Valorile critice ale distributiei lui t Pragul de semnificatie pentru testul bilateral df .20 .10 .05 .02 .

01 .001

Pragul de semnificatie pentru testul unilateral .10 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1.886 1.638 1.533 1.476 1.440 1.415 1.397 1.383 1.372 1.363 1.356 1.350 1.345 1.341 1.337 1.333 1.330 .05 2.920 2.353 2.132 2.015 1.943 1.895 1.860 1.833 1.812 1.796 1.782 1.771 1.761 1.753 1.746 1.740 1.734 .025 4.303 3.182 2.776 2.571 2.447 2.365 2.306 2.262 2.228 2.201 2.179 2.160 2.145 2.131 2.120 2.110 2.101 .01 6.965 4.541 3.747 3.365 3.143 2.998 2.896 2.821 2.764 2.718 2.681 2.650 2.624 2.602 2.583 2.567 2.552 .005 9.925 5.841 4.604 4.032 3.707 3.499 3.355 3.250 3.169 3.106 3.055 3.012 2.977 2.947 2.921 2.898 2.878 .0005 31.598 12.924 8.610 6.869 5.959 5.408 5.041 4.781 4.587 4.437 4.318 4.221 4.140 4.073 4.015 3.965 3.922

19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 40 60 120

1.328 1.325 1.323 1.321 1.319 1.318 1.316 1.315 1.314 1.313 1.311 1.310 1.303 1.296 1.289

1.728 1.725 1.721 1.717 1.714 1.711 1.708 1.706 1.703 1.701 1.699 1.697 1.684 1.671 1.658

2.093 2.086 2.080 2.074 2.069 2.064 2.060 2.056 2.052 2.048 2.045 2.042 2.021 2.000 1.980

2.539 2.528 2.518 2.508 2.500 2.492 2.485 2.479 2.474 2.467 2.462 2.457 2.423 2.390 2.358

2.861 2.845 2.831 2.819 2.807 2.797 2.787 2.779 2.771 2.763 2.756 2.750 2.704 2.660 2.617

3.883 3.850 3.819 3.792 3.767 3.745 3.725 3.707 3.690 3.674 3.659 3.646 3.551 3.460 3.373

Pentru a fi semnificativa valoarea obtinuta trebuie sa fie mai mare sau egala cu valoarea corespondenta din tabel.

Testele t si z pentru doua esantioane independente

Testele t si z aplicate anterior pentru a determina daca un esantion difera de o populatie nu se aplica prea frecvent. Mai des sunt utilizate testele z si t pentru esantioane independente pentru a determina daca mediile a doua esantioane difera semnificativ. Doua probleme trebuie clarificate de la nceput. Cnd aplicam testul t si cnd aplicam testul z? Cum diferentiem esantioanele independente de cele dependente? La prima ntrebare, utilizam aceleasi criterii prezentate n cazul unui singur esantion comparat cu o populatie anume. Se iau n considerare cunoasterea abaterii standard a celor doua esantioane si

a volumului acestora. n cazul esantioanelor dependente sau independente, prima conditie este atinsa mult mai usor, de aceea criteriul hotartor n alegerea tipului de test (t sau z) este volumul esantionului. Exista conform teoremei limita centrala o evolutie a distributiei datelor n functie de numarul de subiecti. Se considera si se accepta de majoritatea cercetatorilor, ca un esantion de 30 de subiecti sau mai mult are o distributie normala a datelor z. Un numar mai mic de 30 de subiecti determina o distributie asimetrica a datelor de tip t. Chiar daca se utilizeaza o mpartire grosiera, s-a stabilit de catre cercetatori urmatoarea clauza pentru cazul a doua esantioane:
a. Daca n1 30 (numarul de subiecti din prima grupa) si n2 30 (numarul de subiecti din a doua grupa) se aplica testul t. b. Daca n1 30 si n2 30 se aplica testul z.

n ce priveste diferentierea ntre testele independente si dependente, aceasta se face n functie de natura esantionului cuprins n experiment. Apar doua situatii:
a. Daca cele doua esantioane sunt alese la ntmplare pe baza situatiei lor naturale (ex. Doua clase paralele, doua grupe de vrsta etc) se utilizeaza testele independente. b. Daca cele doua esantioane sunt n relatie unul cu celalalt prin interventia experimentatorului se utilizeaza testele dependente. Uzual, exista doua situatii n care avem de a face cu esantioane dependente:

doua grupe de subiecti sunt formate dupa una sau mai multe caracteristic prealabile. Spre exemplu, aplicam un test preliminar n functie de care mpartim subiectii pe grupe astfel nct grupele sunt echilibrate, fiecarui subiect din grupa A corespunzndu-i un participant din grupa B; o grupa de subiecti este testata de doua ori asupra aceleiasi variabile (pre-test si post-test), experimentatorul fiind interesat de modificarile aparute ntre cele doua testari.

