Limbajul

Limbajul este o activitate deosebit de complexă, iar deprinderea sa este dificilă şi de lungă durată. De la
un copil/adult la altul se observa deosebiri importante in ceea ce priveste varsta de debut a limbajului,
gradul de afectare a afaziei ,claritatea cuvintelor si bogatia vocabularului.
Deprinderea limbajului presupune trei componente esentiale:

buna functionare a aparatului fonator;

asimilarea, memorarea si adaptarea sistemului lingvistic la situatie;

dorinta copilului/adultului de a intelege si nevoia sa de a se exprima

Afazia

Definim afazia ca o tulburare a limbajului

caracterizată printr-o apariţie bruscă a unei leziuni la nivelul SNC, după ce limbajul verbal a fost
constituit, ce se manifestă prin imposibilitatea de a înţelege sau a elabora limbajul vorbit sau scris.
Astfel, afazia este un simptom al leziunii circuitelor cerebrale implicate în elaborarea limbajului scris sau
vorbit.

Etimologic, termenul afazie provine din grecescul "aphatos" = lipsit de cuvinte, mut (Crăciun, 2009).

O caracteristică evidentă la pacienţii afazici este modificarea de discurs spontan, ce se observă chiar
după prima întâlnire cu pacientul.

Tipurile de afazie:

Se pot definii astfel două tipuri de pacienţi:

pacienţii afazici fluenţi

pacienţii afazici nonfluenţi.

Afaziile fluente sunt denumite şi afazii receptive, cu debit

verbal bogat, în care sunt înglobate :

 afazia Wernicke :

 afazia transcorticală senzorială,

 afazia de conducere,
  anomia (afazia amnestică)

Afaziile non-fluente sunt afazii expresive, cu debit verbal redus:

 afazia Broca

 afazia transcorticală motorie,

 afazia globală (Crăciun, 2009).

Diagnosticul afaziei:

Diagnosticul unei afazii se stabileşte în urma

examenului limbajului vorbit şi scris, care cuprinde:

 vorbirea spontană,

 vorbirea repetată,

 denumirea obiectelor şi situaţiilor,

 înţelegerea cuvintelor şi frazelor,

 lectura, scrisul spontan sau dictat,

completat de un examen neurologic amănunţit şi de diverse metode de investigaţie neuroradiologice.

Pentru depistarea tulburării afazice se poate utiliza testul Token ce serveşte la diferenţierea între
tulburările de vorbire afazice şi cele de altă natură.

Diagnosticul se va realiza pe baza mai multor,,baterii” de teste verbale şi non-verbale, care reflectă
concepţiile autorilor respectivi asupra afaziei (Calomfirescu,1996).

Metode de reabilitare:

Metodele de reabilitare după un accident vascular cerebral diferă de la o persoană la alta, însă au
acelaşi scop şi anume:

dobândirea unui status funcţional care să ofere independenţa şi ajutor minim din partea celorlalte
persoane;

acomodarea fizică şi psihică a persoanei cu schimbările determinate de accidentul vascular cerebral;

integrarea corespunzătoare în familie şi comunitate.

Reguli de comunicare cu afazici

folosirea propoziţiilor simple;

utilizarea unui ritm lent de vorbire;

nu trebuie să se strige (afazicul are auzul intact);

în timpul convorbirilor trebuie susţinut contactul vizual;

trebuie amplificate gestica şi mimica;

convorbirile în grup îi suprasolicită pe afazici;

trebuie evitate discuţiile despre pacient atunci când acesta este de faţă;

se acordă atenție intenției de a comunica (conţinutul este mai important decât forma corectă a
mesajului);

Reguli de comunicare cu afazici

  pacientul nu trebuie corectat permanent;

trebuie evitate întrebările deschise cu “sau” şi folosite întrebările cu „da” sau „nu”;

pacientul nu trebuie provocat să demonstreze în faţa altor persoane realizările, respectiv progresele pe
care le-a făcut în vorbirea sa;

pacientul trebuie stimulat şi încurajat să vorbească prin toate modalităţile;

în timpul convorbirilor trebuie evitate zgomotele de fond (de exemplu radioul, televizorul, zgomotele de
afară);

trebuie îmbunătăţită comunicarea prin folosirea imaginilor (Chinellato, 2007).

