TULBURĂRILE DE PERSONALITATE

MARIA TĂNASE MÂNZAT

PSIHOTERAPEUT ANALIST, SUPERVIZOR
PSIHANALIST IAAP
 TULBURĂRILE DE PERSONALITATE

• ”Un model persistent de trăiri interioare și comportament care se

îndepărtează semnificativ de la normele specifice mediului cultural în
care trăiește individul, este pervaziv, (generalizat) și rigid, debutează
în adolescență sau la vârsta de adult tânăr, este stabil în timp și
conduce la suferință sau disfuncție” DSM 5
• CRITERII FUNDAMENTALE DE DIAGNOSTIC
• I. FUNCȚIONAREA PERSONALITĂȚII
• A. INDICAT. DE FUNCȚ. INDIVIDUALĂ – 1.identitatea
2. autocontrolul
• B. INDIC. DE FUNCȚ. INTERPERSONALĂ – 1. empatia
• 2. intimitatea
• II. TRĂSĂTURI PATOLOGICE DE PERSONALITATE
• A. afectivitatea negativă – stabilitate emoțională
• B. detașare – extraversie
• C. conflictualitate – agreabilitate
• D. dezinhibiție – conștiințiozitate
• E. psihoticism – luciditate
• PSIHODINAMIC = funcționări la limită
• Juxtapunerea comportamentelor nevrotice cu cele psihotice, cu o distribuție
foarte variată.
• Esențială – angoasa de pierdere a iubirii obiectului.
• Geneza – relația defectuoasă mama –copil și/sau abuzul în primii 2 ani de
viață.
MICHAEL STONE – GHID PENTRU EVALUAREA
GRAVITĂȚII/TRATABILITĂȚII TULBURĂRII
• 1. Capacitatea de a gândi despre sine, ceilalți și despre propriile
sentimente
• introspecție
• mentalizare (capacitatea de a reflecta asupra propriei stări de spirit și
de a o înțelege; înțelegerea profundă a ceea ce simt și a motivelor
pentru care simt ceea ce simt)
• gândire
• empatie
• 2. Inteligența
• 3. Caracterul -
• corectitudine (uprightness)
• agreabilitate (likeability)
• 4.Spiritualitate
• Speranță versus disperare
• Toleranță versus nerăbdare
• Umilință versus mândrie falsă
• Orientat spre altul versus orientat spre sine
• Credință în sine versus deziluzie
• Acceptare de sine versus autocompătimire
• Resemnare versus amărăciune
• Seninătate versus chinuire
• Iertare versus păstrare a ranchiunii și a resentimentelor
• Compasiune versus inimă împietrită
• Acceptare versus revendicativitate
• Auto-depășire versus renunțare cu ușurință
• Decență versus ticăloșie
• Demnitate versus lipsă de demnitate
• Moralitate versus slăbiciune morală
• 5.Sinceritate
• 6. Motivație
• 7. Perseverenţă
• 8. Circumstanțele vieții
• 9. Relaţii obiect
• 10.Factori culturali
• 11. Simptome
• T. ANTISOCIALĂ
• agresivitate, furie, impulsivitate, hedonism, promiscuitate,
inconstanță, abuz de alcool/substanțe, iresponsabilitate, nu pot
menține o relație monogamă ptr o perioadă mai lungă de timp,
incapabili de remușcări, se simt îndreptățiți când fac rău,
ipocriți(T.PSIHOPATĂ&SOCIOPATĂ)
• Geneză
• Părintele este trăit ca străinul care vrea răul copilului = prădător,
lipsa încrederii fundamentale, incapabili de depresie adevărată,
blocare a dezvoltării supraeului, cu excepția precursorilor sadici
ai acestuia, atașare prin distructivitate și control.
• PROCES
• Contraindicații (Meloy) (mai ales pentru antisocialul psihopat) –
sadismul și violența, absența remușcărilor, incapacitatea dezvoltării
