0

 Tulburarile de limbaj din perspectiva

neuropsihologica

- Monica Bolocan -
Psiholog clinician
 0

❖ Neuropsihologia = studiul relatiei dintre creier si comportament.

❖ Multe functii superioare ale creierului se bazeaza pe retele neuronale extinse.

Limbajul si Memoria “ocupa” cele mai vaste retele neuronale !

 0

❖ Datele obtinute din stimularile cerebrale si fMRI au redefinit modele teoretice

referitoare la bazele neuronale ale limbajului

❖ Modelul “hodotopic: (Duffau) a inlocuit modelul modular

❖ Acest model sustine existenta unor sub-retele cortico-subcorticale distribuite

paralel

❖ Procesarea fonologica, semantica si sintactica sunt deservite de

sub-retele DISTINCTE.
 0

Limbajul are patru componente importante:

❖ morfologia si sintaxa (regulile gramaticale)

❖ fonologia

❖ semantica (intelesul cuvintelor)

❖ pragmatica (utlizarea limbajului in comunicarea sociala!)

 0

INPUT PROCESARE OUTPUT

 Vorbire
0
(e.g.
intelligibilitate,
flluenta, voce)

Limbaj expresiv
(e.g. vocabular limitat,
gramatica incorecta
exprimare dezorganizata)

Limbaj receptiv
(e.g. retine numai ultima parte a unei comunicari
verbale, nu intelege instructiunile verbale lungi, da
raspunsuri gresite la intrebari specifice

Atentie si ascultare
(e.g. ii este dificil sa se concentreze pe o sarcina exclusiv verbala)

Comunicarea sociala
(e.g. dificultati in a-si face prieteni, spune lucruri “nepotrivite” in momente
nepotrivite, are abilitati pragmatice slabe, are o constiinta emotionala scazuta)
 0

❖ Problemele de pragmatica implica modul in care copiii inteleg si folosesc

limbajul in interactiunea sociala (ex: a spune glume potrivite contextului, a
intelege glumele, ironiile, metaforele, a vorbi la momentul potrivit, adecvat
subiectului / contextului, etc)

❖ Pragmatica limbajului include si utilizarea si interpretarea limbajului

nonverbal, precum si ajustarea prozodiei limbajului la context
 0

Copiii cu tulburare de limbaj au adesea si probleme de:

❖ atentie si concentrare, functionare executiva

❖ memorie si invatare verbala

❖ socializare

❖ comportament (mai ales la varstele mici)

❖ adaptare sociala

❖ Este important sa nu uitam ca tulburarile de limbaj si tulburarile de

neurodezvoltare in general reprezinta un grup eterogen, si trebuie sa privim
fiecare copil din perspectiva propriilor resurse si vulnerabilitati si nu din
perspectiva incadrarii diagnostice !!!
 De ce avem nevoie de o evaluare corecta?
11

 1. Diagnosticul corect duce catre interventia corecta !

 2. Setarea corecta si obiectiva a asteptarilor (parintilor, cadrelor

didactice) fata de performanta (scolara, adaptativa) copilului

 3. Oferirea corecta si nediscriminatorie a masurilor compensatorii

si de dispensare
 Dificultatate? Intarziere? Tulburare? Deficit ?
12

 intarziere (imaturitate – urmeaza cu intarziere patternul normal de

dezvoltare)

 tulburare (un pattern atipic de dezvoltare, o devoltare inegala pe

componente)

 deficit/disfunctie (afectarea unei componente a limbajului dupa o perioada

normala de dezv./fct.)
 Dificultatate? Intarziere? Tulburare? Deficit ?
13

 TSI = reprezinta tulburari de origine biologica (functii cognitive specifice

afectate), nefiind o consecinta a absentei oportunitatilor de invatare, a
existentei unor conditii incapacitante sau a unor conditii defavorabile invatarii

 DI = implica o perturbare generala (nespecifica) a capacitatii de invatare;

desemneaza o categorie de cerinte educationale speciale (CES) ca urmare a
interventiei unor factori extrinseci (scolari, familiali, sociali), dar si a unor
factori intrinseci psihoafectivi.

 Dificultatile de invatare pot fi remediate si, de cele mai multe ori, se

exprima sub forma unor intarzieri si nu a unor perturbari partiale
ale procesului tipic de achizitie. Dificultati de invatare pot aparea si
secundar unui nivel intelectual liminar, prezentei deficientelor senzoriale,
ADHD, tulburarilor afectiv-emotionale severe.
 Evaluarea TL & TSI – Factori implicati
14

Cadrul didactic,
consilierul scolar
Logoped

CMBRAE / CJRAE
(CES & OSP)
Psiholog clinician
Parintii: sursa importanta de
culegere a informatiilor si
Medic (neurolog, parteneri in procesul de
genetician, diagnostic si interventie
psihiatru
 Evaluarea TL&TSI – psiholog clinician
15

 Evaluare (neuro)psihologica clinica:

 a) profilului de functionare cognitiva (coeficient de inteligenta verbal,
nonverbal, total, scale de eficienta cognitiva)
 b) profilului comportamental, emotional si motivational-afectiv
 c) abilitatilor de functionare adaptativa.
 d) abilitatilor de lexie/ortografie.

 e) in vederea stabilirii psihodiagnosticului diferential pot fi efectuate probe de

evaluare a unor functii cognitive specific: atentie & functii executive,
memorie, functii senzoriomotorii si vizuospatiale, limbajului
(receptive si expresiv), abilitatilor de procesare fonologica si a altor
functii cognitive implicate in procesul de invatare.
 INTERPRETAREA CLINICĂ
IQ total = important, dar nu întotdeauna relevant
Exemplu
IQ mare, dar abilități funcțional-adaptative scăzute
versus
IQ mic, dar abilități funcțional-adaptative foarte bune