Testul t independent
Exemplu: Un cercetator doreste sa studieze daca strategiile sintetice conduc la rezultate diferite fata de strategiile analitice n ce priveste deprinderea citirii la elevii de clasa I. El utilizeaza n acest sens 2 clase (esantioane) de cte 15 elevi fiecare, n care deprinderea citirii s-a facut diferit (ntr-o clasa analitic, n cealalta sintetic). Variabila dependenta din acest studiu a constat ntr-o proba de performanta de citire (numar de cuvinte pe minut / numarul de erori). Primul grup de elevi a fost nvatat sa citeasca analitic (ncepnd cu litera si terminnd cu cuvntul) a obtinut o medie de 12,4 cuvinte/minut si o abatere standard de 1,5. Cel de-al doilea grup a fost nvatat sa citeasca ntr-o maniera sintetica (pornind de la asocierea cuvntului cu o imagine pentru fiecare litera). S-a obtinut o medie de 10 cuvinte pe minut si o abatere standard de 0,9. Se pune problema daca exista o diferenta semnificativa ntre cele doua medii, implicit ntre cele doua strategii de nvatare a citirii. Pentru a rezolva aceasta problema trebuie sa identificam mai nti metoda statistica care trebuie utilizata. Observam ca grupele sunt independente, ca numarul subiectilor din fiecare grupa este mai mic dect 30, ca urmare putem utiliza testul t independent.

Unde: M1 si M2 reprezinta mediile celor doua esantioane; EEM1-M2 reprezinta eroarea standard a diferentei dintre cele doua medii.

Unde: s1 reprezinta dispersia primului grup (abaterea standard la patrat); s2 reprezinta dispersia celui de-al doilea grup; n1 - numarul de subiecti din primul grup; n2 - numarul de subiecti din al doilea grup. Daca n1 este egal n2 avem o formula (a), aplicabila si n exemplul oferit, daca n1 este diferit de n2 vom utiliza o alta formula (b). a)

(b) Pentru n1 diferit de n2 avem:

n cazul problemei date referitoare la deprinderea de a citi n clasa I dupa cele doua metode, numarul de elevi din cele doua esantioane este egal (n1=n2=15), de aceea vom aplica una din cele doua formule de calcul a erorii standard a diferentelor dintre medii (nu si formula prezentata la punctul b). Deoarece se cunosc dispersiile (patratul abeterii standard) si mediile esntioanelor la proba de performanta vom aplica prima formula, pe care o vom integra n formula de calcul al testului t independent.

Dupa calcularea lui t independent va trebui sa comparam valoarea obtinuta cu valoarea data n tabelul lui t. Pentru aceasta sunt necesari pasii intermediari descrisi n cazul lui t pentru un esantion:
a. Stabilirea gradelor de libertate (pentru a cunoaste valoarea din tabel a lui t care va fi comparata cu valoarea obtinuta de noi). Calcularea gradelor de libertate pentru testul t independent se face astfel: df = (n1 + n2) - 2. n cazul de fata avem 28 df (15 + 15 - 2) grade de libertate. b. Al doilea pas intermediar este alegerea tipului de situatie a lui t, adica avem un test t unilateral sau bilateral. n acest caz se utilizeaza testul t independent bilateral. Daca cercetatorul dorea sa demonstreze ca strategia analitica este mai eficienta dect cea sintetica (sau invers), adica M1 M2 sau M1 M2 s-ar fi aplicat testul t independent unilateral. c. Stabilirea valorii lui t conform pragului de semnificatie ales. Practica statistica considera necesara stabilirea unui nivel de ncredere de maximum 0,05(.05).

