FUNDATIA ,,ROMNIA DE MINE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

LUCRARE DE DIPLOMA
Coordonator: conf. univ. dr. PACURAR DOINA

Absolventa: DIMITRESCU (SPIRIDON) ELENA-OLGA

- 1999-

FUNDATIA ,,ROMNIA DE MINE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE-PSIHOLOGIE

LUCRARE DE DIPLOMA
Coordonator: conf. univ. dr. PACURAR DOINA

Absolventa: SPIRIDON ELENA OLGA

-1999STABILITATE SI FRAGILIZARE, IN CONDITII DE SCHIMBARE
SOCIALA, A RELATIEI PERSONALITATE - COMPORTAMENT
LA VARSTA ADULTA

Capitolul I Introducere
I.1 Vrsta adulta, problema de investigatie psihosociologica
I.2 Motivatia alegerii temei
Capitolul II Analiza conceptelor fundamentale cu care se opereaza in lucrare:
II.1 Personalitate
II.2 Comportament
II.3 Relatia personalitate- comportament
II.4 Stabilitate si fragilizare
II.5 Schimbare sociala
II.6 Vrsta adulta
II.6.1. Adultul din punct de vedere fizic
II.6.2 Adultul din punct de vedere psihic
II.6.3 Adultul din punct de vedere social
II.6.4 Invatarea la adult
Capitolul III Stabilitate si fragilizare la vrsta adulta
Capitolul IV Relatia personalitate -comportament la vrsta adulta
Capitolul V Investigatii concrete:
V.1 Ipoteza cercetarii
V.2 Scop, obiective
V.3 Metode folosite in investigatie
V.4 Prezentarea rezultatelor si interpretarea acestora
V.5 Concluzii
Capitolul VI Consideratii finale
Anexe
Bibliografie

STABILITATE SI FRAGILIZARE, IN CONDITII DE SCHIMBARE

SOCIALA, A RELATIEI PERSONALITATE-COMPORTAMENT LA
VARSTA ADULTA
CAPITOLUL I
INTRODUCERE

I.1 Vrsta adulta - problema de investigatie psihosociologica

Desi par neseismice, vrstele adulte au tot att de multe probleme psihosociale de studiat la fel ca si toate celelalte perioade din evolutia umana: copilaria,
adolesccenta, tineretea si vrstele de regresie.
A fi adult nu inseamna doar o maturitate deplina fizica, psihica si socialculturala ci, pe lnga aceasta si un proces de dezvoltare, dar mai presupune si
inceputul unui usor declin mai ales in laturi fizice, dar si psihice si sociale;
inseamna crize traite in mod subiectiv de fiecare adult in parte, indiferent de clasa
sociala careia ii apartine sau de perioada istorica traversata.
Jung este de parere ca ,,intre 35-40 ani se pregateste o modificare de mare
insemnatate a sufletului omenesc.[17]
Prin suflet eu inteleg ceea ce nu poate fi masurat si cuantificat in psihicul
uman; acolo nu au ce cauta instrumente si aparate, teste sau masuratori; totusi
acolo este izvorul acelor trasaturi observabile, acelor trasaturi care ne definesc ca
individualitati distincte, ca personalitati umane. Si atunci, cercetatorul care vrea sa
arunce o privire in acest suflet al adultului, trebuie sa foloseasca intelegerea si
empatia pentru a ajunge la pragul, dincolo de care, sunt parametri statistic
masurabili.
Exista anumite stereotipii sociale privind adultul, anumite prejudecati: el este
considerat omul care nu mai trebuie sa astepte nimic de la viata din moment ce si-a
definitivat un statut si rol social, profesional, marital. In virtutea acestei
prejudecati, (internalizata din vrstele precedente), in constiinta omului ajuns la
maturitate, apare o contradictie intre ceea ce-si imagina ca va simti la vrsta adulta
si ceea ce simte el in prezent. Si atunci incepe sa se subaprecieze, incercnd sa
reduca din tensiunile provocate de contradictia interna.
Multe studii au aratat ca oamenii mai in varsta par sa aiba mai putina
incredere in ei insisi decat la o varsta anterioara.Aceasta nu este numai rezultatul
declinului unei anumite capacitati, ci si al acceptarii de catre ei a cliseului
degradarii.
In sprijinul celor spuse aduc afirmatiile lui Ruck ce considera ca oamenii
mai in vrsta subapreciaza capacitatea lor de munca, ceea ce ar putea sa aiba o
influenta asupra performantei lor efective.[8]
,,Sentimentul subiectiv al imbatranirii, al scaderii capacitatii de performanta
depinde in mod esential si de relatiile sociale, de problema modului in care
societatea se preocupa de justa incadrare a oamenilor mai in vrsta si le transmite
sarcini care sa corespunda capacitatii lor de munca.
Rezultatele lui Karsten(1960) cu privire la trairea subiectiva a vrstei adulte
par sa confirme ipoteza ca ,,se produce o relatie intre imaginea despre sine a
fiecaruia si atitudinea mediului privind integrarea individului. Welford ajunge la
aceeasi concluzie.[26]
,,Cu ct mai mult se apropie omul de mijlocul vietii si cu ct mai bine reuseste
sa-si consolideze atitudinea personala si situatia sociala, cu att mai mult i se pare
ca a descoperit calea cea buna in viata, precum si adevaratele idealuri si principii
de comportament.De aceea isi inchipuie ca acestea sunt etern valabile si isi face o

virtute din a le ramne mereu fidel[17].- Dupa parerea lui Jung, anterior citat,
,,atingerea telurilor sociale se face in detrimentul implinirii personalitatii.
Exista foarte multe femei la care constiinta si responsabilitatea sociala se
trezesc cu adevarat abia dupa 40 ani. Din cercetari a rezultat ca aceste prefaceri
sunt insotite foarte frecvent de catastrofe matrimoniale de tot felul, atunci cnd
barbatul isi descopera simtamintele delicate, iar femeia, intelectul.
,,E greu sa-ti dai seama ce teluri ar trebui sa aiba a doua jumatate a vietii,
altele dect cele din prima: extinderea vietii, utilitatea, eficienta, reusita in viata
sociala, netezirea cailor urmasilor catre casatorii convenabile si situatii bune;
destule rosturi in viata![17]
Multi nu mai sunt in stare sa vada in imbatrnire decat o imputinare a vietii si
nu simt decat ca idealurile de odinioara au palit si s-au uzat.,,Dar foarte putini
oameni sunt artisti ai vietii, si arta de a trai este cea mai nobila si cea mai rara
dintre arte.[1]
Sub unghi biologic, declinul incepe dupa 40-50 de ani. Din punct de vedere
psihologic si social, maturitatea poate continua insa pana la 70 de ani.
Copilaria sta mai mult sub imperiul determinarii cauzale, cu caracter
precumpanitor biologic. In schimb, adolescenta si maturitatea stau sub semnul
determinarii prospective, cu caracter predominant psiho-social si mai ales cultural.
Variatii asemanatoare gasim si sub unghiul ierarhiei social-economice. Omul
simplu, cu pozitie economica si social-culturala modesta, ramne intreaga viata sub
povara nevoilor, care sunt mai mult cauze dect scopuri. Omul inteligent, cu
pozitie economica si social culturala ridicata, traieste in primul rnd cu perspectiva
planurilor de viitor in fata. Determinarea evolutiva este in raport cu trecutul, ce se
prelungeste in prezent, si cu perspectiva planurilor de viitor.
I.2 Motivatia alegerii temei
Cu exceptia romanelor si pieselor de teatru, maturitatea este privita ,,ca un
ses nesfrsit ori pustiu[18]
Dar Robert J. Havighurst spune:,,maturitatea nu este o plutire lina pe o mare
linistita, fara aventuri ori accidente. Oamenii nu se lanseaza in maturitate datorita
impulsului primit in copilarie si tinerete si nu navigheaza pur si simplu de-a lungul
coastei, catre batrnete.Exista tot att de multe probleme noi de rezolvat si situatii
noi de stapnit in timpul anilor maturitatii, pe cte exista in timpul perioadelor
anterioare de viata. Maturitatea are punctele sale de tranzitie si crizele sale.Este o
perioada de evolutie, aproape la fel de completa in sens; cum sunt perioadele de
evolutie din copilarie si adolescenta.
De remarcat sunt si cuvintele lui Newman:,, citeste-l pe Homer sau Horatiu
cu orice pret, umple-ti mintea, ochii si urechile cu imagini, cuvinte si muzica; nu te
astepta insa ca inainte de vrsta de 40 ani sa intelegi despre ce vorbesc ei in
realitate[40]
Vrstele adulte sunt mai putin studiate; daca la inceput se considera
psihologia ca fiind o stiinta a adultului, pe parcurs, studiile s-au axat mai mult pe
perioadele copilariei, adolescentei, tineretei chiar, iar in ultimele decenii si pe
vrstele de regresie. Dar o analiza mai atenta a perioadei din viata omului cuprinsa
intre 35-55 ani, releva ca aceasta nu este o perioada de ,,stagnare, in care nu se
mai intmpla relativ nimic deosebit in viata omului.

Omul este alcatuit din ceva constant,(structura biologica) ceea ce-i da dreptul
la denumirea de om; dar comportamentul sau, in orientarile sale cele mai
elementare, se schimba in fiecare zi, iar natura umana si personalitatea umana pot
fi profund remodelate.
. Revolutia din 1989 a dus la o schimbare sociala profunda si rapida careia a
trebuit sa-i faca fata personalitatea adultului; explozia de informatie din ultimii ani ,
duce la acumularea de ct mai multa informatie, care inseamna invatare si
transformare in comportament, atitudini, deprinderi, modificari de roluri, imaginea
de sine.
Chiar daca o parte din personalitatea umana reprezinta produsul societatii si
culturii in care omul se naste si traieste, chiar daca ea reflecta in structura sa
sistemul relatiilor sociale, contradictiile societatii sale, omul nu suporta pasiv
influentele exterioare, ci, dimpotriva, se manifesta activ, modificnd modul sau de
viata in raport cu trebuintele si aspiratiile sale, prin aceasta modificandu-se pe sine.
Exista 2 limite principale pentru cresterea si dezvoltarea umana:
1)- limita reala, practica, a aptitudinii maxime a cuiva (capacitatea potentiala)
2)- limita psihologica, nu mai putin reala, in care fiecare om se autosituiaza.[36]
Kidd spune ca:,, barierele care ne ingradesc si ne fixeaza cel mai bine, lanturile
care ne leaga cel mai strns, sunt acelea pe care ni le faurim noi insine [18]
Cnd facem afirmatia ca linia vietii unui om ramne neschimbata, lucrul
acesta trebuie sa para de neinteles pentru multi, pentru ca, in definitiv fiecare
traieste in viata sa o multitudine de experiente, care determina modificari ale
comportamentului sau. Un fapt de viata nu are doar o singura semnificatie. E greu
de gasit 2 oameni care, din una si aceeasi experienta de viata, sa traga aceeasi
concluzie practica. Nu orice patanie ne face intelepti, dar linia dupa care ne
orientam ramane neschimbata.
Pe lnga o motivatie generala, in alegerea acestei teme de studiu exista si
una personala: eu insami am vrsta despre care vorbesc in lucrare.
M-au inpresionat in mod deosebit cuvintele lui Spinoza cu care isi incepe G Allport
celebra ,,Structura si dezvoltarea personalitatii: ,, m-am straduit nencetat sa nu
ridiculizez, sa nu deplng si nici sa dispretuiesc actiunile umane, ci sa le inteleg.
Alegndu-mi tema mai sus amintita, aceasta am incercat sa fac: sa inteleg mai bine
vrsta adulta. Chiar daca lucrarea nu are o deosebita valoare stiintifica, ea poate fi
un punct de plecare pentru alte cercetari mai valoroase.
Ea poate sa faca pe specialisti in domeniu sa priveasca cu mai multa atentie in
cercetarile lor vrsta adulta, deoarece asa cum voi arata in lucrare, adultul este intradevar matur fizic, psihic si social, dar, crizele prin care trece, desi le exteriorizeza
mai putin dect copilul sau adolescentul, nu inseamna ca sunt traite cu mai putin
dramatism dect acestia.
Si atunci, daca adultilor le sunt de folos studiile despre copii si adolescenti
pentru a sti cum sa-i educe, formeze sau sa-i inteleaga, si acestora din urma le-ar
folosi studii mai ample despre adultii ce ei insisi vor deveni mine.
CAPITOLUL II

ANALIZA CONCEPTELOR FUNDAMENTALE CU CARE SE

OPEREAZA IN LUCRARE
II.1 Personalitatea
Pe Allport l-a impresionat definitia data de catre Boethius in secolul al VIlea, termenului ,,persona, de la care deriva cuvntul ,,personalitate: ,,Persona est
substantia individua rationalis naturae- persoana este o substanta individuala de
natura rationala.[3]
Initial, termenul de ,,persona s-a referit la masca de teatru din perioadele
antice (cuvntul este de origine etrusca).
Mai trziu, acest cuvnt a dobndit intelesuri multiple, functionnd in mai
toate limbile moderne cu inteles polisemantic:
- aspectul exterior al omului, amintind de intelesul originar (masca);
- rolul jucat de un actor, adica functia sociala indeplinita de un om;
- actorul insusi care joaca un rol, ca si omul care indeplineste o
functie sociala;
- ceea ce confera valoare omului, calitatile lui ( Jean Stoetzel, La
psychologie sociale, Flammarion, Paris, 1963, p. 140)
Cele patru sensuri ale termenului de personalitate , cronologic delimitate de
psihosociologul mai sus amintit, conduc la concluzia ca personalitatea poate fi
definita att din ,,exterior, ca efect produs de un individ asupra celorlalti, ct si
din ,,interior, ca structura intima a elementelor biologice inascute (instincte,
trebuinte, tip de ANS etc), psihologice ( limbaj, gandire, imaginatie etc) si
sociomorale, achizitionate in procesul socializarii ( norme comportamentale, valori
sociale, convingeri, idealuri etc).
In Dictionarul de psihologie de U. Schiopu termenul de personalitate este
explicat prin: ,,disponibilitatile generale si caracteristice pe care le exprima o
persoana (fata de altele) si care contureaza identitatea ei specifica[37].
Nu exista om fara pesonalitate, iar cei cu ,, multa personalitate au doar
trasaturi ale acesteia considerate optime intr-o societate data, atragnd prin
prezenta si actiunea lor, atentia publicului.
Ca realitate, personalitatea este totalitatea psihologica ce caracterizeaza si
individiualizeaza un om particular. Ea este omul viu, concret, empiric, pasional,
rational, deci omul asa cum este el resimtit in afara noastra sau in propria noastra
fiinta; asadar, nu omul abstract, nu omul aflat in inchipuirea noastra, ci omul de
alaturi de noi, pe care il intlnim pe strada, acasa, la birou, in metrou, la un
spectacol sau la un miting. Nu omul interpretat ca ,,fiinta generica ci omul asa
cum exista si cum se manifesta in viata curenta, cotidiana.
Distincta prin trasaturile stabile ale conduitei si prin caracterul unic al
existentei sale traite, personalitatea reuneste intr-un ansamblu unitar o serie de
dispozitii interne, caractere mostenite si dobndite, structurate intr-un mod original
in interiorul unui nucleu care se elaboreaza si se transforma sub influenta mediului
social si cultural de viata. Nucleul personalitatii este Eu-l.
,,Eu-l este constiinta de sine, nucleul sistemului personalitatii, care cuprinde
cunostintele si imaginea de sine, atitudinile constiente sau inconstiente fata de
valori. Eu-l este un construct sintetic si personal, care izvoraste din simtire, urca la

reflexie si se exprima in conduita, fiind sustinut permanent afectiv- motivational.

Prin intermediul acestui construct, individul se conceptualizeaza pe sine insusi, se
evaluiaza si isi anticipa comportamentul[44].
Ruperea acestei unitati structurale intre elementul biologic, psihic, social si
cultural echivaleaza cu o stare de dezorganizare resimtita att la nivelul individului
ct si al societatii; la nivelul individului, dezorganizarea psihismului si alterarea
relatiilor sale adecvate cu mediul genereaza incapacitate functionala (boala),
pierderea constiintei de sine, iar la nivelul societatii se pierde predictibilitatea
comportamentului scontat, iar logica relatiilor sociale apare alterata de reactii
imprevizibile care incalca norma de conduita si afecteaza rationalitatea relatiilor cu
ceilalti.[32]
Privita din acest punct de vedere personalitatea este si ramne ,,sinteza
originala si individuala a trasaturilor si insusirilor bio-psiho-sociale ale fiecaruia,
acea organizare dinamica a caracteristicilor esentiale, cele mai stabile din fiinta
umana, un ansamblu structural de insusiri care determina adaptarea specifica a
individului la mediu.
Ea cuprinde si elemente cu diferite grade de generalitate si stabilitate,
trasaturi care se schimba si se modifica in ritmuri diferite, sub actiunea continua a
factorilor mediului social:
a) elementele structurale hotarte de factorii natural-biologici, de specie,
comune tuturor oamenilor, ca: anatomia si morfologia organismului, structura
aparatelor senzoriale (de tip uman) datorita carora oamenii aud, vad, pipaie etc, la
fel. Aceste insusiri naturale sunt cele mai generale; ele se incadreaza in evolutia
generala a speciei si se transforma cel mai lent, imperceptibil in conditiile evolutiei
la care se gaseste azi specia umana.
b) achizitiile social determinate, comune de asemenea, tuturor oamenilor si
care se modifica lent in decursul istoriei omenirii: auzul fonematic, vorbirea
articulata, auzul muzical, vederea cromatica, sensibilitatea cutanata etc. Ele se
grefeaza pe conditiile naturale ale speciei. O parte din aceste achizitii, special
determinate (auz, vorbire, tacto-lexie) difera nu numai de la o colectivitate la alta;
ele se modifica vizibil chiar in evolutia aceluiasi popor.
c) trasaturi cu ritm de dezvoltare mai accentuat, acele modificari si
schimbari care apar in profilul psihic al oamenilor si se produc odata cu
transformarea ornduirilor sociale: ex. transformarea continutului concret al
motivatiei in actiunile oamenilor, schimbarea raportului dintre motivele personale
si sociale, transformarea orientarii, a continutului constiintei oamenilor. Asemenea
schimbari, considerate tipice pentru oamenii ornduirii date, incluznd si factura
nationala a persoanei, formeaza latura psihologica a personalitatii.
d) insusirile individuale, nuantele specifice fiecarei personalitati, luata chiar
in cadrul aceleiasi etape istorice si ornduiri; este vorba de trasaturile individuale,
date de particularitatile de impresionabilitate, de receptivitate, de atitudinile
caracteriale stabile, intr-un cuvant particularitatile psihoindividuale ale omului.
Nici marii psihologi nu au reusit, respectnd toate rigorile stiintei, sa aduca o
definitie pentru personalitate.G. Allport impreuna cu H.Odbert au colectat
aproximativ 50 definitii ale acesteia.
Potrivit temei in discutie voi selecta cteva dintre acestea:

G.W.Allport -personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a

acelor sisteme psihofizice care determina gndirea, si comportamentul sau
specific.[3]
R.B.Cattel - personalitatea este un sistem al deprinderilor proprii subiectului
care permite o previziune asupra comportamentului acestuia.[32]
Conform definitiei din Dictionarului Larousse (1994) personalitatea este
ansamblul de comportamente, motivatii, atitudini, etc., a caror unitate si
permanenta constituie individualitatea, unicitatea fiecaruia.
J.Stoetzel ( Paris 1938)- personalitatea poate fi definita :
-,,din exterior ca efect produs de un individ asupra celorlalti
(ansamblul trasaturilor si conduitelor umane care provoaca raspunsuri
psihocomportamentale din partea altora )
-,,din interior ca structura intima a elementelor biologice inascute
(instincte, trebuinte, tip de ANS ) , psihologice ( limbaj, gndire, imaginatie etc.)
si socio-morale, achizitionate in procesul socializarii ( norme comportamentale,
valori sociale, convingeri, idealuri, etc. )[6]
G.H. Mead si T. PARSONS - personalitatea este un set de valori si roluri
interiorizate.[6]
P. Popescu-Neveanu -personalitatea este un macrosistem al invariantilor
informationali si operationali, ce se exprima constant in conduita si sunt definitorii
sau caracteristici pentru subiect.[39]
C.Rogers -sistemul de personalitate se inchide in sine, organizandu-se si se
deschide spre lume, obiectivandu-si dimensiunile spre valori.[6]
A. Kardiner si R. Linton definesc personalitatea de baza, ca un nucleu de
atitudini si sentimente comune tuturor membrilor unei societati.[6]
Aceptiunile conceptului de personalitate
Acceptiunea antropologica
In viziunea antropologiei filosofice, personalitatea umana se formeaza in
decursul vietii numai ca urmare a actiunii si convietuirii intr-un mediu social, in
sistemul relatiilor sociale. Deci, esenta personalitatii o reprezinta ,,ansamblul
relatiilor sociale, pe care individul, le traverseaza de-a lungul vietii sale, le
selecteaza si le internalizeaza.
In aceste conditii, calitatea personalitatii depinde de calitatea mediului
social, a relatiilor sociale in care ea se formeaza, imperfectiunile si slabiciunile
mediului social repercutndu-se asupra ei si ducnd la fenomene de instrainare sau
de destructurare. ,,Suntem ceea ce facem si facem ceea ce mediul ne cere sa
facem, decreta G.B. Watson [45]
Si in psihologia contemporana, ,,interactiunea si ,,relatia sunt luate drept
coordonate dinamice formative ale personalitatii:
-Mihai Golu-,, se poate afirma fara teama de a savrsi o eroare
metodologica grava, ca personalitatea exista , se formeaza si se manifesta in si prin
relationare[45]
-Adrian Neculau-,, personalitatea este o constructie sociala... omul se
defineste pe sine ca personalitate in relatiile cu ceilalti semeni, cu societatea in
ansamblul ei. Insasi ratiunea de a fi a structurii personalitatii consta in integrarea
omului in contextul situatiilor sociale.[45]

