TESTUL T SI Z PENTRU ESANTIOANTE DEPENDENTE

exista o diferenta ntre cele doua medii fara a arata directia acestei diferente bilateral

directia diferentei ntre cele doua medii - o medie este mai mica (mare) dect cealalta datorita unor
considerente teoretice / unilateral testu

miu / media populatiei

Q /eroarea standard = estimarea abaterii standar a esantionului supra marimea volumului esantionului

estimatori care pot fi utilizati n acest sens: media, mediana si modul

Media este un indicator M/m medie esantion, miu medie populatie

Media se calculeaza simplu, adunnd toate valorile dintr-un sir de date si mpartind totalul la numarul de
date

Mediana la stnga si la dreapta ei se situeaza cte 50% din totalitatea datelo

se ndeparteaza mult de aceasta daca distributia este asimetrica

cnd n este impar locul medianei se stabileste astfel:

loc mediana = (n+1) / 2

Abaterea standard

Abaterea standard a populatiei sigma

Estimator al abaterii standard a populatiei s populatie

Abaterea standard a esantionului S esantion

Distributie simpla

Pentru abaterea standart a unei populatii este formula

X

Pentru abaterea standard unui esantion

X sunt valorile individuale;

M este media esantionului;

m este media populatiei

n este numarul de subiecti observati.

Gradele de libertate: df

din numarul de subiecti cuprinsi n esantionul de comparatie

df = n-1

Stabilirea pragului de semnificatie p. Practica statistica considera necesara stabilirea unui nivel de
ncredere de maxim 0,05

Pragurile intre 0,05 si 0.01 de 1, 96 si 2,58 pentru ipoteza Ho daca se respinge sau se retine

marimea efectului propus de Cohen si notat cu d

daca se cunoaste abaterea standard iar esationul este sub 30 (ca sa fie test T ) se utilieaza formula

M este media esantionului supus comparatiei;

m este media populatiei n ce priveste variabila urmarita;

s este abaterea standard a variabilei de interes la nivelul populatiei.

Daca nu se cunoaste abaterea standard a populatiei, iar esantionul de comparatie are sub 30 de
subiecti (testul t) -cazul problemei data exemplu- avem o formula apropiata de calcul a marimii
efectului

Unde: M si m au aceeasi semnificatie;

s reprezinta estimarea abaterii standard a variabilei de interes la nivelul populatiei pornind

d la grupul comparativ

TESTUL Z

Cunoastem abatarea standard si volumul esantionului este peste 30

Unde: M este media esantionului comparat;

m este media populatiei;

EEm este eroarea standard a mediei populatiei.

Unde: s (sigma) este abaterea standard a populatiei; N este volumul esantionului comparat.
valoarea obtinuta se confrunta cu patru valori standardizate:

Testul bilateral: z = 1,96 pentru un p < .05

z = 2,58 pentru un p < .01

Testul unilateral: z = 1,65 pentru un p < .05

z = 2,33 pentru un p < .01

marimea efectului

Testele t si z pentru doua esantioane independente

a determina daca mediile a doua esantioane difera semnificativ.

Daca cele doua esantioane sunt alese la ntmplare pe baza situatiei lor naturale (ex. Doua
clase paralele, doua grupe de vrsta etc) se utilizeaza testele independente.
Daca cele doua esantioane sunt n relatie unul cu celalalt prin interventia experimentatorului
se utilizeaza testele dependente. Uzual, exista doua situatii n care avem de a face cu esantioane
dependente:

Testul t independent
X

Unde: M1 si M2 reprezinta mediile celor doua esantioane; EEM1-M2 reprezinta eroarea standard a
diferentei dintre cele doua medii.

X
Unde: s1 reprezinta dispersia primului grup (abaterea standard la patrat); s2 reprezinta dispersia celui
de-al doilea grup; n1 - numarul de subiecti din primul grup; n2 - numarul de subiecti din al doilea grup

Daca n1 este egal n2 avem o formula (a), aplicabila si n exemplul oferit, daca n1 este diferit de
n2 vom utiliza o alta formula (b).

a)

n cazul problemei date referitoare la deprinderea de a citi n clasa I dupa cele doua metode, numarul de
elevi din cele doua esantioane este egal (n1=n2=15), de aceea vom aplica una din cele doua formule de
calcul a erorii standard a diferentelor dintre medii (nu si formula prezentata la punctul b). Deoarece se
cunosc dispersiile (patratul abeterii standard) si mediile esntioanelor la proba de performanta vom
aplica prima formula, pe care o vom integra n formula de calcul al testului t independent.