Urmarind n tabel valoarea lui t bilateral pentru 28 df si p de .05, gasim valoarea 2,048. Deoarece valoarea gasita de noi t= 5,314 este mult mai mare dect cea din tabel respingem ipoteza nula Ho: M1 = M2 si concluzionam ca exista o diferenta semnificativa statistic n ce priveste performantele elevilor n citire n functie de strategia adoptata n nvatarea citirii de catre copii. Matematic vom scrie: t(28) = 5,314, p .05 test bilateral. Inspectnd datele problemei se constata ca elevii care au utilizat strategia analitica n deprinderea citirii, au obtinut rezultate mai bune la citire dect grupul de elevi care au utilizat o strategie globala (sintetica) n deprinderea citirii. Deoarece rezultatul obtinut (5,314) este mai mare dect valorile tabelare a lui t pentru p =.02 (2,467); p=.01 (2,763); sau p=.001 (3,674) putem prezenta rezultatul obtinut ca fiind semnificativ si la acesta din urma valoare (exista 1 la 1000 sanse ca rezultatul obtinut sa se datoreze ntmplarii). n acest caz notam: t(28) = 5,314, p .001 test bilateral. n cazul n care numarul de subiecti din cele doua grupe nu era egal (n1 n2) am fi aplicat o alta formula pentru calculul lui t (formula ce includea dispersiile celor doua grupe sau formula prezentata la punctul b). Dupa aflarea valorii lui t, se urmareste acelasi algoritm prezentat mai sus. Marimea efectului Ea ofera informatii importante pe care testul t nu le ofera. Acesta din urma arata doar daca ipoteza nula este respinsa si daca exista sau nu o diferenta semnificativa ntre mediile celor doua grupe de subiecti. Marimea efectului arata care este efectul variabilei independente n determinarea diferentei dintre medii. n cazul testului t independent avem mai multe formule de calcul ale marimii efectului (d):

Unde : M1 si M2 sunt mediile celor doua grupe de subiecti; s nseamna estimarea abaterii standard (la numnaratorul lui s vom avea N-1). ntrebarea care se pune este care abatere standard trebuie aplicata. Exista o mare controversa ntre statisticieni. Unii cred ca trebuie utilizata abaterea standard a grupului de control daca acesta exista. Atunci cnd nu exista un grup de control (cazul exemplului nostru), se recomanda utilizarea unor formule mediate de abatere standard. a) daca n1 = n2, atunci:

Unde: M1 si M2 sunt mediile celor doua grupe; n1 este numarul de subiecti dintr-o grupa (n1 egal cu n2); s1 si s2 sunt dispersiile celor doua grupe (abaterile standard la patrat). n cazul problemei oferite drept model se observa ca cele doua esantioane sunt egale (n1 = n2) si nu exista un grup de control (strategii analitice vs. strategii sintetice). Astfel vom obtine:

Interpretarea lui d se face identic cu cea prezentata n cazul lui t pentru un esantion. Se observa n acest sens ca valoarea obtinuta nseamna un efect mare al variabilei independente (strategii analitice vs. sintetice) n determinarea rezultatelor la proba performantiala de citire. b) daca n1 n2 se utilizeaza o alta formula de calcul a abaterii standard mediate:

Unde: s1 si s2 sunt dispersiile grupelor 1 respectiv 2; N1 si n2 sunt numarul de subiecti din grupele 1, respectiv 2. Pentru a calcula d (marimea efectului) n acest caz se nlocuieste simbolul s de la numitor cu formula prezentata mai sus.

Testul z pentru esantioane independente

n situatia n care n1 30 si n2 30 si a doua esantioane independente aplicam testul z. Formula de calcul este:

Dupa cum se observa formula de calcul a lui z n aceasta situatie este identica cu cea a lui t independent pentru n1 = n2. Spre deosebire de testul t independent, testul z are aceeasi formula si n cazul n care n1 n2. Rezultatul obtinut este comparat cu cele doua valori standardizate z (1,96 pentru p .05, respectiv 2,58 pentru p .01 pentru testul bilateral, respectiv cu 1,65 pentru p .05, respectiv 2,33 pentru p .01 pentru testul unilateral). Algoritmul rezolvarii problemelor care necesita testul z este asemanator cu cel prezentat n cazul lui z pentru un esantion. OBSERVATII: Se observa ca formula pentru testul z este identica cu cea a testului t independent pentru esantioane egale. De altfel, tendinta ultimilor ani este de a nlocui testul z cu testul t. Acestea sunt si recomandarile revistelor de cercetare stiintifica patronate de Asociatia Psihologilor Americani. Tot n acest sens programe de statistica computerizate precum SPSS au renuntat la testul z n favoarea testului t. Testul t poate fi utilizat prin formulele prezentate mai sus si n cazul esantioanelor mai mari dect 30 de subiecti fiecare.