Acceptiunea antropologica a personalitatii are meritul de a amplasa si integra

omul in sfera vietii sociale.
Acceptiunea psihologica
Potrivit acestei acceptiuni personalitatea este un ansamblu de conditii interne.
Natura acestor conditii interne este psihologica, subiectiva. Ele se refera la aspecte
intelective, afective, motivationale, energizoare, aptitudinale si atitudinale.
Conditiile interne care definesc personalitatea au o serie de note specifice:
-dispun de o relativa stabilitate, neputnd fi radical modificate de situatiile
tranzitorii sau accidentale
-sunt formatiuni rezultnd din condensarea diverselor functii psihice
-sunt generalizate, adica se manifesta in cele mai diverse situatii
-sunt esentiale, vizeaza aspectele cele mai importante ale manifestarii omului
privind orientarea sa, raspunsurile sale fundamentale
-dispun de o relativa plasticitate, putndu-se restructura, modifica si
perfectiona in grade diferite in functie de cerintele relationarii cu ambianta
In virtutea acestor caracteristici, insusirile psihice (conditiile interne)
programeaza comportamentul uman, dnd posibilitatea anticiparii lui.
In viziunea psihologului M. Zlate structurile componente de baza ale
personalitatii sunt: motivatia, cognitia si controlul.[45]
Motivatia da orientarea, selectivitatea si semnificatia conduitei.
Structurile cognitive sunt considerate ca instrument de realizare a
personalitatii; ele plaseaza subiectul, in scara obiectiva a competentelor si
valorilor. Asociate cu structurile motivationale si afective, ele alcatuiesc
constructiile complexe ale aptitudinilor sau capacitatilor.
Mecanismele de comanda si control asupra motivelor, scopurilor si
mijloacelor comportamentului ocupa un loc important in sistemul general al
personalitatii.
Gradul de control devine un important indicator in caracterizarea structurii
personalitatii.Din acest punct de vedere oamenii pot fi impartiti in trei grupe:
1)- normal controlati -se caracterizeaza printr-un relativ echilibru intre
tendinta reflexiva, analitica, critica si tendinta spre actiune, imbinnd intr-o formula
optima principiul libertatii cu principiul necesitatii, imperativul subiectiv cu cel
obiectiv.
2)- subcontrolati- se caracterizeaza prin supraestimarea impulsului spre
actiune si subestimarea conditiilor obiective ale realizabilitatii lui; ca urmare, ei se
comporta impulsiv, dupa glasul primei dorinte sau la incitatia primei impresii.
Pentru ei este mai important sa actioneze decat sa gndesca asupra modului si
oportunitatii actiunii. De aceea lucrurile le apar intotdeauna mai simple decat sunt
in realitate si nu inteleg de ce altii pun atta pret pe implicatii si ,,conventii.
3)- supracontrolati (cenzurati) - personalitatea acestor oameni se
caracterizeaza printr-un comportament de tip eminamente ,,reflexiv, bazat pe
considerarea ,,tuturor conditiilor pro si contra, pe anticiparea nu numai a
rezultatului imediat, ci si a consecintelor derivate ale lui. De aici pot genera o serie
de trasaturi specifice ca: prudenta, conservatorism, traditionalism, conformism,
pedanteria, scrupulozitatea, rezervarea, timiditatea etc.[32]
Structurile de control se elaboreaza in timpul evolutiei individuale, ca rezultat
al raporturilor dinamice dintre succes si insucces, dintre recompense si sanctiuni,

dintre aprobari si dezaprobari; lor li se integreaza si li se subordoneaza din punct

de vedere dinamic, trasaturile temperamentale.
Alti psihologi, printre care si Al. Rosca, considera ca principalele componente
psihologice ale personalitatii sunt: temperamentul, caracterul si aptitudinile. [35]
Temperamentul reprezinta latura dinamico-energetica a personalitatii; el
exprima constitutia functionala a sistemului nervos si hormonal.
Caracterul reprezinta un ansamblu de atitudini ale omului fata de sine, fata de
alti oameni si fata de societate. Prin caracter se exprima orientarea psiho-morala a
personalitatii fata de diversele aspecte ale vietii sociale.
Aptitudinile reprezinta mijloacele de actiune ale personalitatii, ele constituind
latura efectorie a acesteia, indicnd nivelul de performanta si posibilitatile
creatoare ale subiectului.
Aceptiunea axiologica
Prin asimilarea criteriilor si procedeelor de apreciere-valorizare-alegere si
prin fixarea lor ca mecanisme fundamentale de reglare a conduitei umane,
personalitatea umana, capata o importanta dimensiune axiologica. Dar valoarea
personalitatii provine mai ales din organizarea si ierarhizarea propriilor sale
structuri psihologice, fapt care o individualizeaza pregnant si o deosebeste de cea a
semenilor.
Acceptiunea axiologica a personalitatii are in vedere omul valorizat
(intelectual, moral, social), deci omul ca valoare.
Personalitatea ca sistem
Definind personalitatea ca sistem, aceasta inseamna ca ea se compune dintrun numar de elemente, intr-o ordine nentmplatoare si aflate intr-o anumita
interactiune. Acest sistem se caracterizeaza prin:
-caracterul semideschis (care exprima functia comunicatiei sistemului
personalitatii cu mediul ambiant)
-caracterul multidimensional, hipercomplex ( prin care relevam gradul inalt
de saturatie al sistemului personalitatii in legaturi externe cu mediul si in legaturi
interne intre elementele componente)
-caracterul probabilist al combinatiilor posibile dintre marimile de intrare si
cele de iesire, din care deriva ,,ineditul, ,,originalitatea individuala a ,,adaptarii
la situatii, imprevizibilitatea relativa a reactiilor de raspuns
-caracterul orientat, antientropic, care desemneaza functia instrumentala
reala a sistemului personalitatii in ansamblu si a diferitelor sale subsisteme;
delimitarea si corelarea dinamica, in procesul activitatii si comportamentului, a
modelului lumii externe (obiectiv-informational) cu modelul propriu (subiectivinformational), care confera finalitatii sistemului personalitatii dimensiunea
anticipatiei si auto-proiectiei
-caracterul designativ si valorizator al traiectoriilor fazice ale sistemului
personalitatii si al comportamentului pe care-l realizeaza el.
-specificitatea selectiva a comunicatiei cu mediul ambiant si filtrajul
stimulatiilor si raspunsurilor prin intermediul scalelor de criterii si etaloane valorice
elaborate social-istoric si interiorizate in plan individual-subiectiv.
Din punct de vedere al teoriei sistemelor, personalitatea reprezinta un termen
in acelasi timp sintetizator si diferentiator, global si specific. Ea exprima modul

integrativ superior de organizare si functionare psihocomportamentala a

individului uman.
Construirea sistemului personalitatii se realizeaza prin trecerea stadiala de la
un tip de echilibru la altul, de la un algoritm preponderent adaptativ (biologic) la
un algoritm preponderent actional, transformator (de provenienta sociala).
Sensul evolutiei sistemului personalitatii rezida in transformarea
comportamentului de tip reactiv, bazat pe conditionare si semnalizare directa,
situationala, in comportament de tip activ, anticipat, selectiv, orientat, bazat pe
semnificatii si criterii valorice generalizate. Cum acest salt se realizeaza att pe
plan istoric, ct si in plan individual, reiese ca el se savrseste permanent, dar nu se
desavrseste si nu se opreste niciodata. [13]
Personalitatea este prin excelenta un sistem valoric, a carui structurare este
mediata de semnificatii si sensuri; deci, componentele particulare de ordin fizic,
psihic si psihosocial devin bunuri valorice, capata un sens pentru perfectionarea
generala a omului.
Ca subiectivitate procesuala, personalitatea se manifesta si se realizeaza in
forma activitatii, asociata intotdeauna cu semnificatia si valoarea.A modela din
punct de vedere psihologic personalitatea, inseamna, a modela activitati
semnificative, tipuri mari de comportamente, in care subiectivitatea umana se
exprima si se manifesta in ceea ce are ea mai esential.
Concluzii asupra personalitatii
In personalitatea totala a omului exista:
1.- personalitatea reala (asa cum este omul in realitate) -reprezentata de ansamblul
atributelor sale psihice existente obiectiv; este personalitatea sa netrucata,
nemascata, cea care il caracterizeaza si il reprezinta cel mai profund, autentic,
chiar daca el si-o recunoaste, accepta, exteriorizeaza sau nu.
2.-personalitatea autoevaluata (imaginea pe care individul o are despre sine)-adica
totalitatea reprezentarilor, ideilor, credintelor individului despre propria sa
personalitate, incluse de regula in ceea ce se numeste imaginea de sine; pe scurt,
cum se percepe individul, ce crede el despre sine, ce loc isi atribuie in raport cu
ceilalti.
3.-personalitatea ideala -personalitatea imaginata, cea dorita, cea pe care individul
aspira sa si-o formeze
4.-personalitatea perceputa -(imaginea individului despre altii) -este alcatuita din
ansamblul reprezentarilor, ideilor, aprecierilor, cu privire la altii.Imaginea pe care
individul si-o formeaza despre altii, il ghideaza in comportamentele sale fata de
acestia. In aprecierea celorlalti, sunt importante o serie de clisee sau stereotipii
perceptive, ,,ce deformeaza judecata personala, impunndu-se ca un adevar
obiectiv.
5.-personalitatea proiectata -(ce crede individul ca gndesc altii despre el) -se
compune din ansamblul gndurilor, sentimentelor, aprecierilor, pe care crede un
individ ca le au ceilalti asupra sa. Valeriu Ceausu, denumeste aceasta
prin ,,imaginea de sine atribuita lumii, adica: ce cred eu ca gndesc altii despre
mine. Acest lucru il conduce pe individ la elaborarea si punerea in functiune a unor
conduite de expectativa, el asteptandu-se ca ceilalti sa se comporte fata de el,
corespunzator imaginii pe care el crede ca o au despre el.

6.-personaliatea manifestata- (cea exteriorizata, obiectivata in comportament)- este

alcatuita din ansamblul trasaturilor si insusirilor ce-si gasesc expresia in
modalitatile particulare, proprii, specifice de exteriorizare si obiectivare
comportamentala. Manifestarea personalitatii este dictata atat de interioritatea
psihica a individului, cat si de particularitatile si ,,cerintele situationale in care
aceasta actioneaza. Personalitatea manifestata este punct de intersectie intre
individual si social, intre interioritatea psihica a individului si normativitatea
societatii.[32]
Comportamentul manifestat, este in functie de unul sau altul dintre
aceste ,,personalitati, sau de modul particular de integrare si functionare a
acestora.

II.2 Comportament
In sens psihologic, conceptul de comportament uman cuprinde att
manifestarile exterioare (actele motorii, conduite volitiv-efectorii, atitudinile
exprimate, mimica si replicile verbale), ct si elaborarile interioare
( intentionalitatea actelor, deciziile mintale, limbajul intern, strategiile rationale,
anticiparea constienta si gndirea critica), precum si atitudinea de amnare sau
suspendare voita a actiunilor. Comportamentul se constituie de fiecare data bazat
pe o alegere(selectie) dintr-o multime de reactii posibile, alegere finalizata pentru
mentinerea in conditii optime a formei si functiilor fiintei respective ca TOT.[37]
Prin urmare, studiul psihologic al comportamentului evidentiaza doua aspecte
fundamentale ale acestuia:
- afectiv (emotional), cu rol de sursa energetica
-cognitiv (intelectual) cu rol mai mare sau mai mic de reglator valoric
Comportamentul este generat de natura interna (biologica si psihica) ct si
de particularitatile social-istorice si culturale ale mediului; el are in structura sa o
latura ereditara tradusa prin instincte si reflexe, si o latura dobndita prin
interactiunea individului cu mediul socio-cultural.
Omul dispune de cteva instincte fundamentale: al foamei, de conservare, de
aparare, de reproducere si de un numar de reflexe neconditionate: rotulian, pupilar,
oculo-palpebral, masticator, salivar, termic, digetiv etc.
Daca reflexele se realizeaza fara rezonanta psihica, instictele se corticalizeaza
si ca atare, ele pot fi stapnite sau amplificate, prin elaborari cerebrale. Instinctele,
sunt dublate de psihism att la declansare ct si la satisfacere sau frustrare,
constituindu-se la un moment dat in motive ale actiunii; ele sunt adesea
constientizate si sufera in manifestarea lor modelari socio-culturale.
Nici conduita instinctiva, nici reflexele neconditionate nu ramn pure, ca la
nastere; pe baza lor, se elaboreaza noile reflexe conditionate, ce reprezinta sisteme
de reactii adaptative care alcatuiesc comportamentul uman.
Nu orice reactie noua, dobndita de organism, reprezinta si o forma de
comportament . Acomodarea organismului la o anume temperatura, reactia de

aparare a pielii prin accentuarea pigmentatiei sub influenta energiei solare,

modificarea muscaturii prin introducerea unei proteze dentare etc., nu le putem
numi forme de comportament .Achizitiile comportamentale se elaboreaza printr-un
proces de invatare; ele sunt mediate de o experienta social-umana existenta in
raport cu stimulul, de modelele culturale oferite, ca si de procese de interactiune a
individului cu ceilalti. Mai precis ,,formele comportamentale sunt expresii ale unor
profunde modificari psihice: ele comporta si o motivatie corespunzatoare. Att din
punctul de vedere al individului, cat si al colectivitatii, manifestarile
comportamentale evoluate sunt, in acelasi timp, conduite rationale si eficiente,
socialmente justificate.[39]
Formele de comportament dobndite sunt mult mai flexibile; ele se muleaza
pe relatia dintre subiecte si obiecte. Depasind limitele programului ereditar,
comportamentul dobndit (deplasarea in spatiu, utilizarea obiectelor, transformarea
lucrurilor etc.) se bazeaza pe asimilarea functionala, adica psihica a lumii (Piaget).
[7]
De asemeni, comportamentul uman are o baza predictibila rationala potrivit
careia actiunile intreprinse de un individ pot fi scontate, asteptate, intelese de catre
ceilalti indivizi din societatea unde traieste.
Modificarea comportamentului nostru individual in prezenta altor persoane
este o realitate de care ne dam seama aproape la tot pasul. Fiecare individ uman
este produsul numeroaselor sale contacte sociale, al influentelor concomitente si
continui ale semenilor sai. Formele acestor influente complexe si multilaterale sunt
variate: ele incep cu determinarea in noi a unor atitudini comune colectivitatii
careia ii apartinem, cu preluarea unor trasaturi psihologice mai generale si continua
pna la modificari psihice de performanta individuala.
In frageda copilarie, se preiau de-a gata, conduite cu caracter comun, fara a se
fi probat si o experienta pesonala directa in raport cu realitatea data.
Sub influenta celorlalti se modifica nivelul aspiratiilor individului, se
reconsidera si se ajusteaza trebuintele, se definesc interesele, cu toate ca multe din
aceste motive ale personalitatii rezulta nu numai din influenta celorlalti, ci au si o
vadita determinare materiala nemijlocita. Cel mai mult se modifica, in interactiunea
cu ceilalti, atitudinile noastre.
II.3 Relatia personalitate comportament
Personalitatea ni se infatiseaza ca un sistem integral, emergent, in cadrul
caruia ,,totul se leaga cu totul, fiecare componenta dobndind sens prin legaturile
pe care le realizeaza cu celelalte si fiecare act comportamental reflectnd starea
sau dinamica indisolubila a ansamblului.
Un comportament rational, este in acelasi timp un comportament normal, care
este mobilizat in actiunile sale de valorile comune ale celorlalti, respecta regulile
sociale, participa la desfasurarea vietii comunitare, dezvolta atitudini si reactii in
consens cu modelul normativ si cultural al societatii respective.
In sistemul real al personalitatii este pregnant reprezentata dimensiunea
autoevaluarii si tendinta de autorealizare, deci tabloul comportamental trebuie sa
fie circumscris intr-o anumita constelatie de relatii, iar dinamica lui analizata in
termenii rol-status

Din punct de vedere psihologic, rolul reprezinta un ansamblu de

comportamente , de reactii ale subiectului la incitarea unei situatii sociale.
Genetic el precede statusul, care apare ca un reflex interiorizat al autoevaluarii in
raport cu altii si pe baza comportamentelor provocate din afara.
Rolul desemneaza modul specific in care personalitatea isi alege, isi
organizeaza si isi efectuiaza raspunsurile intr-un sistem de relatii dat; el reflecta in
mod viu si dinamic structurile, trasaturile(calitatile) si mecanismele de autocontrol
ale personalitatii.
Statusul reprezinta oarecum aspectul static al personalitatii-ansamblul sau
specific de asteptari in raport cu altii si de aprecieri la adresa altora.
De regula ,intre cele doua dimensiuni -rol si status- exista o corelatie pozitiva
(directa): un rol cu semnificatie sau incarcatura valorica ridicata conditioneaza
structurarea unui status de asemenea ridicat si invers.
Statusul indeplineste cu precadere o functie homeostazica, de autodelimitare,
autoconservare in planul relatiilor psihosociale; din el izvoraste o puternica baza
motivationala, concretizata in ansamblul motivelor eului si integrata in structura
nivelului de aspiratie.
Rolul indeplineste o functie instrumental-adaptativa; prin intermediul lui se
asigura, de fapt, punerea de acord sau coechilibrarea dinamica dintre asteptarile
proprii in raport cu ,,altul si asteptarile ,,altuia in raport cu ,,sine.
Optimizarea sau mentinerea statusului dat nu se poate realiza decat in masura
in care persoana reuseste sa joace un rol adecvat.Acestui obiectiv ii sunt
subordonate toate structurile psihofiziologice si psihice particulare: cognitive,
afective, motivationale. Putem astfel afirma ca rolul este si un mecanism integrativcoordonator al disponibilitatilor functionale ale personalitatii pe linia atingerii unei
duble finalitati: una individuala si alta sociala.
De aceea in structura rolului se coreleaza atat motivele si scopurile
individuale, ct si cele sociale. Cand aceasta corelare ajunge la integrare si
,,fuzionare, spunem ca rolul reflecta adevarata esenta sau adevaratul ,,mod de a
fi al subiectului; dimpotriva, cand intre motivele si scopurile individuale si cele
sociale exista o anumita discrepanta, rolul apare ca modalitate de ,,pozare, de
dedublare: individul face ceva si se comporta intr-un anume fel nu pentru ca asa il
determina motivele si scopurile sale intrinseci, ci pentru ca asa este necesar in
contextul dat de imprejurari, pentru a obtine un efect adaptativ corespunzator.
Prin urmare, nu numai rolul in sine, ci si continutul, determinatia sa psihologica
interna trebuie sa constituie criteriul de analiza si evaluare a sistemului
personalitatii in plan comportamental general.
Apartinand simultan mai multor grupuri, intrand succesiv in diverse situatii
de comunicatie, individul isi creaza un cmp dinamic de relatii, care-l comuta
permanent pe diferite tipuri de atitudini, actiuni si comportamente.
Statutul este definit ca ansamblul de comportamente la care individul se
poate astepta in mod legitim din partea celorlalti, iar rolul ca ansamblul de
comportamente la care altii se asteapta in mod legitim din partea sa. Intr-un fel se
poate afirma ca, sistemul social este o structura dinamica de statute.
Orice individ se defineste printr-o configuratie de statute particulare care coexista;
in plus, el poseda un statut de ansamblu, in cadrul ierarhiei generale a societatii si
acesta ii determina linia dominanta de conduita.

Omul ajunge la un anumit statut prin anumite determinari totale ale sale: ex.
sex, varsta, sunt statute prescrise si nu si le poate schimba, sau prin intermediul
actiunilor si comportamentelor sale avizate social (statute circumstantiale, mobile)
Statutul nu este un factor exterior personalitatii, ci o componenta intrinseca a
structurii ei, o dimensiune a constiintei de sine. El exercita asupra individului la
care se ,,ataseaza influente si functii bine definite: ii ofera un punct de articulatie
in sistemul social, un cadru de referinta, o norma care este interpretata ca legitima,
autentica si in acelasi timp ca instrument propriu.
Statutul poseda un continut care nu este mai putin important pentru dinamica
personalitatii. El determina cu precizie comportamentul individului in viata sociala
si comportamentul altora in raport cu sine; statutul exprima pregnant si individual
drepturile si datoriile, indica individului dimensiunea sa sociala, ii confera
sentimentul securitatii personale, bazat pe caracterul stabil si previzibil al
experientelor pe care el le efectuiaza in lume.
FEREASTRA JOHARI[23]
Cunoscut
Necunoscut
eului
eului
+
Cunoscut
celorlalti
+

1
DESCHIS

Necunoscut
celorlalti
-

3
ASCUNS

2
ORB
4
NECUNOSCUT

Joseph Luft a realizat o prezentare matriceala a interactiunii cognitive dintre 2

persoane si pa care a denumit-o ,,fereastra Johari (Joe+ Harry)
Cvadrantul 1 - deschis= se refera la comportamentele, sentimentele si
motivatia, cunoscute de ceilalti si de eu
Cvadrantul 2- orb= se refera la comportamentele, sentimentele si motivatia
cunoscute celorlalti dar necunoscute eului
Cvadrantul 3 -ascuns= comportamente, sentimente si motivatii, cunoscute
eului si necunoscute celorlalti
Cvadrantul 4 -necunoscut= necunoscute nici eului nici celorlalti
Aceste cvadrante au in conceptia lui Luft anumite caracteristic:
1. Marimea lui Q1 este identica pentru fiecare persoana aflata in interactiune
si ea constituie o baza pentru interactiune
2. Marimea lui Q2 da gradul de ,,vulnerabilitate a eului
3. Marimea lui Q3 indica zona intima a eului si impreuna cu Q 1 este des
intalnita in primele faze ale interactiunii cu celalalt
4. Marimea lui Q4 poate fi determinata numai dupa ,,descoperirea ei in
cursul interactiunii
Statutul indeplineste o functie motivationala, influentand asupra nivelului de
aspiratie, nivelului de realizare si autoaprecierii.

EXPERIENTA DE VARF[8] este un concept atribuit lui Maslow prin care el

intelege nu tocmai varful curbei de performanta a oricarui comportament, ci ceva
mult mai specific.El vorbeste de cele mai frumoase realizari ale oamenilor
,,autorealizanti. Ele includ experiente parentale, ,,experiente mistice sau abisale,
natura, perceptia estetica, momentul creator, terapeutica intuitiei intelectuale,
experienta sexuala, anumite forme de desavarsire atletica...Aceste momente, si
altele, de maxima satisfactie si desavrsire, le voi denumi experiente de varf.
Maslow emite ipoteza potrivit careia, ceea ce poate fi obisnuit in experienta
oamenilor exceptionali, se produce in momentele de varf din experienta celorlalti
dintre noi si de aceea ar putea fi recunoscute.
El descrie anumite insusiri comune oamenilor autorealizanti si insusirile
celorlalti oameni in momentele de varf:
-ei sunt mai capabili sa inteleaga universul, ca si cum el ar exista independent
nu numai fata de ei, ci fata de fiintele umane in general. Ei pot cerceta mai usor
natura, ca si cum ea ar exista in sine si pentru sine si nu ca si cum ar fi pur si
simplu un teren uman de joc plasat acolo pentru scopurile oamenilor.
-repetarea expresiei imbogateste perceptia; acest lucru nu duce la plictiseala,
la pierderea atentiei ori la efecte de familiarizare.(Expunerea repetata a unui tablou
de valoare produce o bucurie sporita, expunerea repetata a unui tablou prost va
face sa fie considerat si mai putin frumos).
-indragostitii isi pot descoperi reciproc potentialitati fata de care alti oameni
sunt orbi. ,,Dragostea nu este oarba; este posibil ca indragostitul sa fie mai
receptiv decat cel care nu este indragostit.
-perceptia poate fi nemotivata, impersonala, fara scop, altruista; ea poate fi
fixata pe obiect, nu egocentrica; ea poate constitui o realitate independenta de sine
insasi si nu dependenta de privitor.
-experienta de varf este perceputa ca o autoconfirmare, ca un moment
autojustificant care, in acest mod, isi impune proria sa valoare intrinseca.
-experienta de varf este perceputa ca pozitiva si dorita si nu este niciodata
nefasta, dureroasa sau indezirabila.
-reactia emotionala in momentul experientei de varf are o savoare specifica de
mirare, admiratie, de umilinta inaintea experientei.
Experienta de varf nu priveste numai personalitatile marcante ci multi oameni
traiesc, cel putin in unele ocazii, astfel de experiente.Aceste experiente pot fi
posibile si incurajate.
II.4 Stabilitate si fragilizare
Stabilitatea este o proprietate (capacitate) a unui sistem de a-si mentine
echilibrul optim (structural si functional) in decursul unui anumit interval de timp,
in ciuda variatiilor mediului extern. Coeficientul cel mai ridicat de stabilitate se
obtine in cadrul sistemelor cu autoreglare care dispun de feedback negativ,care
anuleaza orice deviatie de la norma. Prin intermediul lui, se realizeaza reglarea de
stabilizare sau homeostazica. Se mai numeste si feedback de stabilizare.
Forma cea mai inalta de realizare si manifestare a feedback-ului o reprezinta
autocontrolul constient; prin aceasta omul devine si cel mai complex sistem cu
autoreglare.

