Metoda Bourdon: în proba de baraj Bourdon-Anfimov i se dau instrucţiuni subiectului ca în timpul standard de 10 minute să

bifeze cât mai multe litere O şi C din câmpul perceptiv imaginat de cei doi autori, reprezentat de mai multe pagini cu literele
alfabetului latin. Pe fiecare rând sunt 40 litere din alfabetul latin.

Proba de baraj Bourdon-Anfimov datează din 1895 şi se consideră că nu este edificatoare decât analizată în desfăşurarea ei, în
manieră temporală, măsurând timpul necesar barării fiecărui rând (secvenţial).

Totodată, se înregistrează numărul de răspunsuri corecte, omisiuni şi erori şi se calculează un coeficient de exactitate care arată
aspectul calitativ prosexic, cunoscut sub denumirea de indice de omisiune.

CVTKTOMRGTACTVTFOKVOKFVRCAVFRKVGTTMFCVTC

FRMTCVRGKRTCMFOATROKOCFGRFCTAGROCKAVFMCT

MCRKACFMVGKARKMTCRVOVKTTRGOACFVMKGTCRVFO

VFOATORCAVTMKCOGVFACTAMRAOGKFMGOATKRTCMV

KVTKKFGTAVOMOCGTCVFCTAOVMTKROATKRFMCKRAF

TMCAGAFOVMKTGAVCRFOTCGVAMCRTVAOTVTGOFMKA

VOKGRCKRTAVCCMCOGRFVTCMCRGCFOTAMGVROKFCT

ORMVTCTCRAOMFGVAROMCATKROAFCAOVMGKTOVMGC

ATMCAOVGCKMRKMGTMAOCVMTRCAGFVTRMKVTOCGFC

AROTKMROFMVTORMKFOAVTFKCMFKMMVGOCFAKVROMA

CCRMFAKTVOKGFMOTRGAVKRAMGMFRCAFGGCVMOVAG

FVCOMKRECRAMVAKGORFCAVFKMVTCRFOGTMVGEKOR

MKFGCVATROOFAOTMKGTOVCAFRGMVKAFCKRMVGOFK

RATGOMKTKGVTFOGROTFAMRKGTCOAFMVRTMVARCFM

TGOKTAVOFMTOAGVRFKCMTGKOAORMCVGFORGKMTAA

GTMOKCAVFMTAGRFVCMKRTCOARCVMGFROGTMAGRTV

TORKVMRGCKMTVOFMTGKVAOCMRTRAOVFOKRCTMGVF

FVTORGVFMXAROFTGACMVOKTGVFOMKATCKMTFFRAO

VMKAFTCOMRFVGOKFMRAVCCAOVCMVFVTARKCAMOVR

TFCVKAOKCVGMOFCKCAOKFGRVARTMVTOKAFVTKMCO

Figura 3 – Proba de baraj Bourdon-Anfimov

Proba de atenţie Bourdon-Anfimov. Este cunoscut faptul că în orice disfuncţie globală, unele procese, sisteme sau funcţii pot
fi alterate. Cu proba Bourdon am încercat să surprindem nu atât volumul atenţiei, cât consecinţa afecţiunii neurologice asupra
atenţiei ca funcţie globală a psihismului uman. Particularitatea examinării subiecţilor noştri constă în aceea că bolnavii cu
accidente vasculare cerebrale se concentrează puţin, de ordinul minutelor sau secundelor, fiind mai degrabă prezentă atenţia
involuntară. Subiecţii au un tonus scăzut, se minimalizează nevoia de cunoştinţe, iar stabilitatea şi distribuţia nu se desfăşoară
normal. Proba ne arată capacitatea de concentrare, volumul atenţiei şi dacă subiectul are o distribuţie şi flexibilitate apropiate de
normal.
Am cerut subiecţilor mai tineri din clinică, cu vârste între 40-60 de ani să bifeze literele O şi C în 10 minute, putând să
comparăm rezultatele cu etalonul normalilor. Lotul martor de români la această probă, cu timp standard de 10 minute, are
indicele de volum – 2520 semne şi indicele de omisiune I O de 0,44-0,80. Subiecţii noştri cu vârste între 40-60 ani au încercat
să bifeze literele O şi C; dintre cei examinaţi doar 18 au rezistat la examenul standard, iar indicele de omisiune se distribuie
astfel:

IO 0,44 – 0,80 = 0
IO 0,81 – 1,24 = 12
IO 1,25 – 1,45 = 8
IO 1,44 – 2,44 = 20

Această distribuţie, doar a celor 40 de subiecţi, ne arată că este foarte dificilă concentrarea subiecţilor, fapt relevat prin numărul
mare de greşeli sau omisiuni. Printre simptomele subiective, majoritatea au declarat oboseală, dureri de cap, iar unii nu doreau
alt examen în aceeaşi zi.