Terapia cognitiv comportamentală în tratamentul anxietății

Mihoc Ioan-Bogdan

Facultatea de Știinţe Socio-Umane, Universitatea din Oradea

Psihologie experimentală, an I, sem. I

19.01.2021
2

Cuprins

Abstract.......................................................................................................................................3

Fundamentarea teoretică.............................................................................................................3

Modalitățile.................................................................................................................................6

Variabilele implicate...................................................................................................................6

Participanții.................................................................................................................................7

Instrumente de măsură................................................................................................................7

Procedura....................................................................................................................................7

Rezultate.....................................................................................................................................7

Discuții........................................................................................................................................8

Concluzii.....................................................................................................................................8

Direcții viitoare...........................................................................................................................9

Bibliografie...............................................................................................................................10
3

Abstract

Deoarece anxietatea este o problemă tot mai des întâlnită în zilele noastre, ar trebui căutate soluții cât
mai sănătoase pentru diminuarea și vindecarea ei. Personal, consider că psihoterapia, în special terapia
cognitiv comportamentală, poate reduce și chiar vindeca anxietatea și simptomele ei, acest lucru fiind mult mai
sănătos pentru persoanele în cauză decât tratamentul medicamentos. În continuare, voi prezenta câteva aspecte
legate de anxietate, ce înseamnă terapia cognitiv comportamentală și cum poate aceasta să diminueze sau chiar
să vindece această stare, înainte ca individul să o experimenteze suficient de mult și intens, astfel putând deveni
o tulburare. Studiul va fi efectuat pe un grup de 20 de subiecți și un grup de control, cărora le va fi testat nivelul
de anxietate prin scale de măsură la începutul studiului și la terminarea acestuia. Studiul se va desfășura pe o
perioadă de 3 luni.

1. Fundamentarea teoretică

Anxietatea este o dispoziție orientată spre viitor, asociată cu pregătirea petnru un

posibil eveniment negativ, care poate avea atât manifestări psihice, cât și fizice (Craske et al.,

2011).

Persoanele cu stări de anxietate au sentimente intense și bruste de teamă acută sau

teroare, care nu pot fi controlate și gestionate, care ating un nivel paroxistic foarte repede și

care se pot manifesta prin atacuri de panică. Aceasta stare se asociază cu tulburări de ritm

cardiac și respirator, creșterea tensiunii arteriale, tegumente reci, transpirație și alte

manifestări precum greață, dureri de stomac. (Echipa editorială Secom.ro, 2020)

Aceste sentimente induse de starea de anxietate, care nu pot fi stapânite, afectează

ritmul normal al vieții, sunt greu de controlat, sunt disproporționate față de un pericol real și

durează mult timp. Anxietatea ușoară poate fi o vagă neliniște pe care nu o poți controla, în

timp ce anxietatea severă poate afecta echilibrul psihic al celui in cauza și poate avea efecte

negative inclusiv pentru cei din jur.

Tulburările de anxietate sunt caracterizate de sentimente intense si prelungi de frică și

suferință, de obicei acompaniate de simptome fizice. De obicei încep devreme în viață și

urmează un curs recurent și intermitent (Kessler et all, 2009).

4

De asemenea, cauzează dizabilități substanțiale când vine vorba de sănătate și

dezavantaje în diferite domenii ale vieții, cum ar fi venitul, educația și relațiile interpersonale.

(Baxter et al, 2014).

Conform specialiștilor de la Mayo Clinic, cele mai frecvente și cele mai des întâlnite

simptome ale anxietății sunt:

 Neliniște, încordare, iritabilitate

 Sentimentul acut al unui pericol iminent

 Frecvență cardiacă ridicată

 Accelerarea frecvenței respiratorii

 Transpirație rece

 Tremor al mâinilor

 Senzație de slăbiciune, oboseală

 Probleme de concentrare

 Modificări ale calității somnului, insomnie sau somn întrerupt

 Manifestări gastrointestinale

Conform DSM-5 (American Psychiatric Association, 2013), există o clasificare a

tulburărilor de anxietate, în funcție de cauzele principale care duc la declanșarea afecțiunii:

 Agorafobia, reprezintă teama față de locurile deschise, unde poate aparea sentimentul

de jenă sau neputință

 Tulburarea de anxietate provocată de o afecțiune medicală poate provoca manifestări

intense sau panică

 Tulburarea de anxietate generalizată include anxietatea excesivă și persistentă și, de

asemenea, îngrijoarea fără motiv pentru evenimente comune sau banale

5

 Panica sau atacurile de panică implică episoade intense de teamă, care se pot asocia cu

manifestări fizice. Atacul de panică escaladează rapid și atinge maximul într-un

interval de timp scurt.

 Mutismul selectiv reprezintă un refuz constant al copiilor de a vorbi în anumite

situații, chiar și atunci când în circumstanțe familiare pot articula cuvinte.

 Tulburarea de anxietate socială reprezintă niveluri ridicate de anxietate, frică în orice

context social, datorită unor sentimente puternice cu privire la modul în care persoana

în cauză poate fi judecată.