La fiinta umana, care este un sistem viu hipercomplex, stabilitatea este

relativa si se manifesta in diferite grade, incepnd de la trasaturile universal umane
ce caracterizeaza omul ca specie apoi trasaturile ce caracterizeaza anumite
colectivitati (natiuni, medii sociale, famile) si pna la insusirile individuale proprii
fiecarei personalitati astfel:
-anatomia si fiziologia organismului, structura aparatelor senzoriale (de tip
uman) datorita carora oamenii aud, vad,pipaie la fel, au stabilitatea cea mai mare;
-achizitiile social determinate, de asemenea comune tuturor oamenilor: auzul
fonematic, vorbirea articulata, auzul muzical, vederea cromatica, sensibilitatea
cutanata etc., sunt trasaturi ce se modifica lent in decursul istoriei omenirii.
-particularitatile fizice si psihice determinate de factori geografici si culturali
ce confera o anumita specificitate unei colectivitati mai mari sau mai mici: ex.
oamenii din tarile nordice, asiaticii, africanii; tot aici intra si caracteristicile psihice
ce particularizeza o anumita natiune, regiune.
- de asemenea personalitatea fiecarui individ, cuprinde trasaturi relativ stabile
cum ar fi: temperamentul, aptitudinile, caracterul.
Fragilizarea este o consecinta a tensiunilor interne si externe ce actioneaza in
sistem, facnd ca unele din partile componenete ale acestuia sa devina mai
nesigure, sa se abata de la valorile normale. Fragilizarea este legata de acele
componente ale sistemului cu o structura mai delicata.
Fragilizarea poate fi definita in antiteza cu stabilitatea: ea actioneaza ca un
rezultat al influentelor interne si externe asupra organismului pe structurile mai
delicate, tinznd spre destructurare si destabilizarea intregului.
Fragilizarea este urmarea crizelor fizice, psihice si sociale, ce intervin in
dezvoltarea umana, in toate perioadele de vrsta.
Crizele la rndul lor, sunt legate de modul in care individul uman reuseste sasi rezolve numeroasele si variatele contradictii ce apar in existenta sa:
- universal umane
-conditionate de apartenenta sa la o anumita clasa sociala dar si de
particularitatile epocii istorice in care traieste
- legate de particularitatile de vrsta
-contradictii apartinnd fiecarei individualitati.
Stabilitatea este mai mare in trasaturile ce caracterizeza omul ca specie si are
un grad mai mic la nivel individual, pe cnd fragilizarea legata direct de crizele
umane este mai mica la nivel universal uman si mai mare la nivel individual.
II.5 Schimbarea sociala
A devenit lucru comun sa vorbim despre schimbari sociale deoarece ele au
avut loc in mai toate generatiile, fie ca a fost vorba de razboi, revolutie politica,
sau crize economice; cu totii am suportat sau trecut printr-o avalansa de schimbari,
insufletiti, infricosati ori impietriti de ce era sa ni se intample. Aceste evenimente
radicale transforma intotdeauna vietile oamenilor.
,,Este dificil sa fii atent la forta si directia unui uragan cand esti in mijlocul
lui. [18]

Paradoxul sociologiei este ca orice sistem social este format din procese si
mecanisme de rezistenta la schimbare si de asimilare a indivizilor la valorile si
structurile sale traditionale, si ca in acelasi timp poarta in el factorii schimbarii.
Conform dictionarului de sociologie schimbarea sociala consta in trecerea
unui sistem social sau a unei componente a acestuia de la o stare la alta stare
diferita calitativ si/sau cantitativ.[42]
Psihologia sociala asociaza schimbarea cu dinamica grupurilor umane, cu
procesul de introducere a noi valori si norme in colectivitate, in legatura cu
modificarea atitudinilor si comportamentelor sociale ale indivizilor.[11]
Orice proces de schimbare presupune interventia simultana asupra factorilor
morfologici (substrat material, spatial, demografic), psihosociologici (influenta
asupra indivizilor ce reprezinta un model cultural) si socioculturali (modul de
repercursiune a unei schimbari asupra diferitelor niveluri ale structurii sociale).
Schimbarea psihosociologica este o operatie de transformare de situatii,
activitati, statute si roluri sociale si a raporturilor umane dintr-un grup social, a
nivelului de viata, a dispozitiilor, sanatatii, structurii sociale generale.
Conceptul de schimbare psihosociala are in vedere nu orice modificare de
comportament social sau relatie umana, ci procesul de inlocuire a starii, insusirii,
structurii psihosociale existente, cu altele nou elaborate, care sa indeplineasca mult
mai adecvat si eficient functiile in cadrul dezvoltarii intregului ansamblu al
organizatiei sociale date.[11]
Schimbarile din comportamentul social al indivizilor, precum si cele de grup
se desfasoara sub influenta schimbarilor fundamentale din societate. Astfel,
revolutionarea felului in care oamenii produc bunurile necesare traiului, schimba
esential relatiile lor sociale, inlocuindu-le cu noi tipuri de relatii, care la rndul lor
aduc schimbari in constiinta oamenilor.
Schimbari de nivel macrosocial cum ar fi: desfiintarea proprietatii de stat
asupra mijloacelor de productie si trecerea la proprietatea particulara, revolutia
tehnico-stiintifica asimilata de societate, etc. produc schimbari att la nivelul
macrostructurilor sociale (industrie, comert etc.) ct si al microstructurilor: in
cultura, in modelele de conduita, in criteriile de apreciere ale indivizilor.
Schimbarea sociala se realizeaza insa pe fondul unei continuitati materiale si
a elementelor culturale care mentin totusi colectivitatea durabila; nu toate
structurile colectivitatii si nu toate comportamentele sociale ori relatiile indivizilor
se schimba uniform: limba, traditiile culturale, constiinta colectiva a propriei istorii,
etc. sunt stabile in societate, ele mentin identitatea unei colectivitati, a unui popor,
a unei natiuni.
Schimbarea psihosociologica se exprima si ca adoptare a unor elemente de
noutate in domeniul tehnic, educativ, comportamental. Se schimba inti elementele
tehnico-stiintifice, apoi conceptiile si metodele de organizare, urmnd apoi
schimbarea relatiilor interpersonale si schimbarea indivizilor. Aceasta ordine nu
este fixa, dar se regaseste adeseori ca o dialectica a schimbarii; schimbarea
inseamna evolutie, dezvoltare, crestere, desfasurare, adaptare.
Uneori, schimbarea implica transformari mai mult sau mai putin bruste si
profunde, rupturi intr-un sistem (psihosocial, uman) echilibrat, distorsiuni
functionale (divorturile, schimbari ale nivelului de trai, ale politicii scolare etc.).
Procesul de schimbare poate fi intersectat si de momente de dezordine,

dezorganizare, dereglare sau anomie; presupune in acest caz o stare de tensiune

psihologica la nivelul fiecarui participant, un sentiment confuz, dublat de anxietate
si nostalgie fata de trecut. Schimbarea de conduita, indeosebi, se soldeaza cu o
ruptura in obisnuintele domestice, cu implicatii asupra aspectelor functionale si
emotionale. Vointa de permanenta, tendinta de conservare care asigura identitatea
si coerenta vin deci in contradictie cu schimbarea.
Fenomenul schimbarii comportamentelor sociale este conditionat att de
factori psihosociali externi, ct si de factori individuali, interni.[34]
Noi traim de fapt intr-o ,,perioada de schimbare, in ceea ce priveste
cunostintele, comunicatiile, conditiile politice, economice, sociale si culturale,
dezvoltarea tehnica, igiena etc. iar aceasta ,,discontinuitate afecteaza pe individ
mult mai frecvent si creeaza conflicte interne in sistemele sociale. Aceasta este o
era de ,,discontinuitate conflictuala. Acest tip dezordonat si hazardat de
schimbare este tipic pentru fostele, asa numite ,,societati in curs de dezvoltare,
unde structurile si valorile traditionale se ciocnesc de cele care deriva din
industrializare si urbanizare
Climatul psihic este in schimbare: optimismul este urmat de pesimism.
Certitudinea proiectului uman este inlocuita prin nesiguranta asupra viitorului.
Este o perioada de incertitudine si de constientizare pe de o parte, a contrastului
dintre puterea omului asupra naturii (pe care este capabil sa o transforme) si asupra
societatii (pe care poate sa o manevreze), si pe de alta parte, incapacitatea sa de asi decide propriul viitor, de a concepe un nou proiect uman si de a se elibera de
,,puterea lucrurilor.Totul a devenit nesigur: ierarhia valorilor, sistemele puterii,
etc.
Schimbarea rapida (asa cum s-a intmplat si in tara la noi) poarta in sine
pericolul ca valorile, morala, relatiile interpersonale, imaginea despre sine si simtul
identitatii sa fie coplesite. Intr-o lume de incertitudine extrema, individul va trebui
sa lupte pentru a pastra un concept stabil legat de propria sa identitate si de ceea
ce reprezinta el, privind locul ce i se cuvine in societate, ce inseamna el pentru
ceilalti, ce inseamna ceilalti pentru sine, ce drepturi, privilegii si obligatii ii revin
in mod sigur.Daca aceste tipuri de variabile devin prea incerte, nu numai ca va
deveni o sarcina dificila si frustranta pentru individ sa desprinda un sens din
ambianta sa de zi cu zi, dar cei ce nu sunt pregatiti pentru schimbare vor incerca
sentimentul ca nu isi mai pot controla interactiunea cu existenta. Poate astfel sa
apara o stare de alienare profunda nu numai fata de munca, ci si fata de ceilalti
oameni si chiar fata de sine insusi.
Fenomenul de schimbare ameninta viata psihica dar el este totusi elementul
principal al dezvoltarii si progresului. Pentru ca viata psihica sa beneficieze de
efectele schimbarii, acestea trebuie sa fie traite intr-un ritm si intr-o masura care sa
poata fi acceptate de persoanele implicate.
Un factor important in dezvoltarea unei societati, ai carei membri pot profita
de pe urma schimbarii este masura in care membrii ei sunt pregatiti pentru
schimbare.Un aspect important al dezvoltarii psihologice este dobndirea
stabilitatii si permanentei intr-un mediu fluctuant si relativ nesigur.
In domeniul intelectual cognitiv oamenii invata sa stabileasca tehnici si
strategii de intelegere a noilor conditii aparute.

In domeniul relatiilor sociale interpersonale si al rolurilor sociale, oamenii

incep sa aiba roluri diferite care schimba si relatiile semnificative intre ei. Se
dezvolta un simt al apartenentei la anumite grupuri si se cladeste o retea de relatii
cu altii. Individul isi restructureaza anumite drepturi si privilegii in contactele cu
altii, precum si datoriile si obligatiile implicite.
In domeniul dezvoltarii intrapsihice, al individualitatii si al identitatii
personale, se poate schimba imaginea de sine, a propriei valori, a unicitatii
personale etc. Individul dobndeste valori, o morala si o etica conforme cu noua
structura din care face parte dar, exista si un pericol serios ca individualitatea sa sa
fie coplesita, sau suprimata datorita absentei reperelor fixe si sigure sau a stalpilor
de sprijin care sa ghideze si sa asigure securitatea dezvoltarii personale. El invata
sa respinga anumite comportamente si sa admire altele.El isi dezvolta un nou
sistem de valori interioare, care-i ghideaza si stabilizeaza comportamentul, astfel
incat devine relativ stabil pentru ceilalti si pentru sine.
In domeniul activitatii emotionale si motivationale, individul are idealuri si
aspiratii.El isi stabileste niveluri de aspiratii personale, nazuinte spre scopuri.. El
devine capabil sa mnuiasca succesul si esecul si invata sa-si adapteze aspiratiile,
sperantele si temerile pe baza experientei sale de viata. El devine stabil emotional
si motivational, atunci cand cursul evenimentelor devine normal.
In conditii de schimbare, individul invata din experientele sale anterioare
avute in mediul stabil, structurat si sistematizat.
Consecventa si stabilitatea sunt factorii cheie ai mediului care orienteaza
dezvoltarea psihologica. Ceea ce da sens vietii este modelul sau regularitatea,
pentru ca permite individului sa-si formeze o conceptie stabila si coerenta despre
modul de sintetizare a experientei.
Schimbarea este necesara pentru dezvoltarea psihologica dar in acelasi timp
ea ar putea s-o rupa si sa o dezorganizeze.Desprinderea dintr-un mediu stabil
( lucru firesc intr-o schimbare) care in trecut a dat un sens si un scop vietii, poate
coplesi un individ.Cursul vietii sale nu mai poate fi prevazut, nu mai poate intelege
ce se petrece in jurul sau. Nu mai poate controla rezultatele propriului
comportament, sau prevedea reactiile altor indivizi fata de el. Peste tot este in
nesiguranta, chiar si sarcinile zilnice cele mai simple sunt pline de incertitudine,
sau cel putin de stinghereala. El isi poate pierde controlul asupra propriei sale vieti.
Daca nu face fata schimbarii el poate fi supus la izolare sociala , instrainare de
proprii copii, nefericire profunda, amaraciune, poate deveni alcoolic, criminal,
bolnav psihic, etc.
O schimbare extrem de rapida intr-o societate pare a implica: fisurarea
valorilor, o incertitudine a rolurilor sociale, o prabusire a statutului profesional
anterior, o perimare a deprinderilor profesionale anterioare, etc. Amenintarea
intrapersonala exercitata de schimbare este cea care va produce apoi instrainarea
prin coplesirea individualitatii si identitatii
Schimbarea conduce de regula la stres , care are numeroase urmari fizice si
psihice.Numai ca majoritatea adultilor invata cum sa faca fata in noile conditii
tensiunilor si stresului, ajungnd in final la o stabilizare a structurilor psihice ce sau putut fragiliza din cauza schimbarii.
II.6 Vrsta adulta

Voltaire era de parere ca intr-o discutie, trebuie definiti termenii, altfel se pot
ivi nentelegeri, fiecare dnd un sens diferit notiunilor. In consecinta daca vorbim
despre vrsta adulta trebuie sa vedem intre ce perioade te timp o includem. Astfel
incercari de periodizare a vrstelor umane exista de pe timpul romanilor care,
utilizau o periodizare a vietii in 5 etape: pueritia, adolescentia, juventus, virilitas,
senectus ce s-ar traduce prin: copilaria, tineretea, vrsta barbatului, perioada
maturitatii omului si vrsta batrnetii.[36]
Pentru Ch. Bhler, curba biologica a vietii arata astfel: o perioada de
crestere de pana la 25 ani, urmeaza apoi o stagnare pana la relativ 50 ani, dupa
care urmeaza declinul.Pe acest grafic usor de imaginat, autoarea adauga un
segment prelungitor curbei ascendente, care reprezinta ,,cresterea produselor
vietii, care supravietuiesc individului. O linie verticala ce uneste produsele
ascendente cu linia declinului, arata ca individul, desi isi incheie propria viata,
aceasta continua sa se manifeste in realizarile sale: copii, opere sau efecte sociale
postume ale personalitatii.[22]
In acelasi spirit sunt si ideile lui W. Stern (1933) [22] care incearca sa
interpreteze intregul curs al vietii unui om, ,,ca o piramida mare dinamica:
copilaria si tineretea formeaza urcusul, anii maturi ai varstei adulte indica varful,
urmeaza apoi diminuarea vigorii, a intensitatii de actiune si stingerea capacitatii de
actiune.
Moers (1953)[22] dupa criteriul ,, impulsurilor de baza (impulsurile,
straduintele vital-sufletesti, straduintele practice, straduintele spirituale), face o
periodizare a vietii in 6 etape:
1)- copilaria si tineretea (0-20 ani)
2)-prima perioada a varstei adulte ( perioada varstei adulte dominate de tinerete)
(21- 30ani)
3)-a doua perioada a varstei adulte (miezul vietii umane) (31-44 ani)
4)-a treia perioada a varstei adulte (timpul crizei si al autocunoasterii) (45-55 ani)
5) si 6) - cele doua perioade ale batranetii ( 56-68 si 68 si sfarsit)
Erikson [29] a propus 8 stadii de dezvoltare a constiintei de sine:
1.
,,incredere contra neincredere (copilarie timpurie)
2.
,,autonomie contra indoiala si rusine (copilarie mijlocie)
3.
,,initiativa contra vinovatie (copilarie tarzie)
4.
,,harnicie contra inferioritate (preadolescenta)
5.
,,identitatea constiintei de sine contra distribuirii rolului
(adolescenta)
6.
,,sensibilitate contra izolare (maturitate timpurie)
7.
,,expansiunea personalitatii contra stagnarii eului (maturitate
mijlocie)
8.,,integritate contra deznadejde (maturitate tarzie)
Von Tiling [22] prezinta viata omului in 5 perioade de cate 14 ani, perioade
pe care apoi le subimparte in intervale de cate 7 ani.
Dupa parerea lui S. Dublineanu,[36] pentru om exista ca perioade de viata
mai importante: copilaria de la 9-12 ani, adolescenta de la 12-18 ani, apoi adultul
tanar 25-35 ani, maturitatea si dezvoltarea de la 35-50 ani.
Mielu Zlate [36]imparte varstele adulte in: tinerete, maturitate si involutie.

Fara sa specifice niste limite in privinta anilor, autorul considera ca tineretea

incepe la 20 ani si se caracterizeaza printr-o mai mare armonizare, stabilizare si
maturizare, prin adncirea socializarii, specializarea profesionala, angajarea in
viata sociala. Maturitatea (perioada adulta) e considerata ca perioada a unei
maxime realizari (cele mai inalte productivitati, armonizarea intereselor,
aptitudinilor, deprinderilor, a modalitatilor interrelationale, a constiintei, inclusiv a
securizarii emotionale, si a structurii conceptiei filosofice de viata).
Involutia, se caracterizeaza prin declin compensat, inegal, prin uzura datorata
imbatrnirii.
U.Schiopu [36]este de parere ca perioada adulta dureaza intre 35-65 ani si
are trei faze:
-faza timpurie 35-45 ani
-faza mijlocie 45-55 ani
-faza adulta avansata 55-65 ani
Autorii acestor periodizari sunt de acord ca nu se pot preciza obligatoriu anii
de trecere de la o perioada la alta, mai ales ca se constata o ,,deplasare a
perioadelor datorita accelerarii dezvoltarii in plan biologic
Evolutia individului este determinata de procesele biologice, dar acestea sunt
modificate de procesele sociale.
Thomae [22] respinge orice periodizare a cursului vietii umane, deoarece
acesta este structurat pe ,, amprentele trairilor subiective
.In acelasi sens Lehr [22] remarca:,, orice periodizare ca si orice precizare a
duratei unei perioade este criticabila, daca ne gandim la faptul ca viata nu se poate
desfasura numai dupa legi interne, ci ca ea trebuie sa se afirme intr-o continua
confruntare cu conditiile mediului.
Exista 2 opinii privind omul adult:
1- In primele decenii ale secolului se credea ca dupa perioadele copilariei si
adolescentei, dezvoltarea inceteaza, urmeaza o perioada de platou(vrstele adulte)
si incepe declinul vietii.
2- Vrstele umane se incarca de experiente, cunostinte si comportamente
profesionale ceea ce inseamna o dezvoltare continua in anii adulti.
Evolutia individului este determinata de procesele biologice, dar acestea sunt
modificate de procesele sociale.
In dezvoltarea adultului, Thomae[22] este de parere ca trebuie sa se tina
seama de urmatoarele situatii fundamentale:
-situatia concurentei profesionale si economice;necesitatea de a se afirma.
-situatia familiei
-interiorizarea imperfectiunii lumii reale
-frictiunea cu monotonia propriei vieti cotidiene
-interiorizarea caracterului definitiv al propriului destin
-confruntarea cu caracterul finit al existentei in lumea reala.
O dezvoltare in continuare a capacitatilor este intotdeauna posibila la un
adult sanatos, daca imprejurarile de viata reclama activitatile corespunzatoare lor.
De aceeasi parere este si Harke (1968)[40] ca la vrsta adulta exista calitati
de performante si comportamente deja consolidate, dar pe de alta parte exista
un ,,camp liber pentru dezvoltarea ulterioara, a carui marime depinde de factori
obiectivi si subiectivi si de relatiile corelate intre acestia.

Ca si repere psihogenetice ale dezvoltarii psihice U. Schiopu [36] foloseste:

-tipul fundamental de activitate care, in perioada adulta, se poate
considera expansiunea cumulativa in caracteristicile muncii profesionale si in
ierarhia posturilor de munca.
-tipul de relatii, ce exprima structura evolutiva a adaptarii si integrarii
sociale; caracteristice sunt relatiile de munca, sociale si de familie (contributia lor
in afectarea si dezafectarea identitatii si a subidentitatilor)
-contradictiile dialectice ale relatiilor dintre cerintele socio-culturale
(externe) si posibilitatile de a le satisface si, pe de alta parte, cerintele subiective
(dorinte, idealuri, aspiratii) ale adultului in opozitie relativa cu posibilitatile
societatii de a le satisface. In privinta contradictiilor, acestea pot crea adevarate
crize ce sunt depasite cu mai mult sau mai putin succes la vrsta adulta: criza
feminina si masculina de incetare a functiilor sexuale (menopauza si andropauza),
crize morale legate de confruntarea cu realitatea (la 40 ani, criza de bilant, intre ce
ai visat si ce ai realizat), crize legate de iesirea din profesie si de modificarile de
statut social, etc.
Contradictia este traita de om ca o preocupare, neliniste, suparare sau
nemultumire. Daca nemultumirea este fata de sine insusi, este o dovada a unei
analize critice a faptelor sau a calitatilor personalitatii sale, ceea ce va duce la o
tendinta de a se schimba, de a se reeduca. Dar, contradictia interna poate fi traita si
ca o contradictie externa, ca un conflict a individului cu mediul sau, cu oamenii din
ambianta sa, care nu-l inteleg, nu-l observa sau i se opun.
Avnd in vedere reperele de mai sus, subetapele adulte sunt caracterizate in
modul urmator:
1) -intre 35-45 ani se poate considera ca se consuma vrsta adulta de
stabilitate, in care implantatia profesionala este intensa, activitatea pe acest plan
este cumulativa, activa si creatoare. Adeseori la aceasta vrsta se mai parcurge o
scoala de perfectionare, de reciclare, o facultate sau un doctorat. Statutele si
rolurile sociale incep sa fie mai incarcate de responsabilitati, accesul in ierarhia
profesionala este activ. In viata de familie, copiii incep sa frecventeze scoala, ceea
ce creeaza o crestere relativa a continutului subidentitatii de parinte si o modificare
in evolutia familiei.
2)- intre 45-55 ani, perioada adulta se caracterizeaza prin trecerea pe planuri
de mai mare responsabilitate profesionala si social-culturala, aceste doua
subidentitati dezvoltndu-se, mai ales daca au fost parcurse etape de reciclare.
Subidentitatea de sot se va diminua usor ca si aceea de parinte, dat fiind faptul ca
independenta copiilor (care au crescut) nu mai necesita o atentionare permanenta
in acest rol. Evolutia feminina este relativ mai tensionala si incarcata de indispozitii
si anxietati cu substrat biologic-hormonal (menopauza).
3)- intre 55-65 ani, perioada adulta prelungita, se caracterizeaza printr-o
oarecare diminuare a fortelor fizice, o perioada critica mai ales pentru femei.
Diminuarea celor 4 feluri de subidentitati (profesionala, sociala, maritala,
parentala) este relativ inegala; familia se afla in plin proces de denuclearizare, apoi
se diminuiaza pna la anulare subidentitatea profesionala, ramne dominanta
subidentitatea maritala si aceea de activitati social-culturale.
Notiunea de adult trebuie examinata din trei puncte de vedere: fizic,
psihologic si social.

II.6.1 Adultul din punct de vedere fizic

Adultul normal este considerat, in mod obisnuit un om matur din toate
punctele de vedere, de aceea, de multe ori cnd se vorbeste despre maturitate, se
intelege omul adult. La maturitate, se ajunge prin maturizare, care este un proces
de dezvoltare si implinire, venit dinspre interior inspre exterior. Maturizarea
presupune o serie de transformari in toate partile componente ale organismului:
nervos, muscular, osos, endocrin.
Allport[3] apreciaza maturitatea unei persoane dupa sase criterii:
1. un foarte dezvoltat simt al individualitatii
2. sa fie capabila sa intre singura in relatii cordiale cu altii; att in contacte intime,
cat si in contacte neintime.
3. sa posede o siguranta emotionala elementara si sa se accepte pe sine
4. sa observe, sa gndeasca si sa actioneze cu energie, in concordanta cu realitatea
exterioara
5. sa fie capabila de autoobiectivitate, de intuirea umorului
6. sa traiasca potrivit unei filozofii de viata unificatoare
Organismul uman adult, ajuns la deplina maturitate incepe sa treaca prin
unele schimbari, dar care se petrec in mod treptat:
-tesuturile celulei devin mai uscate, ele nu mai cresc att de rapid, iar
refacerea acestora se produce mai lent;celulele organismului devin intr-un anumit
grad mai putin elastice;
-ritmul metabolismului bazal este mai redus;
-se manifesta o oarecare reducere a fortei fizice, o descrestere a vitezei,
intensitatii si rezistentei reactiilor neuromusculare; forta bicepsilor scade
-vederea si auzul devin mai slabe;
-capacitatea inimii de a spori ritmul si forta pulsatiilor in timpul muncii fizice
intense, este diminuata
-ranile au nevoie de timp mai mult pentru a se vindeca
-se constata o scadere a elasticitatii si o calcifiere a arterelor
-oasele devin mai fragile si mai putin elastice si de aceea sunt mai expuse la
fracturi
Rezumnd cele de mai sus, se pare ca rezervele de forte sunt mai reduse, iar
tolereanta fata de caldura, frig, excese alimentare, deshidratare si pierdere de
saruri, este mai mica.
Femeile la aceasta vrsta au o atitudine de anticipare -asteptare legata de
climaterium sau perioada de criza a femeii.
Prin climaterium se intelege incetarea fiziologica a activitatii glandelor
sexuale, incetare care are loc intr-un context de involutie generala a organismului.
Se instaleaza in jurul vrstei de 45 ani si este marcat de oprirea totala si definitiva
a ciclului menstrual.
Cuprinde trei faze:-faza incipienta, corespunzatoare inceperii procesului de
fibrozare a ovarelor. Prin prezenta foliculilor chistici, se ajunge la o crestere a
secretiei foliculinice, in detrimentul celei progesteronice, ceea ce atrage dupa sine
o serie de tulburari: dereglarea ciclurilor, hiper sau oligomenoree chiar metroragii,

modificari neuro-vegetative cum sunt vertijul, cefaleea, palpitatiile, tahicardia,

tensiune mamara.
-faza de instalare sau de climaterium nestabilizat: procesul de
fibrozare a ovarelor este terminat si ciclurile sunt intrerupte. Exista insa o stimulare
hipofizara crescuta (hormoni gonadotropi), prin scaderea secretiei ovariene si
disparitia rolului frenator al acesteia asupra hipofizei. Aceasta determina o
exagerare a fenomenelor neuro-vegetative, aparitia valurilor de caldura, vertij,
tremuraturi, transpiratii, palpitatii; dupa ctva timp (luni, ani) aceste fenomene
fizice dispar
-faza tardiva sau de climaterium stabilizat: pe plan hormonal,
echilibrul intre ovare si hipofiza se restabileste, fenomenele vegetative dispar, iar
femeia isi gaseste un nou echilibru psiho-somatic.
Lehr a intreprins cercetari in acest sens si a stabilit ca anticiparile sunt in general
negative, este o confruntare brusca cu dificultati neasteptate si exista o discrepanta
intre atitudinea de anticipare si propria experienta de viata.
Criza biologica a barbatului se numeste ,,climaterium virile sau andropauza,
se instaleaza progresiv si mai putin zgomotos, de obicei la o vrsta mai inaintata
(65 ani). Exista opinii dupa care, activitatea glandelor sexuale nu inceteaza la
barbati pna la adnci batrnete.
Maturitatea biologica are o importanta esentiala deoarece este baza aspectului
psihologic si social.
In general, pentru capacitatea fizica a omului 4 factori sunt importanti:
constitutia corporala, alimentatia rationala, exercitiul adecvat cerintelor si recreatia
necesara mentinerii capacitatii de munca.
Pe baza relevarilor empirice s-a ajuns la constatarea potrivit careia vrsta biologica
nu corespunde in intregime vrstei calendaristice.
Modificari ale vazului
Walter R. Miles[22] a stabilit ca functia vizuala este un etalon al vrstei
fiziologice, iar alti cercetatori au considerat acuitatea vizuala drept indice de baza
privitor la imbatrnirea organismului.
Dezvoltarea functiei vizuale este foarte rapida in prima copilarie; apoi
manifesta o crestere lenta, dar continua, intre varsta de 13-18 ani. Este urmata de
un declin treptat pna la vrsta de 40 ani, dupa care urmeaza un declin rapid pna
la vrsta de 55 ani, acest declin continund, dar intr-un ritm scazut si dupa aceasta
vrsta.
Acest declin al functiei este general si se manifesta prin:
- cresterea densitatii tesutului ocular, pierderi de apa, acumulari de materii
inerte in tesutul ocular, ca si pierderi de grasimi si de elasticitate.
-cu inaintarea in vrsta, pupilele devin mai mici si reactioneaza slab, corneea
tinde sa-si piarda stralucirea si transparenta, pleoapele devin mai uscate si mai
putin elastice.
Modificari ale auzului
Cu exceptia vazului, in nici un alt domeniu nu survin modificari mai mari in
diferite momente ale vietii, ca in acuitatea auditiva.
La majoritatea oamenilor, acuitatea maxima pare sa fie atinsa inaintea
varstei de 15 ani, ca apoi sa se manifeste un declin treptat, dar consecvent,
aproximativ pana la 65 ani. Nu numai ca se pierde din acuitatea auditiva, dar s-a

