TERAPIA LOGOPEDICĂ ÎN

CAZUL ELEVULUI CU CES

- STUDIU DE CAZ -

Amalia Bădilă - profesor logoped

-Centrul Şcolar Special Breaza
Adelina Ene – profesor logoped
-Centrul Şcolar Special Breaza
Pe scurt ....
ce ne-am propus...
• Prezentarea cazului unei eleve de 14 ani,
cu cerinţe educative speciale,
instituţionalizată într-un centru de
plasament, ce necesită terapie logopedică.
• Realizarea caracterizării elevei din punct
de vedere somatic şi psihic, eleva
prezentând deficienţă mintală medie.
• Prezentarea concluziilor logopedice
• Prezentarea demersului terapeutic
• Prezentarea rezultatelor obţinute în urma
terapiei.

• Cuvinte cheie: dislalie polimorfă, dislexo-disgrafie, terapie logopedică,

Ioana M. imagine de sine, plan de intervenţie personalizat

14 ani

Prezentarea cazului
Ioana M.
14 ani D.N.:10 mai 1996,
în oraşul Câmpina
dată în plasament
de către D.G.A.S.P.C
deoarece copilul are
nevoi educaţionale speciale,
iar în familie
nu sunt condiţii pentru
creşterea şi îngrijirea lui
Condiţii de locuit:
oferite de Centrul de Plasament
Relaţiile dintre părinţi erau tensionate şi conflictuale
ce am realizat...
Tata
Mama
zilier,
casnică Nu era încadrat
Mama şi copila în câmpul muncii,
au fost alungate din casă, uneori
locuind pe străzi presta servicii ocazionale
timp de la diferite persoane
aproximativ 2 săptămâni, particulare,
până a fost preluată veniturile fiind variabile
de D.G.A.S.P.C Consuma zilnic băuturi alcoolice
pe fondul cărora devenea agresiv
 prezintă o dezvoltare staturală în limitele normalului, cu o musculatură insuficient
C dezvoltată
A
R
A Din punct prezintă deficienţă mintală medie (QI=54)
C
de vedere flexibilitate scăzută a activităţii cognitive  absenţa elementelor de creativitate şi
T existenţa unei gândiri reproductive, concretă şi practică
E somatic
prezintă conduite operatorii inferioare vârstei cronologice; dificultăţi în realizarea
R activităţilor de analiză, sinteză, comparaţie, abstractizare, clarificare, etc. cu conţinut
I semantic şi simbolic
Z
A prezintă o eficienţă relativ scăzută a memoriei, predomină memoria mecanică.
R
E
atenţia este relativ stabilă, cu o bună capacitate de concentrare a atenţiei .
A motivaţia este afectivă; motivaţia intrinsecă este slab conturată; sfera intereselor este
orientată către concret
vocabularul este insuficient dezvoltat raportat la vârsta subiectului; vocabular activ
sărac. Prezintă dislalie polimorfă şi dislexo-disgrafie
C
O prezintă puternice tulburări ale afectivităţii, sub forma dezechilibrului emoţional, cu
P
Din punct mare labilitate emoţională. Necesită permanent răspuns afectiv
I de vedere temperamentul este predominant melancolic; este retrasă, interiorizată.
L psihic
sistemul atitudinal este slab conturat. Manifestă atitudini activ-participative mai ales în
U sarcinile pe care le poate realiza, necesitând încurajare, sprijin. Este ordonată, chiar
L tipicară. Ritm foarte lent de lucru.
U prezintă aptitudini pentru desen
I
Are slabă încredere în forţele proprii şi o stimă de sine scăzută.
Efectuarea terapiei şi evoluţia pe
parcursul efectuării terapiei
 CONCLUZII LOGOPEDICE

Rezultatele testelor de evaluare iniţială (an şcolar 2009-2010):

