înconjurător. 

26
  Terapia tulburărilor de limbaj a apărut ca un domeniu de interventie distinct,
care debutează cu activităţi centrate pe formarea abilităţilor prelingvistice, cu
accent pe dezvoltarea abilităţii de ascultare şi pe comunicarea nonverbală şi 
 imagistică.

27
       Eficiența interventiei terapeutice este determinată de adecvarea programelor de terapie
la particularităţile individuale şi de vârstă ale copilului,
la potenţialul psihofizic al acestuia şi la resursele disponibile in cadrul serviciului logopedie al fiecărui tera
peut.

      Un rol deosebit in terapia logopedică aparţine suportului imagistic şi software-
urilor educaționale rulate pe computer.

28
Intervenţia terapeutică în cazul tulburărilor de limbaj este centrată pe două
 dimensiuni distincte:

    a.  Pregatirea demersului terapeutic 
▫ formularea obiectivelor-cadru; 
▫ evaluarea iniţială; 
▫ depistarea copiilor cu tulburări de limbaj; 
▫ examinarea complexă a copiilor cu tulburări de limbaj; 
▫ examinarea complexă a copiilor cu tulburări instrumentale; 
▫ stabilirea diagnosticului logopedie şi formarea grupelor de terapie.

29
b. Demersul terapeutic propriu-zis

▫ stabilirea strategiilor terapeutice; 
▫ elaborarea şi aplicarea planului terapeutic anual şi semestrial; 
▫ elaborarea şi apl icarea planului terapeutic pentru copiii cu dificultăţi de învăţar; 
▫ elaborarea şi monitorizarea planului terapeutic; 
▫ evaluarea intermediară pentru aprecierea rezultatelor; 
▫ evaluarea intermediară a rezultatelor obţinute in urma intervenţiei; 
▫ elaborarea şi aplicarea de planuri de intervenție educațional
terapeutice personalizata. 

30
 Prevenirea și corectarea tulburărilor de vorbire

 Cercetările și experiența practică demonstrează că activitatea de prevenire și corectare 
a tulburărilor de vorbire se fundamentează pe o serie de principii logopedie,
 acestea fiind 
o Principiul intervenției timpurii; 
o Principiul parteneriatului în intervenția terapeutică; 
o Principiul respectării particularităților de vârstă și individuale; 
o Principiul exercițiilor de scurtă durată; 
o Principiul utilizării sunetelor ajutătoare; 
o Principiul utilizării autocontrolului auditiv; 
o Principiul acțiunii minime.

31
  
Metodele și procedeele generale utilizate în activitatea logopedică au un caracterpr
ofilactic și sunt clasificate astfel:

 Gimnastica generală; 
 Gimnastica fonoarticulatorie; 
 Gimnastica respiratorie; 
 Educarea auzului fonematic; 
Educarea personalității.

32
 Metodele si procedeele specifice

Aceste metode si procedee corespund fiecarei categorii de tulburari;

Metodele si procedeele de lucru in logopedie corespund unor etape distincte
în procesul de corectare a tulburarilor de limbaj:
1. Etapa emiterii sunetelor; 
2. Etapa consolidarii sunetelor; 
3. Etapa diferentierii sunetelor; 
4. Etapa automatizarii.

33
ETAPELE TERAPIEI LOGOPEDICE

Roman Roxana-Florentina

34
 Etapele terapiei logopedice

Terapia cu caracter general: Terapia specifică:

Educarea mișcărilor fonoarticulatorii; Emiterea sunetului;

Educarea respirației; Consolidarea sunetului;

Dezvoltarea auzlui fonematic. Auomatizarea sunetului.

35
 Dezvoltarea mobilității obrajilor; se
Dezvoltarea mobilității maxilarelor și
vor executa exerciții, precum:
mușchilor faringelui; aici se vor
umflarea și retragerea simultană și
executa exerciții precum: căscatul,
alternativă a obrajilor, trecerea
tusea, gargara, mușcătura, prinderea
aerului dintr-o parte în alta, suptul
buzei de sus cu dinții de jos și invers;
obrajilor;

Educarea mișcărilor articulatorii

Dezvoltarea mobilității linguale; Dezvoltarea mobilității buzelor; se vor

se vor executa exerciții, precum: executa exerciții, precum: imitarea
scoaterea și retragerea limbii, surâsului, vibrarea buzelor, mișcarea
mișcarea limbii de sus în jos, de imitare a suptului, alternarea
ștergerea buzelelor și a dinților cu țuguirii buzelor;
ajutorul limbii, vibrarea limbii;

36
 Suflarea prin pai într-un pahar de apă și formarea bulbucilor;

Umflarea baloanelor;

Educarea respirației Vorbirea în timpul expirației, fără efort și

ritmat;

Suflarea în instrumente muzicale;

Mirosirea parfumului florilor.

37
 Dezvoltarea auzului fonematic și a atenției auditive

Antrenarea pentru a răspunde la diverse semnale sonore; se vor folosi: fluierul, clinchetul de clopoței, bătăi din palme;

Diferiențierea suntelor fizice și identificarea sursei lor sonore în spațiu; se vor putea folosi: toba, fluierul,
foșnetul de hârtie, iar la clasă profesori pot folosi jocuri, precum: baba-oarba și telefonul fără fir;

Recunoașterea diverselor obiecte cunoscute prin lovirea lor cu un creion sau la căderea acestora;

Repetarea ritmului bătăii din palme sau în tobă; determinarea numărului acestor bătăi; se pot
folosii diferite rimturi ale unor cântece cunoscute copiilor;

Folosirea instrumentelor muzicale și folosirea reportofonului, pentru a-și putea audia vocea
și modul de articulare a sunetelor;

38
 Jocul silabelor: se vor pronunța serii de silabe
paronime în ritmul bătăilor din palme; de exemplu:
PA-PO-PU-PE-PI, GA-GO-GU-GHE-GHI și TA-
TO-TU-TE-TI;

Diferențierea consoanelor surde de cele sonore în cuvinte

paronime; de exemplu, categoriile de consoane P-B: paie-
baie, papa-baba, parcă-barcă, pară-bară, poală-boală ș.a.m.d;
și categoria de consoane T-D: tata-dada, tare-dare, tună-
dună, tac-bac, toamnă-doamnă ș.a.m.d. ; Terapia specifică

Diferiențierea sunetelor și cuvintelor cu punct

de articulare apropiat; exerciții precum: Cu ce
sunet începe/se termină cuvântul?

Completarea unor cuvinte lacunare sau

transformarea acestora prinînlocuirea de sunete
sau silabe;

39
 BIBLIOGRAFIE​

1. Gherguţ, A.(2011), Evaluare și intervenție psihoeducațională.Terapii educaţionale,

recuperatorii şi compensatorii,, editura Polirom, Iaşi;
2. UNICEF, (2003) Set de instrumente, probe si teste pentru evaluare educațională a
copiilor cu dizabilități, București Asociația RENINCO România;
3. A Roșan, (2015)- Psihopedagogie specială. Modele de evaluare și intervenție, Iași,
Polirom;
4. A. Gherguț, (2013)- Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri și
examene de obținere a gradelor didactice, Iași, Polirom;

40
VĂ MULȚUMIM!

41