Direcţiile de evaluare şi intervenţie

miogimnastica aparatului fono-articulator cu reluarea motricităţii;

reeducarea fluxului respirator şi conştientizarea inspir-expir;

emiterea şi automatizarea fiecărui sunet concomitent cu educarea auzului fonematic în cuvinte,

propoziţii şi apoi în vorbirea curentă;

calcul matematic;

schema corporală şi orientarea spaţio-temporală;

corectarea limbajului scris;

modelarea producţiilor orale spontane.

Intraziere in limbajul
expresiv -receptiv la copii

Studiile de neuroimagerie indica particularitati neuroanatomice în emisferul stâng, care este cunoscut ca
fiind dominant în activitatea limbajului, motricitate si învatare.

Unii autori considera ca procesul de imaturitate a neurodezvoltarii este datorat mielinizarii întârziate sau
unui grad de limitare în procesele de maturizare neuronala.

Criterii de diagnostic

Dificultatile de exprimare interfera cu achizitiile scolare, ocupationale sau cu cele de comunicare sociala

întârziere mintala

deficit senzorial, sau motor

conditii precare cu deprivare educationala,

anomalii paroxistice EEG care afecteaza atât unul cât si ambii lobi frontali( modificari EEG)

Evaluare, diagnosticarea si
dezvoltarea limbajului la copii

Diagnostic diferential:

Axa 1 . Intraziere in limbajului expresiv,/receptiv substantial scazute fata de normal. Tulburarea se

manifesta prinr-o limitare a vocabularului, greseli gramaticale, deficit de formulare a propozitiilor.(
intarziere in limbajul expresiv/receptiv sau TSA)- Portage,

Axa 2. Intârziere mintala -dificultatile de exprimare interfera cu achizitiile scolare, ocupationale sau cu
cele de comunicare sociala producând dificultati copilului în cauza;
(Dislalie,disgrafie,dislexie,discalculie).

Axa3 .Etichetează orice problemă medicală generală. Deficit senzorial, sau motor , comportamental
( ADHD)

Axa 4.Conditii precare cu deprivare educationala, conditiile sociale ( familie defavorizate socio-
economic)

Clasificare tulburarilor de comunicare

Manualul Statistic de Diagnostic editia a IV-a, capitolul Tulburari de comunicare, clasifica:

  1.Tulburarea limbajului expresiv;

 2.Tulburarea limbajului mixt expresiv si receptiv;

 3.Tulburarea fonologica;

 4.Balbismul;

 5.Tulburari de comunicare nespecificate;

Manualul ICD 10, în capitolul Tulburari specifice de dezvoltare a vorbirii si limbajului, clasifica:

 1. Tulburarea specifica a vorbirii articulate;

 2. Tulburarea limbajului expresiv;

 3. Tulburarea limbajului receptiv;

 4. Afazie dobandita cu epilepsie (sindromul LANDAU - KLEFFNER);

 5. Alte tulburari de dezvoltare ale limbajului si vorbirii;

Cauzele tulburarilor de limbaj

Cauzele tulburarilor de limbaj care pot actiona in perioada prenatala sunt:

 bolile infectioase ale gravidei,

 sarcina toxica cu varsaturi si lesinuri dese,

 Rh incompatibil intre mama si fat,

 carente nutritive,

 intoxicatiile si infectiile,

 traumele mamei (cazaturi, lovituri in abdomen) care lezeaza organismul fatului,

 traumele psihice suferite de gravida (ex: neacceptarea sarcinii, stresul, conflictele

interioare legate de rolul de mama).

In timpul nasterii pot actiona urmatoarele cauze ale tulburarilor de limbaj:

 nasterile lungi si grele care duc la leziuni ale sistemului nervos central asfixierea
copilului,

 hemoragiile prelungite din timpul sarcinii,

 consumul de alcool,
  infectii cu sifilis, tuberculoza,

 hepatita epidemica,

 gripa infectioasa

Cauzele tulburarilor de limbaj

Cauzele tulburarilor de limbaj care actioneaza in perioada postnatala (dupa nastere) sunt impartite in
patru mari categorii, si anume:

 organice,

 functionale,

 psiho-neurologice

 psiho-sociale.

