Depresia postpartum la mamă

• Apariţia unui copil în viaţa unei mame este unul dintre cele mai
importante momente.
• Pregătirile pentru intrarea micuţului în familie încep cu multe
luni înainte ca acesta să apară.
• Se cumpără lucrușoare, căruţ, pătuţ, leagăn și se pregătește
camera.
• Chiar în lunile premergătoare nașterii se poate întâmpla ca
viitoarea mămică să aibă diferite stări de dispoziţie mixte,
stări de irascibilitate, de tristeţe, de neliniște sau îngrijorare
care alternează cu stările de bine și bucurie.
• Indiferent cât de pregătită este viitoarea mămică, se poate
întâmpla ca aceste stări să continue și după naștere.
• Ce se întâmplă cu mine? Am născut și
am un copil, sunt fericită, dar în
același timp mă simt tristă, neliniștită
și îmi vine să plâng din orice...
• Tulburările emoționale care apar în urma nașterii se împart în
trei categorii:
1. „baby-blues”,
2. depresia postnatală,
3. nevroza postnatală.
 „Baby-blues“
• Este o tulburare emoţională des întâlnită în
primele 10 zile după naștere.
• Cunoscută sub denumirea de „tristeţe
postnatală“, afectează până la 70% dintre
femeile care au născut, stările sunt tranzitorii și
nu deteriorează funcţionarea.
• Simptomele care apar sunt plânsul aparent fără
motiv, nerăbdare, nervozitate, iritabilitate și
agitaţie.
 „Baby-blues“
• Studiile au demonstrat că simptomele afective
și anxioase din timpul sarcinii și „baby-blues“
cresc riscul pentru un episod depresiv major
postpartum.
• De asemenea, un istoric familial de tulburări
afective crește, de asemenea, riscul de apariţie
a unei tulburări postpartum.
 „Baby-blues“
• În urma nașterii unui copil, modificări emoţionale de
tipul „baby-blues“ pot apărea și la proaspătul tătic.
• Acesta poate fi influenţat de stările mamei și se pot acti
- va sentimente de inutilitate, teama că nu mai este
iubit, respectat, că își pierde locul în afecţiunea soţiei,
că nu mai poate susţine moral și financiar familia.
• Copilul simte emoţiile mamei, deci este foarte posibil
ca, atunci când apar tulburările postpartum, bebelușul
să fie mai agitat, să nu doarmă bine, să nu mănânce
bine.
 Depresia postpartum
• este specificată ca episod depresiv cu debut în
primele 4 săptămâni după naștere.
• simptomele includ fluctuaţii de dispoziţie,
labilitate afectivă și preocupări referitoare la
bunăstarea copilului, intensitatea acestora
mergând de la preocupare exagerată până la
idei delirante.
• prezenţa ruminaţiilor severe sau a ideilor
delirante referitoare la copil este asociată cu
un risc mare de vătămare a copilului.
 Prevalența depresiei postpartum
• Depresia postpartum este cea mai frecventă
problemă de sănătate după naștere și apare la
1 din 9 femei (10-15% dintre femei).

• În primele 3 luni după naștere, 14,5% dintre

femei manifestă un episod depresiv major, în
timp ce 10-20% dintre mame manifestă
depresie pe parcursul perioadei postpartum
(World Health Organization).
Factori de risc pentru depresia postpartum

• Istoric de depresie, alte probleme de sănătate

mentală, sindrom premenstrual;
• Sensibilitatea la modificări hormonale;
• Sarcina neplanificată
• Nașterea copilului mai devreme sau nașterea
copilului cu defecte congenitale;
Factori de risc pentru depresia postpartum

• Boli în perioada sarcinii;

• Dificultăți maritale;
• Mama singură;
• Lipsa suportului social;
• Dificultăți financiare;
• Alți factori de stres: schimbări în viața
personală, boală, moartea unei persoane
apropiate etc.
 Simptomatologia depresiei postpartum

