Sunteți pe pagina 1din 14

Lucrare de cercetare

ILUZIA MLLER-LYER

Ristea Ramona

ILUZIA MLLER-LYER
Din perspectiva lui Zlate, perceptia este definita ca reflectare subiectiva nemijlocita, in forma de imagine a obiectelor si fenomenelor externe, ce actioneaza in momentul dat, asupra noastra, prin ansamblul insusirilor si componentelor lor. Din aceasta definitie a perceptiei, se observa deosebirea ei de senzatie, definita ca reflectare de tip secventialunidimensional, a unor insusiri singulare ale obiectului. Se subliniaza de asemenea de asemenea, prezenta si actiunea directa a stimulului complex asupra analizatorilor. Reflectand obiectul in unitatea insusirilor sale componente, perceptia constituie un nivel calitativ superior de realizare a cunoasterii senzoriale, care permite nu numai simple discriminari, ci si operatii mai complexe de identificare si clasificare. In cadrul perceptiei, se manifesta abateri mai mult sau mai putin semnificative de la realitate, cunoscute sub numele de efecte de cmp si iluzii perceptive. Efectele de cmp sunt rezultatul interactiunii imediate ce se produce intre elementele percepute simultan, ca urmare a unei singure fixari a privirii Aceasta acceptiune a aparut ca urmare a studierii iluziilor perceptive, care sint de fapt perceptii deformate. Perceptia poate deforma realitatea. Se pot defini ca reflectari denaturate ale obiectului stimul n care valorile subiectului se ndeparteaza de datele masuratorilor obiective. Spre deosebire de halucinatii, iluziile nu duc la falsa recunoastere a obiectului, ci numai la modificarea n hipo sau n hiper a unor parti ale obiectelor. Iluziile vizuale - sint datorate unor particularitati ale diverselor figuri geometrice, se mai numesc si iluzii optico-geometrice. Exista trei categorii de iluzii: - cu cercuri egale, care insa par inegale - cu linii sau segmente de dreapta egale, care par inegale - cu linii paralele, care par a nu fi paralele alta categorie de iluzii o constituie obiectele imposibile - obiecte desenate, dar care nu pot fi construite in realitate deoarece incalca principiile logicii. Iluzia Muller-Lyer, creata de psihiatrul german Franz Muller-Lyer in 1889. Care dintre segmentele orizontale AB si CD pare mai lung ? Desi sistemul vizual indica segmentul AB ca fiind mai lung, in realitate, segmentele sunt egale ca lungime daca le masuram. La realizarea iluziei contribuie liniile oblice. O explicatie a iluziei Muller-Lyer este ca trecerea de la perceptia tridimensionala la cea bidimensionala se face incorect. Din cauza liniilor oblice indreptate catre exterior, aparatul optic uman interpreteaza segmentul AB ca fiind mai departat de ochi fata de segmentul

CD, care, din cauza liniilor spre interior, pare mai apropiat. Ochiul uman nu poate aprecia dimensiunea unui obiect fara a tine cont de distanta ; de aceea, desi doua obiecte au ca rezultat proiectii egale pe retina, tindem sa consideram obiectul care pare mai indepartat mai mare.

Cercetri anterioare pe tema iluziei Mller-Lyer


Obiectivul cercetarii: Lyer. Ipoteza cercetarii:: Participanii din grupul experimental vor nregistra erori mai mari, n sensul subestimrii segmentului de dreapt ajustat (cu aripioarele orientate n afar) fa de segmentul etalon (cu aripioarele orientate spre interior), n comparaie cu participanii din grupul de control. Lucrarea de fa i propune evidenierea iluziei Mller-

Aceasta lucrare este un experiment de confirmare n care Variabila Independent (VI) este expunerea la Iluzia Mller-Lyer, iar Variabila Dependent (VD) este eroarea de evaluare a lungimii segmentului de dreapt. Designul experimental este unul cu dou grupuri independente: unul experimental i unul de control. Grupul experimental va fi expus unui dispozitiv care prezint iluzia Mller-Lyer, fiind nregistrat eroarea pe care participanii o percep cu privire la egalitatea lungimii celor dou segmente. Grupul de control va fi expus unui dispozitiv similar, dar n absena iluziei Mller-Lyer, nregistrndu-se de asemenea eroarea pe care participanii o percep cu privire la egalitatea lungimii celor dou segmente.