1.traumatisme mecanice (care pot afecta dezvoltarea sistemului nervos central),

 infectii si intoxicatii cu medicamente sau alcool, accidente ,

 cazaturi in cap ale copilului, lovituri la tample

 encefalitele acute ,bolile infectioase, contagioase sau virotice

2.origine functionala atunci cand exista la copil afectiuni ale zonei senzoriale si ale zonei motorii cu
afectarea oricarei componente a pronuntiei (inspir-expir, fonatie si articulatie):

dereglari ale echilibrului dintre excitatia si inhibitia corticala,

insuficienta dezvoltare a auzului fonematic, ( otite repetate)

Cauzele tulburarilor de limbaj

3. Neuro-psihologice :

persoane care au din nastere o constructie anatomo-fiziologica anormala- buza superioara

deficienta mintala cu tulburari de memorie, de atentie, de auz sau de vaz.

copiii nascuti prematur cu o greutate sub 2,5 kg pot dezvolta dislalie

4.Cauzele psiho-sociale :

dizarmonie in cadrul familiei, conflicte intre parinti, violenta verbala, lipsa relatiilor stranse intre
membrii familiei, lipsa de preocupare a parintilor fata de copil, neglijarea copilului, educatia scazuta a
parintilor sau chiar analfabetismul.
cauzele Balbismului: certurile din cadrul familiei au un rol inhibitor asupra dezvoltarii limbajului
copilului,

frica excesiva de unul dintre parinti,

bataia si lovitul peste gura cauzeaza balbism sau asm bronsic

Intraziere in limbaj la copii

Procesul evoluţiei limbajului în etape cronologice:

I între 0 - 6 luni – etapa vocalizării primare, sunetele emise dobândind o uoară valoare de semnalizare,
la început întâmplătoare.

II între 6- 10 luni – etapa gânguritului, când vocalizările se organizează parţial în seturi respective de
sunete; ele au o funcţie de antrenament, de fortificare pentru vorbirea ulterioară

III între 10 luni – 12,15 luni – etapa lalaţiunii în care aceste seturi repetative se organizează mai amplu,
complex, apropiindu-se treptat de o pseudoconversaţie prin care copilul tinde să imită ceea ce aude în
jurul său (fără semnificaţie pentru el).

IV în jurul vârstei de 12-15 luni – debutează etapa primelor cuvinte. Iniţial se produc vocalizări
combinate cu lalaţiuni sub forma similară a cuvintelor pentru ca mai apoi să apară un ,,sâmbure” de
cuvânt propriu – zis.

Primele consoane pe care încep să le pronunţe corect sunt cele labio-labiale: p, b, m. La 2 ani ei
pronunţă liber sunetele palato – lingvale anterioarei posterioare: t, d, g, c. Mai greu copii pronunţă
sunetele z, s, j, h, l, r.

Nivelul de dezvoltare a limbajului

În ceea ce privete evoluţia lexicului infantil Emil Verza relevă următoarele performanţe ale copilului
normal:

la aproximativ 1 an posedă100 cuvinte.

la circa 3 ani posedă între 400 – 1000 cuvinte.

la 6 – 7 ani viitorul elev va dispune de circa 2500 cuvinte dintre care 800 active.

la 10 – 11 ani, în clasa a IV, lexicul se ridică la 4000 – 4500 cuvinte din care 1500 – 1700 sunt active.

Vârsta între 2 si 5 ani este cea mai favorabilă pentru dezvoltarea vorbirii.

Activitatea 1

Simina are 2 ani si 7 luni, provine din sarcina de tripleti.

Mama diagnostica cu Tumoare hipofiza de4cm, operat la Bucuresti in 2009, recidiva in 2010 fiind
pietrificata si prinsa pe nervi optici, si-a pierdut 30 % din vedere. In 2013 la un control CT, tumoare era
declarata disparuta.

La un control ginecologic, i se transmite ca organele genitale ii sunt nedezvoltate. Medicii nu i-au dat
sansa de a avea copii. A urmat tratamente de stimulare hormonala 8 saptamani, dupa care a ramas
insarcinata la mare, pe cale naturala. Pe perioada sarcinii a fost stresata ca nu va putea duce sarcina cu
tripleti la termen.

La 34 de saptamani naste 3 fetite: Simina 2,1 kg, Sara 2.3kg, si Sofi 2.5kg.

Mama in timpul sarcinii, s-a infectat cu virusul Ecoli-depsiela, la nastere toate trei s-au infectat cu
depsiela.Doua fetite fiind infectate cu depsiela in colon, iar Simina fiind afectata cu infectie urinara.

La 10 zile dupa nastere, Simina face un stop cardio-respirator din 15in 15 min. Este dusa la spital ,
copila intra in coma si crize convulsive, amnee. Spitalul din Oradea declara situatie depasita si este
trimisa la Cluj.