Testele t si z pentru esantioane dependente

Pna acum am luat n considerare utilizarea testelor t si z pentru a evalua daca un esantion difera de populatia din care se presupune ca face parte (testele t si z pentru un esantion) si situatia compararii a doua esantioane independente (testele t si z independent). O a treia aplicatie este cazul a doua esantioane dependente. Aceasta nseamna ca elementele componente ale celor doua grupe sunt n relatie de corespondenta. Exista trei situatii n care se aplica testele de comparatie dependente (corelate):
a. Perechile naturale: acestea nu sunt realizate de experimentator ci exista n mod natural. Spre exemplu, o cercetare care ar privi nivelul de rasism pe doua grupe de subiecti de sex masculin: o grupa formata din tati, iar o alta din fiii lor. Acestia trebuie grupati n concordanta astfel nct fiecarui tata sa-i corespunda fiul sau. Apropiat de aceasta situatie este si studiul gemenilor care trebuie mpartiti n mod randomizat n doua grupe. Diferenta care apare ntre cele doua exemple este data de simetria relatiei gemenilor (care pot fi mpartiti aleator n grupe, pastrnd nsa criteriul familial) si asimetria relatiei tata-fiu (care trebuie sa fie separati n doua grupe tati, respectiv fii, pastrnd nsa acelasi criteriu familal).

b. Perechile artificiale: acestea sunt realizate de catre experimentator pentru a egaliza ct mai mult grupele de subiecti. Daca un cercetator doreste sa studieze efectul atmosferei de lucru asupra rezolvarii de probleme, el poate decide sa mparta subiectii pe grupe n perechi. Criteriul de divizare are la baza rezultatul obtinut la testul de inteligenta deoarece acest factor influenteaza capacitatea de rezolvare a problemelor. Pentru aceasta cercetatorul ia primii doi subiecti n ce priveste nivelul de inteligenta si i mparte randomizat n cele doua grupe (o grupa care lucreaza ntr-o atmosfera amiabila; cealalta grupa care va lucra ntr-o atmosfera tensionanta); apoi trece la urmatorii doi subiecti din perspectiva rezultatelor la testul de inteligenta pe care-i mparte n cele doua grupe. Se continua algoritmul pna sunt divizati toti subiectii. Este necesar un numar par de subiecti, astfel nct grupele obtinute sa fie egale ca volum. c. Masuratori repetate: reprezinta cazurile mai des ntlnite n special n terapie si recuperare. Este vorba n aceasta situatie de un singur grup de subiecti care vor fi testati de doua ori (nainte si dupa introducerea variabilei independente). Pentru clarificare vom prezenta o problema care necesita utilizarea testului t dependent si care se ncadreaza n aceasta ultima categorie amintita.

Testul t dependent
(n1 30 si n2 30) Un cercetator doreste sa studieze influenta metodelor de relaxare asupra reducerii conduitelor agresive la adolescenti. O grupa de 12 subiecti cu tulburari comportamentale este testata initial (pre-test) n ce priveste nivelul agresivitatii. Dupa acest moment, cei 12 adolescenti sunt nvatati sa practice relaxarea si urmeaza sedinte de relaxare de cte 1 ora de 5 ori pa saptamna. Dupa o perioada de 2 luni subiectii sunt retestati (post-test) utiliznd aceeasi proba pentru a observa daca nivelul lor de agresivitate a scazut n urma practicarii metodelor de relaxare. Prezentam mai jos datele obtinute de cei 12 adolescenti la chestionarul de agresivitate pe parcursul celor doua testari. Subiectul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Pre 21 18 15 11 24 23 17 19 19 17 20 15 Post 15 13 16 13 13 12 11 10 15 17 14 16 Pre-Post 6 5 -1 -2 11 11 6 9 4 0 6 -1 Diferenta 36 25 1 4 121 121 36 81 16 0 36 1

M1=18,25 M2=13,75 Formula lui t dependent este:

d= 54 d patrat=478

Unde: M1 si M2 sunt mediile celor doua grupe; EEd este eroarea standard a diferentei (d) Pentru a calcula EEd utilizam una din formulele:

Unde: d este diferenta dintre pre-test si post-test, ntre pozitia unu n prima grupa si pozitia unu din a doua grua s.a.m.d.; N este numarul de perechi de subiecti (n cazul problemei date 12). sau

Unde: s1 patrat si s2 patrat sunt dispersiile celor doua grupe; n1 si n2 sune egale si reprezinta numarul de perechi de subiecti; r12 este coeficientul de corelatie ntre datele celor doua grupe; s1 si s2 sunt abaterile standard a celor doua grupe. Observnd datele care ne sunt cunoscute n problema trebuie sa calculam t dependent utiliznd prima formula a lui EEd.