Este un experiment de confirmare n care Variabila Independent (VI) este expunerea la Iluzia Mller-Lyer, iar Variabila Dependent (VD) este eroarea de evaluare a lungimii segmentului de dreapt. Designul experimental este unul cu dou grupuri independente: unul experimental i unul de control. Grupul experimental va fi expus unui dispozitiv care prezint iluzia Mller-Lyer, fiind nregistrat eroarea pe care participanii o percep cu privire la egalitatea lungimii celor dou segmente. Grupul de control va fi expus unui dispozitiv similar, dar n absena iluziei Mller-Lyer, nregistrndu-se de asemenea eroarea pe care participanii o percep cu privire la egalitatea lungimii celor dou segmente.

VI. Definiie conceptual:

este variabila manipulata de experimentator se face prin expunerea

VI. Definiie operaional (i nivelele VI): cel experimental VD. Definiie conceptual:

participantilor la iluzia Muller-Lyer avand 2 nivele si anume cel de contro si

este variabila comportamentala desemnata

pentru a masura efectul variatiei V.I. VD. Definiie operaional: se face prin masurarea erorilor de evaluare a

lungimii segmentelor de dreapta Participanii sunt persoanele care vor participa la experiment. Aplicarea probei experimentale se va face individual, cu fiecare subiect n parte. Numrul de participani la studiu trebuie s fie de 6, care vor fi mprii n dou grupe: grup experimental (3) i grup de control (3). Este important ca participanii selectai s nu aib vrste din categoriile extreme (de exemplu, vrstnici sau copii). -grup experimental: Prticipant nr.1 :MR,gen masculin,varsta 16 ani,ocupatie elev la liceu Participant nr.2 :AR,gen feminin,varsta 21 ani,ocupatie studenta la facultatea de geografie Participant nr.3 :RL,gen feminin,varsta 48 ani,ocuptie ingrijitor - grup de control: Participant nr.4 :IR,gen masculine,varsta 46 ani,ocupatie electrician Participant nr.5 :RA,gen masculine,varsta 23 ani,ocupatie student la facultatea de design de produs Participant nr.6 :GR,gen feminine,varsta 19 ani,ocupatie studenta la facultatea de asistenta sociala

Pentru acest experiment vor fi folosite urmtoarele instrumente: 1. Dispozitiv de evideniere a iluziei Mller-Lyer (condiia experimental) 2. Dispozitiv utilizat pentru condiia de control 3. Tabel de nregistrare a rezultatelor individuale 4. Gril de observaie a conduitei sociale i a conduitei de lucru Valorile erorii de estimare (n mm) n funcie de tipul seriei Participant 1 grup experimental Numr determinri 1 2 10 Serie ascendent Serie descendent

1.Dispozitivul de evideniere a iluziei Mller-Lyer Pentru evidenierea iluziei Mller-Lyer se utilizeaz un dispozitiv confecionat din carton alb cu dimensiunile de 20x50 cm (figura 1). n partea stng a cartonului se deseneaz cu tu negru (sau marker) o linie orizontal de 10 cm (avnd grosimea de 3 mm) cu dou perechi de aripioare la cele dou capete, orientate spre interior, cu lungimea de 3 cm i deschiderea de 40o fa de dreapt. La captul din dreapta al acestei figuri se realizeaz o fant n carton cu limea de 5 cm. Spre extremitatea dreapt a cartonului (la circa 20 cm de prima fant) se realizeaz o alt fant de aceeai lime. Prin aceste fante se introduce o fie de carton cu limea adaptat acestora. Pe aceast fie se contureaz o linie cu lungimea de circa 15 cm, n perfect continuitate cu prima linie i terminat n partea dreapt cu dou aripioare de aceeai lungime ca i cele din stnga (3 cm) dar orientate n afar, fcnd un unghi de 140o cu linia dreapt. Fia fiind mobil, segmentul de dreapt poate fi mrit sau micorat. Pe spatele fiei se va realiza o gradaie n mm. (prin ataarea de hrtie milimetric), procedndu-se n felul urmtor: se fixeaz fia astfel nct cele dou segmente s fie perfect egale; n aceast poziie, pe spatele fiei se marcheaz o linie care va reprezenta punctul 0; exact n dreptul acestei linii se traseaz o linie similar i pe carton;

pe fie se fac gradaiile n mm. notnd cu "-" valorile arat c segmentul din dreapta este mai scurt dect cel din stnga, i notnd cu "+" atunci cnd segmentul este mai lung.