La Cluj i se transmite mamei ca 1 din 3copii supravietuiesc, intrand in septicemie. I se administreaza

antibiotice.

Activitatea 2

Raul in varsta de 4 ani crescut de bunici, frecventeaza Gradinita cu program normal . Mama 30 ani, tata
34 ani.

Mama a aflat ca este insarcinata cand fatul avea 5 luni jumate, sarcina ne fiind planificata.Pe perioada
sarcini i s-au administrat tratament cu antibiotice , deoarece a suferit o infectie respiratorie. Fiind o
sarcina neasteptata, aceasta a dus la factori stresanti.

Mama si tata partial implicati in educarea copilului,

Activitatea 3

Matei are 2 ani ,7 luni.

Varsta mamei la nastere este de 32 ani, in ultimul trimestru de sarcina este infectata cu varicela. Pe
perioada sarcinii este extrem de stresata din cauza multiplelor conflicte cu sotul, si stresului cauzat de la
locul de munca.

A aflat de sarcina la 12 saptamani, a urmat repetate controale,unde I s-a confirmat ca sarcina este
dezvoltata normal.

Mama acuza suflu sistoloc,medicul i-a recomandat cezariana provocata la 38 saptamani

Nastere normal, nota APGAR este de 8/9.

Copilul dupa nastere a fost diagnosticat cu pneumonie congenitala. Este tinut 3 saptamani in spital pt
tratarea infectiei respiratorie.

Mama observa ca Matei la 5 luni , are deficienta in detectarea sunetelor, la controlul medical I se
confirma ca nu I s-a aspirat lichidul din urechi la nastere, copilul avand dopuri de ceara de 1 cm.

Mama in momentul de fata este foarte implicata

Tata in faza de negare in legatura cu diagnosticul copilului.

Dezvoltarea si stimularea
limbajului la copii cu TSA

Una dintre cele mai des întâlnite întrebări, ale părinților copiilor non-verbali cu autism, adresate
specialiștilor este dacă copilul lor care a trecut de vârsta de 4-5 ani va vorbi vreodată. Aceste cazuri 
evidențiază ideea că în situația în care limbajul nu s-a consolidat până la această vârstă, nu mai poate fi
dezvoltat niciodată. În legătură cu această idee revista ”Pediatrics” a publicat următorul studiu.

Cercetătorii de la “Kennedy Krieger Institute’s Center for Autism and Related Disorders” din Baltimore
(Statele Unite) susțin în studiul publicat “Predictori de expresie și de vorbire fluentă la copiii cu autism și
cu întârziere severă de limbaj” (Predictors of Phrase and Fluent Speech in Children With Autism and
Severe Language Delay) că 70% din copiii non verbali cu autism pot dezvolta limbajul verbal chiar și
după vârsta de 5 ani.

Studii:

Pentru a fi valid acest studiu au fost implicați 535 de copii diagnosticați cu autism cu vârsta cuprinsă
între 8 și 17 ani, care prezentau întârziere severă în dezvoltarea limbajului verbal.  Din cei 535 de copii
implicați în studiu, 372 (70%) și-au dezvoltat discursul verbal utilizând propoziții simple și 266 (50%) au
ajuns să dezvolte un limbaj verbal fluent.

Ericka Anderson Wodka, una din autoarele studiului, este de părere că inteligența non-verbală a devenit
unul dintre predictorii importanți pentru dezvoltarea limbajului. Acest lucru ar trebui să influențeze
modul în care analiștii comportamentali realizează planul de intervenție al copiilor cu autism.

Fundația Autism Diario din Madrid în cadrul unui proiect de investigație asupra dezvoltării limbajului
verbal la copiii cu autism, au existat copii de 8 ani non-verbali, care au început să vorbească cu ajutorul
intervențiilor adecvate.

Autismul:

Autismul este o tulburare pervaziva de dezvoltare care cauzeaza persoanei dificultati de socializare,
comunicare , limbaj si schimbari comportamentale, astfel incat persoanele cu autism ajung sa
proceseze informatia diferit de ceilalti oameni.
 Autismul are un spectru larg si poate afecta persoana usor sau sever, incepand din primul an de viata,
sau in jurul varstei de 1,8 luni, cand copilul incepe sa piarda achizitiile dobandite pana atunci. 
Toti copiii cu autism prezinta: dificultati de comunicare si limbaj : nu vorbesc ,sau daca vorbesc pot
avea dificultati in exprimare sau in intelegere a celor din jur.