A. Dezvoltarea psihomotorie:
• recunoaşte, identifică şi denumeşte schema corporală proprie şi a
partenerului;
• bună coordonare oculo-motorie;
• are fixată lateralitatea (dreptace);
• are formate structurile perceptiv-motrice de culoare, formă, mărime
(nu are formată noţiunea de “mijlociu”);
• prezintă dezorganizare spaţio-temporală;
B. Limbaj şi comunicare:
• refuză să vorbească şi să colaboreze cu cei din jur datorită timidităţii
exagerate;
• prezintă dislalie polimorfă prin omitere de sunete/silabe, deformări,
înlocuiri/substituiri şi inversiuni de sunete;
• sunt afectate sunetele: r(l), s, z, ş, j, ţ;
• pronunţare eliptică, în special a grupelor consonantice (exemplu: “tablou” –
“tabou”), prin omisiuni de sunete sau de silabe (omite frecvent finalul
cuvintelor).
• incapacitatea parţială de articulare sau de pronunţie a anumitor sunete, cuvinte
îngreunează recepţia şi decodarea, înţelegerea informaţiei este afectată
comunicarea;
• auz fonematic foarte slab dezvoltat – are afectată capacitatea de diferenţiere
fonematică, de analiză şi sinteză fonematică;
• nu recunoaşte şi identifică toate literele învăţate (a, A, u, U, o, O, i, I, p, P, t, T,
c, C, m, M) – are dificultăţi în ceea ce priveşte literele: i, I, p, P, t, T, c, C.
Celelalte litere sunt recunoscute numai pe baza alfabetului ilustrat (este
necesară asocierea fonem/cuvânt/imagine/literă/grafem şi în scriere-citire);
• nu transcrie (nu realizează corespondenţa literă de tipar-literă de
mână);
• scrie după dictare doar grafemele: a, A, u, o, O, i, m, M;
• nu scrie după dictare silabe, cuvinte şi propoziţii;
• copiază mecanic literele învăţate (le “pictează”), silabe, cuvinte şi
propoziţii;
• nu leagă corect grafemele între ele;
• citirea se realizează cu foarte mare dificultate şi numai cu ajutor;
• cu ajutor, poate despărţi în silabe cuvinte bi- şi trisilabice uzuale (fără
grupuri consonantice);
• propoziţiile alcătuite, pornind de la cuvinte date, sunt formate din două
cuvinte, sub forma unor definiţii. Exemplu: “Caiet scriem”, “Maşină
plimbăm”).

• Diagnostic logopedic: Dislalie polimorfă

Dislexo-disgrafie.
Programul terapeutic

Având în vedere complexitatea tulburărilor, a fost necesară realizarea

unui plan de intervenţie personalizat, care să urmărească achiziţionarea
gradată a abilităţilor de comunicare şi a celor lexico-grafice.

Echipa de intervenţie:
• Profesor psihodiagnoză
• Profesor logoped
• Profesor psihopedagogie specială
• Profesor educator

Perioada evaluării şi conceperii planului: octombrie 2009

Perioada reevaluării: ianuarie 2010
 Plan de intervenţie personalizat

Obiective cadru şi de Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate

referinţă obţinute

Ob. cadru: Formarea,

exersarea abilităţii de
structurare a mesajului oral

Ob. de referinţă: 1.Exerciţii de coordonare generală; Exerciţiile pentru

Exersarea aparatului 2.Antrenamente ludice de exersare 19 X-22I dezvoltarea mobilităţii
fonoarticulator aparatului fonoarticulator
a aparatului fonoarticulator
sunt executate corect, fără
(gimnastică maxilară, linguală, ajutor.
pentru buze, obraji, etc.)

