UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTELE EDUCATIEI,

STIINTE SOCIALE SI PSIHOLOGIE

Masterand: Iacob Cristiana-Maria

Profesor coordonator: Motounu-Raban Nicoleta

Studiu clinic controlat

Tulburarea post traumatica de stres in randul adolescentilor
Obiectivul teoretic: Descrierea tulburarii.
Elemente de diagnostic: Elementul esential al tulburarii de stres posttraumatic (TSPT) consta in
dezvoltarea simptomelor caracteristice dupa expunerea la unul sau mai multe evenimente
traumatice. Reactiile emotionale cauzate de evenimentul traumatic (frica, neajutorare, groaza) nu
mai constituie o parte din Criteriul A. Tabloul clinic al TSPT variaza. La unii indivizi pot sa
predomine simptomele emotionale, comportamentale si retrairea sentimentelor de teama. La altii,
cele mai neplacute pot fi starile de dispozitie anhedonica sau disfonica si interpretarile negative.
La unii indivizi sunt semnificative simptomele de excitabilitate si de exteriorizare reactiva, in
timp ce la altii predomina simptomele dissociative. De asemenea, unii indivizi prezinta
combinatii ale acestor modele de simptome. Evenimentele traumatice traite direct, mentionate la
Criteriul A, includ (dar nu se limiteaza la) expunerea la razboi in calitate de combatant sau de
civil, agresiunea fizica concreta sau amenintarea cu aceasta (atacul fizic, furtul, atacul cu intentia
de furt, abuzul fizic in copilarie), violenta sexuala concreta sau amenintarea cu aceasta (penetrare
sexuala fortata, penetrarea sexuala facilitate de consumul de alcool/droguri, contacul sexual
abuziv, abuzul sexual fara contact, traficul sexual) rapirea, luarea ca ostatic, atacul terrorist,
tortura, incarcerea de prizonier de razboi, dezastre natural sau provocate de om si accindente
grave produse de autovehicule. Pentru copii, evenimentele violente de natura sexuala pot include
experiente sexuale inadecvate varstei evolutive, fara violenta sau vatamare fizica. (Association,
2013).
- Factori peritraumatici: Factori de mediu. Acestia includ severitatea (dozajul) traumei (cu cat
magnitudinea traumei este mai mare, cu atat riscul de TSPT este mai crescut), perceptia de
amenintare asupra vietii, vatamarea persoanala, violenta interpresonala (la copii, in mod special
trauma provocata de o persoana de ingrijrire sau in care asista la o amenintare asupra acesteia);
pentru personalul militar – a fi postura de aggressor, a fi martor al atrocitatii sau a uciderii
inamicului. De asemenea, disocierea ce are loc in timpul traumei si care persista ulterior
reprezinta un factor de risc.
- Factori de temperament: Acestia include aprecierile negative, strategiile de adaptare
inadecvate si dezvoltatrea tulburarii acute de stres.
- Factori de mediu: Acestia include expunerea ulterioara la elemente repetate, suparatoare si
care provoaca rememorari al traumei, la evenimente de viata adverse ulterioare, precum si
pierderi financiare si alte pierderi corelate cu trauma. Sustinerea sociala, inclusiv stabilitatea
familiala, in cazul copiilor) reprezinta un factor de protectie care ateneaza consecintele
posttraumatice.
Obiectivul de lucru: crearea unui program de tratament prin combinarea terapiei cognitiv
comportamentale individuale si psihodrama in vederea cresterii interventiei de a reprima
impactul emotional al evenimentelor si de a intelege mecanismele de aparare cu care clientul se
confrunta.
Ipoteza propusa: terapia cognitive comportamentala individuala, aplicata in combinatie cu
psihodrama este mai eficienta in reamintirea simptomelor asociate tulburarii post traumatice, fata
de psihodrama aplicate separat.
Subiectii participanti: vor fi 40 de subiecti atat de gen femini cat si de gen masculin.
Criterii de includere: Participantii cu scoruri mari.
Criterii de excludere: Participantii cu scoruri mici sau medii.
Terapia cognitiv comportamentala: Terapia cognitiv comportamentala (TCC) este o forma de
psihoterapie, orientata spre identificarea problemelor clientului cu scopul solutionarii acestora
folosind tehnici si strategii specifice cognitiv comportamentale. Terapia cognitiv
comportamentala se centreaza pe studierea relatiei dintre ganduri, emotii si comportamente.
Conceptul care sta la baza terapiei cognitiv comportamentale este ca gandurile noastre despre o