Dificultatile se regasesc si in limbajul nonverbal – intelegerea si folosirea gesturilor, expresiilor faciale,

contactul vizual etc.

Dificultatile de pronuntie sunt intalnite frecvent sub forma dislaliilor :omiterea, alterarea sau
inlocuirea unor sunete sau silabe in cuvinte care afecteaza claritatea,

Dificultatile senzoriale asociate autismului fac ca acesti copii sa se concentreze mai mult pe sunetele
din mediu, decat pe sunetul produs de persoanele care vorbesc.

Dificultati de comunicare si limbaj

limbajul este repetitiv si rigid (ecolalie) si poate sa nu fie functional, fara inteles., enumere marci de
masini in mod repetitiv, sau sa repete de nenumarate ori anumite lucruri pe care le-a auzit la alte
persoane sau la TV

La copiii la care nu apare ecolalia, de regula primele cuvinte apar cu intarziere si adesea sunt cuvinte
surprinzatoare, de exemplu cifre sau marci de masini, ori magazine, intrebari repetitive.

nu raspund comunicarii celorlalti,  iar cand o fac nu folosesc pronumele personal, persoana I. ( s-a
crezut despre copiii cu autism ca nu aud, datorita faptului ca nu raspund comunicarii si interactiunii
celorlalti. 

o intonatie diferita, voce foarte subtire, pitigaiata sau cantata. Uneori au anumite cuvinte sau sunete
pe care le folosesc la inceputul conversatiei, de exemplu pot sa-si spuna numele chiar si cunoscutilor
foarte apropiati ca start in conversatie, sau pot sa te intrebe “Ce mai faci?” desi ati fost tot timpul
impreuna. 

interese restranse si focusarea pe un anumit subiect. (unii copii pot face monologuri elaborate pe o
anumita tema, insa nu pot sustine o conversatie intre 2 sau mai multe persoane pe acelasi subiect. Nu
stiu cum sa inceapa sau sa termine o conversatie chiar daca subiectul este unul preferat de ei.

dezvoltarea inegala a abilitatilor de comunicare si limbaj, de regula demonstreaza o memorie foarte

buna si isi pot dezvolta un vocabular bogat pe o tema care ii intereseaza, desi in alte arii ale limbajului
progresul poate fi lent si inegal.

Copiii cu autism pot invata rapid sa citeasca, dar invata mai greu sa inteleaga sensul a ceea ce au citit.

dificultati in intelegerea limbajului figurat, in intelegerea metaforelor, glumelor, zambetului,

minciunilor sau ironiilor; in intelegerea umorului in spectacole, filme, desene animate etc.
nu inteleg anumite conditii care determina ca o conversatie este sau nu este adecvata, in functie de
moment, de persoanele prezente, de subiect. Nu inteleg emotiile au o empatie scazuta.

dificultati in intelegerea si exprimarea non-verbala, nu invata spontan gesturile (aratatul cu degetul,

contactul vizual, salutul, exprimarea nonverbala a lui DA si NU etc).

in lipsa gesturilor functionale sau a limbajului, vor dezvolta frustrari : crize de comportament
manifestate prin tipete, agresivitate,stereotipii.

Interventie:

Terapia limbajului trebuie sa inceapa cat mai de vreme posibil, sa se tina cont de abilitatile copilului si
de interesele si nevoile sale.

Copilul va invata initial abilitati minime de comportament si de participare la activitate :

Formarea relatiei terapeutice

Sa execute comenzi simple

Jocul: cucu bau

Imitatia non verbala( baloane de sapun)

Potriviri: instructii repetitive, scenarii repetitive

Imitarea miscarilor grosiere si fine

Dezvoltare motricitatii fine, de deprinderi corecte de a manca (de a mesteca, musca, etc)

Deprinderi care intaresc musculatura fina a fetei si controlul copilului in acele arii, control de care are
nevoie in exprimarea verbala apoi in emiterea efectiva a sunetelor: suflam lumanarea, sarim ca mingea,

Comunicarea functionala: arata cu degetul nasul, mingea, cubul

Stimularea comunicarii: se canta un cantecel-bate vantul frunzele

Imitatia verbala:- sunete: vocale: a,e,I,o,u

Consone usoare: m,p,b,d - ba-ba,pa-pa, ta-ta

Consoane dificile: t,n, g,f,h,r

Cuvinte simple:hai, apa, da, sus,

Onomatopee-cum fac animalele: barrr, muu, ham ham

Denumiri exresive: gura,ochii, nas, gol, alb,

Bazele conversatiei: vino, du-te, taci,vreu, imi place,ma doare

Asertivitatea: te rog, inceteaza, nu, lasa-ma in pace, nu doresc,

Afirmatie/negatie: Este mama? Da/nu

Interventie:

Gusturi/pragmatic: stop, nu stiu

Atribute: rece/ cald

Functii: Unde dormi?

