LOGOPEDIE CURS

Ioan Moldovan

DEFINIREA LOGOPEDIEI
M Hvatteev o stiinta pedagogica speciala despre
prevenirea si corectarea tulburarilor de vorbire.
M.Gutu Logopedia este odisciplina psiho-pedagogica , care
studiaza problemele speciale de natura medicala, psihologica,
pedagogica, sociologica cu privire la prevenirea si corectarea
tulburarilor de limbaj.
D Ex a LR ramura a medicinei si a pedagogiei care studiaza
, trateaza si corecteaza defectele de pronuntare si de
emisiune vocala (mai ales la copii) DIN FR. Logopedie.
M.D. Enciclopedic - ramura a pedagogiei speciale care se
ocupa cu deficientala de limbaj si cu corectarea lor. Provine
din fr. Logo si gr. Paideia.
LOGOPEDIE e o disciplina de psihopedagogie speciala
consacrata studierii, terapiei, tratarii si recuperarii limbajului
deficient sau afectat, prin metode si procedee specifice.

Fonetica si fonologie
Fonetica studiaza sunetele vorbirii din mai multe
puncte de vedere:
Fonetica sunetul ca fonem fizic;
Fonologia functional.
Sunetul are variante si variatii de pronuntare de la
om la om si in functie de dontextul articulator .
Fonemul are un caracter general si abstract;
are o multitudine de variante sau olofone,
care pot fi: l
- libare sau individuale,
- pozitionale , conditionate sau
combinatorii.
Nr.fonemelor este limitat intr-o limba si alcatuiesc
sistemul fonologic al limbii.
Sistemul fonologic al limbii romane: 7 vocale
22
consoane.
Vocalele: a deschisa,
o,a, e semideschise,
u, , i, nchise.
Labiale o, u.
Nelabiae i,, , e, a.

Semivocalele l-bii rom. E, i, o, u.

Consoanele. Sunete formate din zgomote,
Dup sonoritate sunt; sonore; b, d, g, v, j, g, g ;
surde; p, t, c, f, , ,ch
m, n, l, r, sonante nu au
pereche surd,
, h, nu au corespondent
sonor;
Sonantele ocluzive nazale m, n,
lichide
l, r
Dup loculde articulare;
- bilabiale; p, b,
- labiodentale ;f, v,
- dentale; t, d, s, z, n, l, r,
- prepalatale ; c , g, , j ;
- palatale; c, g,
- pstpalatale; k, g,
- laringale, uvulare; h.

CONSTITUIREA LOGOPEDIEI CA STIINTA

- Logopedia empiric, la greci; Socrate, Platon, Heraclit, Herodot,
- La romani; Marcus Tiberius, Cicero, Demostene, (106 43)
- Cornelius Celsius despre medicina;
- La nceputul sec. XX , ca urmare a mbinrii necesitatilor
teoretice i practice
Interdisciplinaritatea logopediei
Fonetica;
Foniatria;
Psihologia: generala;
a dezvoltarii;
Psihopatologia;
Neurologia:
Psihiatria;
Pediatria;Sociologia;
Cibernetica;
Didactica;
Stomatologia;
Chirurgia oro-faciala; etc.

SCOPUL SI SARCINILE LOGOPEDIEI

Scopurile logopediei
-De cercetare i prevenire a tulb. De limbaj,
- De a asigura i restabili relaiile normale dintre individ i
societate,
- De a studia condiiile de apariie i fixare a tulb, de preveni i
interveni n procesul de constituire a limbajului copilului, n
special n perioada de vrst ntre 2 i 6 ani.
Sarcini ale logopediei
-Studierea complexa a persoanelor si a limbajului acestora,
-Studierea si a mecanismelor implicate,

Metode de prevenire a tulburarilor de limbaj

Necesitatea masurilor de prevenire
- supraaprecierea factorilor de natura ereditara;
-necesitatea participarii active timpurii- a adultilor la procesul
formarii limbajului oral al copiilor;
-Necesitatea organizarii masurilor de prevenire prin participarea
adultilor;
Masuri necesare:
= organizatorice; colaborarea logopedului cu factorii educationali;
a) masuri educative: unul dintre parinti sa se ocupe de ed.
Vorbirii copilu lui: vorbirea
atentia verbala ;
-rolul vazului , imitarea , observare;
-eliminarea unor dificultati de pronuntie si articulare;
-rolul respiratiei;
-neobligarea copilului in pronuntarea orala;
-modele clare de vorbire

b) Masuri igienico-sanitare:
Concediul prenatal al mamei;
Rolul afectiunilor virotice ale mamei in timpul
sarcinii;
Mediul familial linistit;
Igiena urechilor noului nascut;
Prevenirea infectiilor cavitatii bucale ;
Protejarea auzului ,
Asigurarea unui climat socio-afectiv favorabil

