Dr.

Avram Oana Elisabeta-

medic specialist psihiatrie pediatrica
Psh. Luminita Purice-
psiholog clinician principal
 Delimitari conceptuale
Retardul mintal – dizabilitatea intelectuala(D.S.M.5) este o
tulburare cu debut in perioada de dezvoltare ce include:
A. Deficite ale functionarii intelectuale
B. Deficite ale functionarii adaptative in domeniul conceptual,
social si practic.
C. Debutul are loc in perioada de dezvoltare
Dizabilitatea intelectuala este descrisa in 4 grade de
severitate:usor(50/55-60 QI):T. de pronuntie si T. intrumentale
moderat(50/55-40 QI):dezvoltare lenta
grav(20/25-40 QI):intelegere redusa
profund(sub 20 QI):nedezvoltarea limbajului
 Tulburarile de limbaj
Criterii de diagnostic (D.S.M.5):
A. Dificultati persistente in achizitia limbajului sub diferite
forme:vorbit, scris, citit sau altele;din cauza deficitelor de
intelegere sau de prelucrare a limbajului.
B. Abilitatile privind limbajul sunt substantial reduse fata de
cele anticipate pentru varsta respectiva.
C. Debutul in perioada dezvoltarii timpurii.
D. Dificultatile nu pot fii atribuite unor tulburari auditive sau
altor anomalii senzoriale, disfunctiilor motorii sau altor
afectiuni neurologice si nu pot fii explicate prin prezenta
dizabilitatii intelectuale sau a intarzierii in dezvoltarea globala.
 Diagnosticul diferential
Diagnosticul de dizabilitate intelectuala ar trebui stabilit ori de cate
ori criteriile A, B, C sunt indeplinite, dar nu atunci cand exista o
afectiune genetica sau medicala.
Diagnosticul diferential trebuie facut fata de:
-Tulburarile neurocognitive majore si usoare(pot fii comorbide).
-Tulburarile de comunicare si tulburarea specifica de invatare.
-T.S.A.
In ceea ce priveste tulburarile de limbaj diagnosticul dirential se face
fata de:
-Variatiile normale ale limbajului.
-Tulburarile auditive sau alte tulburari senzoriale.
-Dizabilitatea intelectuala.
-Afectiuni neurologice.
-Regresia limbajului.
 Cauzele retardului mintal
1. Cauze endogene(ereditar genetice) pot avea:
I. Caracter direct:
- anomaliile craniene familiale(microcefalia,hidrocefalia).
- aberatiile cromozomiale(gonozomale-sindrom Turner,
autozomale-sindrom Down)
- ectodermozele congenitale(neurofibromatoza)
II. Caracter indirect:
- deficite metabolice sau endocrine
 2. Cauzele exogene(extrinsece):
I. Cauze prenatale:infectioase, toxice, incompatibilitatea
factorului Rh, subalimentatia, boli cronice, varsta sau emotii
puternice pe timpul sarcinii(neacceptare psihica a sarcinii).
II. Cauze perinatale:prematuritatea, postmaturitate cu greutate
mare a fatului, nasteri grele si prelungite, suferinta fetala,
traumatisme mecanice, infectii.
III. Cauze postnatale:afecteaza direct sau indirect
S.N.C;neuroinfectiile(meningita, encefalita), intoxicatiile cu
CO sau metale grele, leziuni cerebrale postraumatice, AVC,
boli organice cronice, subalimentatia, alimentatia nerationala.
3. Cauze psihogene(psiho-sociale):carente afective si
educative datorate substimularii.Actiunea lor in primii ani de
viata determina franarea dezvoltarii normale a functiilor si
proceselor psihice.
 Cauze specifice tulburarilor de
limbaj
-Anomalii ale aparatului fonoarticulator.
-Implantarea defectuoasa a dintilor.
-Retardul mintal.
-Hipoacuzia.
-Deficienta de auz fonematic.
-Incurajarea copilului in vorbirea defectuoasa pentru
amuzamentul adultilor.
-Imitarea.
- Bilingvismul
In cazul copiilor cu retard mintal tulburarea de limbaj este o
consecinta a retardului.
Clasificarea tulburarilor de limbaj
Tulburari de pronuntie:dislalia, rinolalia, dizartria.
Tulburari de ritm si fluenta:balbaiala, logonevroza,
tahilalia, bradilalia, aftongia, tulburari pe baza de coree.
Tulburari de voce:afonia, disfonia, fonastenia.
Tulburari polimorfe:alalia, afazia.
Tulburari de dezvoltare a limbajului:intarzierea in dezvoltarea
generala a limbajului, mutismul electiv.
Tulburari ale limbajului scris-citit:dislexia, disgrafia, alexia,
agrafia.
Tulburari ale limbajului pe baza de disfunctii psihice:dislogii,