Categorii: Ce este vaca?

Prepozitii: Casa papusii , autobuzul scolii

Pronume: Al cui este pantoful?

Formarea de propozitii: Casa este galbena si mare.

Conversatia: unde stai? ,Cum o cheama pe mama?

Povesti dupa imagini: Scufita rosie.

Cauza efec: Stinge lumina- se face intuneric

Programe de dezvoltare
si stimularea limbajului

Copii non verbali:

stimularea vocalizarilor, spontane sunetelor, silabelor, cuvintelor, propozitiilor( folosirea imagini),

imitarea verbala,

corectarea limbajului si comunicarii : vocea neadecvata, pronuntia deficitara, dificultatile de a conversa

sau de structura gramaticala( persI si II)

Copilul verbal : va invata sa sustina o conversatie, sa foloseasca gesturi adecvate, va invata sa ramana
intr-un anumit subiect al conversatiei, sa-si astepte randul in conversatie, structurile gramaticale,

Sa povesteasca VB (Verbal Behavior) se refera la operantii verbali care ii vor permite copilului sa se
exprime spontan, sa initieze comunicare cu adultii sau copiii si nu doar sa raspunda la comunicarea unui
adult. 

Pentru copiii care nu dobandesc deprinderi de limbaj verbal terapia se va axa pe invatarea gesturilor, a
comunicarii gestuale, a comunicarii cu pictograme
Activitatea 1

Lia are 6 anisori, frecventeaza Gradinita speciala. Nastrea normala, 4 ,2 kg la nastere. APGAR la nastere
5/6- usoara hipozie .

Varsta mamei la nastere 38 ani, tata 42. In perioada sarcini extrem de dorite , pe fondul stresului cauzat
de locul de munca, a suferit o afectiune a tractului digestiv( ulcer gastric). I s-a administrat tratament
oral.

Activitatea 2

Anastasia are 5 anisori, frecventeaza gradinita normala.

Mama in varsta 36 ani cu RH- negativ, tata 44. Sarcina normala fara complicatii, nasterea normala –
trasa cu forcepsul.

APGAR ( nota la nastere) 7/8.

Activitatea 3

Maria are 4 ani jumate, copil prematur nascuta la 34 luni, frecventeaza Gradinita speciala .

Varsta mamei la nastere fiind de 46 de ani, mama a facut tratamente pentru fertilizare multiple, din
cauza disfunctiilor hormonale date de menopauza, a ramas insarcinata. Afla ca este insarcinata la 19
saptamani de sarcina. Pe perioada sarcini este diagnosticata cu placenta previa si amenoree.

Maria este nascuta prematur la 32 saptamani, 5 saptamani este tinuta in incubator.

Tata in varsta de 49 de ani in momentul conceptiei.

Interviu clinic cu mama

Program terapeutic personalizat

Concluzii

Dislalia/ disgrafia/dislexia

Într-un studiu elaborat de Peter de Villiers s-a relevat faptul că părinţii sunt înclinaţi să vorbească mult
mai corect gramatical cu copiii lor decât atunci când vorbesc cu alţi adulţi şi îşi construiesc propoziţiile
mai simplu şi mai clar.

Villiers este de părere că acei copii care au deprins structura profundă şi regulile limbajului vor depune
un efort mic prin natura interacţiunii sociale pe care o are cu ceilalţi din jurul său (Hayes, Orrel, 2007).

Aceste studii concluzioneaza faptul ca dezvoltarea limbajului este un process complex si important din
etapa de dezvoltarea a copiilor inainte de intrare in gradinita
Stilul vorbirii adulţilor

Cercetările efectuate de Jill şi Peter de Villiers (1978, apud Hayes, Orrel, 2007) evidenţiază învăţarea
limbajului prin interacţiunea socială dintre părinţi şi copii.

Utilizarea unor cuvinte simplificate prin eliminarea fonemelor dificile oferă copilului un model simplu de
limbaj (ex. „ pa-pa” mai accesibil decât „prânz”), la fel cum trecerea la cuvinte „literare” demonstrează
că există o formă de îndrumare din partea părinţilor chiar dacă în mare măsură inconştientă.