Caracteristicile tulburarilor de limbaj

a) neconcordanta dintre modul de vorbire si varsta vorbitorului;
b) caracterul stationar al tulb. De limbaj;
c) suscebilittea crscuta la aparitia unor complicatii neuro-psihice;
d) nevoia aplicarii unui tratament logopedic corectiv;
alte caracteristici:
- lipsa sonoritatii vocii pt. a fi perceputa in conditii normale;
- vorbirea este psrtial sau total neinteligibila dat. Tulb de articulare,
sau a unor deficiente granaticale;
- vorbirea este dezagreabila pentru ascultatori;
- daca fluenta, ritmul, timbrul, intensitatea, rezonanta sunt diferite
incat ascultatorul urmsaresta forma iar nu continutul;
- vorbirea este insotita de sunete parazite, grimase, gesturi ce
deranjeaza;
- daca vorbirea nu corespunde cerintelor sociale, profesionale si
educationale ale individului.

Examinarea integrala

Se face la cabinetul logopedic, este complexa, urmareste un scop:

Diagnosticul diferential pentru stabilirea masurilor logopedice si
de recuperare, permite prognosticul tulburarii;
Cerceteaza urmatoarele aspecte: fonatia;
articularea;
auditia, auzul
fonematic;aspectul
lingvistic:
examinarea complexa de durata;
- sesizarea si diferentierea particularitatilor de varsta de tulb. de
limbaj;
Conditiile examinarii:
= sa fie complexa,
= sa fie sistematica si
sa faca o analiza evolutiva a tulburarii de limbaj.

Diagnosticul

diferential

Se realizeaza pe baza prelucrarii si interpretarii informatiilor

primite,
Pe baza intelegerii fiecarui caz in parte: prin analiza
individuala si
prin raportare
la fiecare categorie de tulb. de limbaj, in functie de
complexul individual de simptome se fundamenteaza
tulburarea careia ii apartine.
Prognosticul se va face pe baza datelor examinarii
logopedice si a diagnosticului diferential, prezentand interes
pentru parintii subiectului si pentru logoped.

Cauzele tulburarilor de limbaj

Nevoia studierii corelate a cauzelor cu personalitatea celui

cu tulburari de limbaj. TIPURI DE CAUZE
I. De natura organica: de natura centrala; leziuni cerebrale,
tumori.
periferica: despicaturi palatale,
ankiloglossis,
Dupa analizatorul afectat: verboauditive (senzoriale); impresive
verbomotorii; expresive.
Dupa perioada de actiune a factorului patogen; congenitale,
dobandite

Continuare:
Cauze de natura centrala ce actioneaza in timpul
sarcinii:
- leziuni ale creerului;
- intoxicatii cu metale , cu solventi sau medicamente (droguri);
- infectii virale (toxoplasoza);
- carente nutritive;
- radiatii si substante radioactive;
- boli infectioase ale mamei.
Cauze ce actioneaza in timpul sarcinii.
Cauze ce actioneaza in timpul nasterii.
Cauze ce actioneaxa dupa nastere: malformatiile congenitale;
cauze dobandite; sugerea
degetului;
factori igienico-sanitari;
leziuni ale nervilor motori , ramurile inferioare.

 II. Cauze functionale:

Se intalnesc mai frecvent in dislaliile functionale,in dizatrii,
afazii, bilbiieli, etc.
- sunt prezente tulburari neuro-dinamice.

III. Cauze psiho-neurologice :

- functionarea proceselor intelectuale;
- atitudinea membrilor familiei fata persoana cu t. de limbaj.
cauze psiho-sociale: neglijenta sau greseli de educatie;
educatie fortata sau exagerata;
lipsa comunicareii, neglijarea
copilului;
vorbirea incorecta a parintilor;
imitarea vorbirii infantile a copilului;
climatul social-familial neadecvat.

