CAPITOLUL 5

PARTICULARITATILE DEZVOLTARII PSIHOFIZICE SI SOCIALE ALE COPIILOR CU

DIZABILITATI
INTELECTUL DE LIMITA defineste o categorie eterogena de forme si grade de
manifestare, a caror trasatura comuna consta in fenomenul decompensarii
scolare la varsta de 11-12 ani, urmata de aparitia unor reactii nevrotice si
comportamentale consecutive insuccesului scolar. Printre cele mai frecvente
semne somatice se intalnesc: o dezvoltare somatica insuficienta atat
ponderal cat si statural, semne de rahitism de tip sechelar, anemie
carentiala.
Structurarea perceptiv-motrica a spatiului este tulburata: nu respecta forma,
marimea, proportia, orientarea, pozitia relativa lipseste, lipseste
coordonarea- vizual motrica mai ales la sarcinile de grafomotricitate. Acestor
simptome li se asociaza frecvent o imaturitate social-afectiva, manifestata in
dificultati de colaborare, de stabilire a relatiilor interpersonale si in infantilism
afectiv.
O analiza pe criterii psihopedagogice evidentiaza urmatoarele caracteristici
definitorii pentru aceasta categorie de subiecti:
-

dificultati ale proceselor de analiza si sinteza

ingustimea campului perceptiv
in planul gandirii se observa predominanta functiilor de achizitie
comparativ cu functiile de elaborare, o lipsa de flexibilitate a activitatii
cognitive
din cauza inertiei gandirii si a dificultatilor de intelegere si integrare a
noilor cunostiinte in sistemul anterior elaborat, rezolvarea de probleme
evidentiaza aparitia unei perseverari din care copil cu deficienta
mintala usoara poate iesi cu greutate si dupa folosirea unui suport
concret intuitiv
limbajul se dezvolta in general cu intarziere sub toate aspectele sale ,
vorbirea contine multe cuvinte parazite, dezacorduri gramaticale
capacitate scazuta de organizare si coordonare
a actiunilor in
conformitate cu o comanda verbala
eficienta scazuta a memoriei voluntare
lipsa de fidelitate a memoriei
raspunsurile sunt realizate intr-o maniera inegala, adesea lacunara
dificultati in insusirea citit-scrisului si calcului aritmetic

DEFICIENTA MINTALA DE GRADUL I(DEFCIENTA MINTALA USOARA)

Psihometric se defineste prin coeficientul de inteligenta cuprins intre 5069, corespunzator mecanismelor operationale ale gandirii specifice varstei
mintale de 7-9 ani.
DEFICIENTA MINTALA DE GRADUL II(DEFICIENTA MINTALA MODERATA)
Psihometric se defineste prin coeficientul de inteligenta cuprins intre 20 si
50-55, corespunzator unei varste mintale cuprinse intre 2 si 7-8 ani.
Deficienta mintala moderata: IQ- 35/40-50/55
Deficienta mintala severa: IQ- 20/25-35/40
DEFICIENTA MINTALA DE GRADUL III(DEFICIENTA MINTALA PROFUNDA)
Din punct de vedere psihomotric, deficienta mintala profunda se se
defineste print-un nivel mintal inferior varstei de 2 ani si un coeficient de
inteligenta sub 20.
La DEFICIENTII VIZUALI trecerea de la controlul postural static la
controlul balantei dinamice a corpului este cruciala. Copilul nevazator se
ridica in picioare catre 14 luni, dar nu accede la deplasarea autonoma decat
la circa 22 luni.
Pentru copilul nevazator corpul este platforma centrala de la care
acumuleaza toate cunostiintele.
Componentele schemei corporale si ale imaginii corporale pe care
nevazatorul trebuie sa invete sa le stapaneasca, sa le coordoneze si sa le
controleze adecvat sunt: planul corpului, partile corpului, miscarea corpului,
functionalitatea partilor laterale, directionarea corpului. La copilul nevazator
mersul apare cu intarziere, iar mobilitatea este redusa.
DEZVOLTAEA PSIHOFIZICA PRIVIND DEFICIENTII DE AUZ prezinta urmatoarele
caracteristici:
-

disfunctie auditiva gradual diferita in concordanta cu cauza, locul,

timpul si profunzimea leziunilor elementelor componente ale urechii
dezvoltare fizica generala normala in conditii de hrana si ingrijire
corespunzatoare
dezvoltarea motrica prezinta o usoara intaziere
reflexul de orientare pe baza de auz este diminuat sau chiar inexistent
dezvoltare normala a respiratiei biologice si minina a repsiratiei
fonatoare
simtul echilibrului tulburat la surzii cu traume in urechea interna