“ nu credeam ca trebuie sa vorbesc cu copilul meu pentru a invata sa voreasca”- parinte

Clasificarea tulburarilor de limbaj

Dislalia

Dislalia este o tulburare de pronunţie ce constă în imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai
multor sunete izolate sau în combinaţii fluente în timpul vorbirii şi constă în deformarea, substituirea,
omiterea sau inversarea anumitor sunete în vorbirea spontană şi cea reprodusă.

Etimologic, cuvântul dislalie provine din grecescul ,,dys’’, care înseamnă greu, dificil şi ,,lalein’’, care
semnifică a vorbi. Dislalia este cea mai răspândită formă a tulburărilor de pronunţie.

   Dislalicul nu prezintă dificultăţi în înţelegere şi în exprimare, ci doar dificultăţi de realizare sonoră.

Vorbirea dislalicului reprezintă o abatere de la normele de articulare a limbii.

Cauzele apariţiei dislaliei

anomalii anatomo-funcţionale ale organelor periferice ale vorbirii: buze, limbă (microglosie,
macroglosie, anchiloglosie), frenul limbii prea lung sau prea scurt,  maxilare (prognatism, progenie),
implantarea defectuoasă a dinţilor, despicături de buză şi văl, despicăturile maxilo-velo-palatine
(cunoscute şi sub denumirile de buză de iepure şi gură de lup);

imitarea unor persoane cu o pronunţie deficitară;

existenţa mediului educativ nefavorabil, care nu asigură stimularea vorbirii;

încurajarea copilului preşcolar de către adult în pronunţarea peltică (pentru amuzament), ceea ce duce
la stabilizarea deprinderii defecuoase;

deficienţe cerebrale;

insuficienţa dezvoltării psihice;

deficienţe ale auzului; insuficienţa atenţiei auditive privind propria vorbire;

nedezvoltarea auzului fonematic.

Clasificarea dislaliei

Din punct de vedere simptomatologic, dislalia se clasifica in :

dislalie simplă, parţială sau monomorfă, când este afectat un singur sunet sau sunete a căror pronunţie
se realizează cu aceeaşi mişcare (o singură grupă de articulare);

dislalie polimorfă, când tulburările sunt extinse asupra mai multor sunete (din diferite regiuni de
articulare) sau asupra majorităţii sunetelor, şi chiar asupra frupelor de silabe;

dislalie generală sau totală, când sunt afectate toate sunetele, majoritatea silabelor şi a cuvintelor (şi
seamănă mai degrabă cu disartria).   

Exemple de deformări             Exemple de

si omisiuni înlocuiri

B – betacism                                                B – parabetacism
C – capacism                                               C – paracapacism
D – deltacism                                               D – paradeltacism
G – gamacism                                              G – paragamacism
L – lamdacism                                              L – paralamdacism
P – pitacism                                                P – parapitacism
R – rotacism                                                R – pararotacism
S – sigmatism                                              S - parasigmatism

Etapele Interventiei:

etapa pregatitoare,

recuperatorie,

etapa terapiei propriu-zise

joculete

Metode si procedee:

rolul exercitiilor de respiratie în terapia tulburarilor de vorbire

formarea unei articulaţii clare si precise reprezintă o cerinţă de bază în dezvoltarea si perfecţionarea
vorbirii

educarea respiraţiei;

educarea miscarilor articulatorii;

educarea auzului fonemati

educarea pronunţiei corecte a sunetelor

Exercitii de respiratie

Pentru respiratia nonverbala sunt recomandate urmatoarele

tipuri de exerciţii:

suflarea nasului in batista,

umfla balonul,

sufla in lumanare,

cu ajutorul unui caiet pe torace si/sau abdomen se fac valuri-exerciţii pentru expiraţie;

miroase florile,

cainele la vanatoare adulmecand-exercitii pentru inspiraţie; 3 timpi ispira, 5 timpi expira;

inspir pe gura,expir pe nas,etc.-exerciţii pentru o respiraţie diferenţiata.