echolalii, jargonofazii, bradifazii.
Specificul tulburarilor de limbaj in
contextul retardului mintal
-Frecventa mult mai ridicata decat in cazul persoanelor tipice.
-Forme severe de cele mai multe ori asociind mai multe tipuri.
-Invatarea libajului este dificila, greoaie atat in producerea
vorbirii cat si intelegerea vorbirii.
-Vorbirea este neclara, confuza, monotona si se accentueaza
datorita neconstietizarii tulburarii si a agitatiei psihomotorii.
- Vocabular sarac
-Nedezvoltarea auzului fonematic
-Afectarea inteligibilitatii pronuntiei
-Dislexo-disgarfia, incapacitate de a identifica scheme motorii
sau perceptive pentru a asigura regunoastera grafemelor.
 Studiu de caz
(intarziere in dezvoltarea limbajului
si retard mintal)
Date generale referitore la copil si familie
Alessia:
Varsta:5 ani si 5 luni
Copil unic
VM:45 luni
QI:65(scala Portage)
Diagnostic:Retard mintal usor, Intarziere in dezvoltarea
limbajului predominant expresiv, Sindrom hiperkinetic,
Tulburari emotionale si de comportament, Tulburari de
eliminare.
Mama:23 ani, 8 clase, plecata in Italia
Tata:30 ani, 10 clase, fara ocupatie
Copil aflat in custodia bunicii materne
Parintii nu au fost casatoriti niciodata, se despart la varsta de
3 ani a copilului cand mama revine in familia proprie.Pana
atunci copilul creste intru-un mediu conflictual.
 Date anamnestice
-Sarcina nemonitorizata clinic
-Nastere la termen, grea, dificila cu travaliu lung si suferinta
fetala APGAR7
-Greutate la nastere:2100g
Evolutie dupa nastere:
-tine capul la 3-4 luni
-sade la 8 luni
-merge sustinuta pana la aproape 2 ani
-lalatiune intarziata, la aproape 1 an
-primele cuvinte: ----
 Evaluare initiala
Varsta:3ani si 5 luni
Vcr:41 luni
VM:22 luni, scala Portage:
L=18 luni-intarziere severa
C=18 luni-intarziere severa
M=24 luni-intarziere moderata
A=18 luni-intarziere severa
S=32 luni-limite normale
QI=53,Retard mintal moderat,intarziere in dezvoltarea limbajului
Recomandari:consult neurologie pedriatica, psihiatrie pediatrica;
initierea programului terapeutic.
In urma examinarilor medicale primeste diagnosticul:Retard mintal
moderat, Intarziere in dezvoltarea limbajului predominant
expresiv, Sindrom hiperkinetic, Tulburari emotionale si de
comportament, Tulburari de eliminare;si medicatie specifica.
Terapia psihologica si logopedica
Scopul:stimulare si dezvoltare cognitiva si verbala.
1.Exercitii de dezvoltare a motricitatii fine in special, si
pentru dezvoltarea coordonarii psihomotrice
2.Exercitii de respiratie
3.Exercitii de gimnastica articulatorie
4.Exercitii pentru dezvoltarea auzului fonematic
5.Exercitii de dezvoltare cognitiva:formarea notiunilor si
lucrul in plan mintal cu acestea.
Evolutie:lent favorabila cu perioada lunga de acomodare
dupa care apar primele progrese in plan verbal.Evolutie
buna in planul dezvoltarii psihomotrice si al socializarii.
 In prezent: copilul continua terapia, merge la gradinita
si prezinta achizitii in toate ariile de dezvoltare ramanand
insa deficitare aria limbajului, aria cognitiva si aria de
autonomie si autoservire.
Vcr: 65 luni
VM: 45 luni
L=36 luni, foloseste cuvinte scurte si franturi de cuvinte,
holofraze, repeta.
C=40 luni, intelege si executa o comanda, face asocieri.
A=36 luni, control sfnicterian partial instalat cu accidente
nocturne, nu se imbraca singura.
 Concluzii
Copilul are o evolutie lent fovorabila in decurs de
aproape 2 ani reusindu-se cresterea coeficientului de
dezvoltare pentru fiecare arie psihologica ramanand
deficitare ariile:limbaj, cognitiv si autoservire.
Copilul dobandeste abilitatea de a vorbi avand insa
tulburari de pronuntie, folosind un “limbaj mic” specific
copilului 1-3 ani, cu achizitii cognitive si notiuni formate
facand asocieri cognitive cu notiunile cunocute.
 Recomandari
-Continuarea terapiei
-Dispensarizare psihiatrica
-Mentinere in gradinita
-Stimulare permanenta cognitiva si verbala

Prognostic
Favorabil cu conditia respectarii recomandarilor si
amanarea inceperii scolii inca 1-2 ani.