1.Exerciţii-joc de respiraţie
Ob de referinţă:
nonverbală (suflatul în lumânare, 19 X-22I Exrciţiile-joc de respiraţie
Exersarea inspir-expirului
umflatul balonului, utilizarea nonverbală şi verbală sunt
jucăriilor de suflat, etc.); realizate fără ajutor.
2.Exerciţii-joc de respiraţie cu emiterea
vocalelor/silabelor deschise (aaa...-eee-
iii...-maaa...-mee...-miii...);
Obiective cadru şi de Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate
referinţă obţinute
Ob de referinţă: 1.Exerciţii de recunoaştere şi imitare de Recunoaşte sunetele
Dezvoltarea auzului sunete onomatopeice produse de diferite 19 X-22I onomatopeice produse de
fonematic, exersarea obiecte şi animale. diferite obiecte şi animale,
atenţiei, a memoriei auditive 2.Exerciţii de recunoaştere şi pronunţare a dar nu le poate imita pe
şi vizuale unor serii de silabe opuse; toate ( de exemplu,
3. Exerciţii pentru diferenţierea consoanelor telefonul, ursul, şarpele,
surde de cele sonore (s-z); etc.)
4. Exerciţii de analiză fonetică cu indicarea Analiza fonematică se
primului sunet din cuvânt; realizează cu foarte mare
dificultate. Cu ajutor, poate
5. Completarea cuvintelor cu prima silabă preciza sunetul iniţial al
pronunţată de logoped (cuvinte bi- şi cuvintelor (prin prelungirea
trisilabice uzuale, fără grupuri consonantice); pronunţiei sunetului). Mai
6.Jocuri de corelare a sunetului cu obiectele uşor sunt precizate sunetele
/animalele care produc sunetul; învăţate.
7. Jocuri hazlii, în care un anumit sunet să fie
repetat de mai multe ori;
8. Înregistrări pe reportofon, cu autoapreciere
ulterioară.
 Obiective cadru şi de Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate
referinţă obţinute

Ob de referinţă: 1.Exerciţii de impostare corectă a fonemelor 19X-22I Au fost emise sunetele “s”
Corectarea pronunţiei pronunţate deficitar (s, z); şi “z” şi introduse în silabe,
sunetelor deficitare -punerea aparatului fonoarticulator în poziţia cuvinte mono-, bi- şi
corectă de articulare; polisilabice uzuale (poziţie
-demonstraţia articulatorie; iniţială, mediană şi finală).
-emiterea prin imitaţie/pronunţie reflectată Este necesară continuarea
(după terapeut/profesor/educator/coleg) şi consolidării celor două
concomitentă; sunete, diferenţierii lor şi
automatizarea în cuvinte şi
2.Exerciţii de emitere, fixare şi consolidare a propoziţii simple.
sunetului;
Pronunţarea reflectată a
3. Exerciţii de introducere a sunetului în cuvintelor ce conţin cele
silabe, cuvinte; două sunete a fost
4. Exerciţii de diferenţiere a sunetelor s-z, la îmbunătăţită, dar cea
nivel de silabe şi cuvinte: independentă, a rămas
-exerciţii de educare a auzului fonematic; ezitantă, cu multe
-atragerea atenţiei asupra modului de inexactităţi.
articulare a sunetelor şi asupra vibraţiilor de
la nivelul laringelui;
5.Automatizarea sunetului în cuvinte şi
propoziţii simple.
Obiective cadru şi de Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate
referinţă obţinute

Ob cadru:
Formarea abilităţilor în
plan lexico-grafic

Ob de referinţă: 1.Exerciţii pentru cunoaşterea, recunoaşterea şi 26X-22I

Şi-a însuşit noţiunile de
Formarea structurii denumirea noţiunilor spaţiale:
orientare şi deplasare
perceptiv-motrice de -noţiuni de situaţii: stânga-dreapta, sus-jos, spaţială: sus-jos, pe-sub,
orientare, organizare şi înainte-înapoi, înăuntru-înafară, departe- deasupra-dedesubt, lângă, în
structurare spaţială aproape, pe-sub, lângă, între; faţă-în spate, stânga-dreapta,
-noţiuni de mărime: mic-mare, mijlociu, lung- aproape-departe, înăuntru-
scurt, gros-subţire; înafară;
-noţiuni de poziţie: în picioare-culcat, aplecat- Poate stabili poziţia şi
drept, dedesubt, deasupra, în faţă-în spate; direcţia obiectelor în raport
-noţiuni de cantitate: mult-puţin, plin-gol; cu propria persoană şi, cu
2.Referinţe corporale: ajutor, în raport cu alte
obiecte.
-stabilirea poziţiei obiectelor în raport cu
propria persoană; Poate recunoaşte şi sorta
obiecte (concret şi
-stabilirea poziţiei obiectelor între ele;
imagistic) după criteriile:
-stabilirea direcţiei în raport cu propria mare-mic-mijlociu, lung-
persoană; scurt, gros-subţire, dar
prezintă dificultăţi în
denumirea lor.
Şi-a însuşit noţiunile de
poziţie şi cantitate.
Obiective cadru şi Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate
de referinţă obţinute

