Testul t pentru esantioane independente Atunci cand avem la dispozitie baza de date a unui studiu putem estima fara

nici o problema marimea efectului. Pentru a calcula marimea efectului in urma aplicarii testului t pentru 2 esantioane independente avem nevoie de urmatoarele informatii: media variabilei dependente pentru fiecare din cele doua grupe formate; abaterea standard a variabilei dependente pentru fiecare dintre cele doua grupe formate; numarul de subiecti din fiecare grupa constituita; indicatorii testului statistic (valoarea testului t, numarul de grade de libertate, pragul de semnificatie) Pentru cei care apeleaza la SPSS pentru a calcula indicatorii statistici, din outputul SPSS-ului putem desprinde toate elementele necesare pentru a calcula marimea efectului. EXEMPLU Un cercetator era interesat sa studieze daca stilul de atasament afecteaza in vreun fel satisfactia fata de relatia de cuplu resimtita de cei chestionati. Pentru aceasta el utilizeaza un chestionar initial pentru a imparti in doua grupe un lot de 78 de persoane aflate intr-o relatie de cuplu de cel putin un an de zile: grupul celor cu atasament securizant, respectiv grupul celor cu atasament non-securizant. Pentru a masura nivelul satisfactiei in relatia de cuplu a utilizat un chestionar, in care punctajul obtinut al scorului total varia intre 5 si 30 de puncte, un scor ridicat indicand un nivel mai mare al satisfactiei fata de relatia de cuplu. Ipoteza sa era ca persoanele cu un stil de atasament securizant au un nivel mai ridicat al satisfactiei fata de ralatia de cuplu in comparatie cu cei care aveau un stil de atasament non-securizant (ipoteza unilaterala). Avand la dispozitie baza de date, am putut aplica testul t pentru 2 esantioane independente in SPSS. Output-ul obtinut cuprinde doua tabele care contin toate elementele necesare pentru calcularea marimii efectului prin intermediul PowerStaTim:

Observatie! Deoarece testul Levene este semnificativ statistic (F = 4.20, p< .05) se citesc, valorile lui t, df si p din cea de-a doua linie. Astfel, rezultatul obtinut este t(58.15) = 4.756, p < .001, test unilateral. Din cele doua tabele de mai sus selectam informatiile de interes si le trecem in tabelul deschis in PowerStaTim o data cu selectarea testului t pentru 2 esantioane independente.

Iata imaginea obtinuta dupa introducerea tuturor datelor cerute:

Observatie! Am considerat ca variabila stil de atasamaent este de tip continuu, deoarece subiectii care au obtinut rezulatate peste valoarea medianei la scala de atasament securizant au fost inclusi in grupa securizant, in timp ce persoanele care au obtinut un rezultat sub valoarea medianei, la aceeasi proba, au fost inclusi in grupul non-securizant. Dupa introducerea datelor in fereastra PowerStaTim asociata testului t pentru 2 esantioane independente, mai ramane un singur pas, acela de a apasa butonul Calculeaza pentru a obtine indicatorii marimii efectului. Daca dorim sa reluam o alta analiza ce implica tot aplelul la testul t pentru 2 esantioane independente vom apasa Reseteaza. Daca vom dori sa efectuam o analiza a marimii efectului in cazul unui alt test statistic decat cel al testului t pentru 2 esantioane independente, vom apasa butonul Inchide. Prin apasarea butonului Calculeaza se va deschide un fisier de tip Microsoft Word cu outputul oferit de PowerStaTim Iata-l: Rezultate marimea efectului pentru teste t independente Statistici descriptive Grupa de subiecti Numar de subiecti Medie Abatere standard securizant 24 23.50 1.87 non-securizant 54 21.07 2.49 Testul t t df P