Figura 1. Dispozitivul utilizat pentru evidenierea iluziei Mller-Lyer

1. Dispozitivul utilizat pentru condiia de control Pentru condiia de control se va construi un dispozitiv similar, folosind aceleai materiale. Singura diferen este c cele dou segmente (linii) nu se vor termina cu aripioare orientate spre interior sau exterior, ci cu o linie perpendicular dreapta de 5 cm (figura 2).

Figura 2. Dispozitivul utilizat pentru condiia de control

2. Tabel de nregistrare a rezultatelor individuale Pentru fiecare participant va fi realizat un tabel n care se noteaz rezultatele obinute de acesta la fiecare ajustare a lungimii dispozitivului (n mm), att la seriile ascendente, ct i la cele descendente (vezi seciunea Desfurarea experimentului pentru descrierea seriilor ascendente i descendente). Tabelul nr.1 prezint un model de nregistrare a valorilor erorii de estimare a participanilor.

3. Grila de observaie a conduitei sociale i a conduitei de lucru Pentru a observa comportamentul participanilor n timpul sarcinii va fi construit o gril de observaie care va avea n vedere dou tipuri de conduit: cea social i cea de lucru. Pentru fiecare din cele dou dimensiuni observate trebuie s identificai cel puin cinci comportamente sau caracteristici relevante pe care s le includei gril. n acest fel, obervarea celor 5 comportamente specifice conduitei de lucru v va oferi la final o imagine de ansamblu aspra acestei dimensiuni. n mod asemntor, cele 5 comportamente specifice conduitei sociale v vor oferi imaginea de ansamblu asupra conduitei sociale a fiecrui participant. Va fi ntocmit o astfel de gril de observaie pentru fiecare participant la experiment. Informaiile din grila de observaie v vor ajuta n realizarea analizei calitative a datelor.

Desfurarea experimentului
Se lucreaz n perechi de tip experimentator-subiect. Pentru evidenierea iluziei Mller-Lyer (deci a unei erori sistematice de evaluare a lungimii segmentului de dreapt) se va folosi metoda ajustrii. Experimentatorul va fixa fia dispozitivului la o anumit valoare, dup care i va prezenta subiectului dispozitivul, acesta fiind solicitat s egalizeze cele dou linii. Prezentarea stimulilor se va realiza n dou moduri, folosind contrabalansarea: seria ascendent n care lungimea segmentului va fi mai mic dect cea etalon (<10 cm.), subiectul deplasnd fia pentru a alungi segmentul seria descendent n care lungimea segmentului va fi mai mare dect cea etalon (>10 cm.), subiectul deplasnd fia pentru a scurta segmentul. Se vor prezenta subiectului un numr de 10 serii ascendente, respectiv 10 serii descendente, ordinea acestora fiind randomizat. Experimentatorul va nota de fiecare dat cu ct se abate lungimea estimat de subiect fa de valoarea etalon (se va nota valoarea n mm. i semnul acestei abateri).

Prelucrarea i interpretarea datelor:


A.interpretarea cantitativa: Dup colectarea datelor la nivel individual, se vor calcula pentru fiecare participant doi indicatori: media erorilor nregistrate pentru seriile ascendente i media erorilor nregistrate pentrr seriile descendente. Mediile obinute vor fi completate ntr-un tabel centralizator Medii erori serii ascendente(mm) Grup experimental -161 -337 -357 -694 Grup de control -58 -43 -35 -136 Medii erori serii descendente(mm) -181 -241 -246 -668 +51 +72 +64 +187

Participan i Participant 1 Participant 2 Participant 3 Media grupului Participant 4 Participant 5 Participant 6 Media grupului