Marimea efectului

nde : M1 si M2 sunt mediile celor doua grupe de subiecti; s nseamna estimarea abaterii standard (la
numnaratorul lui s vom avea N-1).

Testul z pentru esantioane independente

X

Rezultatul obtinut este comparat cu cele doua valori standardizate z (1,96 pentru p .05,
respectiv 2,58 pentru p .01 pentru testul bilateral, respectiv cu 1,65 pentru p .05, respectiv
2,33 pentru p .01 pentru testul unilateral). Algoritmul rezolvarii problemelor care necesita
testul z este asemanator cu cel prezentat n cazul lui z pentru un esantion.
OBSERVATII: Se observa ca formula pentru testul z este identica cu cea a testului t independent
pentru esantioane egale. De altfel, tendinta ultimilor ani este de a nlocui testul z cu testul t.
Acestea sunt si recomandarile revistelor de cercetare stiintifica patronate de Asociatia
Psihologilor Americani. Tot n acest sens programe de statistica computerizate precum SPSS au
renuntat la testul z n favoarea testului t.

Testele t si z pentru esantioane dependente

Exista trei situatii n care se aplica testele de comparatie dependente (corelate):

a. Perechile naturale: acestea nu sunt realizate de experimentator ci exista n mod natural.

Spre exemplu, o cercetare care ar privi nivelul de rasism pe doua grupe de subiecti de sex
masculin: o grupa formata din tati, iar o alta din fiii lor. Acestia trebuie grupati n
concordanta astfel nct fiecarui tata sa-i corespunda fiul sau. Apropiat de aceasta situatie
este si studiul gemenilor care trebuie mpartiti n mod randomizat n doua grupe.
Diferenta care apare ntre cele doua exemple este data de simetria relatiei gemenilor (care
pot fi mpartiti aleator n grupe, pastrnd nsa criteriul familial) si asimetria relatiei tata-
fiu (care trebuie sa fie separati n doua grupe tati, respectiv fii, pastrnd nsa acelasi
criteriu familal).
b. Perechile artificiale: acestea sunt realizate de catre experimentator pentru a egaliza ct
mai mult grupele de subiecti. Daca un cercetator doreste sa studieze efectul atmosferei de
lucru asupra rezolvarii de probleme, el poate decide sa mparta subiectii pe grupe n
perechi. Criteriul de divizare are la baza rezultatul obtinut la testul de inteligenta deoarece
acest factor influenteaza capacitatea de rezolvare a problemelor. Pentru aceasta
cercetatorul ia primii doi subiecti n ce priveste nivelul de inteligenta si i mparte
randomizat n cele doua grupe (o grupa care lucreaza ntr-o atmosfera amiabila; cealalta
grupa care va lucra ntr-o atmosfera tensionanta); apoi trece la urmatorii doi subiecti din
perspectiva rezultatelor la testul de inteligenta pe care-i mparte n cele doua grupe. Se
continua algoritmul pna sunt divizati toti subiectii. Este necesar un numar par de
subiecti, astfel nct grupele obtinute sa fie egale ca volum.
c. Masuratori repetate: reprezinta cazurile mai des ntlnite n special n terapie si
recuperare. Este vorba n aceasta situatie de un singur grup de subiecti care vor fi testati
de doua ori (nainte si dupa introducerea variabilei independente). Pentru clarificare vom
prezenta o problema care necesita utilizarea testului t dependent si care se ncadreaza n
aceasta ultima categorie amintita.

Testul t dependent
Unde: M1 si M2 sunt mediile celor doua grupe;

EEd este eroarea standard a diferentei (d)

Pentru a calcula EEd utilizam una din formulele:

Unde: d este diferenta dintre pre-test si post-test, ntre pozitia unu n prima grupa si pozitia unu din a
doua

N este numarul de perechi de subiect