structurile ritmice corporale se axeaza pe baza de vaz, tact si imitatie

Limbajul verbal se insuseste in mod organizat si dirijat cu sprijinul familiei

si al specialistului surdolog. LMG este considerat limbajul matern al
surzilor.
Reprezentarea- imagine generalizata a obiectelor si fenomenelor
percepute anterior are o incarcatura evidenta vizual-motrica.
Memoria are aproximativ aceleasi caracteristici cu ale normalului auzitor
in sfera afectiva si motorie. Memoria cognitiv-verbala se dezvolta mai
lent, in procesul demutizarii cu accent pe mecanicism.
Imaginatia, au capacitatea de a creea reprezentari noi pe baza ideilor,
senzatiilor, perceptiilor acumulate anterior cu o evidenta specificitate
vizual-motrica.
In cazul tulburarilor de auz intervine COMPENSAREA, care poate fi
intalnita in urmatoarele forme:
-

compensare organica (lucrarea cu resturile auditive)

compensarea functionala (labiolectura)
compensarea de tip mixt (compensare oragnica- functionala)

DEFICIENTELE
FIZICE
SI/SAU
NEUROMOTORII
reprezinta
categoria
tuluburarilor care afecteaza in special componentele motrice ale persoanei,
avand o serie de consecinte in planul imaginii de sine si in modalitatile de
relationare cu factorii de mediu sau cu alte persoane.
Deficientele neuromotorii sunt determinate in principal de afectarea
structurilor si functiilor neuronale, de la nivel central sau periferic.
Caracteristicile dezvoltarii psihomotrice:
-

dezvoltarea psihomotricitatii inregistreaza salturi calitative

noile calitati nu le desfiinteaza pe cele anterioare, ci le includ prin
restructurari succesive
transformarile din domeniul psihomotricitatii sunt continue si
imperceptibile la intervale mici de timp
de multe ori dezvoltarea psihomtrica este asincrona la nivelul
diferitelor procese si insusirii, unele avand ritmuri proprii de dezvoltare
in diverse etape de varsta

INDIVIDUALIZAREA COMUNICARII PE TIPURI DE DEFICIENTE

In cazul deficientilor de auz in curs de demutizare, procesul de

comunicare prezinta urmatoarele particularitati:
-

un volum redus al vocabularului insusit

existenta a numeroase clisee verbale
existenta unui decalaj vizibil intrevocabularul activ si cel pasiv

Din registrul greselilor care se manifesta in comunicarea verbala a

deficientilor de auz enumeram:
-

evitarea exprimarii in propozitii

folosirea incompleta a propozitiilor
greseli de topica
dezacorduri frecvente
predispozitie catre exprimari in constructii simple

Metode de comunicare:
-

comunicarea orala:
a) terapia intensiva a limbajului
b) dezvoltarea capacitatii de labiolecturare si ascultare
c) nu este permisa folosirea LMG
comunicarea bilingva/biculturala:
a) utilizarea LMG ca metoda de instruire
b) invatarea limbii tarii doar pentru scris-citit
comunicarea totala:
a) terapia limbajului
b) invatarea labiolecturii
c) utilizarea LMG

La ora actuala demutizarea are loc doar pe parcursul scolaritatii. Ar fi de dorit

infiintarea unor centre psihopedagogice care sa contribuie la educarea
permanenta a surzilor. Elementele metodei orale de educare sunt:
-

diagnosticarea timpurie
amplificarea(protezarea)
permanenta terapie a limbajului
lexicul
structura gramaticala

CONSECINTE ALE MANIFESTARII DEFICIENTEI IN PROCESUL

DEZVOLTARE, ADAPTARE, INTEGRARE SOACIALA A COPIILOR

DE

DEFICIENTUL MINTAL este un handicap mintal si deci comportamental,

datorita deficitului functiilor de cunoastere, imaturitatii afective,
impulsivitatii si susceptibilitatii cescute, a conditiilor precare de educare in
familie, a influentelor externe.
Pentru integrarea sociala trebuie sa i se formeze debilului mintal
mecanismele de decizie pentru a se putea adapta, accentul in educatie
cazand pe exoerienta de relatie, sa ii dam cunostiinte si deprinderi
practice, sa-i cream instrumente operationale de integrare.
Adaptarea sociala si profesionala a tinerilor cu handicap mintal, fizic, se
confrunta cu probleme deosebite din cauza lipsei de utilaj special,
mijloace tehnice de cercetare a handicapului.