Dupa calcularea lui t dependent va trebui sa comparam valoarea obtinuta cu valoarea data n tabelul lui t. Pentru aceasta vom utiliza acelasi algoritm descris n cazul lui t pentru un esantion si t independent:
a. Stabilirea gradelor de libertate (pentru a cunoaste valoarea din tabel a lui t care va fi comparata cu valoarea obtinuta de noi). Calcularea gradelor de libertate pentru testul t dependent se face astfel: df = n-1. n cazul de fata avem 11 df (12 perechi de date - 1) grade de libertate. b. Al doilea pas intermediar este alegerea tipului de situatie a lui t, adica avem un test t unilateral sau bilateral. Observam ca cercetatorul a presupus ca metodele de relaxare vor conduce la scaderea nivelului agresivitatii. Ipoteza de lucru (alternativa) este: H1: M1 M2, n timp ce ipoteza nula este M1 = M2. n acest caz se utilizeaza testul t independent unilateral. Daca cercetatorul dorea sa demonstreze ca nivelul agresivitatii nainte de utilizarea relaxarii este diferit de nivelul agresivitatii post-test adica M1 M2 ca ipoteza de lucru, atunci s-ar fi aplicat testul t independent bilateral. c. Urmarirea valorii lui t conform pragului de semnificatie ales. Practica statistica considera necesara stabilirea unui nivel de ncredere de maxim 0,05(.05).

Se compara valoarea obtinuta de noi t=0,973 cu cea exprimata n tabelul de distributie a lui t unilateral pentru 11 df (grade de libertate) si un prag de semnificatie stabilit de p .05. Valoarea din tabel este de 1,796 (mai mare dect valoarea gasita de noi) ceea ce nseamna ca ipoteza nula nu poate fi respinsa, deci nu s-a gasit o diferenta semnificativa statistic ntre cele doua grupe. Transpusa la problema de fata nseamna ca relaxarea nu a avut un efect semnificativ n reducerea nivelului agresivitatii. Marimea efectului. Se calculeaza si n cazul testului t dependent dupa urmatoarea formula:

Algoritmul de interpretare a marimii efectului (d) este asemanator cu cel prezentat la celelalte categorii de test t descrise anterior. Trebuie nsa reamintit ca acest index al efectului variabilei independente asupra celei dependente se calculeaza numai n situatiile n care testul t a fost semnificativ, iar ipoteza nula a fost respinsa. n cazul problemei date anterior nu putem calcula marimea efectului deoarece rezultatul obtinut de noi nu a fost semnificativ statistic.

Testul z dependent
(n1 30; n2 30)

Acesta poate fi utilizat n cazul esantioanelor mai mari de 30 de subiecti fiecare. n aceasta situatie EEd (eroarea standard a diferentei se calculeaza utiliznd formula prezentata pentru t dependent care contine coeficientul de corelatie r12. Interpretarea rezultatului obtinut se face dupa acelasi algoritm prezentat si la celelalte teste z pentru un esantion si doua esantioane independente. Consideratiile facute n cazul testului z independent cu privire la tendinta actuala de a nlocui testul z cu testul t chiar n cazul esantioanelor mai mari de 30 de subiecti ramne valida si pentru testelor dependente. Asumptiile distributiei t Pentru ca testele t studiate n acest capitol sa fie aplicate trebuie ndeplinite mai multe conditii: Testul t pentru un esantion
1. Esantionarea sa fie simpla aleatoare; 2. Datele masurate sa fie pe scala de interval sau raport; 3. Rezultatele variabilei dependente sa fie normal distribuite (n cazul n care n este mai mic de 30, se urmareste forma distributiei datelor, astfel nct indicatorii de oblicitate (skewness) si de boltire (kurtosis) sa fie ct mai apropiate de zero (maxim doi).

Testul t pentru doua esantioane independente Ramn valabile primele trei asumptii la care se adauga nca doua:
4. Independenta grupurilor; 5. Omogenitatea variantei, adica grupurile trebuie sa provina din esantioane cu dispersii egale (raportul lor sa fie ct mai apropape de unu).

