STRATEGII DE SUPORT

PSIHOLOGIC PENTRU PĂRINȚII

COPIILOR CU TULBURĂRI DIN
SPECTRU AUTIST
Copiii cu tulburări din spectrul autist (TSA):
particularități de dezvoltare și asistență individualizată
Ce este/poate fi diferit într-o familie în care
apare un copil cu TSA?
2

•3 grupuri
Etapele prin care trece familia copilului cu TSA

3
furie
culpabiliz
șoc are
negare
refuzul
de a
accepta
situația
Căutare/r
evoltă

Acceptare = Adaptare emoțională

Majoritatea familiilor se adaptează treptat la dificultăţile ce ţin de dizabilitatea copilului, iar
timpul necesar pentru aceasta este diferit pentru fiecare familie și acestea sunt lucruri firești.
Schimbările ce se pot produce în familie după
apariția copilului cu dizabilități
Schimbări în aspect
psihologic
• perceperea dizabilităţii
copilului drept o tragedie
de familie
• ruinarea viselor şi
aşteptărilor legat de
viitorul copilului
• stări depresive, de
disperare, isterie,
singurătate, îngrijorare
enormă - dezechilibru
psihoemoţional
• schimbarea imaginii de
sine, mai ales la mame
• suprasolicitarea psihică
cauzată de stările de stres
continuu
• insatisfacția în exercitarea
funcțiilor parentale
cauzată de tensiunile din
procesul creșterii copilului
Schimbări în aspect
social Schimbări în aspect somatic
• schimbarea modului de • oboseala cronică
viață al familiei (nimic nu
• astenizarea generală
mai e ca înainte)
• apariția bolilor de natură
• stabilire selectivă de
somatică: varierea
relații, cu micșorarea
tensiunii arteriale,
cercului de relaționare,
insomnie, dureri de cap,
până la izolare
surmenaj
• deteriorarea relațiilor de • Tulburări gastro-
cuplu, până la divorț sau,
intestinale
invers, consolidarea
acestora și confruntarea • Tulburări ale sistemului
greutăților împreună cardiac etc.
• multiplicarea rolurilor
parentale
• reducerea resurselor
financiare ale familiei
• nerealizarea profesională
a mamei, dependența ei
financiară
 Diferențe
Mama copilului cu TSA
• contactarea permanentă cu copilul, care intensifică
starea de stres a mamei
• solicitarea fizică și psihică puternică și permanentă
generată de îngrijirea copilului
• prioritatea îngrijirii și educării copilului în lista de
responsabilități
• schimbarea statutului din persoană activă în
persoană ce are grijă de copil
• reducerea cercului de relaționare
• prezența oboselii cronice, a stării de astenizare
generală, a stărilor depresive
• schimbarea imaginii de sine (”Eu sunt femeia care
am adus pe lume acest copil”, ”Eu nu-mi mai pot
urma visele” etc.)
Tatăl copilului cu TSA
• contactarea parțială cu copilul, care permite
detașarea de problemele acestuia
• solicitarea fizică și psihică parțială, grație angajării în
câmpul muncii și petrecerii mai puțin timp cu
copilul
• prioritatea asigurării bunăstării materiale a familiei
în lista de priorități
• exercitarea activității profesionale fără nici o
schimbare
• păstrarea cercului de relaționare intact
• minimalizarea stărilor depresive, de surmenaj,
grație comunicării cu un cerc extins de persoane
• imagine de sine neschimbată, grație faptului că
tatăl, de cele mai dese ori5, nu se identifică pe sine
cu copilul cu dizabilități
Drepturile părinţilor copiilor cu TSA 6

• Dreptul de a te înfuria
• Dreptul de a fi părinte
• Dreptul de a căuta o altă
părere • Dreptul de a nu te
entuziasma
• Dreptul la intimitate
• Dreptul de a fi uimit de
• Dreptul de a continua să copilul tău
încerci
• Dreptul de a-ţi lua liber
• Dreptul de a înceta să încerci
(renunţa) • Dreptul de a fi
specialist responsabil
• Dreptul de a stabili limite
• Dreptul la demnitate
• Dreptul de a fi părinte
 Evaluarea psihologică a familiei
Obiective:
• Determinarea particularităților de personalitate ale părinților
• Examinarea caracterului reacțiilor lor la situația traumatizantă creată de dizabilitatea copilului 7
• Studierea atitudinilor parentale în raport cu copilul
• Determinarea stilurilor parentale, a modelelor educaționale adoptate
Instrumente de diagnositc:
• PICCOLO - Parenting Interactions with Children: Checklist of Observations Linked to
Outcomes (L.A. Roggman, G.A. Cook, M.S. Innocenti, V.J. Norman, K. Chiristiansen),
aplicat pentru evaluarea interacțiunii dintre părinte și copilul mic (1-3 ani);