atașamentelor de durată, frica intensă contrasferențială a
psihoterapeutului pentru propria siguranță
• Antisocialul narcisic – dacă poate realiza alianța
• Recomandări – NU neutralitatea – transformă terapeutul în complice
• - activism și confruntarea cu minimalizarea
comportamentelor antisociale, rămânerea în aici și acum și
• CONTRTRANSFER – minimalizarea răului
• - coliziunea (esențial să reziste coruperii și inducerii
empatiei)
• T. EVITANTĂ
• timiditate, hipersensbilitate, pesimism, relații intime extrem de
reduse (rude de gradul 1)
• Geneză
• Timiditatea și rușinea sunt apărări împotriva umilinței, respingerii și a
eșecului pe care le-au experimenat în relație cu mama.
• Rușinea de a nu se ridica la înălțimea eului lor ideal.
• CONTRATRANSFER
• Risc - identificarea proiectivă cu Supraeul sever
• T BORDERLINE
• tind să le lipsească sentimentul de sine, perturbare marcată și
persistentă a identității cu nesiguranță în legătură cu cel puțin două
dintre:imagine de sine, orientare sexuală, obiective pe termen lung sau
alegeri de carieră, tipul de prieten dorit, sistemul de valori, neintegrarea
Supraeului, incapacitatea de a tolera anxietatea, incapacitatea sublimării
• Frica de abandon extremă, vid interior, sentimentul cronic de plictiseală
sau vid interior, instabilitate emoțională, izbucniri de furie inadecvată și
intensă, vioelnță, impulsivitate, automutilare, amenințări cu suicidul, acte
de autovătămare.
• Alternanța între devalorizare și hiperidealizare.
• Eforturi susținute pentru a evita abandonul
• imaginat sau real.
• Ideație paranoidă tranzitorie declanșată de stres
• sau de către simptomele disociative severe.
Geneză
*Kernberg – teoria dezvoltării a psihanalizei Margaret Mahler.
Scurtă trecere în revistă a acestei teorii:
1.Etapa autistă – primele două luni de viață ale bebelușului. Acesta nu are abilități
de a relaționa și exprima contactul cu mama sa. În prezent se știe că din primele
minute, pentru câteva secunde, bebelușul relaționează emoțional și psihologic cu
mama. (se știe asta astăzi mai ales datorită aparaturii medicale care nu exista pe
vremea lui Mahler)
2.Etapa de simbioză 2-7/8/9 luni – bebelușul reprezintă universul mamei și mama
universul bebelușului. Iubirea, grija și siguranța sunt esențiale.
3. Etapa de diferențiere – de la 7/8/9 luni – dezvolta
rea conceptului de sine la copil, acesta devine intere
sat de granițele dintre el și mamă, de explorare.
4. Etapa motorie – dobândirea mersului și apariția
Sentimentului de pierdere a simbiozei atât la mamă
cât și la copil. (unele mame trăiesc că sunt uitate…)
5. Etapa de reapropiere – ambiguitatea copilului datorită
apariției sentimentului de vină. Vină când se îndepărtează,
neplăcere când se aproprie (teama de a nu se pierede pe
sine în simbioză)
6. Etapa de permanență a obiectului - copilul devine
conștient că este iubit de către mamă și atunci când
aceasta este furioasă și știe că mama lui nu dispare chiar
dacă nu mai este în încăpere/câmpul lui vizual.