constatat ca omul este mai lent in percepere, adica in descifrarea semnificatiei

sunetului si in actiunea de raspuns.
Dupa 20 ani, celulele nervoase ale urechii par sa se atrofieze in mod treptat
si se manifesta o reducere treptata a acuitatii pentru toate tonurile, in special pentru
tonurile inalte.S-a demonstrat ca femeile pierd acuitatea la tonurile cu frecventa
mai coborta, iar barbatii pierd acuitatea la tonurile cu frecventa mai inalta.Ca o
consecinta interesanta, se pare ca femeile pot comunica mai usor cu femeile si
barbatii cu barbatii.
Capacitatea de reactie psihomotorie la varsta adultului
Rapiditatea de miscare si de reactie culmineaza in jurul varstei de 20 ani, se
mentine apoi la acelasi nivel cam pina la 50 ani dupa care urmeaza un declin rapid.
Lucruri asemanatoare se intmpla si cu celelalte performante motrice mai
complexe dar nu se poate stabili o capacitate de performanta dependenta de
perioada vietii determinata exclusiv biologic. Cu vrsta creste gradul de precizie si
de atentie.
Bauer[22] atrage atentia asupra faptului ca oamenii mai in vrsta au nevoie de
mai mult timp decat tinerii, nu pentru reactia psihomotorie insasi, ci pentru
urmatoarea luare de atitudine la un nou impuls. La invatarea psihomotorie se
schimba rapiditatea miscarii dupa 30 ani, precizia dupa 40 ani, iar ambele dupa
varsta de 50 ani.
Functii ale organelor si unele boli la varsta adultului
Peth(1966)[22] face urmatoarele reflectii: capacitatea functionala a organelor
umane, a muschilor etc., incepind cu varsta de 30 ani, cedeaza in mod constant,
intr-un anumit grad, pe etape diferite, de la caz la caz. Perioada cea mai buna de
realizare a performantelor se afla intre 20 si 29 ani. Daca in aceasta perioada forta
musculara ar fi de 100% , la 18-19 ani ar fi de 92%, iar 40-49 de 90,5%, ca la 6069 ani sa fie de 67,7%.
Din cercetarile stiintifice a rezultat, ca munca are o functie de prelungire a
vietii: o solicitare inalta a inimii care imbatrneste este daunatoare, dimpotriva, o
incordare a creierului se dovedeste folositoare. Se acorda tot mai multa
probabilitate teoriei potrivit careia dereglarile functionale si schimbarile de
structura in organe ca: inima, rinichii, ficatul si vasele sanguine, sunt datorate
incordarilor continue (efectelor stress). Harmsen[22] este de parere ca scaderea
capacitatii pur fizice este compensata de capacitatea psihica, acest lucru fiind
valabil att pentru cei care lucreaza fizic cat si intelectual.
Pna la 25 ani sunt mai frecvente bolile de scurta durata; cele cu o durata mai
mare sunt doar in procent de 5% , procent ce ajunge la 12-13% in jurul vrstei de
55 ani.
Mller-Hegemann [16]evidentiaza pe baza unui material clinic deosebit de
bogat ca solicitarea profesionala a adultilor ar fi mai suportabila, si capaciatea de
performanta mai buna ,,daca consumul prea mare de nicotina, alcool, cofeina, in
continua alternare cu somniferele si utilizarea incompleta a mijloacelor de refacererecreatie sub aspectul gimnasticii si sportului sau sub aspecte asemanatoare, n-ar
face sa creasca cronic suprancarcarea cortexului.
Probleme ale dezvoltarii sistemului nervos
S-a constatat ca in perioada celei mai rapide cresteri, au loc din cnd in cnd
simptome de regresie; de ex. chiar in timpul dezvoltarii embrionare se produc pe

lnga cresteri extraordinare ale SNC si degenerari ale unor zone celulare din
acesta. Este vorba de degenerari ireversibile care fac ca aceste celule sa fie inapte
de vreo functiune.
Se intmpla insa si fenomenul invers, adica la vrsta de 70 ani, atunci cnd
se asteapta fenomene de degenerare, se constata o crestere si o diferentiere fina in
sistemul nervos autonom. SNV se dovedeste uimitor de rezistent la procesele
involutive generale. Specialistii spun ca probabil exista si un proces evolutiv in
domeniul creierului median, in special cu privire la functiile hipotalamusului:
termoreglarea, diureza, aportul de lichide si alimente, functiile sexuale, somnul si
anumite stari emotionale.
La vrstele foarte inaintate, cortexul, puntea si creierul mic, sufera cea mai
mare pierdere de masa, fata de volumul total al celulelor nervoase.
Eitner (1966)[22] releva ca, solicitarea optimala a SN, ca si cea a muschilor,
duce ,,la o manifestare psihica mai viguroasa. Organismul ar putea fi solicitat
psihofizic la un registru larg, fara sa se produca o imbatrnire timpurie sau o
imbolnavire.
Creerul uman se dezvolta de-a lungul intregii vieti; el nu se atrofiaza.Dar,
daca nu este folosit, se pare ca sunt afectate negativ att legaturile neuronale, ct si
functionarea celulelor cerebrale individuale. Senilitatea poate fi cauzata in 85% din
cazuri de absenta efortului intelectual. Cu conditia sa nu existe o leziune a
tesutului, acest declin poate fi intrerupt printr-o modificare a motivatiei, procesul
negativ putnd fi suprimat.
Sistemul endocrin
Cresterea si dezvoltarea organismului, precum si adaptarea si corelarea
permanenta a activitatii diferitelor aparate si sisteme fata de conditiile in
permanenta schimbare ale mediului intern si extern, sunt reglate de SN si de
sistemul endocrin.
Glandele endocrine sintetizeaza si elibereaza direct in circulatia sanguina
substante chimice numite hormoni.Acestea sunt produse biologice cu actiune
extrem de puternica, in doze extrem de mici.
Glandele endocrine traditionale sunt:
-hipofiza si epifiza (glande endocraniene)
-tiroida si patru paratiroide (situate la gt)
-suprarenalele (corticosuprarenala si medulosuprarenala), (situate deasupra
rinichiului)
-ovarul (la femei) si testiculul (la barbati), ca glande sexuale
-pancreasul
-tranzitor, functioneaza la gravide, placenta, iar la copil timusul, cu
rol esential in dezvoltarea sistemului de protectie imunologica a organismului.
In afara de aceste glande cu functie endocrina predominanta, exista
numeroase organe ale caror celule pot produce si hormoni: ex. ficatul produce
somatomedine care asigura cresterea; tractul gastro-intestinal produce hormoni
gastro-intestinali cu rol in digestie; creerul are neuroni care produc hormoni
numiti neurohormoni care asigura controlul direct al sistemului endocrin de catre
SN (catecolaminele si vasopresina).
Dintre glandele amintite mai sus cteva au o influenta considerabila asupra
vietii psihice:

1. tiroida - prin hipersecretie, cauzeaza nervozitate, tremuraturi, iar

prin hiposecretie duce la aptie si chiar cretinism (ca in cazul aparitiei gusei
endemice, datorata lipsei iodului)
2. suprarenalele-medulosuprarenala produce adrenalina, care accelereaza
bataile inimii, intensifica respiratia si metabolismul in general; duce la aparitia unei
vasoconstrictii periferice si o vasodilatatie coronariana; este prezenta in cazul unei
emotii puternice, pregatind organismul pentru efort , pentru lupta.
Corticosuprarenala secreta un hormon important pentru sporirea resurselor
energetice ale organismului; deficitul acestuia creeaza o stare de oboseala,
epuizare, astenie; totodata, el influenteaza si comportamentul sexual.
3. glandele endocrine sexuale au un rol insemnat in aparitia
caracteristicilor sexuale secundare si a instinctului sexual. Datorita lor, barbatul are
un comportament mai energic, mai ferm si mai combativ dect femeia.
Aceasta influenta nu este exclusiva, pentru ca nici o caracteristica psihica nu
depinde numai de un singur factor, desi in unele cazuri, rolul structurii
organismului poate fi hotartor.
II.6.2 Adultul din punct de vedere psihic
Stefann Szuman[40], a aratat ca exista deosebiri esentiale intre maturitatea
fiziologica si cea psihica.Comparnd dezvoltarea fizica cu cea psihica, la om, a
constatat ca dezvoltarea fizica conduce la dezvoltarea maxima a organismului si a
tuturor partilor sale, ceea ce poate fi usor exprimat in anumite unitati de masura: a
lungimii si greutatii , in schimb, problemele dezvoltarii psihice se prezinta altfel: in
timp ce talia adultului nu poate fi schimbata nici cu un centimetru, dezvoltarea
psihicului evoluilaza continuu; viata sa intelectuala ,capacitatile gandirii critice si
creatoare pot sa se dezvolte in continuare, judecata sa se poate perfectiona,
sentimentele sale estetice si morale se pot inobila, se dezvolta forta vointei etc.
,,Psihicul nu are margini in evolutia sa, pentru ca domeniile pe care le
absoarbe si si le insuseste sunt practic inepuizabile-scrie Szuman in lucrarea ,,Ce
este psihicul matur?.
Maturitatea psihicului uman nu reprezinta nici ,,maximul perfect,
nici
,,minimul indispensabil al dezvoltarii, ci cu totul altceva. Intelectul
matur se dezvolta permanent, este vioi, deschis, tinde sa atinga scopurile propuse.
Exista totusi unele trasaturi care caracterizeaza intelectul matur. Mergnd pe
urmele lui Ch. Bhler, Szuman[40] s-a oprit la urmatoarele trei:
- activitatea pozitiva, utila din punct de vedere social, care trebuie sa se
opuna criticii si activitatii negative necreatoare, ce ingreuiaza actiunea altora,
neconducnd la nimic pozitiv. Aceasta trasatura se bazeaza pe calificarile
profesionale (un anumit minim de cunostinte) si pe cele cetatenesti (priceperea de a
convietui si colabora cu oamenii si capacitatea de a efectua activitatile cetatenesti).
Szuman este inclinat sa considere aceasta trasatura ca un minim eventual al
maturitatii psihice, in acest sens adultul mijlociu fiind matur in mod minimal.
- problematizarea intelectului, este a doua trasatura importanta a psihicului
matur si consta in conceperea critica, analitica, problematizanta, a aspectelor de
viata. Omul matur nu mai este naiv, lipsit de o atitudine critica, nu se mai
multumeste cu rezolvari de-a gata ale problemelor, ci se straduieste sa le inteleaga

si sa le rezolve singur. Isi formeaza conceptia sa despre lume, apelnd la tezaurul

stiintei si la efortul intelectual propriu. Atitudinea sa critica este lipsita de
exuberanta negatiilor si prejudecatilor att de frecvete la vrsta adolescentei.
- armonia generala a intelectului, este cea de-a treia trasatura si se exprima
in:
a)echilibru emotional, impulsivitate diminuata, un grad mai mare de
reflectie in comparatie cu vrsta adolescentei
b) stapnire de sine; aceasta inseamna nu numai retinerea negativa de
la diferite reflexe si reactii dorite, sau rezistenta la influente exterioare, ci si
capacitatea pozitiva de a se conduce in conformitate cu conceptiile si planul de
viata.
c) obiectivizarea atitudinii fata de lume si oameni; prin ea se
presupune invingerea egocentrismului si subiectivismului, capacitatea de a vedea
fiecare lucru si din punct de vedere al altor oameni, capacitatea de a se identifica
cu scopurile si sarcinile sociale, nationale si general-umane. Acest lucru necesita
simt de raspundere, intelegerea si recunosterea scopurilor supreme fata de cele
personale, puterea inteleapta de a renunta la ceva si de a se limita.
Maturitatea
este si o anumita intelepciune de viata.
Capacitatea senzoriala la varsta adultului
Ascendenta si descendenta randamentelor simturilor, cu variatiile lor
individuale, este o functie a evolutiei biologice. Deosebirile individuale sunt att de
mari inct nu poate fi stabilita o relatie univoc dependenta de perioada de vrsta.
Functiile diferentiale ale analizatorilor pot ramne intacte si la vrsta
inaintata, cu conditia ca omul sa nu inceteze munca indiferent ce forma ar avea
aceasta, permanent sa fie antrenat intr-o activitate.
Perceptia vizuala
In ce priveste perceptia vizuala, ochii mai batrni sufera o pierdere
proportional mai mare a acuitatii vizuale, atunci cnd iluminarea este mai slaba. Se
manifesta o ingustare a cmpului vizual si o slabire a capacitatii de acomodare la
intuneric. Culorile se percep mai defectuos.
Perceptia auditiva
Implicatiile psihologice ale slabirii auzului pot fi mai importante decat cele
fizice; diminuarea perceptiei auditive poate influenta comportamentul, increderea
in sine, ori poate crea o stare de nesiguranta persoanei respective.Un om care nu
aude bine, se poate simti parasit, izolat, despartit de amicii sai.El poate ajunge
chiar sa creada ca lumea susoteste pe seama lui; unii care sufera de surzenie, pot
manifesta simptome asemanatoare cu paranoia.
Aparatul vestibular, care asigura echilibrul, spre deosebire de alte simturi, pare ca
atinge sensibilitatea maxima la vrsta de mijloc, intre 40 si 50 ani. Insa aceasta
depinde de slabirea functiei care, la persoanele mai in vrsta, se manifesta nu
numai prin aspecte fizice, ci si printr-o importanta pierdere a increderii in
capacitatea lor de a face fata, in conditii bune, noilor situatii si activitati
Memoria
Memoria se dezvolta treptat atingnd apogeul in jurul vrstei de 25 ani.
Cercetarile arata ca diferitele laturi ale memoriei se modifica diferentiat, pe
masura inaintarii in vrsta: memoria nemijlocita (capacitatea de intiparire) se
inrautateste, pe cnd nivelul memoriei logic mijlocite, care este insotita de un

proces activ de gndire, nu numai ca nu descreste ci, dimpotriva, creste intr-o

anumita masura.
Thorndike analizand diferitele rezultate pe aceasta tema, spune ca:,, orice
diferente referitoare la memoria tinerilor intre 15-20 ani si a adultilor intre 21-40
ani sunt probabil foarte mici.[40]
De asemenea K. Usinski spune ca adultul ,,isi insuseste usor ceea ce se
refera la ocupatiile sale speciale, acordnd mai putina atentie tuturor
celorlalte.[40]
Adultii se plng de slabirea considerabila a memoriei in raport cu copilaria
sau adolescenta, dar aceste plngeri sunt nejustificate, se bazeaza pe amintiri
superficiale, gresit interpretate si care exprima numai starea subiectiva a
adultului.Adultii se deosebesc mult intre ei, din punct de vedere al calitatii
memoriei:
-unii memoreaza rapid si retin mult timp ce au memorat
- altii memoreaza rapid si uita rapid
- altii memoreaza lent dar tin minte mult timp.
Memoria poate fi imbunatatita, intruct ea se formeaza prin exercitiu, la fel
ca orice deprindere.
Gndirea
Gndirea adultului este abstracta, stapnita si supusa controlului; din mai
multe concluzii, el reflecta si alege pe cea mai adecvata. Datorita exercitarii unui
control mai riguros asupra gndirii sale, adultul este creator in procesul gndirii.
Adultul are posibilitati mai mari de gndire, datorita volumului de cunostinte si
experientei de viata.
Daca impulsivitatea este una din insusirile gndirii copilului, nici adultii nu
sunt lipsiti de ea; totusi ei sunt capabili de o apreciere mai critica a concluziilor la
care ajung. Activitatea lor intelectuala este mai exacta, ei fiind mai retinuti in
acceptarea unor idei care le apar in gndire.
Copilul nu este capabil de un rationament amplu dar adultii, in functie de
capacitatile individuale, reusesc sa inteleaga si sa intreprinda un rationament mai
lung, cu toate ca un rol esential in acest sens il are deprinderea si exersarea, care la
rndul lor depind de gradul de instruire.
Totusi, din cercetari a reiesit ca rationamentul necesita efort, atentie, un
anumit volum de experienta, control activ si alegere, iar adultul, ca si copilul, este
inclinat sa evite efortul.De aceea el accepta mai usor concluzii si opinii straine, dea gata, in masura in care acestea nu se afla bineinteles in contradictie vizibila cu
interesele si convingerile sale.
Inteligenta la adulti
In ceea ce priveste inteligenta la adulti, pe baza rezultatelor la diferite teste,
s-a ajuns la ipoteza unui maximum de crestere in adolescenta (16-20 ani), apoi o
stagnare pana la 40 ani, dupa care nivelul acesteia scade treptat si nentrerupt.
Acest punct de vedere a lui Rsler a fost criticat de Miles care spune ca daca se
elimina factorul timp la teste, performanta poate creste si pna la 90 ani.[22]
Cattel si Horn [22] fac distinctie intre ,,inteligenta fluida si ,,inteligenta
cristalizata:

-prin inteligenta fluida ei desemneaza capacitatea de a achizitiona noi

abilitati, capacitate care pe masura inaintarii in vrsta devine tot mai putin
importanta, mai putin folosita si deci involuiaza progresiv;
-inteligenta cristalizata, consta in abilitatile achizitionate care au fost formate
(cristalizate) ca rezultat al interactiunii dintre inteligenta fluida si experienta. Acest
aspect al inteligentei, nu involuiaza in asa mare masura in raport cu vrsta.
Astfel, inteligenta definita ca suma celor doua tipuri de mai sus, ramne
stabila pana in jurul varstei de 60 ani sau si mai trziu.
Vocabularul
In capacitatea de a utiliza vocabularul, adultii nu manifesta declinul care este
caracteristic multor tipuri de capacitate. Este adevarat ca vocabularul nu este un
test de inteligenta demn de incredere; capacitatea de utilizare a vocabularului este
un aspect important al aptitudinilor mintale, iar persistenta acestei capacitati de-a
lungul intregii vieti este extrem de importanta.
Atentia la adult
La adult atentia este: -pe lnga involuntara este si voluntara
- intelectuala si concreta (senzoriala)
- trainica si se opune dispersarii
-are un caracter mai static decat la copil
Adultul dispune de capacitate de introspectie de care copilul nu dispune
mult timp.
Adultul poate sa-si concentreze atentia mult mai repede asupra unei
activitati noi. Atentia voluntara solicita efort mult, avnd drept urmare oboseala
rapida a intelectului.
Sfera atentiei este mult mai mare la adult, acest lucru referindu-se nu numai
la perceperea obiectelor exterioare, ci si la elementele constiintei.
Spiritul de observatie:- observarea la adult este mai obiectiva, facilitnd
formarea unor notiuni si judecati corecte. Aceasta provine din faptul ca adultul este
mai putin dependent de sentimentele lui, ce constituie unul din principalii factori ai
coloritului subiectiv al perceptiilor.Datorita acestui lucru, dar si datorita dezvoltarii
intelectuale mai avansate, adultii sunt, in general, mai critici si mai prudenti in
judecatile lor, ceea ce nu inseamna ca spiritul lor critic este suficient dezvoltat.
La adulti, observarea constienta este planificata si dirijata de vointa si
atentie; cand observa un obiect sau fenomen nou, isi indreapta atentia mai mult
asupra insusirilor permanente, caracteristice, importante si tipice ale obiectului sau
fenomenului, preocupndu-se, in general, mai putin de amanunte.
Observarea depinde de factori ca:
-interesul pentru obiectul sau fenomenul observat
-cunoasterea domeniului din care face parte acel obiect sau fenomen,
-experienta in observarea unei anumite categorii de obiecte sau fenomene
( ex. spiritul de observatie al zetarului cu privire la recunoasterea literelor) .
Din cauza experientei ei percep mai multe detalii ale obiectelor sau
fenomenelor. Din aceeasi cauza deosebirile dintre adultii de aceeasi vrsta, in ce
priveste procesul observarii, pot fi mai mari decat deosebirile dintre adulti si tineri.

Brenking afirma ca persoanele instruite observa mai multe amanunte dect

persoanele neinstruite, iar Szwczuk spune ca spiritul de observatie a persoanelor
neinstruite se aseamana mai mult cu cel al copiilor.La adultii fara instruire exista
necesitatea vizibila de a exersa spiritul de observare analitic, constnd in
sesizarea si diferentierea amanuntelor.Faptele dovedesc ca acest exercitiu este
eficient, fiindca duce la corectarea calitativa si cantitativa a procesului de
observare.
Motivatia
Primele teorii despre motivatie, subliniaza faptul ca factorii energizanti care
impulsioneaza comportamentul uman si-l directioneaza spre scopuri catre care se
deplaseaza, rezulta fie din factori interni structurali ca instincte sau necesitati, fie
din tendinta de evitare a starilor de dezechilibru fiziologic.[40]
Motivatia este influentata de fiziologia persoanei (motivatie intrinseca si
extrinseca), dar este influentata si de factori neorganici cum ar fi timpul si banii.
Timpul este limitat.Atunci cnd persoana are din nou suficient timp pentru
alegerea unei activitati diferite, aceasta poate fi un timp de dezorientare si
frustrare, intruct scopurile si motivele ce au existat, in prezent ele ar putea sa-si fi
pierdut din importanta de altadata sau chiar sa fi disparut.Femeia a carei familie nu
mai are nevoie de serviciile ei in fiecare moment, barbatul sau femeia in preajma
pensionarii, fac fata uneori, unei adaptari dificile, in esenta o criza de
motivatie.Persoana care a dobndit sau si-a dezvoltat interese multiple si variate,
dorinte si teluri, intmpina mai pregatita aceste perioade de libertate sporita.
In legatura cu banii: ei sunt importanti pentru om in ceea ce vrea sa faca in
viata.In general un tnar va fi gata sa imprumute bani dar omul mai in vrsta desi
poate face asa ceva, va avea un simtamnt al lipsei de decenta sau al vinovatiei, el
este dispus sa accepte ca economisirea este un lucru bun.
Motivatiile comune specifice adultului
Utilitatea sau perceptia utilitatii (pentru sine, pentru cei de care suntem
responsabili, pentru munca de facut, pentru atingerea unor obiective personale
etc.) produce motivatie
Perceptia clara a scopului : in afara de utilitate are un efect motivant asupra
angajarii personale in munca.,,A sti incotro mergi este o nevoie de adult care
justifica drumul de parcurs si care face ca eventualele obstacole sa fie acceptate.
Facilitatea Experienta dobndita, familiarizarea cu domeniul respectiv,
reprezentarea accesibilitatii cunostintelor, evaluarea efortului necesar si suficient
care asigura succesul, toate usureaza angajarea si o sustin.
Obligativitatea de a te conforma Apartenenta la grup (sau referinta la
grupurile din care am vrea sa facem parte), determina activitati si achizitii in scopul
de ,, a se pune la unison sau de ,,a se ridica la acelasi nivel . Obiectivele de grup
(ideologia grupului) sunt urmarite ca obiective personale sub presiunea grupului.
Prestigiul social este o valoare si in aceasta calitate este motivant. Obtinerea
statutului social, a promovarii, a consideratiei, indeamna la eforturi personale
perseverente. Este esential pentru subiect sa inteleaga raportul intre munca
propusa si propriile scopuri, deoarece este demoralizanta o munca dificila, gratuita.
Conflictul dintre motivatii si supramotivatii
La adult motivatiile pot intra in conflict sub multiple forme (conflict intre
scopurile cu termen lung si dorintele cu termen scurt, conflict intre motivatiile

pozitive si contramotivatii); dar ele se si pot aduna indreptandu-se catre acelasi