 Tulburarea de anxietate de separare apare în copilărie, fiind caracterizată printr-o

reacție exagerată în urma separării de părinți sau alte persoane dragi. Această tulburare

poate fi cauza unor manifestări anxioase în viața adultă

 Tulburarea de anxietate produsă de un anumit tip de dependență apare atunci când

necesitatea respectivă nu este satisfăcută și duce la manifestări intense sau panică

 Fobiile specifice provoacă anxietate majoră în prezența unor obiecte, situații sau

animale

 Alte tulburări nespecificate, care au ca punct de declanșare teama, fobiile și care nu

îndeplinesc condițiile exacte pentru a fi incluse într-o categorie anume de tulburări de

anxietate, dar care provoacă manifestări de genul celor descrise deja.

Anxietatea ucide relativ puțini oameni, dar mult mai mulți ar prefera moartea ca

alternativă la paralizia și suferința provocate de anxietate în formele sale grave. (Barlow,

2004).

Terapia cognitiv comportamentală poate fi definită ca un amalgam de intervenții

cognitive și comportamentale, ghidate de principiile științei aplicate. Intervențiile

comportamentale au rolul de a scădea comportamentele nepotrivite și a le crește pe cele

potrivite, modificându-le antecedentele și consecințele prin practică comportamentală, care

6

duce la o nouă învățare. Intervențiile cognitive au rolul de a reduce cognițiile, declarațiile de

sine sau convingerile nepotrivite. Atributele distinctive ale terapiei cognitiv comportamentale

sunt intervențiile strategice focusate pe problemă, care derivă din învățarea teoriei, precum și

a principiilor teoriei cognitive. (Arch&Craske,2009)

Terapia cognitiv comportamentală s-a dovedit a fi eficientă pentru o varietate largă de

tulburări mentale, incluzând tulburările anxioase. Terapia cognitiv comportamentală a fost de

asemenea asociată cu imbunătățiri în calitatea vieții la pacienți cu anxietate, fiind in general

conceptualizată ca un tratament axat pe aptitudini, de scurtă durată, care urmărește diminuarea

răspunsurilor emoționale negative schimbând gândurile și comportamentul pacientului

(Kaczkurkin&Foa, 2015).

De-a lungul timpului

În continuare ne propunem un studiu din care să rezulte că terapia cognitiv

comportamentală ajută în tratamentul anxietății.

Hs:Terapia cognitiv comportamentală influențează nivelul de anxietate./Există

diferențe în ceea ce privește nivelul de anxietate înainte și după participarea la ședințe de

terapie cognitiv comportamentală.

H0:Nu există diferențe în ceea ce privește nivelul de anxietate înainte și după

participarea la ședințe de terapie cognitiv comportamentală.

2. Modalitățile

2.1. Variabilele implicate

În acest studiu este examinat efectul terapiei cognitiv comportamentale asupra

reducerii nivelului de anxietate. Unui grup de subiecți cu tulburări de anxietate li se măsoară

nivelul de anxietate, apoi este supus la terapie cognitiv comportamentală pentru o perioadă de

trei luni. La finalul acestei perioade li se măsoară din nou nivelul de anxietate.
7

VI: A – terapia cognitiv comportamentală

a1 –înainte de terapie

a2- după terapie

VD: X – nivelul de anxietate

Design unifactorial intragrup (1 grup, 2 măsurători)

2.2. Participanți

La acest experiment vor participa 20 de subiecți de gen masculin, cu vârsta cuprinsă

între 25 și 35 de ani., care suferă de diverse tulburări de anxietate sau prezintă simptome de

anxietate.

2.3. Instrumente de măsură

Se vor utiliza scale pentru determinarea nivelului de anxietate înainte de experiment și

la finalul experimentului, iar pe parcursul experimentului se vor nota eventualele îmbunătățiri

în fișele de observație ale fiecărui subiect.

2.4. Procedura

Celor 20 de subiecți participanți în cadrul experimentului li se va măsura cu exactitate

nivelu de anxietate înainte de începerea terapiei, cu ajutorul unor scale de măsură special

concepute. După măsurare, nivelul de anxietate se va nota, iar apoi subiecții vor începe

ședințele individuale săptămânale de terapie cognitiv comportamentală, pentru o perioadă de

3 luni. La finalul celor 3 luni, nivelul de anxietate este măsurat din nou cu ajutorul unor scale

de măsură, observându-se dacă s-a reușit diminuarea acestuia Fiecare subiect va avea pe

parcursul experimentului fișe de observație, unde terapeutul va nota diverse lucruri

considerate importante.

2.5. Rezultate (previzionate)

În urma acestui experiment, nivelul de anxietate s-a redus în cazul fiecărui subiect,

subiecții cu un nivel mic de anxietate reușind să scape de toate simptomele asociate acestei
8

tublurări. De asemenea, odată ce nivelul de anxietate s-a redus, calitatea vieții fiecărui subiect

s-a îmbunătățit. Persoanele care au prezentat un nivel de anxietate peste mediu, nu au reușit să

scape în totalitate de toate simptomele, deoarece perioada de timp dedicată ședințelor de

terapie a fost destul de scurtă, pentru o recuperare mai eficientă în cazuri de genul acesta,

fiind nevoie ca ședințele să se întindă pe o perioadă mai lungă de timp.