*O.Kernberg – faza de reapopriere – punctul de fixație

pentru apariția și dezvoltarea t. borderline. Copilul nu
dobândește constanța obiectului, deci nu poate integra
mama bună / mama rea. Cauza – perturbări în
disponibilitatea mamei față de copil.
*M Klein – ”incriminează” aceeași etapă, punând accent
pe sentimentele contradictorii ale mamei în legătură cu
creșterea – „pierderea” copilului așa că acesta
internalizează că ceva îngrozitor li se va întâmpla lor și/sau
mamei dacă vor crește;
Depresia de abandon specifică personalității borderline.
Suspendarea între
• *Analistul Gerhard Adler, plecând de la teoriile lui
Kohut și Fraiberg – lipsa de constanță a
comportamentului matern și a disponibilității
acesteia generează incapacitatea dezvoltării unui
obiect internalizat de tip ”susținător – nimic”. De
aici provine sentimentul de vid interior,
tendințele depresive și furia orală. În situațiile
stresante această persoană nu poate evoca/
accesa imaginea internă a mamei hrănitoare.
Persoana borderline este astfel predispusă la
fragmentarea sinelui și sentimentul golului
profund trăit ca panică a anihilării.
• Blocajul apare în perioada 8-18 luni
• PROCES
• Recomandări – 1. menținerea constantă a neutralității (implică empatie!)
• 2. facilitarea dezvoltării nevrozei de transfer și elaborarea ei
prin interpretare
• Perlaborarea depresiei de abandon – depresie, furie, mânie, teamă,
pasivitate, neputință, golul interior
• Transformarea Eului clivat într-un Eu întreg
• Transferul specific – discuții
• Contratransferul – discuții
• T. DEPENDENTĂ
• Dependență, submisivitate, excesivă pasivitate, se sacrifică excesiv pe
sine, nu pot fi asertive, iau extrem de greu decizii, de obicei după ce se
sfătuiesc îndelung, au foarte rar inițiative, ușor răniți de critici și
dezaprobare.
• GENEZĂ
• Intruzivitate și supra-implicare maternă. Mama recompensează
loialitatea și respinge subtil orice încercare de
• separare și independență.
• Imobilizați de frica de
• abandon.
• Dependența poate fi și apărare față de propria
• ostilitate!
• PROCES
• Îmbunătățirea capacitășii de a face față separării și pierderilor

• TRANSFER - dependența față de psihoterapeut

• CONTRATRANSFER – discuții
• T. HISTRIONICĂ
• Inițial – plăcute, energice, seducătoare. Apoi instabile emoțional, egocentrice și
imature.
• Caută și solicită încurajări și laude, seducătoare sexual inadecvat, preocupate
exagerat de atractivitatea fizică, exprimare exagerată a emoțiilor, vorbesc vag și
fără detalii.
• GENEZĂ
• Evitarea zonei genitale - mai ales cu privirea - de către mamă, atunci când
îngrijește corpul copilului mic.
• Adiacent – refuzul sexualitații genitale pentru a rămâne ”fetița tatălui”,
• în urma neglijării materne
• Bărbați – deprivare maternă & indisponibilitatea
• emoțională a tatălui (efeminare sau macho)
• TRANSFERUL - erotic
• CONTRATRANSFERUL
T. NARCISICĂ
Grandiozitate, egocentrism, impulsivitate
Nemulțumiți de ceilalți,relații interpersonale superficiale și de explorare, reacționează la
critică cu furie, stres sau umilire (pot fi neexprimate, însă), profită de ceilalți, au
probleme unice care pot fi înțelese doar de către oameni speciali, rigiditate,
distorsionare a realității.

Fantezii de succes, putere, sau dragoste ideale, solicită atenție și admirație constante.

Lipsiți de empatie, incapabili să recunoască și să trăiască sentimentele celorlați, profund

invidioși.

Sentiment fragil de sine

• TIPURI DE NARCISISM
• 1. MANIFEST - grandios
• 2. ASCUNS – vulnerabili, fragili, supărăcioși, inhibați, în mod evident nefericiți,
invidioși cronic, timizi, hipersensibili la jigniri, grandioși și geloși în ascuns
• 3. MALIGN – au, în plus, trăsături paranoide, sadism și distructivite

• (DAR ȘI SĂNĂTOS – exemple)

• GENEZĂ
• *Freud – supraevaluarea parentală sau îngrijirea dezordonată în copilăria
mică. Insuficienta gratificare a nevoii narcisice normale a copilului mic sau
hipergratificarea narcisică în aceeași perioadă
• *Imbesi - eșecul mamei de a oferi frustrările optime necesare integrarii unei
imagine de sine realiste
• *Kohut – deficitul empatic al mamei determină predispoziția către
fragmentarea sinelui, specifică rănii narcisice
• Kernberg – deprivarea emoțională generată de o mamă indiferentă și, în
secret, răuvoitoare. Conținuturi puternice dar inconștiente de invidie,
deprivare, frică și furie.
• TERAPIE
• dependența este trăită ca umilitoare - preiau controlul (autoanaliză,
terapeutul - automat)
• sau
• concurează și invidiază terapeutul – scopul principal fiind crearea distanței
• Esențial – analiza sistematică a sinelui patologic grandios
• TRANSFERUL (KOHUT)
• IDEALIZAT – imagine parentală idealizată
• ÎN OGLINDĂ – FUZIONAL, Sinele grandios înghite terapeutul
• - GEMELAR, ALTER EGO
• - ÎN OGLINDĂ – îl folosesțe pe terapeut doar pentru activarea
Sinelui grandios