scop.Actiunea in acest caz se numeste supradeterminata.
Supramotivatia este intensificarea motivatiei, ducnd la o supratensiune a
individului. Experimental s-a constatat ca o supramotivatie produce intr-un anumit
grad, o dezadaptare a comportamentului, chiar din cauza tensiunii emotionale ;
tracul, este un efect de acest gen.
De aici rezulta legea:,,achizitia creste proportional cu intensitatea motivatiei
pana la un anumit punct, care, daca este depasit, ea descreste sau, cu alte cuvinte,
maximum de achizitie se produce in urma unei motivatii moderate[40].
,,Punctul critic este propriu fiecarui individ dar este comun in anumite situatii
limita:
-munca (gradul de dificultate)
-insemnatatea ei pentru subiect
-capacitatea subiectului in raport cu munca
-nivelurile de aspiratie si expectanta ale subiectului
-sensibilitatea individuala la stresurile emotionale
-sentimentul responsabilitatii personale in rezultatul muncii
-valoarea ,,suporturilor pe care poate conta
Dupa Guillford ,,motiv este orice factor sau stare interioara,care conduce la
inceperea si sustinerea unei activitati.
MOTIVUL este 1)-acel factor interior, care inspira, directioneaza si
integreaza comportarea omului.
2)-consta in verbalizarea scopului si a programului care face
posibil faptul ca o persoana data sa intreprinda o anumita activitate
3)-din punct de vedere fiziologic este o excitare
predominanta a scoartei, care rezulta din sinteza unor necesitati organice si a unor
stimuli ai mediului in care acestea pot fi satisfacute. In acest sens, orice
comportare, actiune sau activitate a omului constituie expresia unor necesitati
anumite, simtite de el, necesitati care nu sunt neaparat constiente.
In procesul variatiei motivelor, odata cu vrsta omului, o importanta
deosebita o are schimbarea perspectivelor in timp.
In tinerete, mai mult sau mai putin pna la vrsta de 30 ani, omul priveste in
viitor cu multa incredere, plin de sperante promitatoare, fara sa vada limitele
acestuia. Apoi, urmeaza perioada realismului, insotita de simtul limitarilor si al
realitatii, de simtul posibilitatilor reale, de care se leaga necesitatile si nazuintele
omului.
In prima perioada a vrstei adulte preocuparea majora o constituie cresterea
copiilor si desfasurarea activitatii puternice in vederea croirii unui drum in viata,
spre exemplu, prin consolidarea deprinderilor profesionale. Interesul tinde sa se
comute la problemele imediate, relativ concrete, cum ar fi cele familiale. Intreaga
energie este focalizata in vederea consolidarii pozitiei sociale si asupra mersului
inainte.
Spre mijlocul vrstei adulte, acesti parametri tind sa se fi stabilizat .Copiii au
crescut, probabil s-a dobndit de acum o oarecare stabilitate profesionala si deci
problemele legate de datoria sociala, pastrarea a ceea ce s-a tezaurizat si alte
scopuri similare incep sa devina dominante . Att femeile ct si barbatii aflati in
acest stadiu manifesta un interes crescut fata de consolidarea carierei . Pentru

femeile casnice, faptul ca nu mai au nevoie copiii de ingrijire continua, este un

factor important, deoarece ele se pot rentoarce in cmpul muncii sau isi pot cauta
activitati interesante in domenii ca sfera serviciilor sociale.
La sfrsitul perioadei adulte si la vrstele inaintate, scopurile incep sa fie din
ce in ce de mai scurta durata, amplificndu-se in acelasi timp impresia ca lumea
este o organizare complexa si dificila, plina de probleme .Sporeste din nou
interesul metafizic. O data cu vrsta inaintata, cresc izolarea sociala, neangajarea
in lupta activa, atitudinea pasiva si contemplativa si preocuparea deosebita pentru
scopuri de scurta durata, concrete, cum sunt: ce sa mannci si cum sa-ti petreci
timpul in mod agreabil .
Daca un om a avansat din punct de vedere social si se bucura de aprecierea
din partea celor din jur, atunci trebuintele sale, in acest domeniu, scad in
intensitate. La fel, daca o anumita dorinta in decursul anilor nu se poate realiza,
este posibil sa soseasca momentul resemnarii-linistite sau amare.
In aceeasi masura, schimbarea conditiilor in care traieste omul poate
produce deodata trezirea unor trebuinte amortite. Astfel, de ex., amenintarea
neasteptata a pozitiei sociale dobndite trezeste dorinta de aparare sau recstigare
a acesteia; la fel, la o femeie in vrsta, singura, care timp de mai multi ani a
renuntat la posibilitatea de a se casatori, poate sa i se retrezeasca acesta dorinta
fierbinte, atunci cnd in viata sa apare un barbat necasatorit care o inconjoara cu
simpatie si-i este in acelasi timp simpatic; atunci trebuinta de securitate, de
dragoste si altele incep sa se manifeste foarte puternic.
Schimbarea unei situatii in viata poate sa aduca adultului mai mult timp liber ( de
ex., unei femei care si-a crescut copiii, unui muncitor care, obtinnd locuinta in
apropierea locului de munca renunta la naveta etc.), ceea ce are ca rezultat
posibilitatea satisfacerii unor trebuinte care pna acum erau plasate in plan
secundar.
Kuhlen (1963) [40] a sugerat faptul ca in dezvoltarea adultului se pot
diferentia doua mari meta-motive:
-unul implica un impuls catre expansiune si dezvoltare.Acest motiv este
observabil in cautarea realizarii si a puterii, precum si in automplinire si
autoperpetuare.Acest model motivational este mai puternic in perioada adulta
incipienta si incepe sa se risipeasca in jurul vrstei de 50 ani, desi poate fi vizibil
pna la sau dupa 60 ani.
-cel de-al doilea mare motiv este opus celui descris acum. El implica o
selectare a scopurilor ca urmare a motivatiei ce izvoraste din anxietate si
incertitudine. Acest fel de motivatie prezinta cateva forme, incluznd preocuparea
pentru a actiona impotriva imperfectiunilor percepute de sine, impotriva nefericirii,
a inadaptarii sociale, a lipsei de identitate si a epuizarii fizice.Acest tip de
motivatie este relativ mai putin evident, desi prezent, la adultii mai tineri, la care
este mai pregnant primul tip de motivatie.Totusi, pe masura inaintarii in vrsta
acest tip ocupa un loc din ce in ce mai important in sfera motivatiei, crescndu-i
importanta pe masura ce se reduc expansiunea si dezvoltarea, ca modele de viata .
Este clar ca cele 2 tipuri de motivatie sunt prezente de-a lungul intregii
perioade adulte, nepunndu-se problema ca unul il inlatura pe celalalt.Totusi
importanta relativa a celor doua grupuri de motive se schimba cu vrsta, urmnd,
in mare, pierderea fortei fizice, a capacitatii de a fi dorit pentru o anumita

profesiune, a acuitatii senzoriale, a frumusetii determinata social, etc., ce insotesc

inaintarea in vrsta.Vorbind in sens larg, tinerii sunt motivati in primul rand de
obtinerea maiestriei si de realizarea personala iar cei in vrsta de dorinta de a evita
inadecvarea in multe domenii.
Sub influenta curiozitatii si a trebuintelor omul intreprinde diverse
actiuni.Succesul in actiune il indeamna la actiuni similare in viitor iar pe acest
fundal se naste inclinatia, care fixata prin actiuni eficiente ulterioare, se transforma
in interes. Izvorul intereselor pot fi trairile si simtirile omului.
Conturarea interesului depinde si de conditiile materiale, sociale si culturale,
precum si de capacitatile omului, care indica posibilitatile acestuia de a se interesa
de ceva si de acumula experienta si trairi corespunzatoare.
Deosebirea dintre motiv si interes:
-interesul pentru un anumit obiect se poate stinge, in timp ce motivul poate sa
actioneze in continuare, daca trebuinta ramine nesatisfacuta.
-asa dupa cum trebuintele secundare ale omului apar sub influenta vietii, tot asa si
nasterea si dezvoltarea intereselor ramn in continuare sub influenta evidenta a
experientei proprii a omului.
Vrsta si interesele omului
Sfera si felul experientei,precum si volumul de cunostinte bazate pe
aceasta,variaza de la om la om.Acest lucru depinde de multi factori,printre care
exista ctiva care au o importanta deosebita.
Unul dintre acestia este planul de viata al omului.El imprima o anumita
orientare atentiei, intereselor, gandurilor, aspiratiilor si actiunilor omului.Daca in
planul de viata al unui om se afla, de ex. ,,gradinaritul, atunci interesele si
gndurile sale se indreapta spre tot ceea ce, in conceptia sa, se leaga de gradinarit.
Interesul este insotit la un moment dat de practica. Pe aceasta cale omul
acumuleaza cunostinte si priceperi, precum si trairi legate de actiunile sale in acest
domeniu.
Lipsa unui plan de viata cristalizat atrage dupa sine, de obicei, lipsa unor
interese bine inchegate. Atunci, in experienta omului creste importanta hazardului,
asa cum se intampla la oamenii care traiesc de pe o zi pe alta fara nici un plan.
Planul de viata al omului indica directia experientei sale, dar o si ingusteaza
intr-o anumita masura, caci interesele care decurg din aceasta pot fi unilaterale, asa
cum se intampla deseori, de ex., la tinerii care doresc sa traiasca numai practicnd
sportul.
Strong[40] efectuiaza acest tip de cercetari, indeosebi interesele sau
preocuparile profesionale; el constata ca interesele profesionale ale adultilor au o
trainicie foarte mare si se intlnesc mai frecvent dect la tineri, ceea ce se explica
prin stabilitatea mai mare in profesie. Cele mai multe schimbari ale preocuparilor
intervin intre 15-25 ani iar cele de mai trziu (pna la 55 ani ) sunt lente, avnd loc
insa diminuarea intereselor sociale si sporirea intereselor personale; o minimalizare
sufera si interesele care necesita calitati fizice, iar schimbarea lor este influentata si
de casatorie si educarea copiilor.
Interesele neprofesionale ale femeilor nu se schimba cu vrsta, desi isi schimba
continutul
Activitatea profesionala este un alt factor care diferentiaza interesele oamenilor.
Rolul social al omului exercita o anumita influenta asupra intereselor.

Un alt factor este capacitatea fizica a omului si volumul de energie vitala.

Modul de viata, mai mult sau mai putin sedentar, ca si cantitatea de timp liber dupa
orele de munca au importanta.Daca nu are timp liber omul, interesele sale nu au
sansa de a se manifesta si dispar. (22)
Afectivitatea la vrsta adulta
Sentimentele adultilor
Este un punct de vedere raspndit ca adultului ii lipsesc sentimentele, sau ca,
intr-un fel, s-a situat deasupra lor.Gardner Murphy[22] este de parere ca: ,,adultul
nu are mai putine, ci mai multe asociatii emotionale cu materialul faptic dect
copiii, desi, de obicei, presupunem ca are mai putine, datorita faptului ca
mijloacele de stapnire sunt mai perfectionate si sunt mai bine interiorizate la
adult.
Putini dintre noi sunt pe deplin capabili sa inteleaga sau sa accepte propriile
simtaminte. Kidd[18] remarca:,,ne place sa credem despre noi ca suntem
binevoitori, rezonabili si iubitori.Din cnd in cnd putem fi socati constatnd ca
suntem in stare sa fim si urciosi, rautaciosi, cruzi, nerezonabili. Lupta interioara,
nevoia de a compensa dificultatile care sunt create de catre altii si mai ales de catre
noi insine, duce la un comportament defensiv care influenteaza in mod profund
libertatea noastra interioara.
Personalitatea adultului
Ceea ce se intelege indeobste prin personalitate, adica acea deplinatate
psihica bine definita, capabila sa reziste si dotata cu forta, este un ideal al
maturitatii. Nici o peronalitate nu devine manifesta fara fermitate, deplinatate si
maturitate.
Intre 35-40 ani se pregateste o modificare de mare insemnatate a sufletului
omenesc.La inceput nu are loc nici o modificare constienta si evidenta, ci este
vorba mai degraba de indiciile indirecte ale unor modificari ce par sa-si faca
inceputul in inconstient. Uneori este ceva de genul unei modificari lente a
caracterului, alteori isi fac aparitia din nou caracteristici disparute inca din
copilarie, ori, bunaoara, inclinatiile si interesle de pna acum incep sa paleasca,
lasnd loc altora, ori, foarte frecvent, convingerile si principiile de pna acum, mai
ales cele morale, incep sa se accentuieze si sa se rigidizeze, ceea ce poate duce
treptat, catre 50 ani, in extremis, pna la intoleranta si fanatism; e ca si cnd
existenta acestor principii ar fi amenintata si ele ar trebui ct mai repede si ct mai
bine consolidate, este parerea lui Jung.[17]
Tulburarile nevrotice foarte frecvente vrstei adulte au in comun dorinta de a
trece faimosul prag al maturitatii, pastrnd totusi o psihologie proprie tineretii.
Originea si evolutia atitudinilor depind de o serie de factori: genetici, starea
fiziologica a subiectului, experienta sa nemijlocita, grupurile sociale carora le
apartine si genurile de comunicatie la care este expus. Ex. efectele bolii, pierderea
anumitor functiuni si consumul de droguri pot afecta in mod drastic att atitudinile
ct si comportamentul.
Atitudinile adultului sunt invatate.Ele sunt definite ca ,,modele de reactie care
predispun individul la un comportament oarecum specific; contin componente
cognitive, afective si motorii.

Un aspect in care adultul mai in vrsta se poate deosebi de unul mai tnar
este acela ca el este mai conservator.
In sprijinul acestei tendinte sunt invocate urmatoarele temeiuri:
-a crescut in alte vremuri, cnd, in general, atitudinile nu erau att de
,,liberale cum sunt in prezent, si persista in acele atitudini.
-invata mai lent
-are o viata sociala mai restrnsa, vizioneaza mai putine filme si participa la
mai putine adunari publice si poate alege carti, prieteni si cursuri practice care sa
corespunda unor preferinte bine determinate.
-are un rol social aparte.Adultul mai in vrsta detine o pozitie si este mai apt
sa-si apere acea pozitie si sa-si mentina atitudinea corespunzatoare fata de tnarul
care are un statut diferit.
- a suferit unele pierderi ale capacitatii sale senzoriale si fizice care i-au slabit
increderea in sine si, de aceea, poate crede ca este mai necesar sa se cramponeze
de modele obisnuite de comportament si sa manifeste mai multa opozitie fata de
schimbarea care il ameninta.
-gaseste vechile cai mai confortabile si mai putin primejdioase.
Temperamentul exprima gradele de activare ale energiei bio-psiho-sociale,
determinate atat de secretiile endocrine, de cele ale tiroidei si ale paratiroidei in
primul rnd, precum si de sistemul de activare reticulara din diencefal.Activitatea
energetica depinde mai putin de sistemul simpatic si parasimpatic, care determina
in special starile de bucurie si exaltare versus deprimare si slabiciune.
Caracterul - termenul este folosit adesea in locul celui de personalitate, desi
unul deriva din latina si inseamna ,,masca iar celalalt din greaca si inseamna
,,gravare. Primul termen sugereaza aparenta, comportament vizibil, calitate de
suprafata, al doilea sugereaza o structura interna, poate si inascuta, fixata si de
baza. U. Schiopu (37) defineste caracterul ca un sistem de atitudini stabile si
specific individuale; el reprezinta cea si sintetica formatie a personalitatii.
El se exprima prin categorii de trasaturi ce se convertesc in atitudini morale
fata de sine, fata de ceilalti si fata de munca.
Din atitudinile fata de sine fac parte: demnitatea si respectul de sine; din
atitudinile fata de ceilalti fac parte: sociabilitatea, generozitatea, sinceritatea,
principialitatea, loialitatea; din atitudinile fata de munca fac parte: harnicia,
perseverenta, disciplina, angajarea etc.

PIRAMIDA
trebuintelor fundamentale care regleaza motivatia [37]
8.Trebuintele stadiului de concordanta Nevoia de concordanta intre simtire,
intre cunoastere, traire si actiune
cunoastere si actiune. Ele constituie
cauza principala a dificultatilor de a
schimba propriul nostru comportament
7.Trebuinte estetice
Nevoia de ordine, simetrie, realizare a
muncii sale, de puritate, oroare de lene,
dragoste de natura si frumusete

6.Trebuinte cognitive
5.Trebuinte
de
autoactualizare,
autodezvoltare,
autorealizare
si
autoperfectionare permanenta
4.Trebuinte de recunoastere si apreciere
sociala relative la Eu (de stima, prestigiu
si statut social)

3.Trebuinte sociale (de apartenenta,

afectiune si dragoste)
2.Trebuinte de securitate

1.Trebuinte fiziologice

Nevoia de a sti, de a intelege, de a

invata, de a descoperi, de a explora
Nevoia de a-si atinge propriul sau
potential creativ, de a-si aduce
contributia sa, de a efectua ceva pentru
care este mai bine dotat, adica ceea ce
vrea sa realizeze, ceea ce ii face placere
Trebuinta de conservare, nevoia de a-si
stima sinele, nevoia de a se respecta, de
a-i stima pe altii. Dorinta unei reputatii
bune, dorinta de prestigiu, de
consideratie, de atentie. Nevoia de a fi
important, de a-si da propriul
consimtamnt
Nevoia de apartenenta si adeziune,
nevoia de a se identifica afectiv cu un
grup sau o categorie sociala, de a fi
membru al unei familii.
Cautarea securitatii, nevoia de securitate
emotionala si in munca, de securitate
contra pericolelor, a deposedarii; de
asigurare a vietii, securitate sociala,
nevoia de stabilitate la locul de munca,
nevoia de protectie, nevoia de oameni...
Nevoia de hrana, de odihna, de repaos,
de sexualitate. Satisfacerea pulsiunilor si
apetiturilor. Nevoia de a-si pastra
sanatatea.

II.6.3 Adultul din punct de vedere social

A deveni matur, la specia umana, inseamna o mai mare diferentiere a
organelor si functiilor, autopotentndu-le prin utilizarea uneltelor. Omul evoluiaza
in directia socializarii.
Maturizarea sociala s-ar putea defini prin capacitatea de interactiune
interpersonala, prin competenta sociala a individului dar cu urmatoarele precizari:
a) Valoarea determinarilor obiective ale maturizarii sociale (independenta
economica, nivel de scolarizare, intemeierea propriei famili) depinde daca au fost
dobndite prin efort propriu sau obtinute prin ajutor extern
b) dezvoltarea psiho-sociala a unei persoane este dependenta in primul rnd
de gradul de dezvoltare psiho-sociala a celorlalte persoane cu care se afla in
interactiune si de calitatea acestor relatii
c) maturizarea sociala este conditionata att de structura elementelor
internalizate cat si de procesul de obiectivare al personalitatii

d) maturizarea sociala are un caracter procesual, parcurge diferite stadii iar

modelarea ei nu poate exclude judecatile de valoare
e) este dependenta de caracteristicile socio-culturale ale mediului de viata
f) ca un indicator al maturizarii sociale este capacitatea individului de a juca
un numar cat mai mare de roluri si de a-si ierarhiza statusurile pe care le ocupa in
asa fel incat sa stabileasca un echilibru intre cerintele acestora si propriile cerinte.
Evolutia individuala si evolutia istorica generala a omului se produc odata
cu evolutia relatiilor sociale ale acestuia.Pe parcursul evolutiei sale, omul a trebuit
sa rezolve mereu o serie de situatii care priveau adaptarea lui la mediu. Daca initial
obstacolele principale pe care le intmpinau nevoile si aspiratiile omului erau
venite din mediul natural, treptat, capacitatea de adaptare a omului a fost solicitata
din ce in ce mai mult chiar de conditiile create de el. Azi se vede pus frecvent in
fata paradoxalei situatii de a cauta solutii pentru adaptarea sa in raport cu propriile
sale produse, a caror finalitate dorita era tocmai aceea de a-i satisface nevoile si
aspiratiile. Mijloacele tehnice create de om pentru a-i mari posibilitatile de
adaptare devin ele insele probleme in adaptarea sa la mediul inconjurator.In acelasi
timp, dezvoltarea relatiilor sociale ale omului a marit considerabil eficienta
actiunilor sale cu scop adaptativ.
Daca originea sociala, aptitudinile, temperamentul sunt mai putin sau deloc
modificabile, orientarea valorica, nivelul de informare, imaginea de sine,
acuratetea perceperii relatiilor interpersonale, transpareanta si transpatrunderea
relatiilor interpersonale, gradul de includere a cunoasterii celuilalt, sunt prin
excelenta educabile, deci modificabile; implicit rezulta ca maturizarea sociala este
modificabila
Dincolo de calitatea relatiilor sociale caracteristice intregii societati,
maturizarea sociala a individului sufera influenta directa a relatiilor interpersonale
si a climatului existent in microgrupurile in care acesta traieste.
In procesul maturizarii sociale, importanta este dinamica existenta intre
statusul actual si statusul spre care tinde persoana, capacitatea de aproximare a
propriei evolutii viitoare si de aproximare a evolutiei viitoare a celorlalti.
Integrarea adultului in dezvoltarea sociala
In adolescenta incepe sa se fundamenteze rolul adultului de mai tirziu , de
castigator al existentei si de stlp al comunitatii.In decursul perioadei adulte,
incipiente, rolul de parinte si de lider in ascensiune al societatii este decisiv.
De la adultul tnar se asteapta sa participe energic la activitatile obositoare
dar productive ale societatii si sa se stabileasca ca membru stabil capabil sa se
adapteze cu suplete la cerintele si constrngerile societatii.
La vrsta adulta mijlocie se acorda mai multa atentie activitatii comunitatii,
orientarii tinerilor, serviciilor sociale, etc. In aceasta etapa de viata se asteapta ca
indivizii sa ia parte la conducerea vietii politice, sa faca parte din comitete, sa
accepte pozitii de incredere in culte, sindicate, etc.
In perioada adulta trzie si la vrstele inaintate individul este privit ca fiind
din ce in ce mai mai dependent si pasiv, mult mai putin energic, mai supus
loviturilor in relatiile lui cu societatea si cednd locul celor tineri.
Potrivit conceptiei lui Erikson, perioada vrstei mijlocii se caracterizeaza
printr-o schimbare de valori, si anume accentul nu mai cade pe forta fizica, ci pe

intelepciune. In mod similar, valorile sociale se comuta de pe ,,sexualizare spre

,,socializare, in timp ce viata emotionala este caracterizata printr-o crestere
considerabila a flexibilitatii.O data cu batrnetea va disparea total preocuparea
pentru a stapini si a realiza, care este atat de evidenta la tineri si care incepe sa
paleasca deja la varsta mijlocie. Eul este mai apreciat decat munca si realizarea;
apare transcendenta dincolo de propria fiinta si, in ultima instanta,dincolo de
propriul eu. .
Caracterul disonant al dezvoltarii personalitatii
Comportamentul cotidian arata in unele cazuri, o serie de decalaje intre
nivelul maturizarii intelectuale si a celei afective, intre cea somatica si cea psihica,
intre dezvoltarea intelectuala si cea sociala. Rezulta de aici ca are loc o dinamica
contradictorie a maturizarii sociale si a maturizarii biologice.
Studiile efectuate de Stefan Milcu si publicate in volumul ,,Tineret, sanatate,
sport, dezvoltare Buc.1969 pag 9-15 demonstreaza ca pragul pubertatii tinde sa
scada continuu, tnarul maturizndu-se din ce in ce mai timpuriu din punct de
vedere biologic, in schimb se maturizeaza din ce in ce mai trziu din punct de
vedere social , adica este capabil din ce in ce mai trziu sa aiba independenta
economica si sa-si intemeieze propria familie, aceasta datorita prelungirii perioadei
de scolarizare- spune autorul.
Ca o solutie se propune participarea simultana a tnarului att la procesul
propriei instruiri ct si la satisfacerea nevoilor lui, la dobndirea unei autonomii
economice.
II.6.4 Invatarea la adulti
Revolutia stiintifica-tehnica, pe care omul trebuie s-o realizeze si sa o
conduca, obliga la cerinte superioare fata de toate grupele de varsta.Progresul tot
mai rapid in stiinta si tehnica cere nu numai de la generatia tnara cunostinte
temeinice si de larg orizont, ci si o continua perfectionare si calificare a adultilor.
Cine vrea sa lucreze azi intr-o intreprindere productiva echipata cu instalatii
tehnice moderne are nevoie de o cu totul alta pregatire decat cea de acum cateva
decenii.
Cnd adultul are constiinta ca pregatirea sa la locul de munca nu-i asigura
pozitia pe care si-ar dori-o, sau cnd lipsa unei pregatiri corespunzatoare il pune in
familie intr-o pozitie nefavorabila (de ex. sotia in raport cu sotul, sau parintii in
raport cu copii lor) si cnd aceasta situatie devine neplacuta pentru el, atunci se
naste dorinta de a dobndi o instruire la nivelul cerintelor.
Opinia conventionala si traditionala este ca oamenii se deterioreaza rapid din
punct de vedere intelectual dupa 40 ani sau in jurul acestei varste si capacitatea lor
de invatare este de acum inainte serios alterata.
Lehman[18] in urma studiilor facute trage concluzia ca, facand abstractie de
exceptiile de la regula , apogeul creativitatii este atins la 30 ani, dupa aceea
inregistrandu-se un declin lent.Mai tarziu analizand motivele care duc la aceasta
stare de lucruri el arata ca scaderea performantelor adultului nu este neaparat
rezultatul deteriorarii mintale.
Ex: 1) adultii pot pur si simplu sa accepte stereotipul social care stabileste ca
ei au devenit mai putin productivi dupa 30 sau 40 de ani.