Există două tipuri de IQ relevante pentru interpretarea clinică

IQ Verbal și IQ Non-verbal
TREI nivele de analiză
1. Inter-emisferic
2. Intra-emisferic
3. Eficiența cognitivă !!!
INTERPRETAREA PSIHOLOGICĂ CLINICĂ
ÎN EPILEPSIE

IQ Eficiența
(scor abilități) Cognitivă
Memorie Lucru
Verbal Viteză de
Non-verbal Procesare

01 02 Comp.-
Abilități 05 03 Emoț.
04
academice
Citit Funcț.-
Scris
Calcul Adapt.
Băiat, 10 ani, intelect normal, profil cognitiv normal
Fata, 15 ani, deficit de limbaj si dislexie usoara (AVC)

Nascuta la termen, sarcina gemelara, la 2 ani paralizie de hemicorp drept (AVC

emisfer cerebral stang); dezvoltare psihomotorie ulterioara usor intarziata pe abilitati
motorii si limbaj; in prezent in cls IX, acuza fatigabilitate in invatare, dificultati atat la
citit cat si de calcul si rationament matematic; are dificultati in a folosi mana dreapta
si o usoara dispraxie verbala; social-emotional in limite normale, desi are o stima de
sine scazuta si unele dificultati de socializare (cel mai probabil datorate problemelor
de limbaj); XXX a solicitat o evaluare psihologica pentru dificultati de invatare,
afirmand ca nu se poate concentra la scoala, nu intelege instructiunile lungi /
informatiile primite exclusiv verbal (fara suport vizual), si manifesta frecvent “word-
finding difficulties” (disnomie); se exprima cu mai multa usurinta in engleza.
Baiat, 10 ani, dislexie-disortografie usoara spre moderata,
deficit de procesare fonologica

Sarcina normala, nascut la termen, dezvoltare psihomotorie in limite normale

(mers, vorbit), exceptand o dislalie polimorfa pentru care a facut logopedie
(corectie rapida), istoric de enurezis primar nocturn pana la ~ 9 ani; integrare
buna la gradinita, in prezent in cls 4 in invatamantul de masa public; citeste cu
dificultate, fara intonatie, evita cititul, la scris confunda litere (ex: b cu d), nu pune
diacritice, semne de punctuatie; nu poate retine reda seriile automate (lunile
anului, alfabetul); nu intelege cerintele scrise la Matematica, ramane in urma cu
scrisul la scoala, temele iau mult timp; joaca bine sah, canta la chitara, este
empatic, sociabil, are viteza de reactie buna, este sportiv.
 Aceeasi problema – mai multe cauze
21
ANA LUCA DANIEL IRINA ELENA
9 ani, cls III 9 ani, cls III 9 ani, cls III 9 ani, cls III 9 ani, cls III
citit slab (f, c, ch) slab (f) slab (f, ch) slab (f, ch) variabil (f)
aspect scris caligrafic disgrafic disgrafic caligrafic caligrafic
ortografie slab variabil variabil variabil bun
calcul bun variabil variabil slab variabil
rationament variabil variabil variabil slab variabil
abilitati adaptative bune bune scazute bune bune

Toti cinci au dificultati de invatare (lexie).

Numai unul a fost dislalic si are probleme de procesare fonologica.
Doi au fost prematuri.
Niciunul nu are deficit intelectual (IQ<70) sau TSA.
Niciunul nu are deficite senzoriale sau alte probleme medicale.
Doar doi au dislexie.
CARE?
 Testele de IQ – cat de relevante?
22
ANA LUCA DANIEL IRINA ELENA
9 ani, cls III 9 ani, cls III 9 ani, cls III 9 ani, cls III 9 ani, cls III
citit slab (f, c, ch) slab (f) slab (f, ch) slab (f, ch) variabil (f)
aspect scris caligrafic disgrafic disgrafic caligrafic caligrafic
ortografie slab variabil variabil variabil bun
calcul bun variabil variabil slab variabil
rationament variabil variabil variabil slab variabil
abilitati adaptative bune bune scazute bune bune

RAVEN ANA LUCA DANIEL IRINA ELENA

120 109 112 79 125

WISC IV ANA LUCA DANIEL IRINA ELENA

Intelegere Verbala 91 (Voc) 126 110 81 (Si) 123
Rationament Perceptiv 115 93 (Cu) 120 79 (Cu, M) 115
Memorie de Lucru 88 (SLN) 110 65 (MN, SLN) 80 (SLN) 107
Viteza de procesare 110 76 (Co, Cs) 70 (Co, Cs) 97 103
IQ Total 93 104 92 74 122
 Profilul emotional – cat de relevant?
23
ANA LUCA DANIEL IRINA ELENA
9 ani, cls III 9 ani, cls III 9 ani, cls III 9 ani, cls III 9 ani, cls III
citit slab (f, c, ch) slab (f) slab (f, ch) slab (f, ch) variabil (f)
aspect scris caligrafic disgrafic disgrafic caligrafic caligrafic
ortografie slab variabil variabil variabil bun
calcul bun variabil variabil slab variabil
rationament variabil variabil variabil slab variabil
abilitati adaptative bune bune scazute bune bune

BASC 2 ANA LUCA DANIEL IRINA ELENA

Hiperactivitate Normal Normal Clinic Normal Normal
Inatentie Sub-clinic Normal Clinic Sub-clinic Sub-clinic
Anxietate Normal Normal Normal Normal Clinic
Probleme conduita Normal Normal Clinic Normal Normal
Abilitati sociale Normal Normal Clinic Normal Normal
DISLEXIE F. DISLEXIE V. ADHD IQ de limita Blocaj
 24

Va multumesc pentru atentie!

- Monica Bolocan -
Psiholog clinician