3.Activităţi de manipulare a obiectelor cu

verbalizarea acţiunii.
4.Exerciţii senzorio-motorii-incastre.
5.Stabilirea de corespondenţe între obiecte cu
verbalizare.
6.Compararea obiectelor şi stabilirea relaţiilor.
7.Ordonarea obiectelor de aceeaşi natură.
8.Exerciţii pentru orientarea spaţială:
-localizarea obiectelor în spaţiu şi în mişcare
-precizarea direcţiilor, poziţiilor;
9.Exerciţii pentru organizarea spaţială:
-organizarea spaţiului în raport cu propria persoană;
-numirea obiectelor aşezate în diferite direcţii,
poziţii;
-plasarea obiectelor în diverse poziţii spaţiale cu
verbalizare;
10.Exerciţii de identificare, sortare imagistică prin
intermediul software-ul educaţional, cu verbalizare;
11.Exerciţii de orientare în spaţiu restrâns (foaie de
bloc/caiet de desen) după repere date (puncte de
sprijin);
Obiective cadru şi de
referinţă
Ob de referinţă:
Formarea structurii
perceptiv-motrice de
orientare, organizare şi
structurare temporală
Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate
obţinute
1.Exerciţii pentru formarea noţiunilor de: 26XI-22I Salută corespunzător
înainte, după, prima dată, a doua oară, ieri, momentelor zilei.
mâine, acum; Cu ajutor, poate stabili
2.Să precizeze ordinea în care urmează succesiunea desfăşurării
acţiunile; unor activităţi.
3. Să stabilească precedenta şi succesoarea unei Cunoaşte momentele zilei,
acţiuni; zilele săptămânii şi
4.Să asocieze o acţiune cu timpul când a avut anotimpurile.
loc;
5.Să asocieze o imagine cu o anumită perioadă a
zilei, anului;
6.Să asocieze momentele zilei (dimineaşa,
prânz, seara, noaptea) cu acţiuni specifice (Ce ai
făcut dimineaţă?);
7. Să salute corespunzător momentului zilei
(Cum saluţi dimineaţa?; Când spunem “Bună
seara!”?);
8.Să localizeze în timp propriile acţiuni (Când
mergi la şcoală?);
9. Să recunoască din imagini diferite momente
ale zilei (Când dorm copiii din imagine?);
10.Să stabilească succesiunea unor acţiuni într-o
zi (Ordonează imaginile!);
 În perioada 25-29 ianuarie 2010, în urma concluziilor obţinute prin observări şi evaluări
permanente, se decide dacă au fost atinse obiectivele. În funcţie de progresul /stagnarea/
regresul copilului se stabileşte dacă se continuă intervenţia conform obiectivelor stabilite
sau dacă se stabilesc noi obiective.
Reevaluarea planului de intervenţie personalizat:

• Au fost emise sunetele “s” şi “z” şi au fost introduse în silabe, cuvinte mono-, bi- şi polisilabice
uzuale (poziţie iniţială, mediană şi finală). Pronunţarea reflectată a cuvintelor ce conţin cele două
sunete a fost îmbunătăţită, dar cea independentă, a rămas ezitantă, cu multe inexactităţi.
• Este necesară:
- continuarea consolidării celor două sunete, diferenţierea lor şi automatizarea în cuvinte şi propoziţii
simple;
- legarea cuvintelor de obiecte şi imagini pentru o mai bună şi rapidă însuşire;
- formarea deprinderilor de alcătuire a propoziţiilor care să conţină în mod obligatoriu predicate, şi să
se elimine stilul telegrafic.
• Analiza fonematică se realizează cu foarte mare dificultate. Cu ajutor, poate preciza sunetul iniţial al
cuvintelor (prin prelungirea pronunţiei sunetului). Mai uşor sunt precizate sunetele învăţate.
• Şi-a însuşit noţiunile de orientare şi deplasare spaţială: sus-jos, pe-sub, deasupra-dedesubt, lângă, în
faţă-în spate, stânga-dreapta, aproape-departe, înăuntru-înafară;
• Poate stabili poziţia şi direcţia obiectelor în raport cu propria persoană şi, cu ajutor, în raport cu alte
obiecte.Poate plasa obiectele în diverse poziţii şi direcţii, conform indicaţiilor.
• Poate recunoaşte şi sorta obiecte (concret şi imagistic) după criteriile: mare-mic-mijlociu, lung-scurt,
gros-subţire, dar prezintă dificultăţi în denumirea lor, în folosirea acestor noţiuni în vorbirea
independentă (excepţie mare-mic).
• Şi-a însuşit noţiunile de poziţie şi cantitate.
• Salută corespunzător momentelor zilei.
• Cu ajutor, poate stabili succesiunea desfăşurării unor activităţi.
• Cunoaşte momentele zilei, zilele săptămânii şi anotimpurile.
 Plan de intervenţie personalizat
Perioada evaluării şi conceperii planului: februarie 2010
Perioada reevaluării: iunie 2010
Obiective cadru şi de Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate
referinţă obţinute

Ob. cadru: Formarea,

exersarea abilităţii de
structurare a mesajului
oral
8II – 29 V Îmbunătăţirea capacităţii de
Ob de referinţă: analiză şi sinteză
1.Exerciţii de recunoaştere şi imitare de
Dezvoltarea auzului sunete onomatopeice produse de diferite fonematică. Poate preciza
fonematic, exersarea obiecte şi animale. sunetul iniţial şi final al
atenţiei, a memoriei auditive cuvintelor.
şi vizuale 2.Exerciţii de recunoaştere şi pronunţare a
unor serii de silabe opuse; Este necesară continuarea
3. Exerciţii pentru diferenţierea consoanelor exerciţiilor de diferenţiere a
surde de cele sonore (s-z, ş-j); consoanelor surde de cele
sonore.
4. Exerciţii de analiză fonetică cu indicarea
primului sunet din cuvânt;
5. Completarea cuvintelor cu prima silabă
pronunţată de logoped (cuvinte bi- şi
trisilabice uzuale, fără grupuri consonantice);
6.Jocuri de corelare a sunetului cu obiectele
/animalele care produc sunetul;
7. Jocuri hazlii, în care un anumit sunet să fie
repetat de mai multe ori;
8. Înregistrări pe reportofon, cu autoapreciere
ulterioară.
Obiective cadru şi Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate
de referinţă obţinute

Ob de referinţă: 1.Exerciţii premergătoare emiterii sunetelor “ş” şi 8 II – 29 V Au fost consolidate şi

Corectarea pronunţiei “j” diferenţiate sunetele “s” şi
sunetelor deficitare 2.Exerciţii de impostare corectă a fonemelor “z”.
pronunţate deficitar (ş, j); Este necesară automatizarea
-exerciţii de recunoaştere auditivă a sunetelor (s, sunetului “s”, sunetul “z”
z, ş, j) fiind corectat.
-punerea aparatului fonoarticulator în poziţia Pronunţia reflectată şi
corectă de articulare (ş, j); independentă a cuvintelor ce
-demonstraţia articulatorie (ş, j); conţin cele două sunete a
fost mult îmbunătăţită.
-emiterea prin imitaţie/pronunţie reflectată (după
terapeut/profesor/educator/coleg) şi concomitentă Au fost emise sunetele “ş”
(ş, j); şi “j”.
2.Exerciţii de emitere, fixare şi consolidare a Este necesară continuarea
sunetului (ş, j); consolidării celor două
sunete prin introducerea lor
3. Exerciţii de introducere a sunetului în silabe, în cuvinte şi propoziţii
cuvinte (s, z, ş, j); simple, diferenţierea şi
- cuvinte mono- bi- şi polisilabice cu sunetul în automatizarea lor.
poziţie iniţială, mediană şi finală;
-stabilirea locului sunetului în silabă, în cuvânt;
-exemple de cuvinte ce conţin sunetele impostate;
-denumirea obiectelor din imagini;
Obiective cadru şi Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate
de referinţă obţinute
4. Exerciţii de diferenţiere a sunetelor s-z şi ş-j, la 8 II – 29 V
nivel de silabe şi cuvinte:
-exerciţii de educare a auzului fonematic;
-atragerea atenţiei asupra modului de articulare a
sunetelor şi asupra vibraţiilor de la nivelul
laringelui;
-pronunţarea de silabe (directe – indirecte) ce conţin
consoane surde şi sonore (s-z, ş-j) şi le compară;
-pronunţarea de cuvinte paronime, cu insistare pe
aspectul semantic;
-denumirea obiectelor din imagini