Exercitii fono-articulatorii

Terapia generala: aparatului fonoarticulator: imitarea mersului, miscarile gatului si a capului, miscarea
braţelor si rotirea lor, imitarea spalatului pe maini, exerciţ pentru intarirea musculaturii abdomenului si
toracelui, aplaudatul.

exerciţii pentru antrenarea motricitatii faciale (gimnastica faciala):umflarea alternativa a obrajilor;

miscari de umflare si retragere simultana a obrajilor; sincreţirea, descreţirea feţei; imitarea rasului, a
surasului, etc.

motricitatea maxilalelor: inchidereasi deschiderea gurii; coborarea s ridicarea maxilalelor; miscari

inainte-inapoi a acestora; imitarea muscaturii; imitarea rumegatului la animale.

motricitate labiala: ridicarea unui creion cu buzele; menţinerea unui obiect intre buze; rotunjirea
buzelor sub forma de oval, sub forma circulara; departarea comisurilor; imitarea rujarii ;vibrarea
buzelor.

Exercitii fono-articulatorii

motricitate linguala: miscari rapide si ritmice de scoatere si retragere a limbii exercitii (pisicuta ce bea
laptic);

scoaterea limbii sub forma de lopata-moale si neascuţita;

atingerea unei bucaţi de zahar; scoaterea limbii cat mai mult

 retragera ei cu varful cat mai ridicat; limba ghemuita in partea posterioar guri; imitarea plescaitului;
tropaitul calului.

motricitate velo-palatina: imitarea tusei, cascatului, deglutitiei; exercitii de inspiratie si expiraţie dirijate,
exerciţii de bolboroseala cu ajutorul unui tub introdus intr-un vas cu apa.

Educarea auzului fonematic

imitarea sunetelor din natura in soapta, in ritm sacato si prelungit dupa indicaţii.

Pentru tetacism imitarea ceasului (tic-tac) si sunetul trompei (ta-ta-ta)

diferenţierea intre silabele ce conţin o consoana surda si una sonora (ta-da; te-de; ti-di; etc.) intre
cuvintele paronime cu ajutorul imaginilor sau fara acestea.

Educarea auzului fonematic este indispensabila in :tratarea dislaliei, ea inscriindu-se in randul metodelor
generale. Tulburarile auzului fonematic pot merge de la incapacitatea de diferentiere a unor sunete
(ex.siflantele intre ele, siflantele de suieratoare, etc.)

Educarea pronuntiei
Corectarea sunetelor

A E I OUĂ Â eiouaa –vocale (exercitii pt corzile vocale)

P B M-buzale

C G H CHE CHI- africate

T D N L- linguale

S Z Ţ+ siflantele

Ş J CE CI GE GI-suieratoare

R vibrant

Disgrafia / Dislexia

Dislexia = tulburare de citire (citire lentă, cu greşeli, dificultăţi în înţelegerea textului citit)
Disgrafia = tulburare de scriere (scriere urâtă, cu greşeli, greşeli de ortografie)
Discalculia = tulburare de calcul

Factorii cognitivi sunt de asemenea implicati - atât cei generali, care vizeaza viteza proceselor cognitive,
cât si cei speciali precum: memoria auditiva privind cuvintele,

Abilitatile de procesare si mentinere a informatiei lingvistice. Calitatea memoriei auditive este legata de
dobândirea unor noi cuvinte si de obtinerea deprinderilor de scris si citit.
Tulburarile auditive fie permanente, fie temporare, reprezinta factori importanti în dezvoltarea
limbajului sau nedezvoltarea lui

Otitele medii par a avea un rol important (actionând împreuna cu alti factori asociati).

Metode de interventie in
disgrafie dislexie

Invatarea alfabetului

Efectuarea diferentieri intre sunete:P-B,D-T, C-G, S-Z

Invatarea cititului pe silabe

Metode de citire cu : aplicrea degetului pe carte, folosirea ecranului din carton

Creioane ,pixuri si stilouri speciale

Exersarea scrisului in caiete tip I

Copiere de text, dictare

Activitatea 1

Giulia are 5 ani. nastere normala, frecventeaza gradinita normala.

Mama in varsta de 30 ani, tata 36, partial implicati.

Familia fiind bilingva( romana si maghiara).

Activitatea 2

Andreas in varsta de 5 ani jumate, nascut prematur la 7 luni in Anglia, mutat in Romania la 4 ani.

Mama in varsta de 25 ani, tata 28 la nasterea copilului.

Activitatea 3

Vasilica are 12 ani, frecveteaza scoala normala . In prima parte a copilariei a suferit multiple otite.

Mama la nasterea copilului avea 32 de ani,fiind a treia nastere. In timpul sarcini a suferit de
stresposttraumatic, abuz fizic din partea fostului sot.

Tata suferind de etilism cronic.

In prezent mama implicata , tatal absent.

Disgrafie