4.756 58.15 0.001 ATENTIE! In situatia de grupe inegale si dispersii eterogene nu se recomanda aplicarea testului t! O varianta optima ar fi transformarea datelor brute, pentru a ameliora sau chiar elimina eterogenitatea dispersiei Ipoteza studiului este unidirectionala: media subiectilor din grupul securizant este mai mare decat media subiectilor din grupul non-securizant Indicatori ai marimii efectului d g r r patrat r BESD r BESD r contrast inferior superior 1.10357 0.95286 0.56868 0.32340 0.21565 0.78434 0.56868 -----------------------------------------------------------------------------------------Observatii! In prima parte a output-ului oferit sunt prezentate doua tabele cu input-ul necesar pentru calcularea marimii efectului. Cele doua tabele sunt denumite Statistici descriptive si Testul t. Deoarece in exemplul oferit avem de a face atat cu doua grupe cu un numar inegal de subiecti (n1 = 24; n2 = 54), cat si cu doua grupe cu dispersii eterogene (testul Levene a fost semnificativ statistic), apare un text suplimentar de atentionare care specifica faptul ca: datele ar trebui transformate pentru a indeplini conditiile de aplicare ale testului t pentru doua esantioane independente (alternativa 1) ( Sava , 2004, p. , pentru detalii); testul t pentru 2 esantioane independente ar trebui inlocuit cu un test neparametric similar (alternativa 2). In primul caz, dupa transformarea datelor se va relua procesul de calculare a marimii efectului, introducandu-se in fereastra PowerStaTim noile valori statistice gasite in urma aplicarii testului t pentru 2 esantioane independente pornind de la datele transformate. In cel de-al doilea caz, vom renunta la calcularea marimii efectului. Exista si alternativa ignorarii acestui mesaj de avertizare, insa in acest caz exista riscul ca indicatorii statistici ai marimii efectului calculati prin PowerStaTim sa fie valori distorsionate, deoarece testul t pentru 2 esantioane independente nu este recomandat daca grupele comparate au atat un numar de subiecti inegali, cat si dispersii inegale. In situatia ipotetica in care am fi avut numai una dintre conditii incalcate, fie un numar inegal de subiecti in cele doua grupe, fie esantioane eterogene din perspectiva dispersiei, am fi putut aplica testul t pentru esantioane independente. Doar cumulul cel doua conditii neindeplinite afecteaza semnificativ valorile lui t si calculul puterii statistice si al marimii efectului. Ultima portiune din output-ul oferit de PowerStaTim contine valorile obtinute pentru mai multi indicatori ai marimii efectului. Astfel, doar din scop pur didactic, vom ignora mesajul de avertizare comentat anterior si vom putea trage concluzia ca avem de a face cu o marime a efectului de valoare foarte ridicata (ex. d = 1.10; r = .32 etc.), ceea ce ar insemna ca exista mari diferente intre cei cu un atasement securizant si cei cu un atasament non-securizant, cu privire la satisfactia resimtita in relatia de cuplu, primii fiind mult mai multumiti de partenerii lor. Mai multe despre interpretarea indicatorilor de marime a efectului puteti afla din sectiunea de asistenta la subiectele: Tipuri de indicatori ai marimii efectului Interpretarea indicatorilor de marime a efectului Testul t pentru esantioane independente Cand avem nevoie de testul t pentru 2 esantioane independente?

Atunci cand criteriul (variabila dependenta) este masurat printr-o scala numerica, iar noi suntem interesati sa comparam rezultatele obtinute de doua grupe diferite de subiecti vom utiliza testul t pentru 2 esantioane independente. Exemple de cercetari care necesita apelul la testul t pentru 2 esantioane independente: (1) Un cercetator crede ca strategiile sintetice conduc mai repede la deprinderea cititului decat strategiile analitice. Pentru a testa ipoteza el selecteaza doua clase paralele de elevi aflati in clasa I, fiecare dintre ele avand cate 20 de elevi. Primul grup a fost invatat sa citeasca analitic (ncepand cu literele, trecand apoi la cuvinte), in timp ce al doilea grup a invatat sa citeasca sintetic (pornind de la asocierea cuvintelor cu imagini, pentru a deprinde ulterior literele). Variabila dependenta a constat intr-o proba de citire contra cronometru, obtinandu-se un indicator pe baza formulei: numrul de cuvinte citite intr-un minut / numarul de erori. (2) Un alt cercetator este interesat sa studieze daca exista diferente la nivelul increderii in fortele proprii intre copiii institutionalizati (n = 35) si o grupa de copii proveniti din familii normale (n = 32). Pentru masurarea nivelului de incredere in sine a folosit scorul total obtinut de cei 67 de participanti inclusi in cercetare la o scala ce masura perceptia eficientei de sine (Self-efficacy). (3) Intr-un alt studiu se urmareste daca exista diferente intre persoanele introvertite si cele extrovertite cu privire la performanta lor in vanzarile de automobile. Pentru aceasta, cercetatorul aplica mai intai o proba de personalitate pentru a masura locul fiecarui participant pe axa introversiune-extroversiune. Toti participantii inclusi in studiu erau angajati la departamentul vanzari la o companie de automobile. Pe baza rezultatelor initiale, el imparte lotul de subiecti in doua grupe egale : cei care au obtinut rezultate mai mari decat valoarea medianei sunt inclusi in grupa persoanelor extravertite , in timp ce persoanele care au obtinut un rezultat sub valoarea medianei au fost incluse in grupa persoanelor introvertite . In pasul urmator, cercetatorul a cules date despre performantele obtinute in vanzari de catre cele doua grupe, pornind de la registrul de vanzari. Datele respective sunt folosite pentru a vedea daca exista diferente intre introvertiti si extrovertiti cu privire la performantele lor in vanzari. Dupa cum se observa testul t pentru 2 esantioane independente necesita 3 conditii esentiale : sa fie vorba de compararea a doua grupe ; cele doua grupe sa fie independente (sa nu existe vreo legatura intre ordinea de introducere a datelor pentru subiectii dintr-o grupa si cea de introducere a datelor din cealalata grupa) ; variabila (dependenta) supusa compararii sa fie exprimata numeric (masurata prin scala de interval sau scala de proportii). Tipul de design sau modul de constituire a celor doua grupe nu au nici o importanta in alegerea testului statistic, dar ele pot afecta interpretarea rezultatelor.