5.Automatizarea sunetului în cuvinte şi propoziţii

simple.
- repetare de propoziţii simple care să conţină
cuvinte cu sunetul corectat în diferite poziţii.
Obiective cadru şi de Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate
referinţă obţinute

Ob de referinţă: 1.Exerciţii de utilizare a pronumelui personal 8 II - 29 V Stagnare.

Formarea abilităţii de “eu”, însoţit de verbele “a avea”, “a vedea”; Se menţine stilul telegrafic.
vorbire reflectată şi 2. Exerciţii de integrare propoziţională, după Alcătuirea de propoziţii
independentă la nivel suport obiectual şi/sau imagistic, cu o anumită enunţiative cu suport
propoziţional structură: imagistic/cuvinte date se
-subiect+nume predicativ: “Păpuşa este mică.” realizează tot sub forma
-subiect+verb+adverb: “Mama vine acasă” unor definiţii.
-subiect+verb+complement: “Ana bea apă” Exemplu:
3.Exerciţii de completare a propoziţiilor “Şcoală învăţăm”;
lacunare (suport imagistic/sprijin verbal); “Creion ascuţim”.
4.Exerciţii de alcătuire de propoziţii Se menţine acest obiectiv
enunţiative, interogative, exclamative cu suport şi în anul şcolar următor
imagistic/cuvinte date; (2010-2011).
5. Exerciţii de completare a unui enunţ cu
început dat;
Obiective cadru şi de Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate
referinţă obţinute
Ob cadru: 1.Exerciţii de identificare auditivă a fonemelor a, 8 II – 29 V Sunetele învăţate sunt
Formarea abilităţilor în u, o, i, p, t, c, m: identificate cu uşurinţă în
plan lexico-grafic -identificarea sunetului aflat în poziţie iniţială; poziţie iniţială şi, cu ajutor,
-exemplificări de cuvinte cu sunetul vizat în în poziţie finală.
Ob de referinţă: poziţie iniţială; Dificultăţi în a exemplifica
2.Exerciţii de identificare-diferenţiere şi fixare cuvinte cu sunetul vizat în
Corectarea dislexo- poziţie iniţială. Poate
disgrafiei mnezică a literelor:
spune doar cuvântul cu
-vizualizare, diferenţiere, denumire a literelor; care a fost asociat sunetul
-redarea gestuală a literelor; respectiv, fără a
-construirea literei din plastilină, sârmă după exemplifica şi alte cuvinte.
model/în absenţa modelului; Identifică literele învăţate,
-exerciţii de asociere literă – imaginea unui dar recunoaşte numai
cuvânt care începe cu sunetul corespunzător literele mici şi literele mari
literei; A, M.
3.Exerciţii de asociere fonem-literă-grafem: Copierea se realizează
-exerciţii de selectare a literei dintr-un grup dat mecanic; “pictează”
-exerciţii de asociere literă-cuvânt ilustrat; literele; scris caligrafic.
-exerciţii de redare a grafemului; Dificultăţi în realizarea
corespondenţei literă-
-copieri; grafem şi fonem-grafem
-transcrieri; Transcrierea şi scrierea
-dictări de litere; după dictare se realizează
4.Exerciţii de citire şi scriere (copiere, cu foarte mare dificultate
transcriere, scriere după dictare) de cuvinte (numai cu ajutor, cu suport
mono-şi bisilabice cu literele însuşite, după intuitiv-concret: alfabetul
următoarea succesiune: ilustrat şi asocieri fonem-
-cuvinte monosilabice de tip vocală-vocală (ou, cuvânt-imagine-literă-
oi, au), vocală-consoană (ac, om) şi consoană- grafem).
vocală (tu, ta, pa);
Obiective cadru şi de Activităţi şi intervenţii Termen Observaţii/rezultate
referinţă obţinute