DISLALIILE
Definitia: sunt cele mai frecvente tulburari de pronuntie a
sunetelor;
cuprinde denaturari ale aspectului fonetic
al vorbirii afectand; vocale, consoane, aflate izolat sau
articulate; inlocuiri sau omisiuni.
Dupa aspectul exterior: omisiumi afonie sau moghilalie;
- substituiri, sau paralalie;
- distorsiunea sau altererea
sunetelor.
Calitativ: dislalia simpla (partiala), sau monofonematica;
si
dislalia totala sau universala (tetism).
Evolutia dislaliei: nu se corecteaza de la sine;
rinolalia polimorfa;
tulburarile de pronuntie a sunetelor
postpalatale:c,g,h;
desonorizarea consoanelor sonore:b,g.v.z
interdentalismul multiplu al siflantelor
(s,z,s,j,t ce,ci,ge,gi).
De regula, in dislalii aspectul lexico-semantic ramane in

Formele si cauzele dislaliilor

Forma ale dislaliilor: senzoriale;
motorii.
Cauze: - de natura functionala sau mecanice;
- tulburari de natura centrala; determinate de
tulburari
functionale neuro-dinamice ale partii centrale ale
analizatorului verbo-motor si ale celui verbo-auditiv;
In forme complexe afecteaza functia
comunicativa a limbajului
si chiar functia sa comunicativa.
Dislalia mecanica apare la copiii cu malformatii innascute sau
alte afectiuni dobandite la nivelului analizatorului verbo-motor.
Gravitatea este in functie de localizarea si gravitatea
afectiunii . Conduce frecvent la complicatii neuro-psihice

Metode si procedee de educare a dislaliilor

Dialalia audiogena;
a) Complexitatea actului vorbirii, a articularii fonemelor;
corectarea dislaliei proces complex de restructurare a
deprinderilor de pronuntie si articulare
- fixarea pronintiei gresite, automatizarea;
- rolul mecanismelor centrale in actul vorbirii;
- munca logopedului: complexa si organizata;
- formarea unui nou model neuro-cortical;
- rolul educatiei timpurii in prevenirea si fixarea dislaliilor.
b) Dezvoltarea auzului fonematic ; motricitatea organelor fonoarticulatorii;
- munca diferentiata cf. formai dislaliei: motorie sau
senzoriala.
c) Dezvoltarea motricitatii organelor articulatorii dupa dezvoltarea
motricitatii generaletipuri de exercitii, vezi cap. IV.

Etapele corectarii dislaliilor

A) Etapa pregatitoare:
- pregatirea psiho-motivationala a subiectului pentru corectare;
- dezvoltarea si controlul motricitatii generele si specifice;
- dezvoltarea auzului fonemetic si a capacitatii de diferentiere fonematica;
- formarea si dezvoltarea autocontrolului auditiv
B) Elaborarea si emiterea sunetului nou prin unul dintre procedeele;
- emitere spontana sau prin imitarea unor onomatopee;
- derivarea dintr-un sunet articulat corect; Derivari de sunete:
O>B; U>B; M>B; B>P; P>F; F>V; N>D; U>M; M>N; E>N; T>C; D>G;
H>C; C>H
- metoda ortofonica.
C) Fixarea si consolidarea pronuntarii sunetului;
D) Automatizarea sunetului si introducerea sa in vorbire

SIGMATISMUL SI PARASIGMATISMUL
Sigmatismul cuprinde tulburarile de pronintie a sunetelor
siflantelor si a suieratoarelor;
Parasigmatismul cuprinde inlocuirea uneia sau a mai multor
sunete din grupele siflantelor si suieratoarelor cu un alt(e)
sunet(e) din aceeasi grupa sau altele.
Evolutia si frecventa sigmatismului: sunetele apar la 2-3 ani si
mai ales la varsta prescolara; impun dificultati acustice si
articulatorii; au frecventa intre 1200 si 3000Hz. de unde
tulburarile au un caracter senzoraial, se manifesta oral si in scris.
Sunt printre cele mai frecvente tulb. dislalice.
Prtonuntia normala: S - Z;consoane orale, siflante, sonora/surda;
antero- linguala, dentala, constrictiva.
T africata, antero-lingualaorala, surda, semiocluziva.
S J consoane constrictive prepalatale, suieratoare,
surda/sonora
C
G africata

Cauzele si formele sigmatismului

- anomalii maxilo-dentale;
- Froschelsc functionarea limbii;
- Luschinger si Arnold anomaliile organice predispun la
sigmatism;
- modelele educative deficitare si alte greseli educative;
- deficiente de auz receptiv si/sau de auz fonematic;
- personalitate infantila.
Formele sigmatismului:
= interdental;
= lateral : dexter; sinister, bilateral;
= addental, v-ful limbii preseaza pe dintii incisivi;
= palatal, v-ful limbii pe palat;
= strident;
= labial;
= labiodental;
= nazal; laringal; de sonorizare.