Testul t pentru doua esantioane dependente Ramn valabile primele trei asumptii la care se adauga o conditie suplimentara. 4. Normalitatea diferentelor dintre scorurile obtinute la pre-test si post-test. Aceasta se constata pe baza consultarii indicatorilor de oblicitate (skewness) si de boltire (kurtosis). PROBLEME
1. Cititi valorile tabelare ale lui t pentru: a) alfa = .01 df = 17 (t bilateral);

b) alfa = .05 df = 26 (t bilateral); c) alfa = .05 df = 7 (t unilateral).

2. Daca un cercetator alege sa utilizeze un nivel alfa de .01 n locul unui alfa de .05 nseamna ca el stabileste un criteriu: a) mai conservator; b) la fel de strict; c) mai permisiv. 3. Valoarea medie pentru populatia pe care s-a etalonat o proba de extraversie este de 50, iar abaterea standard este 10,2. Sa presupunem ca 16 persoane care lucreaza n comert cu succes au obtinut o medie de 56,10 si o abatere standard de 10 la acelasi test. Calculati testul t si scrieti concluziile. 4. Un grup de 49 de subiecti au participat timp de un an de zile la un program de promovare a drepturilor minoritatilor. La final au fost rugati sa completeze o scala de evaluare a atitudinilor fata de minoritati. Au obtinut o medie de 12,50 si o abatere de 3. La nivelul populatiei generale media a fost de 12 si abaterea de 2. Utilizati metoda adecvata pentru a verifica ipoteza urmatoare: programul a fost eficient (a crescut toleranta fata de minoritati), existnd diferente n plan atitudinal ntre cele doua rezultate la un prag p de .05. 5. Pentru situatia prezentata la punctul 4, calculati marimea efectului. 6. Identificati variabilele independente si cele dependente n urmatoarele situatii:
a. comparati persoanele cu o personalitate de tip A fata de cea de tip B, n ce priveste gradul de satisfactie n viata; b. comparati o metoda didactica noua cu una veche din perspectiva randamentului scolar. 7. Stabiliti numarul de grade de libertate adecvate pentru testul t n cazul a doua esantioane independente:

a) N b) N-1 c) N1+N2-2 d) N-2 8. Stabiliti numarul de grade de libertate adecvate pentru testul t n cazul a doua esantioane dependente: a) N b) N-1 c) N1+N2-2 d) N-2 9. Decideti daca n urmatoarele cazuri avem nevoie de un test t independent sau de un test t dependent:
a. compararea rezultatelor la proba de audiometrie pentru fiecare ureche utiliznd aceeasi subiecti; b. compararea rezultatelor la audiometrie n conditiile n care o parte a subiectilor au fost testati aleator la urechea stnga, cealalta parte fiind evaluata la urechea dreapta; c. comparati stilul de comunicare la gemeni, n conditiile n care acestia au fost despartiti n doua grupe diferite echivalente; d. comparati capacitatea de rezolvare a problemelor, n conditiile n care cele doua grupe au fost formate pe baza unui test de inteligenta dat anterior pentru a egaliza grupele din perspectiva acestui criteriu.

10. Stabiliti daca valoarea t sau z este semnificativa statistic n conditiile a doua esantioane independente si n cazul testului bilateral:
a. n1 = 23; n2 = 23; s1 = 4; s2 = 5; m1 = 14,5; m2 = 12,8; b. n1 = 32; n2 = 31; s1 = 6; s2 = 5; m1 = 20,1; m2 = 23,4; c. n1 = 31; n2 = 29; s1 = 2; s2 = 2; m1 = 11; m2 = 11,9;

d) A B e) A B 7 6 8 7 6 5 8 6 9 7 7 6 8 7 6 6 8 6 7 6 8 7 6 5 8 6 9 7 7 6 8 7 6 6 8 6 6 5

11. Stabiliti daca valoarea t sau z este semnificativa statistic n conditiile a doua esantioane corelate (dependente) n care: a) n1 = 28; n2 = 28; s1 = 6; s2 = 5; m1 = 20,1; m2 = 23,5; r = -.61; b) A B 34 38 22 19 25 36 31 40 27 36 32 31 29 36 26 37

c). n1 = 36; n2 = 36; s1 = 1; s2 = 1; m1 = 7; m2 = 6; r = .41.