-cuvinte monosilabice de trei litere (pui, pai, tai, 8 II – 29 V Srie după dictare literele:
cai, atc.); a, u, o, i, p, c, m. Nu
-alte cuvinte monosilabice; cunoaşte literele mari.
-cuvinte bisilabice cu silabă repetitivă (mama, Fără ajutor, nu poate scrie
tata, papa); după dictare silabe sau
-cuvinte bisilabice cu structură vocală-consoană- cuvinte monosilabice; nu
vocală (apa, Ama, Ami, etc.); poate denumi în scris
obiectele din imagini.
-cuvinte bisilabice cu structură consoană-vocală-
consoană-vocală; Poate realiza sinteza
sunetelor în silabe
-alte cuvinte bisilabice; deschise, închise şi în
-citire de cuvinte cu silabe redate în culori cuvinte monosilabice (vv,
diferite; vc, cv, vcv, cvc), cu ajutor
poate citi silabe şi
cuvinte monosilabice.
Se impune menţinerea
acestui obiectiv şi în anul
şcolar următor, cu
studierea numai a
majusculelor.

În perioada 31 mai – 4 iunie 2010, în urma concluziilor obţinute prin observări şi evaluări permanente,
se decide dacă au fost atinse obiectivele. În funcţie de progresul /stagnarea/regresul copilului se
stabileşte dacă se continuă intervenţia conform obiectivelor stabilite şi în anul şcolar următor sau dacă
se stabilesc noi obiective.
 Reevaluarea planului de intervenţie personalizat:
• Îmbunătăţirea capacităţii de analiză şi sinteză fonematică. Poate preciza sunetul iniţial şi final al
cuvintelor.
• Este necesară continuarea exerciţiilor de diferenţiere a consoanelor surde de cele sonore.
menţinerea Ob de referinţă: Dezvoltarea auzului fonematic, exersarea atenţiei, a memoriei
auditive şi vizuale şi în anul şcolar următor (2010-2011).

• Au fost consolidate şi diferenţiate sunetele “s” şi “z”.

• Este necesară automatizarea sunetului “s”, sunetul “z” fiind corectat.
• Pronunţia reflectată şi independentă a cuvintelor ce conţin cele două sunete a fost mult îmbunătăţită.
• Au fost emise sunetele “ş” şi “j”.
• Este necesară continuarea consolidării celor două sunete prin introducerea lor în cuvinte şi propoziţii
simple, diferenţierea şi automatizarea lor.
Ob de referinţă: Corectarea pronunţiei sunetelor deficitare se menţine şi în anul şcolar 2010-
2011. Se vor corecta şi alte sunete deficitare după ce vor fi consolidate şi diferenţiate sunetele “ş” ,“j” şi
automatizate sunetele “s”, “ş” şi “j”.
• În ceea ce priveşte formarea abilităţii de vorbire reflectată şi independentă la nivel propoziţional se
înregistrează o stagnare. Se menţine stilul telegrafic. Alcătuirea de propoziţii enunţiative cu suport
imagistic/cuvinte date se realizează tot sub forma unor definiţii. Exemplu: “Şcoală învăţăm”; “Creion
ascuţim”.
Ob de referinţă: Formarea abilităţii de vorbire reflectată şi independentă la nivel propoziţional
se menţine şi în anul şcolar următor.
• Sunetele învăţate sunt identificate cu uşurinţă în poziţie iniţială şi, cu ajutor, în poziţie finală.
• Dificultăţi în a exemplifica cuvinte cu sunetul vizat în poziţie iniţială. Poate spune doar cuvântul cu care
a fost asociat sunetul respectiv, fără a exemplifica şi alte cuvinte.
• Identifică literele învăţate, dar recunoaşte numai literele mici şi literele mari A, M.
• Copierea se realizează mecanic; “pictează” literele; scris caligrafic.
• Dificultăţi în realizarea corespondenţei literă-grafem şi fonem-grafem transcrierea şi scrierea după
dictare se realizează cu foarte mare dificultate (numai cu ajutor, cu suport intuitiv-concret: alfabetul
ilustrat şi asocieri fonem-cuvânt-imagine-literă-grafem).
• Srie după dictare literele: a, u, o, i, p, c, m. Nu cunoaşte literele mari.
• Fără ajutor, nu poate scrie după dictare silabe sau cuvinte monosilabice; nu poate denumi în scris
obiectele din imagini.
• Poate realiza sinteza sunetelor în silabe deschise, închise şi în cuvinte monosilabice (vv, vc, cv, vcv,
cvc), cu ajutor poate citi silabe şi cuvinte monosilabice.