• Chestionarul ”Tipul de personalitate al părintelui” (V. Tkaceva), care permite diferențierea

mai multor însușiri de personalitate ale părintelui, influențate de experiența traumatizantă
a existenței copilului cu dizabilități;

• Testul de determinare a atitudinilor parentale (A. Varga și V. Stolin), utilizat pentru

determinarea atitudinilor favorabile sau nefavorabile în raport cu copilul cu
dizabilități/CES;

• ”Sociograma familiei” (varianta adaptată de V. Tkaceva), care include studierea familiei la

3 etape de viață (înainte de apariția copilului cu dizabilități, la momentul nașterii acestuia
și în prezent), pentru a stabili dinamica evoluției relațiilor din cadrul familiei
 Sociograma familiei

Primul cerc Al doilea cerc Al treilea cerc

Familia mea până la Familia mea la Familia mea în
naşterea copilului naşterea prezent
copilului
 Lectură meditativă

Mama specială (I)

Din colecția ”Povești cu tâlc”, de Erma Bombeck (text adaptat) 9

• Cele mai multe femei devin mame accidental, altele vor acest lucru.
Puține femei devin mame datorită presiunii sociale și câteva din
obișnuință.
• Anul acesta aproape 100 000 de femei vor deveni mame ale unor copii cu
nevoi speciale.
• V-ați pus vreodată întrebarea cum sunt alese mamele copiilor speciali?
• Eu l-am vizualizat cumva pe Dumnezeu, privind în jos spre pământ și
alegându-și instrumentele cu multă grijă și prudență.
• El se uită și își instruiește îngerii care notează într-un registru uriaș:
• "- Ioan; băiat. Sfânt protector...dă-i-l pe Gherasim. El e obișnuit cu
batjocura".
• "- Laura; fiică. Sfânt protector, Cecilia. Marcu, Gabriel; gemeni. Sfânt
protector, Matei."
• La sfârșit El dă un nume unui înger și zâmbește:
• "- Da acesteia un copil cu nevoi speciale".
• Îngerul e curios. "- De ce tocmai această femeie, Dumnezeule? E atât de
fericită!"
 Mama specială (II) 10

• "- Întocmai," zâmbește Dumnezeu. "Aș putea da un copil cu nevoi

speciale unei mame care nu știe să râdă? Aceasta ar fi crud."
• "- Dar are ea răbdare?" întrebă îngerul.
• "- Nu o vreau cu prea multă răbdare, căci astfel s-ar îneca într-un
ocean de auto-compătimire și disperare. Odată cu prelucrarea socului
și a resentimentului, ea se va descurca.
• Am privit-o azi. Ea are acea conștiință de sine și independență, atât
de rare și de necesare la o mamă. Știi, copilul pe care-l voi da ei are
propria sa lume. Ea va trebui să se transpună în viața lui și aceasta nu-
i va fi ușor."
• "- Dar, Dumnezeule, cred că ea nici nu crede în Tine!"
• Dumnezeu zâmbește...
• "- Nu contează; pot să repar aceasta. Această mama este perfectă –
are destul egoism."
• Îngerul comentează: "Egoism? E cumva o virtute?"
 Mama specială (III) 11

• Dumnezeu dă din cap:

• "- Dacă nu se poate separa din când în când de copil, nu va supraviețui
niciodată. Da, iată o femeie pe care o voi binecuvânta cu un copil mai
puțin perfect. Încă nu-și dă seama, dar va fi invidiată. Pentru ea nu va
fi firesc niciodată un ‘cuvânt rostit’. Ea nu va considera „un pas’’ ca
fiind firesc. Când copilul ei va spune 'Mama' pentru prima dată, ea va
trăi un miracol și va ști aceasta!"
• "Îi voi permite să vadă clar lucrurile pe care le vad: ignoranța,
cruzimea, prejudecata.... și-i voi permite să se ridice peste acestea.
Nu va fi niciodată singură.
• Eu voi fi lângă ea în fiecare minut din fiecare zi din viața ei, deoarece
ea îmi face lucrarea ca si cum ar fi aici la sânul Meu".
• "- Și cum rămâne cu Sfântul protector?" întrebă îngerul, cu condeiul
ridicat în aer.
• Dumnezeu zâmbește: "Oglinda va fi de ajuns!"
 Definiție: Tulburările din spectrul autist (TSA)