De asemenea se va realiza un grafic care s prezinte att diferenele ntre cele dou tipuri de serii, ct i diferenele ntre grupul experimental i cel de

control

Eroare medie de estimare

serie ascendenta

serie descendenta

400 200 0 -200 -400 -600 -800 -694 -668


grup experimental

187

grup de control

-136

Din graficul de mai sus putem observa c participanii din grupul de control au estimat lungimea segmentului de dreapt mai acurat dect participanii din grupul experimental, indiferent de modalitatea de prezentare a iluziei (serie ascendent sau descendent ). Grupul experimental a nregistrat erori mai mari, n sensul subestim rii segmentului de dreapt ajustat (cu aripioarele orientate n afar ) fa de segmentul etalon (cu aripioarele orientate spre interior). B.interpretarea calitativa: Ipoteza cercetarii a fost confirmata deoarece participanii din grupul experimental au inregistrat erori mai mari, n sensul subestim rii

segmentului de dreapt ajustat fa de segmentul etalon n comparaie cu participanii din grupul de control. In cadrul aceluiasi grup exista diferente intre subiecti,unii exprimand erori mai mici iar altii erori mai mari. In cadrul grupului experimental nu au existat participanti care sa aibe tendinta constanta de a estima corect lungimea segmentului. Explicatia se datoreaza faptului ca ochiul uman nu poate percepe lungimea corecta a dreptei,aceasta iluzie fiind o perceptie falsa a ceea ce se vede. In timpul derularii experimentului,la nivelul conduite de lucru a participantilor am observat o oarecare incordare si nedumerirea lor pentru ca nu intelegeau cum poate fi mai lung segmentul dar el in realitate este egal cu primul.Iar la nivelul conduitei sociale erau curiosi si nerabdatori sa participle.

Concluzii:

Iluzia Mller-Lyer a fost evideniat ca urmare a experimentului

deoarece participanii din grupul de control au estimat lungimea segmentului de dreapt mai acurat dect participanii din grupul experimental, indiferent de modalitatea de prezentare a iluziei,iar grupul experimental a nregistrat erori mai mari, n sensul subestimrii segmentului de dreapt ajustat fa de segmentul etalon.

Bibliografie:
Zlate,M.(1999).Psihologia mecanismelor cognitive.et 2(p.85103).Iasi:Editura,Polirom

Anexe Tabelele de notare a rezultatelor individuale


Participant nr.1-grup experimental Numr determinri 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Serie ascendent < (mm) Serie descendent > (mm) -1O -14 -17 -20 -18 -15 -17 -22 -12 -16 -15 -16 -24 -15 -21 -24 -18 -16 -17 -15

Participant nr.2-grup experimental Numr determinri 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Serie ascendent < (mm) -32 -30 -36 -38 -35 -29 -34 -34 -38 <-31 Serie descendent > (mm) -18 -21 -24 -27 -29 -17 -24 -30 -26 -25

Participant nr.3-grup experimental Numr determinri 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Serie ascendent < (mm) -39 -36 -35 -39 -35 -33 -34 -29 -37 -40 Serie descendent > (mm) -30 -23 -27 -28 -20 -26 -28 -18 -23 -23

Participant nr.4-grup de control Numr determinri 1 2 3 Serie ascendent < (mm) -12 +10 -17 Serie descendent > (mm) +10 +8 +3

4 5 6 7 8 9 10 Participant nr.5-grup de control Numr determinri 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

-5 -8 -3 -7 -4 -11 -1

+7 +4 +8 +5 +13 -2 -5

Serie ascendent < (mm) -8 -3 -2 -5 -12 -7 +10 -5 -2 -9

Serie descendent > (mm) 0 +8 +4 +9 +5 +3 +10 +8 +13 +12

Participant nr.6-grup de control Numr determinri 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Serie ascendent < (mm) -7 -4 +10 -3 -8 +3 -12 -12 +7 -9 Serie descendent > (mm) +9 +15 +7 +4 +10 -3 +14 +3 -1 +6

Grila de observare a conduitei


Participant nr.1 comportament furie increzator interes suprins calm Participant nr.2 comportament furie increzator interes suprins calm Conduita sociala Conduita de lucru Conduita sociala Conduita de lucru

Participant nr.3 comportament furie increzator interes suprins calm Conduita sociala Conduita de lucru

Participant nr.4 comportament furie increzator interes suprins calm Conduita sociala Conduita de lucru

Participant nr.5 comportament furie increzator interes suprins Conduita sociala Conduita de lucru

calm Participant nr.6 comportament furie increzator interes suprins calm

Conduita sociala

Conduita de lucru