anumita situatie ne afecteza felul in care ne simtim emotional si fizic. Oamenii acorda
semnificatii evenimentelor care se intampla in jurul lor. Aceste semnificatii nu sunt intotdeauna
precise, conforme cu realitatea sau de ajutor. Ca urmare, gandurile negative si fara legatura cu
realitatea conduc de multe ori la emotii, atitudini si comportamente dezadaptative, care ne
afecteaza viata de familie, relatiile sociale sau profesionale. De exemplu: evitarea situatiilor care
ar putea declansa frica, ne intaresc gandirea negativa de fiecare data cand experimentam aceeasi
problema, conducand la stres, anxietate si / sau depresie, formand un cerc vicios.
Terapia prin psihodrama: Psihodrama este o metoda psihoterapeutica si de consiliere
dezvoltata de Jacob Levi Moreno, care exploreaza problemele pacientului prin actiune -
dramatizare sau reprezentare scenica. Psihodrama are ca obiectiv principal sporirea impulsivitatii
emotiilor, intr-o maniera organizata, insa creativa. Pacientul poate descoperi si explora propriile
conflicte si disfunctii interne si externe, prin intermediul teatrului. Cu ajutorul celorlalti membrii
ai grupului, protagonistul va invata multe despre aptitudinile sale interpersonale si va asimila
tehnici necesare pentru a realiza schimbari pozitive in comportamentul sau.
Organizarea cercetarii:
Pasul 1: Se aplica The Screen for Posttraumatic Stress Symptoms (SPTSS) si EMOTIONAL
INSTABILITY [MPQ Stress Reaction [SR] unui numar de 40 de subiecti.
Pasul 2: În urma aplicarii scalei vor fi selectati subiectii cu scorurile cele mai mari, un numar de
20 de subiecti. Subiectii selectati vor primi informatii suplimentare referitor la studiu, vor primi
și vor semna formularul scris de consimtamant informat și vor accepta alocarea aleatorie, urmand
a fi împartiti în 4 grupuri.
Pasul 3. Identificarea design-ului de cercetare: pentru fiecare din cele 4 grupuri (fiecare constituit
dintr-un număr de 5 subiecti) se va aplica un anumit tip de strategie:
a. Subiecții din grupul 1 vor beneficia de terapie cognitiv comportamentala individuala, un
număr de 10 sedinte, a cate 60 de minute, cu frecventa saptamanala. Acest tip de terapie se va
concentra pe identificarea și provocarea gandurilor negative automate și a convingerilor, pentru a
putea dezvolta moduri mai sanatoase și adaptative de interactiune cu lumea (tehnici de
restructurare cognitiva, tehnici de relaxare etc.).
b. Subiectii din grupul 2 vor beneficia de 8 sesiuni de terapie in cadrul psihodramei, cu frecventa
de o sesiune la fiecare 2 saptamani. Scopul acestei terapii este acela de a impartasi cu ceilalti
participanti trairi, emotii, ganduri si sentimente, lucru ce ii va ajuta sa constientizeze ca au multe
aspecte in comun si ca nu sunt singurii aflati in aceasta situatie.
c. Subiectii din grupul 3 vor beneficia atat de terapie cognitiv comportamentala individuala (un
numar de 6 sedințe, cu frecventa saptamanala), cat si de sesiuni de terapie in cadrul psihodramei
(6 sesiuni, cu frecventa de o sesiune la fiecare 2 saptamani). Aceasta strategie raspunde
întrebarii: ”Ce se poate adauga unui tratament (terapia cognitiv-comportamentala individuala)
pentru a-l face mai eficient?”
d. Subiectii din grupul 4 nu vor beneficia de niciuna dintre alternativele de tratament amintite
mai sus, urmand sa se constituie in „grup de control” si fiind informati ca se afla pe lista de
asteptare.
Pasul 4. Evaluarea post-tratament: dupa finalizarea interventiei pentru fiecare dintre subiectii ce
apartin grupurilor 1, 2 și 3, aplicam din nou EMOTIONAL INSTABILITY [MPQ Stress
Reaction [SR] si The Screen for Posttraumatic Stress Symptoms (SPTSS) tuturor participantilor
la studiu (inclusiv celor din lista de asteptare) pentru a vedea subiectii carui grup au inregistrat
cea mai buna evolutie: unde se observa cea mai notabila imbunatatire a scorului.
Bibliografie:
http://researchcentral.ro/index.php?action=listateste&ID=568
http://researchcentral.ro/index.php?action=listateste&ID=266
Association, A. P. (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition

(5th edition). American Psychiatric Publishing.

https://www.cdt-babes.ro/articole/psihoterapie-cognitiv-comportamentala.php

https://ro.the-health-site.com/psychodrama-2989