Dificultăți de comunicare socială

• Nu înțeleg comunicarea emoțională (au emoții, dar nu le pot citi la alții)
• Au dificultăți în comunicarea verbală (dificultăți de exprimare, înțelegere) și nonverbală (el nu comunică
prin gesturi…)
• Nu pot iniția relații (primul pas îl fac copiii cu dezvoltare tipică), nu au interes pentru comunicare, nu mențin
relații sociale, nu au prieteni

Comportament rigid, repetitiv

• comportamente stereotipe (autostimulare, autoagresivitate (15%), automutilare)
• Comportamente repetitive (comportamente ”ciudate”, pe care le repetă (de ex., merg în cercuri, învârtesc
niște roți, aranjează într-o ordine lucruri, flutură din mâini)
• Interese fixe, către ceva anume
• Ecolalii
 Semne ale autismului

• Posibile semne ale autismului la copiii mici, cu vârstă cuprinsă între 6 – 24 de luni:
• 6 luni – lipsa zâmbetului social sau a expresiilor de bucurie, direcționate către adulți.
• 6 luni – contact vizual limitat sau absent.
• 9 luni – absența manifestărilor vocale, a zâmbetelor sau altor comportamente non-verbale,
direcționate către părinte.
• 12 luni – prezenta ecolaliei, respectiv repetarea insistenta a silabelor „la-la” ca sterotipie
verbală.
• 12 luni – copilul nu răspunde la nume când este strigat, nu se uită in direcția respectivă.
• 16 luni – absența cuvintelor.
• 24 luni – nu folosește cuvinte cu semnificație, absența propozițiilor sau asocierilor din două
cuvinte, cu sens (ex. mama – bobo).

VIDEO
https://www.facebook.com/HealthForAllKids/videos/335182883575207/?hc_ref=ARR-
KZIHhIaQAOhuTBJtpTaiDO5POUnQVpC66tmyN7ko4MA8nxxn8sbB5dCJGh-iwaY&pnref=story
 Semne ale autismului

Posibile semne ale autismului la orice vârstă:

❑ Copilul evită contactul vizual și interacțiunea socială (pare că nu aude, că nu este atent, că nu vrea să răspundă sau că nu înțelege
cerințele părinților și preferă să fie singur).
❑ Are preocupări repetitive, limitate: este mai degrabă interesat de sertare, roțile mașinuțelor sau de alinierea obiectelor, decât să se
joace cu jucăriile în mod funcțional și diversificat.
❑ Pot exista reacții intense la anumite sunete, texturi, gusturi, mirosuri, lumini.
❑ Pot apărea manifestări motorii repetitive, precum fluturatul mâinilor, mersul pe vârfuri.
❑ Copilul nu vorbește sau are o întârziere mare în dezvoltarea limbajului și comunicării: nu arată cu degetul spre obiecte; atunci când
vrea ceva îl conduce pe părinte de mână, fară a comunica verbal; rostește doar câteva cuvinte și nu întotdeauna cu sens; are dificultăți
în a imita verbal ceea ce aude în jur sau la solicitarea adultului.
❑ Atunci când există abilități ale limbajului verbal, poate apărea ecolalia: copilul repetă cuvinte sau propoziții din desene animate,
reclame, etc.
❑ Există momente numeroase marcate de isterie și protest. Copilul plânge atunci când i se cere să realizeze o sarcină simplă sau se
supără la modificările care apar în rutina unei zile sau în mediul in care se dezvoltă.
❑ Există dificultăți în întelegerea emoțiilor celor din jur.
Manifestări în autism

Autism Autism
Sindromul
cu retard Asperger
clasic (IQ de la 70 p. în
mental sus)
 Un continuum de nevoi

Nevoi de comunicare
➢ limbaj expresiv şi receptiv (limitat sau complex; dificultăți în a folosi cuvintele pentru a exprima o cerere, un
sentiment)
➢ pattern-uri de comunicare specifice (ecolalia - repetarea automată a unor cuvinte (semn bun pentru posibilitatea
învățării vorbirii) ; emiterea unor sunete (ne)articulate fără sens)

Nevoi socio-emoţionale şi comportamentale

❖ concentrare excesivă asupra propriei persoane, lipsa interesului pentru cei din jur
❖ comportamente stereotipe (autostimulare, autoagresivitate, automutilare)
❖ Atenție sporită pentru activități repetitive
❖ rezistenţă la schimbare
❖ Dificultăți de inițiere și menținere a contactelor

Nevoi cu privire la funcţionarea intelectuală

❑ de la dizabilitate intelectuală la performanţe intelectuale superioare (S. Asperger);
❑ Discordanțe în ceea ce poate învăța (poezii imense, nici o formulă de adresare, de ex.)
 Sugestii pentru adaptarea activităților în sprijinul
copiilor cu TSA

Nu există o metodă eficientă pentru toţi copiii, deoarece

aceştia au nevoi foarte variate de învăţare și dezvoltare!