2) promovarea, prestigiul si detinerea de posturi de conducere pot indeparta

de implicarea reala in eforturi creative sau administrative in aceste situatii
reducerea flexibilitatii putnd, de fapt, prezenta avantaje.
3) cei care au atins un succes timpuriu pot sa aiba tendinta de a se culca
pe lauri, adoptind atitudinea ca ei si-au facut partea lor si acum pot culege roadele.
4) ostilitatea din partea celor tineri, care se dezvolta, precum si presiunea
sociala in sensul de a fi mai putin activi, pot inhiba productivitatea adultilor.
,,Adultii pot invata repede si mult mai mult dect invata in realitate
(Thorndike)[40].Autorul de mai sus atrage atentia ca adultii invata sub posibilitatile
lor, pe de o parte pentru ca nu-si apreciaza capacitatile pentru invatare si pe de
alta parte din cauza marginirii si ingustimii intereselor lor si acest lucru rezulta din
atitudinile lor si din valorile carora le acorda importanta.
Din cercetarile lui Welford[40] rezulta ca oameni in jur de 40 ani nu aveau
incredere in capacitatile lor de a efectua operatii care sa iasa in afara rutinei lor.
Sorehson[40] afirma ca la adulti , cauza rezultatelor slabe la invatatura rezida mai
degraba din dezobisnuinta de a invata dect din lipsa de capacitati; ba dimpotriva,
elevii-adulti au avantaje. MEUMANN[40] a constatat ca: ,,adultul nu are nici un
fel de capacitati noi, care ar lipsi copilului scolar la vrsta de 7 ani dar
dezvoltarea generala a acestor capacitati este mult mai avansata la adulti. Uneori
deosebirile sunt att de mari inct se poate vorbi de deosebiri calitative, un
exemplu concret fiind capacitatea de gandire abstracta la copil si la adult.
R. Kidd [18] remarca: ,, in general, nimeni sub 45 ani nu ar trebui sa se
abtina de la a incerca sa invete orice, datorita credintei sau temerii ca ar fi prea
batrn pentru a fi in stare sa invete. Si nici sa foloseasca acea teama ca o scuza
pentru a nu invata nimic din ce s-ar cuveni sa invete. Daca el omite sa invete,
incapacitatea datorata in mod direct vrstei va fi foarte rar, daca va fi, cauza reala.
Cauzele scaderii capacitatii invatarii odata cu vrsta sunt:
1)starea generala a sanatatii si energiei, care, cu scurgerea anilor, se
inrautateste treptat
2) disparitia intereselor pentru studiu
3) lipsa moodalitatilor de exersare a acestei capacitati
Batrnetea influenteaza negativ asupra eficientei invatarii abia in cei mai tarzii
ani ai acesteia.
Moers[40] constata ca intre 31-44 ani comparativ cu celelalte perioade este
cea mai scazuta receptivitate pentru instruire din partea adultilor, deoarece spune
ea: ,,momentele cele mai favorabile ale intelectului in dezvoltare si ale interesului
fata de invatatura dispar in aceasta perioada.
Invatarea inseamna transformare.In mod normal nimeni nu vrea sa se
transforme, si totusi trebuie s-o faca deoarece trebuie sa ne acomodam cu ceilalti
oameni, trebuie sa tinem seama de timp, loc, situatie.Transformarea inseamna
perturbare, iar o fiinta umana este gata sa suporte perturbarea numai in anumite
conditii
Hotarirea adultului de a invata duce la perturbari in situatia sa sociala.Exista
divergente de opinii in privinta invatarii la adulti care provin din diferentele
existente in motivatia invatarii si diferentele multiple intre elevii-adulti.
Majoriatea oamenilor sunt dispusi sa recunoasca faptul ca doar putini oameni
exceptionali, barbati si femei, isi continua ocupatiile lor intelectuale pna foarte

trziu in viata: Robert Bridges isi termina cel mai bun poem al lui la 85 ani,
Tennyson isi publica ultimul volum la 80 ani, Verdi la 85 ani compunea inca
muzica, Wundt si-a incheiat memoriile la 86 ani.
Churchill si Adenauer au stapnit pina in cei din urma ani probleme politice
complexe.
La omul obisnuit, maturizarea si declinul fortelor intelectuale difera net de cel
al celor fizice si senzoriale.
Randamentele intelectuale sunt mai ridicate la persoanele care au urmat o
instructie scolara mai indelungata, ramn egale la persoanele cu profesii care cer
munca intelectuala sau cresc inca si mai mult odata cu vrsta.Explicatii ar fi ca
invatamntul prelungit ridica nivelul intelectual, si este mult mai probabil pentru
un individ inteligent sa faca fata selectiei din treptele superioare de invatamnt.
Desigur durata frecventarii scolii de catre un individ nu depinde numai de
capacitatile sale ci si de conditii financiare, traditiile si atitudinile familiei,
posibilitatile de frecventare a scolii in diferite regiuni etc.
Randamentul intelectual la varsta adultului este conditionat si de activitatea
profesionala. Felul in care adultii se confrunta cu cerintele profesionale nu aduce
cu sine un randament intelectual diferit, ci conditioneaza si deosebiri de mentalitate
intre profesionistii diferitelor grupe, in stilul comportamentelor, al atitudinilor, al
stilului de gandire.
In concluzie, randamentul intelectual al adultilor nu poate fi considerat ca
ceva biologic fixat de asa-numitele particularitati de vrsta. In interpretarea
randamentului intelectual la aceasta vrsta trebuie cuprinse: instructia scolara,
pregatirea speciala profesionala, folosirea efectiva a timpului liber in vederea
dezvoltarii aptitudinilor intelectuale, problema antrenamentului intelectual-spiritual
etc.
Exista cel putin 3 constelatii de sentimente care exercita o influenta constanta
asupra invatarii:
1)-iubirea si sentimentele asociate cum ar fi: respect, admiratie, generozitate,
simpatie, prietenie, incurajare; acest grup de sentimente conduce la calm,
seninatate, speranta, bucurie, incredere, fericire.
2)-furie, suparare si simtaminte similare cum ar fi: insulta, impresia de
frustrare, provocata prin contraziceri si respingere.
3)-teama insotita de suspiciune
La al doilea si al treilea, raspunsul este anxietate, retragere, deznadejde,
lacomie, ura.
Prima constelatie conduce la o invatare de calitate si durabila, celelalte
produc rezistenta la invatare, uitare, ca mijloace de inlaturare a tensiunii,
amenintarii, pedepsei.
O invatare eficienta va avea loc atunci cand sunt intrunite anumite conditii:
-stimulare si securitate
-dependenta si independenta
-reorganizarea experientei anterioare
-satisfactia celui care invata

CAPITOLUL III
Stabilitate si fragilizare la vrsta adulta
Revin asupra caracteristicii personalitatii de sistem bio-psiho-socio-cultural.
Am vazut de asemenea in capitolele anterioare cum capacitatile fizice ale adultului
sunt mai mult sau mai putin in scadere in functie de gradul de integrare sau nu a
adultului in diferite activitati.
Pentru a se echilibra optim cu mediul si a-si realiza finalitatea proprie,
individul trebuie sa dispuna de:
-a) capacitatea de a inregistra, prelucra si stoca influentele mediului extern
ca purtatoare de informatii utile;
-b) mecanisme de selectare si utilizare a informatiei extrase in concordanta
cu starile sale de necesitate;
-c) o baza motivationala suficient de larga sa asigure ,,asimilarea unui
volum ct mai mare de influenta.(32)
N. Margineanu (25) remarca faptul ca peste multi dintre noi, tavalugul vietii
va trece altfel decat am visat: am sperat un lucru si am ajuns altceva. Dar si mai
multi dintre noi vor transforma visul in realitate, sau cel putin il vor face sa semene
cu ea. Unii vor ajunge chiar mai mult dect au visat.
Autorul face referire la criza de identitate prin care trece adultul dupa 40 ani.
Vrstele adulte sunt incarcate de obligatii implicate in ierarhia profesionala
si obligatii familiale.
Ierarhia profesinala ca si antrenarea multilaterala in roluri si statute
extraprofesionale, pe lnga celelalte, creeaza o oarecare criza de timp, mai ales la
vrstele active.
Howard McClusky (18) atrage atentia ca opinia adultului despre sine,
autoadaptarea sa, este foarte strns legata de conceptia sa despre timp: ,,sunt prea

batrn sau ,,daca as fi cu 20 ani mai tnar, pot fi caile prin care adultul nu
vorbeste numai de vrsta sa cronologica, ci exprima si ce simte el despre propria
capacitate.
Timpul este limitat, dar atunci cnd adultul ajunge in preajma pensionarii si
nu mai depinde de acesta, poate trece printr-o criza de motivatie.
In ultimele decenii, revolutia tehnico-stiintifica este tot mai accelerata dar,
perimarea profesionala care este tot mai grava, mareste distanta psihologica dintre
cerintele profesionale si posibilitatile individuale de a le satisface.
Daca in trecut un om supravietuia profesiei sale, astazi, pe parcursul unei cariere,
omul poate trece prin cteva reciclari pentru a se pune la curent cu stadiul actual
al profesiei sale.
In concluzie, adultul de oricnd si de oriunde, traieste in mod subiectiv
anumite crize fizice si psihice ce duc la o fragilizare a unor structuri de
personalitate.
Exista insa homeostazia, acea functie de reglare, caracteristica generala a
oraganismului, constnd in tendinta de a mentine conditiile de echilibru att in
raport cu mediul intern ct si in raport cu mediul extern.
Homeostazia de echilibrare (36) este mai pregnanta la vrsta adulta, spre deosebire
de copilarie cnd predomina homeostazia de precipitatie pozitiva sau de
dezvoltare, sau la vrstele de involutie, cnd predomina homeostazia de precipitare
dar in sens de involutie.
Comportamentul homeostazic se defineste ca un ansamblu de transformari
informationale si de reactii de raspuns care se declanseaza in urma aparitiei unei
oscilatii a ,,constantelor psihofiziologice ale individului si care sunt destinate
reducerii tensiunii si restabilirii echilibrului.(30)
Increderea in viata, defineste mersul ei ascendent. Nencrederea in viata,
precipiteaza criza si mersul ei descendent.
,,In curgerea vietii, noi, desigur, avem si momente de deprimare, lipsa de
iubire si lipsa de incredere in propriile noastre puteri. In adevar, curba de evolutie a
vietii nu este o linie ascendenta continua, ci ea are zigzacurile sale. Dar daca
victoriile coplesesc infrngerile, iar curba, in final, urca totusi, atunci increderea in
propriile noastre puteri si atitudinea realista fata de lume sunt pastrate.(24)
Dar daca peste crizele si asa resimtite de adult, mai intervine si o schimbare
sociala brusca, ce determina rasturnarea valorilor, atunci, efectele pot fi
amplificate, dar nu iremedibail. O societate destramata, lipsita de o conceptie de
viata bine inchegata, descompune individul insusi.
Cnd societatea intra in normal, restructurata dupa noi parametri politici,
sociali, economici, culturali, structurile de peronalitate se vor stabiliza, individul
internaliznd noile valori, si adaptndu-se la noile conditii.

CAPITOLUL IV
Relatia personalitate comportament la vrsta adulta

Daca in general relatia personalitate comportament am analizat-o in termeni

de status si rol, a caror definitii le-am analizat intr-un capitol anterior, vreau sa ma
refer acum la aceasta relatie la vrsta adulta.
La copil exteriorizarea sentimentelor este puternica, la adult intervin o serie
de factori educationali, sociali, culturali care atenuiaza sau amplifica exteriorizarea
in comportament a unor laturi ale personalitatii.
La adult in comportament primordiala este gndirea. Comportament si
gandire sunt doi termeni ce impreuna desemneaza tot ceea ce poate un individ sa
faca. Ceea ce face el in principal, este sa se adapteze mediului sau; dar nu numai
att, ci adultul si reflecta asupra acestuia si se straduieste sa-l stapneasca si
reuseste de cele mai multe ori. ,, Comportamentul si gndirea inlesnesc att
supravietuirea, ct si cresterea. Ele sunt moduri de adaptare si desfasurare
provocate de situatia ambientala in care ne aflam, totdeauna selectionate si
conduse de sistemele psihofizice care alcatuiesc personalitatea noastra(3)
Thomae (36) arata ca din acest punct de vedere exista anumite particularitati
ale ,,amprentei trairilor subiective ce se refera la actiunea trecutului, prezentului si
viitorului. Pentru trecut se caracterizeaza ca fiind asimilat sau neasimilat, prezentul
ca fiind constructiv sau obstaculat, viitorul ca fiind deschis, opac sau amenintator.
De asemenea atitudinile care sunt traduse in comportament, sunt dimensiunile
psihice cele mai sensibile, deoarece sunt influentate de toate evenimentele vietii
sociale dar mai ales de: concurenta socio-profesionala, situatia familiala,
patternurile lumii imperfecte, monotonia vietii cotidiene, filozofia privind
caracterul finit al existentei.
Adultul se adapteaza activ la lume, cu scop de conservare si dezvoltare, dar
aceasta adaptare este operata de vointa organizata a caracterului, luminata de
invatare si inteligenta si controlata de emotii si sentimente.(25)
Adultul nu se comporta numai dupa cum gndeste ci si dupa societatea din
care face parte, dupa epoca de cultura careia ii apartine.
La baza organizarii motivelor si scopurilor comportamentului, stau stapnirea
si conducerea de sine in acord cu normele sociale. Stapnirea de sine este
permanenta, dar ea nu este aceeasi, ci se schimba: apar noi tendinte si valente,
precum si noi moduri de relationare cu lumea.
In cazul adultului, conduita exterioara incearca sa puna in acord libertatea
interioara cu dreptatea sociala, conditii de trai bune material si spirituale.
,,Fericirea inseamna trairea interioara a dreptatii sociale si a bunastarii materiale si
spirituale, din care rodeste libertatea (25)
Pentru un adult este dezolant sa depuna o munca fara apreciere si mai ales sa
aiba sentimentul nedreptatii.
Cnd efortul, sustinut de caracter si intarit de emotivitate este in directia
vocatiei si a aptitudinilor naturale, el pierde caracterul de truda si devine o placere.
In acest caz, munca devine principalul izvor de placere in viata.
In muncile simple, efortul este de o zi dupa care urmeaza odihna, dar in
muncile creatoare de valori estetice, teoretice, efortul poate fi de ani sau toata
viata. Munca si comportamentul sunt strns legate.
Desigur nu sunt de neglijat comportamentele legate de statusurile si rolurile
adultului in toate subidentitatile sale: maritale, profesionale, sociale, parentale.

Mai concret: in prima perioada a vrstei adulte 35-44 ani, potentialul

profesional si cel creator este maxim; aceasta presupune si o implicare activa a
adultului in aceste sectoare de activitate. Se mai urmeaza cursuri de reciclare, se
pregateste un doctorat sau se mai poate parcurge o facultate. Statutele si rolurile
sociale sunt incarcate de responsabilitati.
In familie, copiii pot fi la vrsta pubertatii sau adolescentei. Si in alte perioade
istorice au existat conflicte intre generatii, intre adolescentii ce-si cautau locul
printre adulti, si parintii ce-i tratau ca pe niste copii. Cred insa, ca in tara la noi, in
ultimii 10 ani, prapastia dintre generatii s-a adncit datorita exploziei de informatie
(de cele mai multe ori nu de cea mai buna calitate, si nici adecvat prezentata pe
piata mass-media). Acest punct de vedere este valabil si pentru cealalta perioada
de vrsta adulta, 45-54 ani, cnd in familii copiii sunt in majoritatea cazurilor
adolescenti. Si daca pentru cei din prima perioada adulta, relativa adaptare la
conditiile sociale din tara noastra (spun relativa adapare deoarece nu poate fi vorba
de o adaptare definitiva atta vreme ct societatea noastra este tot in perioada de
tranzitie spre economia de piata si structurile sociale sub toate aspectele:
economic, politic, cultural sunt inca nedefinitivate), s-a facut ceva mai bine,
conflictul dintre generatii in aceasta a doua perioada de vrsta adulta este trait mai
dramatic att de parinti care nu reusesc sa-si inteleaga copiii, ct si de adolescenti
ce nu-si gasesc locul bine definit in noua societate.
Am intrebat odata un profesor: ,,ca sa fiu copil bun, a avut cine sa ma invete,
dar ca sa fiu un parinte bun, de la cine sa invat? La care domnia sa mi-a
raspuns: ,,aceasta ne invata proprii copii.
Prin urmare in perioada 35-44 ani comportamentul legat de rolul de parinte,
rolul de sot ct si cel legat de statutul profesional sunt de importanta majora in
viata adultului. Daca statutul profesional odata acceptat, implica niste
comportamente impuse de normele de grup, pe care isi pune amprenta bineinteles
personalitatea individuala, in rolul de parinte si cel de sot importanta cea mai mare
in comportament o are personalitatea omului. In general, un parinte tinde sa-si
educe proprii copii prin prisma principiilor morale interiorizate pna atunci. Ca sot,
de asemenea va tinde catre un comportament asimilat in familie, dar peste toate
acestea intervine temperamentul, caracterul, educatia si autoeducatia.
In subperioada 45-54 ani se dezvolta in general responsabilitatile profesionale
si social culturale. Subidentitatea de parinte poate diminua usor mai ales in a doua
jumatate a subperioadei prin independenta copiilor (mari de cele mai multe ori), la
fel poate diminua si subidentitatea de sot. Acum insa sunt si oerioadele de crize
cele mai intense: la femei criza fizica, dar cu implicatii si psihice, legata de
climaterium, de asemenea poate apare o criza de identitate, mai ales atunci cnd
copiii au plecat la casele lor si femeii ii ramne un timp liber pe care nu s-a pregatit
sa-l umple cu activitati compensatorii. Aceasta criza de identitate poate fi agravata
in conditii de instabilitate economica, atunci cnd o restructurare in cmpul muncii
poate aduce cu sine pierderea locului de munca in care a acumulat destula
vechime, dar mai ales dificultatea reangajarii intr-un nou post datorita limitarii
vrstei la angajare (30, 35 si maxim pna la 40 ani). Rar se gasesc locuri de
munca, mai ales pentru femei, unde sa nu fie limita de vrsta.
Aceste crize, duc la fragilizarea unor laturi ale personalitatii: afectiva,
motivationala, volitiva, atitudinala, etc., ce se rasfrng in comportament. Dar

adultul ce a avut pna atunci o personalitate armonios structurata, cu un

comportament prosocial si cu un suport familial adecvat, va depasi aceste crize,
revenind la starea de echilibru.
Pentru barbati, aceasta perioada este mai putin furtunoasa, cred ca este mai
echilibrata din punct de vedere al relatiei personalitate comportament , deoarece ei
sunt implicati mai mult profesional si social, binenteles si familial, dar ei
traverseaza mai putine crize (cel putin fizice), dect femeia. Pentru ei pot interveni
crize motivationale, de identitate, dar acestea mai ales pe fondul schimbarii
sociale, cnd de asemenea in cazul restructurarii si a pierderii locului de munca, o
noua reciclare si o noua reangajare, se face cu mai multa greutate. Sigur ca si la ei
aceasta se rasfrnge asupra acelorasi laturi ale personalitatii, traduse si ele la
rndul lor in comportament.
De asemenea as vrea sa amintesc de crize existentiale, declansate de
degradarea nivelului de trai general, in ultimii ani in tara noastra, crize traite
dramatic de adulti si care duc la fragilizarea nu numai fizica dar si psihica in multe
aspecte ale structurii sale: imagine de sine, idealuri, motivatie, plan de viata,
aspiratii, interese, etc.
La vrsta adulta prelungita, 55-65 ani, pentru femei subidentitatea
profesionala de cele mai multe ori diminuiaza, prin dezangajarea profesionala, la
fel cea parentala; dar aceasta din urma se poate incarca cu noi intimitati, alaturi de
cea maritala, prin aparitia nepotilor. Dupa perioada crizei de climaterium,
organismul feminin isi recapata vigoarea, si pentru femei, poate interveni o
perioada de stabilizare, fizica si psihica.
Pentru barbati, experienta indelungata le stratifica numeroase capacitati
organizatorice de munca si un randament facil de obtinut pe baza de efort mediu.
Usoare crize pot resimti si ei la dezangajarea profesionala, daca nu s-au pregatit
din timp in acest sens.
Trecerea dintr-o perioada de viata in alta, este relativ tensionata, datorita
solicitarilor de noi forme de adaptare. Personalitatea are o compozitie complexa,
angajata social. Dezvoltarea personalitatii, ce am vazut ca este continua de-a
lungul aproape intregii vieti, poate fi privita ca un proces ce tinde spre echilibrare
atunci cnd unele structuri se decentreaza dizarmonic, obiectivndu-se prin
comportamente. Uneori cauzele acestor deteriorari pot fi depistate: insuccese
profesionale, sanatatea fizica, pierderi de persoane dragi, etc.; alteori etiologia este
mai complexa, legata de conditii nefavorabile de viata, evenimente nefaste
cumulate.
Relatia personalitate comportament, nu este una liniara, nici de genul stimulraspuns, ci este o relatie foarte complexa ce implica tot attea variabile dependente
si independente cte trasaturi individuale de personalitate s-au descoperit pna
acum (si am vazut ca sunt de ordinul sutelor sau chiar mai mult)
Departe de a fi un capitol incheiat, relatia personalitate comportament la
vrsta adulta poate fi studiata din mai multe puncte de vedere:
-se poate pune in prim plan temperamentul (ca latura a personalitaii) in relatie
cu comportamentul, functie de factorii sociali, culturali, economici.
-de asemenea, caracterul (la fel latura a personalitatii), functie de factorii mai
sus enumerati, exprimat in comportament .

-nu mai vorbesc de specificul relatiei personalitate comportament studiat

poate comparativ, din punct de vedere antropologic, sau tot comparativ intre
cultura si civilizatia orientala si cea occidentala, sau intre tarile avansate din punct
de vedere economic si cele fost comuniste.

Capitolul V
INVESTIGATII CONCRETE
V.1 Ipoteza cercetarii
Am vazut pna acum ca personalitatea este o structura bio-psiho-socioculturala care se traduce in comportamente si conduite, atitudini, ce au drept scop
adaptarea ct mai buna a fiintei umane la mediu. In conditii ideale, aceasta
structura este perfecta.
Bazele personalitatii se pun in copilarie, cnd se contureaza imaginea de sine;
in continuare, individul isi construieste propriul plan de viata bazat pe propriile
structuri afective, volitive, motivationale si chiar si cele cognitive.
Incepnd din tinerete (25-35 ani), omul are 4 subidentitati: profesionala,
maritala, parentala si social-cetateneasca. In fiecare etapa de viata acestea sufera o
anumita dinamica.
De asemenea ele sunt bazate pe statutele si rolurile pe care fiecare etapa de
vrsta le presupune.
Odata cu trecerea anilor, omul sanatos atinge maturitatea fizica, psihica si
sociala; dezvoltarea umana se produce in anumite laturi pe tot parcursul vietii,
chiar si pna la vrstele de regresie.
Dar cine sunt adultii de azi?
Sunt cei care s-au nascut in deceniile 4 si 5 ale acestui secol; sunt cei care au
prins urmmarile de dupa razboi, cnd tara era saracita, invatamntul scolastic.
A urmat apoi un regim totalitar, cu o societate centralizata, puterea politica in
minile unui singur partid.
Comunicarea era unidirectionata, de sus in jos.
Industrializarea fortata, ce a desprins oamenii de la sat si i-a transferat la oras,
a avut influenta asupra valorilor culturale, traditiilor, cutumelor in sensul ca multe
s-au destramat, tinerii internalizand foarte putin din adevaratele valori culturale ale
poporului romn.
Totusi, fiecare generatie, si-a exprimat si ea in masura in care a putut,
frustrarile si crizele: miscarea hippy, muzica rok, etc. Datorita sistemului social
inchis, aceste manifestari au fost reprimate si nu s-au putut manifesta in voie.
Dar multi dintre adultii de azi au fost autodidacti si din ei au rasarit oameni de
valoare.
Si totusi aceasta este generatia care a luat in gestiune societatea romneasca
dupa 1989.