• CONTRATRANSFER – pericol – plictiseala

• - discuții
•
• T. OBSESIV COMPULSIVĂ
• inhibare, încăpățânare, perfecționism, criticism, hiperconștiințiozitate,
rigiditate, anxietate cronică, compulsii ritualice și obsesii
• preocupare exagerată pentru organizare, liste, ordine, detalii, ambivalență
• insistențe nerezonabile pentru ca aceilalți să facă exact ca ei lucrurile, indeciși,
manifestare afectivă redusă, lipsa generozitășii dezinteresate, renunță extrem
de greu la obiecte, chiar și dacă sunt foarte uzate
• GENEZĂ
• Inițial – regresie din faza oedipială în cea anală
• Salzman - tiparul obsesiv are rostul de a împiedica orice gând sau sentiment care
poate produce rușine, pierderea statutului, sentimentul de slăbiciune
• Considerarea furiei și a dependenței inacceptabile
• Cauza principala – o îndoială profundă de sine, ca urmare a reacțiilor extrem de
sărace în apreciere sau iubire din mica copilărie
• PROCES TERAPEUTIC
• Rezistența terapeutului la a fi împins în pasivitate și la a nu atinge sfera
exprimării afectelor
• T. PARANOIDĂ
• distanți, reci emoțional, suspicioși, hipersensibili, geloși, cu teama de intimitate ,
”citesc” înțelesuri ascunse în acțiunile celorlalți, ranchiunoși și neiertători, rapizi în
contraatac, răzbunători, rezistenți la influențele exterioare, abuzatori.
• GENEZĂ
• Au primit critici, ostilitate, învinovățire constante și cvasipermanente.
• Negarea propriei Umbre, hipervigilența și suspiciozitatea blocând autocritica iar
învinovățirea șterge umilința proprie
• Grandoarea – apărarea compensatorie a inferioritații
• PROCES TERAPEUTIC
• Sunt importante disponibilitatea terapeutului de a
• funcționa ca recipient pentru afectele negative
• și empatia.
• Transformarea simptomelor paranoide în
• depresie
• Consolidarea sentimentului de autonomie.
• Pacienții sunt rezistenți, provocatori, nemulțu
• miți, obligându-l pe terapeut să se simtă vulnerabil
• umilit, neajutorat.
• Terapeuții – se pot simți iritați, agresivi,
• neputincioși, victime
• T. SCHIZOIDĂ
• retrași, nu obțin plăcere din interacțiunile sociale, plajă emoțională redusă,
fantazează excesiv, dezinteresat sexual, distant, rece, expresii faciale reduse,
până la poker face, indiferență la lauda sau critica celor din jur, răceală
emoțională, detașare sau afecte aplatizate.

• T SCHIZOTIPALĂ
• Pe lângă trăsăturile t. schizoide se adaugă comportament excentric, conținut
particular al gândirii, straniu, magic și neobișnuit, anxietate socială extremă,
experiențe perceptive neobișnuite.
• GENEZĂ
• Mama indisponibilă
• In interior sunt sensibili, neajutorați din punct de vedere
emoțional,vulnerabili, creativi și foarte vigilenți

• PROCES TERAPEUTIC
• Scopul procesului terapeutic – internalizarea relației
• Contratransfer – terapeuții se plictisesc. F important să fie în alertă în
legatură cu această ”invitație” (sunt tentat sa anulez? de ex.)
• MECANISMELE DE PROTECȚIE PREZENTE ÎN TP – exemple
• Clivajul (totul bun/totul rău) – borderline,narcisism
• Idealizare primitivă – borderline
• Identificarea proiectivă – borderline,narcisism
• Negarea – toate
• Omnipotența, devalorizarea – borderline,
• Fantezia autistă- schizoidul, schizotipalul,
• Disocierea - borderline, histrionism, narcisică,
• Hipocondria – ”sancționare deghizată”, borderline,
• dependentă