2.6. Discuții

Observând rezultatele experimentului, putem să ne gândim serios la a face mai multe

cercetări în acest domeniu și a încerca să informăm cât mai multe persoane cu privire la

rezultatele obținute, deoarece această metodă este mult mai sigură, privind sănătatea, decât

tratamentul medicamentos.

Un alt plus este constituit de faptul că după terapie, persoanele vor rămâne cu toate

lucrurile și aptitudinile învățate în cadrul ședințelor, aptitudini pe care le pot folosi în viitor,

dacă va fi cazul, sau în alte arii ale vieții lor. De asemenea, ei capătă o mai bună înțelegere

asupra unei viziuni mai sănătoase legate de viață și au o gândire mai sănătoasă în majoritatea

cazurilor. Toate aceste plusuri nu vor putea fi oferite niciodată de tratamentul medicamentos.

2.7. Concluzii

În concluzie, se demonstrează faptul că terapia cognitiv comportamentală reprezintă o

alternativă viabilă în detrimentul tratamentului medicamentos, fiind de asemenea o modalitate

mult mai sănătoasă pe termen lung pentru fiecare persoană care suferă de această tulburare

sau prezintă simptome ale ei.

Ca o concluzie personală, consider că această cercetare este foarte utilă. De asemenea,

consider că, cel puțin la noi în țară, ar trebui să se pună mai serios accentul pe genul acesta de

terapii, deoarece, din ceea ce am văzut la unele persoane apropiate, sau în general, se tinde
9

acordarea tratamentelor medicamentoase pentru orice chestii, cât de mărunte ar fi. Eu însă

sunt de părere că mulți dintre noi am avea tăria de caracter necesară să ne luptăm și să

învingem multe simptome dacă am știi să ne folosim în mod corect capacitatea cognitivă și a

reuși să facem gândurile pe care le avem să lucreze pentru noi, nu în defavoarea noastră.

Singurele limite pe care le-aș vedea în cadrul cercetărilor de acest fel ar fi reticiența

oamenilor la ideile prezentate, deoarece multe persoane încă păstrează convingeri demodate

de genul „dacă mergi la psiholog ești nebun”. Eu cred că, în timp, aceste reticențe vor

dispărea, deoarece văd o deschidere tot mai mare spre acest domeniu și asta nu poate decât să

mă bucure.

2.8. Direcții viitoare

Ca niște direcții viitoare, consider că ar trebui să se studieze efectele benefice ale

terapiilor în general, nu doar a celei cognitiv comportamentală. Odată cu înțelegerea

beneficiilor pe care oamenii le-ar putea avea în urma acestor terapii, cel mai probabil interesul

pentru ele ar crește în timp și tot mai multe persoane ar apela la servicii de genul acesta.
10

Bibliografie

American Psychiatric Association. (2013). Anxiety Disorders. In Diagnostic and statistical

manual of mental disorders (5th ed.).

https://doi.org/10.1176/appi.books.9780890425596.dsm05

Arch, J. J., & Craske, M. G. (2009). First-line treatment: A critical appraisal of cognitive

behavioral therapy developments and alternatives. Psychiatric Clinics, 32(3), 525-547.

DOI:https://doi.org/10.1016/j.psc.2009.05.001

Barlow, D. H. (2004). Anxiety and Its Disorders: Second Edition The Nature and Treatment

of Anxiety and Panic. New York: The Guilford Press

Baxter, A. J., Vos, T., Scott, K. M., Ferrari, A. J., & Whiteford, H. A. (2014). The global

burden of anxiety disorders in 2010. Psychological medicine, 44(11), 2363

doi:10.1017/S0033291713003243

Craske, M. G., Rauch, S. L., Ursano, R., Prenoveau, J., Pine, D. S., & Zinbarg, R. E. (2011).

What Is an Anxiety Disorder? FOCUS, 9(3), 369–388.

https://doi.org/10.1176/foc.9.3.foc369

Echipa editoriala Secom.ro. (2020). Anxietatea: Cauze si factori de risc pentru anxietate,

terapii antianxioase, tipuri de anxietate, from Secom.ro website

Kaczkurkin, A. N., & Foa, E. B. (2015). Cognitive-behavioral therapy for anxiety disorders:

an update on the empirical evidence. Dialogues in clinical neuroscience, 17(3), 337.

doi: 10.31887/DCNS.2015.17.3/akaczkurkin

Kessler RC, Aguilar-Gaxiola S, Alonso J, Chatterji S, Lee S, Ormel J, Ustün TB, Wang PS

(2009). The global burden of mental disorders: an update from the WHO World

Mental Health (WMH) surveys. Epidemiologia a Psichiatria Sociale 18, 23–33.