In conditiile de schimbare sociala brusca si pe fondul crizelor fizice si

psihice pe care le traverseaza adultul, intervine o fragilizare mai accentuata a
unor structuri de personalitate, exteriorizate intr-un anumit tip de comportament.
Dar, datorita structurilor homeostazice ale organismului, adultul tinde spre
o reechilibrare.
Daca actiunea factorilor externi negativi se prelungeste, pe fondul de crize
interne, atunci este posibil ca reechilibrarea sa se produca mai greu sau sa nu se
mai produca si in acest caz structurile de personalitate sunt mai grav afectate.
V.2 Scop si obiective
Scopul lucrarii a fost sa verific in mod practic, daca ipoteza enuntata:
schimbarea sociala brusca are rol de accentuare a fragilizarii relatiei personalitatecomportament, la vrsta adulta.
Personalitatea este un concept greu de definit si care implica nu numai puncte
de vedere diferite intre specialisti, dar si numerosi factori care intra in componenta
sa. De asemenea comportamentul, care este direct observabil nu reflecta
intotdeauna, sau mai bine zis nu este intotdeauna in legatura cu ceea ce
exteriorizeaza. Si atunci relatia personalitate - comportament este foarte complexa
si ar trebui din foarte multe puncte de vedere studiata.
Totusi pentru verificarea ipotezei propuse, am ales un lot de 70 persoane, care
am cautat sa fie ct mai bine structurat, dupa criteriile pe care le-am luat in
considerare: sex, repartitia pe cele trei subetape a vrstei adulte, studii.
V.3 Metode folosite in investigatie
Ca metode de cercetare am folosit:
-1) metoda biografica
-2) metoda convorbirii
-3) chestionarul autoadministrat
1. Metoda biografica - m-am orientat spre acesta metoda deoarece am putut
culege, intr-un spatiu relativ restrns multe informatii asupra subiectului. Din
biografiile culese, am selectat doar 3 care mi s-au parut mai semnificative din
punct de vedere al concluziilor: schimbarea sociala la unul din subiecti a dus la
inadaptare si alcoolism; la alt subiect a dus la inadaptare si nevroza; iar la cel de-al
treilea subiect se vede cum suportul familial si structurile de personalitate puse in
copilarie pe o baza afetiva pozitiva au dus la reechilibrarea personalitatii
subiectului in cauza, desi trecuze printr-o fragilizare accentuata de personalitate.
2. Metoda convorbirii- avnd in vedere avantajul avut in aceasta cercetare, in
sensul ca si vrsta mea este situata in a doua subperioada a vrstei adulte, am putut
discuta cu subiectii mei, care mi-au acordat incredere si m-au lamurit asupra
motivelor, sentimentelor si cauzelor ce au dus la anumite crize traite de ei in
aceasta perioada de dupa revolutie.
3.Chestionarul autoadministrat- s-a compus din:
-Chestionarul PF16 din care eu am ales doar 7 factori care am crezut
ca sunt importanti in caracterizarea personalitatii la vrsta adulta, dar cu referire la
tema cercetata: -factorul C -stabilitate emotionala

-factorul G - forta personalitatii

-factorul H -adaptabilitate sociala
-factorul Q1 -radicalism -conservatorism
-factorul Q2 -dependenta si independenta fata de grup
-factorul Q3 - autocontrolul vointei si stabilitatea
-factorul Q4 - tensiunea nervoasa (ergica)
-Am folosit de asemenea proba CSE (ambele forme, si cea elaborata de U.
Schiopu si cea elaborata de M. Zlate, prin care am rugat subiectii sa se
autocaracterizeze) si din analiza acestor chestionare am determinat dominanta
anumitor tipuri de propozitii si le-am corelat cu factorii din PF16.
-Subiectii au mai completat un test de autocunoastere, prin care am
cuantificat: adaptabilitatea, autorealizarea, satisfactia si frustrarea si din ultima
parte, au reiesit direct efectele schimbarii sociale asupra lor.
Pe baza baremurilor obtinute de catre subiecti la fiecare din probele
enumerate, pe care le atasez mai departe, si din tot materialul teoretic si practic
investigat, am desprins urmatoarele :
V.4 Prezentarea rezultatelor si interpretarea acestora
In urma analizei statistice cantitative si calitative, cu ajutorul metodelor
enumerate mai sus s-au desprins urmatoarele:
Pentru perioada de vrsta 35-44 ani:
- prin factorul C, care indica stabilitatea emotionala / labilitate afectiva, a
reesit ca barbatii sunt mai stabil emotional, dect femeile. 50% din ei au obtinut
note intre 7-10 la acest factor pe cnd la femei aceste note au fost obtinute in
proportie de doar 25%. Opusul acestui parametru, respectiv, labilitate afectiva,
barbatii au obtinut doar 16.7%, pe cnd femeile au avut un procent de 33.3%.
- la factorul G care releva forta personalitatii, puterea de afirmare prin
actiune, se constata si aici o diferentiere intre sexe, privind notele ce caracterizeaza
trasaturile pozitive cuantificate de factori, barbatii, rezultnd ca sunt cu o putere de
realizare prin actiune, mai mare dect femeile (58.3% fata de 25% ).
- in schimb la adaptabilitatea sociala, masurata prin factorul H se constata o
repartitie relativ constanta pe sexe, note mari la acest factor, obtinnd acelasi
procent de 58.3%, medii intre 33.3% la barbati si 25% la femei, iar note mici
relevnd mai degraba o tendinta mai mare spre timiditate au obtinut la femei
16.7%, spre deosebire de barbati care au obtinut doar 8.4% aceste note.
-spiritul transformator, creativ, in opozitie cu conservatorismul, relevat prin
factorul Q1, are o repartitie similara pe sexe, att femeile ct si barbatii obtinnd in
proportie de 88.3% note mari sii medii la acest parametru.
-la aceasta grupa de vrsta, se constata pentru ambele sexe, o dependenta
fata de grup, preferinta de a munci si lua hotarri in consens cu altii, aprecierea si
aprobarea grupurilor carora le apartin, in acest sens 41.7% obtinand note ce releva
din plin acest lucru, la parametrul Q2, 33.3% au obtinut o cota medie, iar 25% s-au
dovedit a fi independenti de grup, obisnuiti sa se conduca si sa ia decizii de unii
singuri.
- capacitatea de autocontrol si stabilitate caracteriala, relevata prin factorul
Q3, releva din nou o diferentiere intre sexe, in sensul ca barbatii au obtinut 50%

note mari, fata 33.3% femeile, ceea ce dovedeste ca au o capacitate relativ mai
mare de autocontrol. Cote medii, au obtinut in schimb in procent mai mare femeile
dect barbatii, din care eu as trage concluzia, ca pentru lotul meu de investigatie,
barbatii in privinta capacitatii de autocontrol si stabilitate caracteriala se situiaza
mai mult la extreme, spre deosebire de femei la care repartitia pe cele trei cote este
relativ echilibrata.Acest lucru se poate usor observa si din graficele anexate.
-la factorul Q4, prin care s-a relevat anxietatea si instabilitatea nervoasa, in
proportie relativ mai mare (25% fata de 16.7% barbatii) femeile au obtinut note
scazute intre 0-3, iar note ridicate, de asemenea barbatii in proportie de 50% fata
de femei 33.3%. Am putea trage concluzia de aici ca in proportie ceva mai mare la
femei dect la barbati se manifesta anxietatea si instabilitatea nervoasa.
Pentru aceeasi perioada de vrsta, rezultatele corelate la cele patru parti din
testul de autocunoastere, ct si convorbirile cu subiectii m-au dus la concluzia
potrivit careia, subiectii cu o adaptabilitate scazuta, care se considera nerealizati si
frustrati, sunt in aceasta situatie nu neaparat datorita schimbarii sociale din tara
noastra, ct instabilitatii ce continua sa existe in mai toate domeniile de activitate,
sunt influentati de teama pentru viitorul propriu si al copiilor, le este afectata mai
mult latura afectiva a personalitatii dar cu posibilitati de revenire, daca se
stabilizeaza conditiile sociale. In testul CSE, la acesti subiecti au predominat
propozitiile de tip B, relevnd o integrare sociala activa, de tip C care exprimau o
tensiune psihica si cele de tip D (dar fara a avea dominanta), din care am tras
concluzia unei adaptari mai dificile la viata de zi cu zi.
Cei cu soruri mari la adaptabilitate se considera in genaral si autorealizati, si
satisfacuti, cu o predominanta a propozitiilor de tip B in sens pozitiv. In general
acestia sunt oamenii care au reusit dupa 1989, sa-si porneasca o afacere pe cont
propriu, sprijiniti sau nu de cineva, si care au prosperat din punct de vedere al
nivelului de trai. Bineinteles ca in acest caz, stima de sine, idelurile, motivatia, se
relationeaza pozitiv, ducnd la un echilibru destul de stabil al personalitatii, daca
nu intervin fragilizari de ordin fizic.
Pentru perioada de vrsta 45-54 ani:
Aceiasi factori de personalitate analizati, dar rezultatele au fost diferite astfel:
- la factorul C- (stabilitate emotionala), la femei se constata, fata de barbati o
mai mare labilitate afectiva (42.8% fata de 20%) , in majoritatea cazurilor datorita
fenomenului de climateriu, dublat crize de identitate, crize afective generate de
nentelegerea propriilor copii si in unele cazuri si o fragilitate fizica.
- factorul G (forta personalitatii) de asemenea releva, o diferenta intre sexe, in
favoarea barbatilor( 40% fata de 24.4%), la ei puterea de actiune in aceasta
perioada fiind mult mai mare deoarece ei nu traverseaza crize fizice si psihice ci
doar crize existentiale.
-factorul H,(adaptabilitatea sociala), inclina balanta tot in favoarea barbatilor,
cu precizarea doar ca la femei repartitia este aproximativ egala intre cele
neadaptate, adaptate mediu si neadaptate, pe cnd la barbati, ei se situiaza mai
mult spre extreme, intre adaptati si inadaptati. Acest lucru reiese cu mai multa
claritate din graficele alaturate.
-in privinta conservatorismului, (factorul Q1), la femei, repartitia este similara
pe note, dar la barbati ei se situiaza mai multi pe pozitie de mijloc intre radicalism
si conservatorism la aceasta vrsta (20%; 46.7%; 33.3%)

-factorul Q2 ce indica dependenta sau independenta fata de grup, la aceasta

vrsta a indicat ca att femeile ct si barbatii, prefera sa ia decizii proprii si sunt
obisnuiti sa se conduca singuri.Desigur acest procent reprezinta doar 46.7% la
barbati si 42.8% la femei, celelalte procente situndu-se la mijloc sau in extrema
cealalta.
-in privinta capacitatii de autocontrol si stabilitate caracteriala (factorul Q3),
femeile la aceasta vrsta sunt in general echilibrat repartizate pe cele trei cote.
Repatitia egala intre scorurile mici si mijlocii (35.7%) as interpreta-o printr-un
conflict cu ele insele datorita crizelor ce le traverseaza, o latura a personalitatii
fragila in acest sens. Barbatii sunt repartizati mai mult catre extreme (20% si
46.7%), ceea ce insemna ca acest factor la ei depinde mai mult de alte variabile
(ex. temperament, atitudini etc, care nu spun ca nu intervin si la femei, dar la
barbati nu sunt dublate de tensiuni fizice si psihice de natura celor care le
influenteaza pe femei).
-ultimul factor analizat Q4 ce indica anxietate, nervozitate, instabilitate
nervoasa, releva de asemenea perioada dificila traversata la aceasta vrsta de femei
si cum pentru barbati este o vrsta ceva mai stabila. Parametrii de mai sus se
reflecta intr-un grad mai mare la femei dect la barbati, 35.7% fata de 20%.
Corelate aceste rezultate cu cele de la testul de autocunoastere , CSE
convorbiri si biografii am tras concluzia ca schimbarea sociala brusca din tara
noastra de acum 10 ani a afectat cel mai mult aceasta perioada de vrsta si mai ales
sexul feminin. Am amintit intr-un capitol precedent, despre crizele traversate
oricum de adult in aceasta perioada de viata, dar, peste ele adaugndu-se si aceasta
instabilitate sociala, adncindu-se prapastia dintre generatii, accelerndu-se
revolutia tehnico-stiintifica, sunt cred eu, destui factori care sa agraveze
fragilizarea structurilor de perosnalitate si sa necesite un efort crescut din partea
organismului pentru reechilibrare.
In unele cazuri, aceasta reechilibrare s-a produs, daca bazele personalitatii au
fost puse intr-un mediu afectiv pozitiv si stabil, daca suportul moral si material al
familiei a fost consistent la fel si suportul grupului de prieteni.
In alte cazuri, fragilizarea fiind amplificata de schimbarea sociala care a
afectat personal individul (printr-un somaj, printr-o inadaptare profesionala, printro pierdere brusca a valorilor morale, etc.) au dus la o dezechilibrare generala a
personalitatii, tradusa in comportamente antisociale, alcoolism, boli psihice.
Exista insa si cazuri in care si la aceasta vrsta att persoane de sex masculin
ct si feminin, care s-au adaptat optim noilor conditii, nivelul de trai le-a crescut
simtitor si chiar daca crizele fizice se manifesta si la aceste persoane, efectele
psihice sunt diminuate, prin mijloacele de aparare ale eului ce duc la o
reechilibrare mai rapida a organismului.
Perioada de vrsta cuprinsa intre 55-65 ani:
-factorul C (stabilitate emotionala) releva o crestere la ambele sexe a acestui
factor; cota medie cu cea superioara la barbati indica 87.5% iar la femei 77.7%.
-factorul G (forta personalitatii, puterea de afirmare prin actiune, arata ca
barbatii sunt inca angajati activi(50%), iar la femei, chiar daca s-au dezangajat

profesional o mare parte din ele au gasit resurse compensatorii (33.3% din ele
obtinnd note intre 7-10 la acest parametru)
-factorul H (adaptabilitatea sociala, releva att la sexul masculin ct si la cel
feminin, printr-o echilibrare a procentelor obtinute o tendinta de intoarcere spre
sine, o tendinta spre un comportament mai prudent; intervine firesc si experienta de
viata care-si spune cuvntul in aceasta privinta.
-factorul Q1 (radicalism, conservatorism), indica net la ambele sexe o
deplasare catre conservatorismul specific adultilor, cu o tendinta accentuata spre
extrema conservatorismului (ex. barbati: 50%; 37.5%; 12.5% si la femei 55.6%;
33.3%; 11.1%)
-factorul Q2 (dependenta sau independenta de grup) att la un sex ct si la
celalalt, indica prin cotele medii si mari, ca la vrsta aceasta adultul prefera sa se
conduca de unul singur, sa ia decizii proprii, chiar daca nu sunt mereu in acord cu
grupul, dar fara sa faca neaparat opinie separata.
-factorul Q3, capacitatea de autocontrol si stabilitate caracteriala arata cum la
aceasta vrsta 87.5% dintre barbati au o capacitate medie si ridicata de autocontrol
si stabilitate, precum si 88.8% dintre femei prezinta aceste calitati, iar in privinta,
-factorului Q4 (anxietate, nervozitate, instabilitate) femeile prezinta in procent
de 77.7% tendinte spre calm, liniste , stabilitate, satisfactie, in timp ce barbatii, mai
ales cei ce sunt inca angajati profesional, avnd in vedere ca traverseaza si ei crize
de existenta cu implicatii psihice, crize fizice, 37.5% sunt persoane incordate,
tensionate, frustrate, surmenate.
La analiza testului de autocunoastere, corelata cu testul CSE, convorbirea si
biografia am constatat la aceasta vrsta, avnd in vedere si conditiile sociale si
economice din tara, ca multi dintre adultii de aceasta vrsta se considera adaptati la
un nivel mediu, la fel in privinta autorealizarii si se situiaza tot cu o cota medie
intre frustrare si satisfactie. Desigur, exista si adulti la extreme, si la aceasta vrsta.
Printre cauze am auzit invocate faptul ca femeile au putut sa iasa la pensie in
aceasta perioada (atunci cnd nu au avut de ales) cu prilejul la diferite ordonante,
la fel si unii barbati, dar si-au gasit diverse activitati compensatorii astfel ca nu s-au
simtit inutili, ci dimpotriva, mai contribuie intr-un fel sau altul la sprijinul material
al familiei. In general somajul are o rata foarte scazuta la aceasta perioada de
vrsta, si atunci subiectii s-au ,,adaptat din mers conditiilor instabile.
Ceea ce m-a frapat la aceasta perioada, este nencrederea in viitor, o scadere
in viziunea subiectilor a imaginii despre oameni, contradictia intre ce se asteptau
de la societate si ce le ofera aceasta fiind foarte mare. Aceasta poate duce, daca se
prelungeste la o crestere a depresiilor in rndul populatiei de vrsta adulta si in loc
sa creasca optimismul si increderea in fortele proprii acestea vor diminua.
V.5 Concluzii
Ipoteza lucrarii s-a verificat pentru subperioada de vrsta intre 45-54 ani mai
mult dect pentru celelalte subperioade. Din graficele si tabelele alaturate rezulta
ca la aceasta vrsta, pe fondul crizelor fizice (menopauza), a celor psihice (criza
de autocunoastere), schimbarea sociala a venit sa accentueze efectele acestora.
Cauzele sunt multiple: de la dezavantajul vrstei la o reangajare in caz de somaj,
de la prapastia creata intre generatii de noua societate, la prejudecatile si asa
existente ca la vrsta adulta capacitatile fizice si psihice sunt in diminuare,
suprapuse peste conservatorismul caracteristic in mare masura pentru vrsta adulta.

-Pentru subperioada 35-44 de ani am constatat, un oarecare echilibru intre

cele doua sexe, in sensul ca au fost mai putin afectate de schimbarea sociala,
readapatarea la noile conditii, de tranzitie, fiind mai buna dect la cealalta
subperioada.
-Pentru subperioada 55-65 ani din cercetare a rezultat un echilibru si o
stabilitate mai mare dect la celelalte subperioade, cauzele fiind ca la femei au
incetat crizele fizice, majoritatea s-au pensionat si si-au gasit echilibrul psihic in
activitati compensatorii; barbatii care nu s-au pensionat cu diferite ordonante, mai
efectuiaza si alte activitati pe lnga cele profesionale, astfel ca ceea ce ar fi de
asteptat ca o criza in apropierea pensionarii nu se manifesta att de acut.
CAPITOLUL VI
CONSIDERATII FINALE
O periodizare stricta a vrstelor umane este greu de stabilit, datorita
multitudinii criteriilor care trebuie luate in considerare. Din materialul studiat, am
vazut cum cercetatorii au ajuns la concluzia ca, daca pragul pubertatii tinde sa
scada, cel al adolescentei tinde sa urce catre 25 ani.
Autorii care se opun oricaror periodizari a vrstelor umane, au dreptate
deoarece fiecare om isi traieste subiectiv perioadele de vrsta prin care trece.
Si tnarul de 25 ani este matur din toate punctele de vedere, asa cum si
adultul de 45 ani are toate capacitatile tnarului de mai sus. Ii despart insa 20 de
ani de experienta de viata, ceea ce poate fi mult sau putin: putin daca ne gndim la
revolutia tehnico stiintifica din toate domeniile, ce obliga adultul la o adaptare
permanenta intr-un mediu mereu in schimbare; mult daca ne gndim la experienta
in plan afectiv, motivational, cultural, social etc. Conceptia despre lume si viata ,
planul de viata, relatiile sociale chiar daca au o baza timpurie ele se restructureaza
in timp, se cristalizeza si se stabilizeaza abia la vrsta adulta.
Daca numite capacitati fizice si intelectuale pot fi antrenate si mentinute
ridicate pna la o vrsta inaintata, nu se pot opri insa scaderea altora, ce intervine
inevitabil dupa 40 ani, chiar daca efectele acestei scaderi, pentru o perioada, pot fi
compensate prin anumite mijloace. Organismul si psihicul uman, gasesc permanent
resurse de reechilibrare.
In Romnia, acum 10 ani a avut loc o schimbare sociala, dorita foarte mult,
dar care in acelasi timp a si luat pe nepregatite, pe foarte multi adulti in sensul ca
mijloacele de informare defectuoase, sistemul totalitar inchis, a dus la lipsa unor
repere care sa fi fost internalizate si folosite pentru adaptarea la o noua societate
democratica. E foarte adevarat ca adultii acestia sunt cei care au luat in minile lor
puterea, dupa 1989, cautnd ,,sa aduca vestul catre est sau invers. E o tenta de
umor dar care contine un adevar amar.
Fiecare natiune are particularitatile ei psihosociale, culturale, geografice,
religioase, nationale etc. Nu exista doua tari identice, nu exista doua natiuni
identice, dupa cum chiar si gemenii monozigoti au unele deosebiri intre ei.

Schimbarea sociala brusca, a adus cu sine transformari aproape de la o zi la

alta in structura sociala a societatii. Dar nu acelasi lucru s-a putut intmpla si cu
structura psihica a oamenilor, cu constiinta sociala si individuala.
Am remarcat intr-un capitol anterior, cum personalitatea individului trece prin
momente se stabilizare si fragilizare, chiar in conditii de mediu neschimbate.
E sufletul omenesc care, asa cum a spus Jung, se modifica in jurul vrstei de
40 ani. Si asa cum v remea este schimbatoare si foarte greu de prevazut cum va
evolua, la fel este si natura umana, mai ales cnd in toamna vietii se trezeste in
mijlocul unei furtuni. Adultul la inceput va fi dezorientat, dar apoi va cauta diverse
cai de adaptare: din pacate, din pacate unele nu sunt in acord cu normele morale
pozitive ale societatii, altele dimpotriva vor urca individul pe culmi nevisate de el
pna atunci. Dar, cei mai multi, vor astepta ca totul sa se reechilibreze in societate,
pentru a interioriza noile valori si tipare, dupa care in final se desfasoara viata
noastra. E foarte adevarat, ca aceste concluzii, sunt valabile pentru majoritatea
adultilor, normali si cu o pregatire medie, care nu au un nivel de aspiratie crescut.
Nu este de neglijat nici faptul ca dupa 89, in tara noastra a avut loc si o
rasturnare de valori, ceea ce ne face sa intelegem adevaratele drame traite de unii
intelectuali. In acea perioada, un timp relativ a domnit aproape haosul in sistemul
nostru legislativ, fapt ce a favorizat ridicarea peste medie a unor nonvalori si unii
intelectuali de valoare si-au vazut naruite sperantele puse in noua societate.
Adultii din aceasta categorie traiesc mai acut schimbarea care vine sa
amplifice crizele fizice si psihice si asa resimtite la aceasta vrsta.
Ar trebui facute studii mai amnuntite din punct de vedere psihosociologic,
despre adulti, corelate pe regiuni, medii rurale si urbane, din care s-ar constata ca
adultul dispune inca de numeroase resurse fizice si psihice ce pot fi folosite.
Nu este de folos, dupa parerea mea, nici indivizilor si nici societatii ca au fost
scosi din circuitul profesional, pe motiv sa se ceeze mai multe locuri de munca
pentru tineri, adulti in plina capacitate fizica si psihica. Atta vreme ct se mentine
in activitate, personalitatea umana este in dezvoltare; restrngndu-i fortat
subidentitatea profesionala, se ceeaza un dezechilibru si cu celelalte suidebtitati,
deoarece organismul tinde spre echilibru.

CHESTIONARUL ,,CINE SUNT EU?

Subiectul 2
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt

C.S.
tatal fetelor mele
profesor
si fostul sef de statie din Poiana -Brasov
cel ce preda acum geografie copiilor

Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt

romn
taran, ca asa ma consider
vesel cnd beau
un sot rau
si un bucatar excelent pentru familia mea
baiatul mamei
scund, cu ochii verzi si par inelat, dar alb
cautator de dreptate si adevar
cel ce vrea binele tuturor
un nenteles de unii oameni
cel ce cauta permanent ceva si nu gaseste
cel pe care nu-l vrea nimeni
cel care ii iubeste pe toti
un nimic, in final
si ramn prietenul tau

CHESTIONARUL ,,CINE SUNT EU?