• Stări emoționale, deprimare sau furie care

apar la 1-2 luni de la nașterea copilului;
• Sentimente de tristețe, îndoială, vină,
neajutorare sau neputință care se intensifică
de la o săptămână la alta și împiedică
funcționarea eficientă a mamei;
• Persoana nu mai este capabilă să aibă grijă de
sine sau de copil;
 Simptomatologia depresiei postpartum
• Persoana are dificultăți în a face sarcinile tipice
acasă sau la muncă;
• Schimbări de apetit;
• Preocupări și îngrijorări intense pentru copil sau
lipsa interesului pentru copil;
• Anxietate și atacuri de panică care pot apară,
teama de a ramâne singură cu copilul;
• Teama de a nu face rău copilului;
• Gânduri de autorănire sau suicid.
• Femeile care suferă de depresie postnatală pot
avea multe dintre aceste simptome, ce poate
varia ca intensitate.

• Trăirea acestor simptome pot schimba spectrul

afectiv, aducând sentimente de vinovăţie,
teamă și mai ales de izolare pentru proaspăta
mămică.
• Se apelează la ajutor specializat dacă mama se
teme să nu se rănească pe sine, să nu rănească
copilul sau pe cei din jur sau dacă apar
comportamente bizare, halucinaţii vizuale,
olfactive, kinestezice sau gânduri care nu au
bază în realitate (teama că este urmărită sau
furată).
 Cauze emoționale
• Îndoiala cu privire la sarcină, sarcină neplanificată;
• Schimbări impredictibile, neașteptate în rutinele
personale și de cuplu care cresc anxietatea;
• Sentimente de pierdere asociate nașterii copilului
(pierderea vechii identități, imagine corporală);
• Schimbări în stilul de viață;
• Dificultăți de alăptare care fac mama să se simtă
vinovată;
• Presiunea de a avea grijă corect sau într-un anume
fel de copil.
 Cauze socio-culturale
• Maternitatea este instinctivă:
“trebuie sa știu cum să mă port cu copilul”,
“trebuie să am anumite sentimente față de copil
imediat”
• Copilul perfect:
Copiii au temperamente diferite, unii sunt liniștiți
și mai ușor de îngrijit, alții mai activi și mai dificil de
liniștit. Pentru mame este dificil să se adapteze la
stilul copilului.
• Mama perfectă:
Dorința și presiunea de a fi perfectă crește îndoiala
și anxietatea față de propriile acțiuni față de copil
 Cauze fizice

• Scăderea bruscă a cantității de estrogen și

progesterone;
• Scăderea cantității de hormoni tiroidieni;
• Lipsa somnului;
• Lipsa odihnei.

DPP nu este relaționată cu vârsta mamei sau cu

numărul de copii pe care îi are!
Instrumente de identificare și screening
Scala de Depresie Postpartum Edinburgh – 10 itemi
Instrucțiuni:
• Respondenta este rugată să sublinieze răspunsul care
este cel mai aproape de felul cum s-a simțit în
ultimele 7 zile.
• Trebuie să se raspundă la toate cele 10 întrebări.
• Trebuie să se evite ca respondenta să discute cu alți
cum să răspundă la întrebări
• Respondenta trebuie să răspundă ea însăși la
întrebări chiar dacă are dificultăți în citirea și
intelegerea textului.
• Scala EPDS poate fi utilizată pentru screeningul
femeilor la 6-8 săptămâni după naștere.
Instrumente de identificare și screening
Scala de Depresie Postpartum Edinburgh – 10 itemi

1. Am fost capabilpă să râd și să văd partea hazlie a lucrurilor.

•Tot atât de mult ca și altădată
•Nu chiar așa de mult
•Evident mai puțin
•Deloc
2. Am căutat să mă bucur de toate.
•Tot atât de mult ca și altădată
•Nu chiar așa de mult
•Evident mai puțin
•Deloc
3. * M-am acuzat pe nedrept atunci când lucrurile mergeau rîu.
•Da, majoritatea timpului
•Da, destul de mult
•Nu foarte des
•Niciodată
Instrumente de identificare și screening
Scala de Depresie Postpartum Edinburgh – 10 itemi