Se impune menţinerea Ob de referinţă: Corectarea dislexo-disgrafiei şi în anul şcolar următor.

Deşi prezintă deficienţă mintală medie , corectarea dislexo-disgrafiei se va face după programa şcolară
pentru deficienţe mintale severe, profunde şi/sau asociate. Se vor studia numai majusculele (litere
de tipar).
Educarea personalităţii în vederea redării încrederii în propriile posibilităţi

 Prin terapia logopedică efectuată s-a urmărit atât corectarea tulburărilor de limbaj, cât şi formarea
încrederii în forţele proprii şi dezvoltarea stimei de sine şi a respectului de sine.

S-a urmărit:
- modificarea atitudinilor afective şi mintale faţă de activitatea şcolară, de relaţiile cu profesorii,
educatorul şi colegii de clasă şi faţă de propria persoană;
- înlăturarea treptată a greutăţilor din vorbire, citire, scriere, cu scopul de a reduce handicapul intelectual
şi şcolar, de a reorganiza procesele cognitive şi de a-i creşte încrederea în sine.

A existat o permanentă colaborare logoped – profesor psihodiagnoză- cadre didactice de la clasă –

instructor de educaţie (fiind un copil instituţionalizat) prin continuarea terapiei logopedice în clasă şi în
Centrul de Plasament.

Cadrele didactice de la clasă şi instructorii de educaţie au fost antrenaţi /consiliaţi pentru:

- restabilirea echilibrului şi încrederii copilului, prin evitarea oricăror observaţii descurajatoare sau
critici;
- evitarea oricăror discuţii legate de vorbirea copilului;
Cadrele didactice de la clasă
au contribuit la formarea corectă a imaginii de sine a elevei prin:

• determinarea elevei să se concentreze asupra aspectelor pozitive din

experienţa ei de viaţă;
• ajutorul acordat în identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe;
• ajutorul acordat în cunoaşterea resurselor de care dispune;
• formularea unor aşteptări rezonabile în raport cu vârsta şi bagajul de
cunoştinţe al elevei;
• folosirea încurajării şi recompensei atunci când a fost cazul;
• valorizarea acesteia în grupul clasei în vederea dezvoltării stimei de
sine;
• acordarea de diverse roluri în colectivul clasei;
• includerea elevei în diverse activităţi ce se desfăşoară în echipă;
• prin educarea colectivului clasei, în sensul de a-i accepta pe ceilalţi, de
a fi toleranţi şi nonviolenţi;
Rezultatele obţinute
•Subiectul a înregistrat un progres evident,
fiind ameliorate tulburările de pronunţie şi
formate o serie de abilităţi necesare
însuşirii scris-cititului, eleva fiind
menţinută în terapie logopedică.

•Subiectul şi-a îmbunătăţit imaginea de

sine, are mai multă încredere în forţele
proprii.

•Obiectivele propuse au fost atinse într-o

mare măsură;
Mulţumim!!!