Adaptări ale spațiului de învățare (de mediu)

❑Orar predictibil al activităților zilnice și al rutinelor (inclusiv, folosind imagini);

❑De multe ori în comunicarea cu acești copii se folosesc sisteme alternative de comunicare
(pictogramele, de exemplu)
❑Siguranță și predictibilitate în spațiul său de lucru (loc constant, un dulap personal,
aceleași persoane cu care intră în contact)
 Sisteme alternative de comunicare

https://autism.gamara.ro/pecs/333
Orarul zilei în imagini
 Adaptări în comunicare
❑Ritm mai lent (nevoie de timp pentru receptarea informației și oferirea răspunsului)
❑Formularea propozițiilor afirmative simple și scurte (”Arată-mi”, ”Hai să mergem”)
❑Combinarea vorbirii/adresării orale cu utilizarea imaginilor
Adaptări ale ofertei de învățare
❖Instrucțiuni clare, scurte și folosite în mod consistent
❖Adaptarea (mărirea) timpului oferit pentru realizarea unei sarcini
❖Precedarea acțiunilor, sarcinilor de imagini (orarul zilei, pașii în fiecare activitate etc.)
❖Atenție sporită activităților de rutină, care-i plac copilului cu TSA
❖Pregătirea oricărei schimbări, pentru preîntâmpinare comportamentelor de protest
Atenție sporită la semnele care indică oboseală sau
stres (exprimate adeseori prin agresivitate sau
retragere) şi eliminarea surselor de stres.
 Comportament nedorit

Funcțiile comportamentului:
-De a obtine ceva
-(ex.: copilul se joacă cu materialele de pe masă – atenție; copilul plânge ori de câte ori vrea să primească o
păpușă- recompensă materială)
-De a scăpa de ceva
-(ex.: copilul aruncă lucrurile de pe masă în timpul activității- de a scăpa de sarcină; copilul plânge când
trebuie să înceapă activitatea - de evitare a lecției)
-De autostimulare
-(ex.: copilul miroase creioanele în mod repetitiv - autostimulare olfactivă, ce-i oferă senzații plăcute).
-Comportamentul de autostimulare – un beculeț roșu pentru adult!!!
-Când apare?
-În perioada de așteptare, indecizie, plictiseală, stres.
•Cum acționăm?
•Încercăm să-i oferim activități alternative, pentru a preîntâmpina apariția comportamentului nedorit.
 Ce facem în cazul comportamentului nedorit?

❑ Comportamentul nedorit NU oferă acces la recompense.

❑ Copilul trebuie să înțeleagă consecința: dacă faci asta, iată ce urmează. Explicațiile logice ale
consecinței unui comportament nu sunt înțelese de copilul cu TSA (de ex., de ce nu e bine să lovești pe
cineva).
Cum procedăm?
➢Nu explicăm (nu înțelege)
➢Observăm și remarcăm comportamentele pozitive
➢Ignorăm comportamentele nedorite câteodată, când nu au efecte asupra altor
persoane
➢Nu utilizăm emoțiile negative, strigătele.
 TIPURI DE TERAPII

Terapii tradiționale: Terapii netradiționale :

❖Terapie ABA (Applied Behavior Analysis) ❑ Terapie neurofeedbak
❑ Terapie senzorială
❖PECS (Picture Exchange
❑ Terapia canină
Communication System) ❑ Terapia Son-Rise
❖TEACCH ❑ Trainingul de integrare auditivă;
❑ Terapia prin îmbrățișare;
❖Metoda MIFNE ❑ Comunicarea facilitată;
❖Logopedie ❑ Hipoterapia (terapia asistată de cai);
❖Kinetoterapie ❑ Delfinoterapia;
❑ Stimularea magnetică transcraniană;
❖Artterapie ❑ Muzicoterapia;
❖Socializare ❑ Terapia cu fidget spinner (o jucărie de învârtit cu
❖Terapia 3C ajutorul degetelor);
❑ Terapia prin realitate virtuală;
❑ Auriculoterapia.
 Surse utile:

• Фонд Выход
• https://outfund.ru/

https://helpautism.ro/autism/terapii-alternative-in-
autism
https://autism.gamara.ro/pecs/333