4. Am fost anxioasă și îngrijorată fără motive temeinice.

•Deloc
•Foarte rar
•Da, uneori
•Da, foarte des
5. * Am fost înfricoșată și panicată pentru lucruri mici.
•Da, mult
•Da, uneori
•Nu, rar
•Nu, deloc
6. * Lucrurile m-au depășit.
•Da, majoritatea timpului am fost capabilă să depășesc problemele
•Da, uneori nu m-am descurcat așa de bine ca înainte
•Nu, majoritatea timpului m-am descurcat destul de bine
•Nu, am fost capabilă să depășesc problemele
Instrumente de identificare și screening
Scala de Depresie Postpartum Edinburgh – 10 itemi

7. * Am fost așa de nefericită, că am avut probleme să dorm.

•Da, majoritatea timpului
•Da, uneori
•Nu foarte des
•Nu, deloc
8. * M-am simțit tristă, supărată și nefericită.
•Da, majoritatea timpului
•Da, uneori
•Nu foarte des
•Nu, deloc
9. * Am fost așa de nefericita, că am plâns.
•Da, majoritatea timpului
•Da, destul de des
•Numai ocazional
•Nu, niciodată
Instrumente de identificare și screening
Scala de Depresie Postpartum Edinburgh – 10 itemi
10. * Mi s-a întâmplat să mă gâandesc să-mi fac ceva rău.
•Da, destul de des
•Uneori
•Foarte rar
•Niciodată

Răspunsurile sunt evaluate cu 0, 1, 2 și 3 în funcție de creșterea

severității simptomului.
Întrebările marcate cu asterix sunt cotate în ordine inversă (de ex. 3,
2, 1 și 0).
Scorul total este calculat prin adunarea scorurilor tuturor
întrebărilor.

Scorul maximal: 30
Depresie posibilă: 10 sau mai mult
Întotdeauna fiți atenți la întrebarea cu numărul 10 (gânduri
suicidale)
Mituri despre depresie și depresia postpatum
• „Depresia trece de la sine”,
• „Fiecare dintre noi avem depresii”,
• „Depresia este o dovadă de slăbiciune sau de
lipsă de voinţă”,
• „Trebuie să poţi depăşi de unul singur
depresia”,
• „Depresia nu este o problemă serioasă”
• “Sunt mofturi, ar trebui să-și revină și să aibă
grijă de copil”
 Particularități ale depresiei
cu debut postpartum
• Femeile ascund modul în care se simt după
naștere.
• Se simt vinovate sau rușinate de modul în care
se simt.
• Familia, partenerii nu iau în serios starea
emoțională a femeii care a născut.
 Depresia cu debut postpartum:
simptome şi indicatori de evaluare
• Emoţii: tristeţe, vinovăţie, deprimare, iritabilitate,
teama, anxietate etc.
• Gânduri: inutilitate, neajutorare, vina,
autoculpabilizare, îngrijorare etc.
• Comportamente: apatie, neimplicare, lipsă de
comunicare, agitație etc.
• Manifestările fizice ale unei persoane: oboseală,
lipsă de energie, insomnia, incapacitatea de a dormi
chiar și atunci când copilul doarme etc.
 Strategii de intervenție timpurie
în depresia postpartum
• Intervenții psihosociale: vizite la domiciliu imediat
după naștere, vizite de follow-up (monitorizarea
mamei pe o periadă de un an de zile după nașterea
copilului și după identificarea depresiei
postpartum).
• Intervenții psihologice: psihoeducație, validarea
emoțională, prescripții comportamentale.
• Implicarea familiei în asistența persoanei cu
depresie postpartum.
The WHO Reproductive Health Library; Geneva:
World Health Organization.