Subiectul 1
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt

V.E.
tehnician la o statie de munte
o mama buna
oaia neagra a familiei mele
cea care are o ,,gura mare la statie
cea care are totdeauna ceva de comentat
ceea ce sunt, dar e departe de ceea ce as vrea sa fiu
o colega buna, in general, sau asa cred eu cel putin
furioasa pe tot ce ma inconjoara
cea care nu are niciodata bani suficienti
o nonconformista
o femeie potrivita ca inaltime
cea care nu reuseste sa se faca inteleasa
o floare intr-o gradina
o stea pierduta in univers
o particica din creatia universala

Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt

o singuratica
o fiinta comoda, nu-mi mai place miscarea
o persoana politicoasa, ce apreciaza bunul simt
cea care isi iubeste familia

STRUCTURA LOTULUI INVESTIGAT

Numar de persoane: = 70
Sex :

- masculin =50%
-feminin =50%

Vrsta

- 35 - 44ani
- 45 - 54ani
- 55 - 65ani

Vrsta si sex
35-44ani
45-54ani
55-65ani

=34,3%
=41,4%
=24.3%
Masculin
34.3%
42.8%
22.9%

Feminin
34.3%
40.0%
25.7%

Studii:
A - scoala generala (profesionala)
Masculin
ani
35-44 45-54 55-65
procente
25% 13.3% 25%

Feminin
35-44
45-54 55-65
16.7%
11.1%

B- liceu (scoala postliceala)

Masculin
ani
35-44 45-54 55-65
procente
16.7% 40%
50%

35-44
50%

Feminin
45-54 55-65
57.1% 55.6%

35-44
33.3%

Feminin
45-54 55-65
42.9% 33.3%

C- studii superioare
Masculin
ani
35-44 45-54 55-65
procente
58.3% 46.7% 25%

Testul de autocunoastere
Partea I-a Adaptabilitatea
Masculin
puncte
45-70
28-44
35-44ani 33.3 % 50.0%
45-54ani
6.7% 60%
55-65ani 12.5% 50%

12-27
16.7%
33.3%
37.5%

45-70
16.7%
21.4%
11.1%

Feminin
28-44 12-27
50.0% 33.3%
50.0% 28.6%
66.7% 22.2%

Partea a II-a Autorealizarea

puncte
35-44ani
45-54ani
55-65ani

Masculin
34-79 80-125 126-170
25%
50%
25%
26.7% 46.6% 26.7%
25%
37.5% 37.5%

Feminin
34-79 80-125 126-170
33.3% 41.7%
25%
35.7% 42.9%
21.4%
88.9%
11.1%

Partea a III-a Satisfactie sau frustrare

puncte
35-44ani
45-54ani
55-65ani

Masculin
15-34 35-54 55-75
25% 41.7% 33.3%
26.7% 60%
13.3%
25% 62.5% 12.5%

Feminin
15-34 35-54
25% 50%
35.7% 42.9%
11.1% 55.6%

55-75
25%
21.4%
33.3%

CHESTIONARUL PF16
(factori analizati)
Factorul C - stabilitate emotionala - labilitate afectiva
Note
35-44 ani
45-54ani
55-65ani

Masculin
0-3
4-6
16.7% 33.3%
20 % 33.3%
12.5% 37.5%

Feminin
0-3
4-6
7-10
33.3% 41.7% 25%
42.8% 28.6% 28.6%
23.4% 44.4% 33.3%

7-10
50%
46.7%
50%

Factorul G- forta personalitatii

Note
35-44ani
45-54ani
55-65ani

Masculin
0-3
4-6
16.7% 32.5%
20% 40%
25% 25%

7-10
58.3%
40%
50%

Feminin
0-3
4-6
7-10
41.7% 33.3% 25%
50%
28.6 % 21.4%
22.3% 44.4% 33.3%

Factorul H- adaptabilitate sociala

Note
35-44ani
45-54ani
55-65ani

Masculin
0-3
4-6
8.4% 33.3%
20 % 33.3%
37.5% 37.5%

7-10
58.3%
46.9%
25%

Feminin
0-3
4-6
7-10
16.7% 25%
58.3%
28.6% 35.7% 35.7%
44.4% 33.3% 22.3%

Factorul Q1 -radicalism-conservatorism
Note
35-44ani
45-54ani
55-65ani

Masculin
0-3
4-6
16.7% 33.3%
20%
46.7%
50%
37.5%

7-10
50%
33.3%
12.5%

Feminin
0-3
4-6
16.7%
33.3%
28.6%
35.7%
55.6%
33.3%

7-10
50%
35.7%
11.1%

Factorul Q2- independenta- lipsa de hotarre

Note

Masculin
0-3
4-6

7-10

Feminin
0-3
4-6

7-10

35-44ani
45-54ani
55-65ani

41.7% 38.3%
20 % 33.3%
25% 37.5%

25%
46.7%
37.5%

41.7%
28.6%
22.2%

33.3%
28.6%
44.4%

25.0%
42.8%
33.4%

Factorul Q3 - autocontrolul vointei si stabilitatea caracteriala

Masculin
Note
0-3
4-6
7-10
35-44ani 16.7% 33.3% 50%
45-54ani 20% 33.3% 46.7%
55-65ani 25% 37.5% 50%

Feminin
0-3
4-6
7-10
25%
41.7% 33.7%
35.7% 35.7% 28.6%
11.2% 44.4% 44.4%

Factorul Q4 - tensiunea nervoasa ( ergica)

Note
35-44ani
45-54ani
55-65ani

Masculin
0-3
4-6
7-10
16.7% 33.3% 50%
20 % 33.3% 46.7%
37.5% 37.5% 25%

Feminin
0-3
4-6
25% 41.7%
35.7% 35.7%
22.3% 33.3%

7-10
33.3%
28.6%
44.4%

CHESTIONAR 16 PF
R.B. CATTELL
1.Am clar in minte instructiunile de urmat pentru acest chestionar.
a) da
b) nu e sigur
c) nu
2.Sunt gata sa raspund la fiecare intrebare ct mai sincer posibil.
a) da
b) poate
c) nu
3.As prefera sa am o casa:
a) situata intr-un b) intre a si c
c) izolata intr-o
cartier unde
padure
oamenii se pot
vizita cu usurinta
4. Sunt capabil(a) sa gasesc energie suficienta pentru a infrunta dificultatile
pe care le intmpin.
a) intotdeauna
b)in general
c) rar
5. Ma simt putin nelinistit(a) in fata animalelor salbatice, chiar daca ele sunt
inchise in custi sigure.
a)este adevarat
b)s-ar putea
c)nu este adevarat
6. Caut sa nu critic oamenii si ideile lor.
a) da
b) cteodata
c) nu
7. Atunci cnd consider ca le merita fac remarci muscatoare, sarcastice, la
adresa oamenilor.
a) de obicei
b)cteodata
c) niciodata
8. Prefer mai mult muzica clasica dect melodiile la moda.
a)este adevarat
b)nu e sigur
c) fals
9. Daca as vedea 2 copii ai vecinilor gata sa se bata:
a)i-as lasa sa se
b)nu stiu ce as
c) i-as potoli
descurce intre ei face
10.In societate:
a)caut sa ma evi- b)intre a si c
c)prefer sa ramn
dentiez
linistit, pe ultimul
plan
11.Cred ca este mai interesant sa fii:
a)inginer conb)nu stiu
c)autor dramatic
structor
12.Pe strada, as prefera mai curnd sa ma opresc pentru a privi la un artist
care picteaza, dect sa ascult oamenii care se cearta.
a)este adevarat
b)nu e sigur
c)nu este adevarat
13.In general reusesc sa ma inteleg cu oamenii pretentiosi, chiar daca se
lauda sau se arata prea satisfacuti de ei insisi.
a) da
b)mai mult sau mai c)nu
putin
14.Aproape intotdeauna se poate vedea pe fata unui om daca este necinstit.
a)da
b)poate
c)nu

15.Ar fi foarte bine pentru toata lumea dada concediile (vacantele) ar fi mai
lungi si fiecare ar fi obligat sa le ia.
a)sunt de acord
b)nu e sigur
c)nu sunt de acord
16.As prefera sa am riscul unei munci care sa ofere posibilitatea de a cstiga
mult, dar neregulat, dect sa accept o munca regulata dar putin platita.
a)da
b)nu e sigur
c) nu
17.Vorbesc despre sentimentele pe care le resimt:
a)numai daca
b)intre a si c
c) de bunavoie,
este necesar
ori de cte ori
am ocazia
18.Mi se intmpla cteodata, din cnd in cnd, sa am senzatia unui pericol
vag sau sa mi se faca frica, din motive pe care nu mi le explic.
a)da
b) poate
c) nu
19.Daca sunt criticat pe nedrept, pentru ceva ce nu am facut:
a) nu ma simt
b)intre a si c
c) totusi ma simt
deloc vinovat
putin vinovat
20.Cu bani poti obtine orice sau aproape orice:
a) da
b) nu e sigur
c) nu
21.Hotarrile mele sunt dictate in mare masura de:
a) sentimente
b)in mod egal de
c)ratiune
sentimente si de
ratiune
22.Majoritatea oamenilor ar fi mai fericiti daca ar trai mai mult printre
semenii lor si daca ar face ca si ei.
a) da
b) poate
c) nu
23.Mi se intmpla cteodata, privindu-ma intr-o oginda sa nu mai stiu unde
imi este dreapta si unde este stnga.
a)este adevarat
b)nu e sigur
c)nu este adevarat
24.Atunci cnd vorbesc, imi place:
a)sa prezint ideile b)intre a si c
c)sa am dinainte
asa cum imi
ideile organizate
vin in minte
25.Atunci cnd ceva ma scoate intr-adevar din sarite, imi regasesc calmul
foarte repede.
a) da
b)uneori da,alteori nu
c) nu
26.Lucrnd acelasi numar de ore si cu o retributie egala, este mai interesant
sa fii:
a)tmplar sau
b) nu stiu
c)ospatar intr-un
bucatar
mare restaurant
27.Am fost ales(a) sa indeplinesc:
a)cteva functii, b)mai multe
c)un numar mare
un numar
functii
de functii
limitat
28.,,Sapa esta fata de a ,,sapa, ceea ce ,,cutitul este fata de:
a)a subtia
b)a taia
c)a ascuti
29. Mi se intmpla cte odata sa nu pot adormi pentru ca ma urmareste o
idee.

a)adevarat
b)nu e sigur
c)fals
30.In viata mea personala realizez in majoritatea cazurilor, obiectivele pe
care mi le fixez.
a)adevarat
b)nu e sigur
c) fals
31.O lege invechita ar trebui schimbata.
a) numai dupa o b)intre a si c
c)repede
disutie aprofundata
32.Nu ma simt in largul meu, atunci cnd lucrez la ceva care necesita o
actiune rapida care se refera la alte persoane
a)da
b)nu e sigur
c)nu
33.Majoritatea oamenilor pe care ii cunosc ma considera un (o) prieten(a) de
discutie amuzant(a).
a)da
b)nu e sigur
c)nu
34.Atunci cnd vad oameni intr-o tinuta dezodonata, neglijenta:
a)ii accept asa
b)intre a si c
c)ma dezgusta si ma
cum sunt
deranjeaza
35.Ma simt putin incurcat(a), daca in societate devin dintr-o data centrul
atentiei unui grup.
a)da
b)mai mult sau mai c) nu
putin
36.Sunt intotdeauna bucuros(a) sa iau parte la o mare intrunire, receptie, bal,
adunare publica etc.
a)da
b)nu e sigur
c)nu
37.La scoala preferam (sau prefer):
a)muzica
b) nu stiu
c)lucru manual
38.Cnd mi s-a incredintat responsabilitatea intr-un domeniu, pretind sa fie
urmate directivele mele, sau in caz contrar demisionez.
a)da
b)cteodata
c) nu
39. Pentru parinti este mai important:
a)sa-si ajute co- b)intre a si c
c)sa-si invete copiii sa
piii in dezvolse controleze
tarea lor multilaterala
40.In cadrul unei munci in echipa, as prefera:
a)sa contribui la b)nu stiu
c)sa raspund de darile
imbunatatirea
de seama (rapoarte)
activitatii echipei
si sa veghez ca regulamentul sa fie respectat
41. Din cnd in cnd simt nevoia de a practica o activitate fizica care solicita
un mare efort.
a) da
b) poate
c)nu
42.Mi-ar placea mai mult sa frecventez oameni cultivati, dect persoane fara
educatie, care ignora uzantele, normele de comportare.
a)adevarat
b)poate
c)fals
43.Ma simt foarte mult deprimat(a) atunci cnd oameni ma critica.

a)adevarat
b)poate
c)fals
44.Atunci cnd seful ierarhic ma cheama:
a)imi spun ca voi b)intre a si c
c)mi-e teama ca am faprofita ca sa-i
cut ceva gresit
ceva
45.Lumea in care traim are nevoie de:
a)cetateni mai
b)nu stiu
c)mai multi ,,idealisti
seriosi si mai
cu idei de imbunata,,solizi
tire a lumii
46. Intotdeauna sunt pe deplin constient(a) de intentiile de propaganda care
pot fi continute intr-un text sau formular.
a)da
b)nu e sigur
c)nu
47.Cand eram adolescent(a) participam la activitatile sportive scolare.
a)ct mai rar po- b)cu indiferenta
c)cu entuziasm
sibil
48.Camera(casa) mea este bine ornduita si, in general, stiu exact unde imi
sunt lucrurile.
a)da
b)mai mult sau mai c)nu
putin
49.Mi se intmpla cteodata sa fiu intr-o stare de tensiune si enervare reala
cnd ma gndesc la evenimentele din timpul zilei.
a)da
b)poate
c)nu
50. Mi se intmpla ca discutnd cu oamenii sa ma intreb daca ceea ce le
spun ii intereseaza cu adevarat.
a)da
b)poate
c)nu
51.Daca ar fi sa aleg, as prefera sa fiu:
a)padurar
b)nu stiu
c)profesor de liceu
52.In anumite ocazii festive si aniversari importante:
a)imi place sa
b)nu stiu
c)mi se pare cam plicfac cadouri
tisitor sa cumpar cadouri
53.,,Obosit este fata de ,,munca ceea ce ,,mndru este fata de:
a)surs
b)reusita
c)fericit
54.Care dintre lucrurile urmatoare nu concorda cu celelalte?
a)lumnare
b)luna
c)lampa electrica
55.Prietenii m-au parasit:
a)aproape nicio- b)cteodata
c)intr-adevar de multe
data
ori
56.Prin unele trasaturi ale personalitatii mele ma simt superior(a) majoritatii
oamenilor.
a)da
b)nu e sigur
c)nu
57.Cnd ma impresioneaza ceva, caut sa ascund celorlalti ceea ce simt.
a) adevarat
b) nu e sigur
c) fals
58.Imi place sa merg la spectacole sau sa ma distrez:
a) mai mult de o b)aproximativ o data
c)mai putin de o data
data pe saptape saptamna
pe saptamna (mai
mna (mai mult
(ca media)
putin dect media)

dect media)
59.O libertate foarte mare are o valoare mai mare, dupa parerea mea, dect
bunele maniere si respectarea legii.
a)adevarat
b)nu e sigur
c)fals
60.Am tendinta sa tac in prezenta unor persoane respectabile ( persoane
care au mai multa experienta, care sunt mai in vrsta sau care au un post superior).
a)da
b)mai mult sau mai c)fals
putin
61.Imi vine destul de greu sa ma adresez unui grup mare de oameni sau sa
prezint o expunere in fata unui astfel de grup.
a) da
b)mai mult sau mai c) nu
putin
62.Atunci cnd ma aflu intr-un loc necunoscut, am un simt de orientare bine
dezvoltat (imi este usor sa indic nordul, sudul, estul, vestul).
a)da
b)mai mult sau mai c)nu
putin
63.Daca cineva se infurie pe mine:
a) incerc sa-lb)nu stiu
c)ma irita
calmez
64.Cnd citesc intr-o revista un articol de rea credinta, am tendinta mai mult
sa-l uit, dect dorinta de a le spune ,,cum vad eu lucrurile.
a)adevarat
b)nu stiu
c)fals
65.Memoria mea are tendinta sa-i scape un mare numar de lucruri de mica
importanta, de exemplu, numele strazilor sau al magazinelor.
a)da
b)mai mult sau mai
c)nu
putin
66.Ar putea sa-mi placa viata unui veterinar care ingrijeste animalele
bolnave sau accidentate.
a)da
b)mai mult sau mai c)nu
putin
67.Mannc cu pofta si nu intotdeauna att de ingrijit si de curat ca alte
persoane.
a)adevarat
b)nu stiu
c)fals
68.Sunt unele zile cnd nu vreau sa vad pe nimeni.
a)foarte rare
b)intre a si c
c)destul de des
69.Mi s-a atras atentia uneori ca arat prea multa exitare in voce si gesturi.
a) da
b)poate
c)nu
70.Cnd eram adolescent(a) daca aveam o parere diferita de cea a parintilor:
a)imi pastram
b)intre a si c
c)ma supuneam pareparerile proprii
rii lor
71.As prefera sa am un birou numai pentru mine, fara sa-l impart cu
altcineva.
a)da
b)nu e sigur
c)nu
72.Mi-ar placea mai mult sa profit linistit de viata, pe gustul meu, dect sa
fiu admirat(a) pentru ceea ce realizez.
a)adevarat
b)nu stiu
c)fals
73.Ma consider matur(a) in multe privinte.

a)adevarat
b)nu stiu
c)fals
74.Ma simt mult mai descurajat(a) dect ajutat(a), de genul de critici pe care
le fac majoritatea oamenilor.
a) adesea
b) cteodata
c) niciodata
75.Reusesc intotdeauna sa-mi stapnesc perfect exprimarea sentimentelor.
a)da
b)mai mult sau mai c)nu
putin
76.Daca as avea ideea unei inventii as prefera:
a) sa o perfectio- b)nu stiu
c)sa o vnd cuiva
nez in laborator
77.,,Surpriza este fata de ,,straniu ceea ce ,,teama este fata de:
a)curajos
b)nelinistit
c)inspaimntat
78.Care din fractiile urmatoare nu apartin aceleiasi categorii ca celelalte (nu
fac parte din aceeasi categorie)?
a) 3
b)
3
c)
3
7
9
11
79.Unele persoane par sa ma ignore sa sa ma evite, si nu vad de ce.
a)adevarat
b)nu stiu
c) fals
80.Oamenii ma trateaza mai putin amabil dect as merita-o, desi am cele
mai bune intentii.
a) adesea
b)din cnd in cnd
c)niciodata
81.Folosirea unor termeni grosolani, chiar intr-un grup in care nu sunt
impreuna barbati si femei, imi displace profund.
a) da
b) mai mult sau mai
c)nu
putin
82.Incontestabil ca am mai putini prieteni dect majoritatea oamenilor.
a) da
b) poate
c)nu
83.Detest sa ma aflu undeva unde nu exista multi oameni cu care sa discut.
a) adevarat
b) nu e sigur
c)fals
84.Oamenii ma considera cteodata ,,farsor, dar ma gasesc totusi
simpatic(a).
a) adevarat
b)poate
c) fals
85.Mi s-a intmplat sa am ,,trac, in societate, in diferite imprejurari.
a)foarte des
b)ocazional
c)aproape niciodata
86.Cnd sunt intr-un grup mic de persoane ma multumesc sa ramn pe
ultimul plan si sa-i las pe ceilalti sa anime conversatia.
a)da
b)mai mult sau mai c)nu
putin
87.Prefer sa citesc:
a)un reportajb)nu stiu
c)un roman bun
bun despre evenimente din
razboi sau lupte
politice
88.Atunci cnd persoane autorizate incearca sa faca presiuni asupra mea,
fac exact contrariul a ceea ce doresc ele.
a) da
b)mai mult sau mai c) nu

putin
89.De obicei, superiorii mei ierarhici sau persoane din familia mea imi fac
observatii numai cnd acestea sunt intr-adevar justificate.
a) adevarat
b)mai mult sau mai
c)nu este adevarat
putin
90.Nu-mi place modul in care unele persoane se uita la oameni pe strada sau
in magazine.
a)adevarat
b)indiferent
c)fals
91.As prefera, pe parcursul unei lungi calatorii:
a)sa citesc ceva
b)nu stiu
c)sa-mi petrec timpul
serios, dar invorbind despre una
teresant
sau alta cu un partener de calatorie
92.In imprejurari care pot avea consecinte grave, nu trebuie sa ezitam, sa
facem haz si sa ne facem intelesi, chiar in detrimentul politetii si calmului.
a) da
b)poate
c)nu
93.Daca persoane din cercul meu de cunostinte nu ma agreeaza si imi arata
ca nu le sunt pe plac:
a)aceasta nu ma b)intre a si c
c)aceasta ma deprima
deranjeaza deloc
94.Ma deranjeaza sa primesc laude sau complimente.
a) da
b)mai mult sau mai c)nu
putin
95.Prefer sa efectuiez o munca remunerata:
a) cu o retributie b)intre a si c
c)cu o retributie mai
fixa, asigurata
mare, dar care depinde de capacitatea mea
de a-i convinge mereu pe oameni de valoarea mea
96.Pentru a fi la curent imi place:
a)sa discut anu- b)intre a si c
c)sa ma bazez pe elemite probleme
mentele furnizate de
cu oamenii
faptele insesi
97.Imi place sa particip intens la activitati sociale, la lucrarile unor comisii
etc.
a)da

b)mai mult sau mai c)nu

putin
98.Pentru indeplinirea unei sarcini de munca nu sunt multumit(a) dect
atunci cnd cele mai mici detalii au fost examinate indeaproape.
a)adevarat
b)mai mult sau mai c)fals
putin
99.Se intmpla ca lucruri foarte marunte sa ma irite prea mult
a) da
b)poate
c)nu
100.Dorm intotdeauna bine, fara ca sa merg sau sa vorbesc in somn.

a)da

b)mai mult sau mai c)nu

putin
101.Putnd alege, ce ar fi mai interesant ca ocupatie profesionala?
a) sa ai contacte b) nu stiu
c)sa tii evidenta contucu publicul
rilor si rapoartelor
102.,,Dimensiunea este fata de ,,latime ceea ce ,,necinstea este fata de:
a)inchisoare
b)pacat
c)furt
103.,,AB este fata de ,,dc ceea ce ,,SR este fata de:
a)qp
b)pq
c)tu
104.Cnd oamenii fac sau spun lucruri lipsite de ratiune:
a) imi este indib) nu stiu
c)ii dispretuiesc
ferent
105.Cnd se vorbeste tare, atunci eu ascult muzica:
a)reusesc sa rab) indiferent
c)aceasta imi strica
mn concenplacerea si ma
trat(a) si sa nu
enerveaza
ma la distras(a)
106.Cred ca as putea fi descris(a):
a) ca o persoana b)indiferent in ce fel
c)ca o persoana
calma si politinervoasa
coasa
107.Nu asist la intruniri dect atunci cnd sunt obligat(a), in caz contrar stau
de-o parte.
a)da
b)nu stiu
c)nu
108.Este mai bine sa fii intelept si sa nu astepti prea multe, dect sa fii
increzator si sa astepti ca intotdeauna lucrurile sa vina de la sine.
a) adevarat
b)nu e sigur
c)fals

109.Cnd ma gndesc la dificultatile care vor aparea in activitatea mea:

a)incerc sa preb)nu stiu
c)imi spun ca le voi
vad cum voi proputea face fata cnd
ceda, inainte ca
va fi momentul
ele sa se produca
110.Nu imi este greu sa ma apropii de oameni in cadrul unei intruniri
(sedinte, adunari).
a) adevarat
b)nu e sigur
c)fals
111.Atunci cnd este necesara putina diplomatie sau munca de convingere,
pentru a-i face pe oameni sa faca ceva, in general, se apeleaza la mine.
a)da
b)poate
c)nu
112.Poate este mai interesant sa fii:
a)consilier pe
b)nu stiu
c)directorul unui serlnga tinerii care
viciu de dezvoltare
cauta un post
a rentabilitatii
113.Daca am certitudinea ca cineva are o comportare nejusta sau egoista, ii
spun acest lucru, chiar daca se creeaza unele neplaceri.

a)da
b)poate
c)nu
114.Cteodata spun lucruri neasteptate, de dragul jocului, numai pentru a-i
uimi pe oameni si a vedea ce spun.
a)da
b)poate
c)nu
115.M-ar amuza sa scriu pentru o revista sau ziar, la rubrica de spectacole
(teatru, concerte, opera etc).
a)da
b) mai mult sau mai
c)nu
putin
116.Nu simt niciodata nevoia sa dansez sau sa ma agit atunci cnd sunt
nevoit(a) sa stau jos, fara sa ma misc, in timpul unei sedinte.
a)adevarat
b)nu e sigur
c)fals
117.Daca cineva imi povesteste ceva despre care stiu ca nu este adevarat imi
voi spune probabil in cele mai multe cazuri:
a)e un mincinos b)intre a si c
c)evident este prost informat
118.Simt o vaga amenintare de a fi pedepsit(a), chiar atunci cnd nu am
facut nimic rau.
a)adesea
b)din cnd in cnd
c)nicioadata
119.Este exagerata ideea ca o boala poate fi att de natura psihica ct si
fizica.
a)da
b)mai mult sai mai putin c)nu
120.Fastul si stralucirea marilor ceremonii oficiale sunt obiceiuri care trebuie
mentinute.
a)da
b)mai mult sau mai putin c) nu
121.Daca oamenii ar crede ca sunt prea bun(a) sau prea original(a), aceasta
m-ar supara.
a)mult
b)putin
c) deloc
122.Pentru a realiza ceva as prefera sa lucrez:
a) in grup (imb)nu stiu
c)singur(a)
preuna cu altii)
123.Am perioade in care imi este greu sa ma impiedic ca sa nu-mi fie mila
de mine insumi.
a) adesea
b)cteodata
c)niciodata
124. Adesea ma supar prea repede pe oameni.
a)da
b)mai mult sau mai putin c) nu
125.Pot sa renunt intotdeauna, fara dificultate, la vechile mele obiceiuri, fara
sa le reduc.
a)adevarat
b)mai mult sau mai putin c) fals
126.La retributie egala, as prefera sa fiu:
a)jurist
b) nu stiu
c)navigator sau pilot
127.,,Mai bun fata de ,,mai rau este ca ,,mai lent fata de:
a)vioi
b)mai bun
c)mai rapid
128.Care dintre cele trei raspunsuri indicate trebuie sa urmeze acestui grup
de litere: xooooxxoooxxx?
a)oxxx
b)ooxxxx
c)xooo

129.Mi se intmpla cte o data, cnd vine momentul de a face ceva proiectat
si de care m-am bucurat inainte, sa nu mai am chef sa-l fac.
a)adevarat
b)poate
c)fals
130.In majoritatea activitatilor pe care le fac reusesc sa ramn concentrat(a),
fara a fi deranjat(a) de persoanele care fac zgomot in jurul meu.
a) da
b)mai mult sau mai putin c)nu
131.Mi se intmpla cte o data sa povestesc unor persoane necunoscute
lucruri care imi par importante, chiar daca nu m-au intrebat nimic.
a) da
b) poate
c) nu
132. Multe din orele mele libre le petrec discutnd cu prietenii despre
momentele placute petrecute impreuna altadata.
a) da
b)mai mult sau mai putin c) nu
133.Imi place sa realizez fapte curajoase, imprudente, numai din joaca.
a) da
b) mai mult sau mai putin c) nu
134.Spectacolul unei camere in dezordine este un lucru foarte neplacut
pentru mine.
a) da
b) mai mult sau mai putin c) nu
135. Ma consider o persoana foarte sociabila, care frecventeaza multa lume.
a) da
b) mai mult sau mai putin c) nu
136.In relatiile cu ceilalti oameni:
a) imi exprim li- b) mai mult sau mai putin c)imi pastrez emotiile
ber emotiile
pentru mine
137.Imi place muzica:
a) usoara, clara
b)intre a si c
c) emotionanta si
si antrenanta
sentimentala
138.Apreciez mai mult frumusetea unei poezii dect a unei arme
perfectionate.
a) da
b) poate
c) nu
139. Daca o remarca a mea bine plasata trece neobservata:
a) nu insist
b) nu stiu
c) o repet pentru a da
oamenilor ocazia
de a o auzi din nou
140.Mi-ar placea sa lucrez intr-un serviciu de delicventi, ca delegat(a)
pentru libertatea provizorie.
a) da
b) poate
c) nu
141.Trebuie sa fii prudent(a) atunci cnd frecventezi tot felul de straini,
tinnd seama de pericolul de contaminare si de alte pericole care pot exista.
a) da
b) nu stiu
c) nu
142.Pentru a calatori in stainatate as prefera sa urmez un circuit organizat de
specialisti, dect sa decid singur locurile pe care as dori sa le vizitez.
a) da
b) poate
c) nu
143.Sunt considerat(a), si pe drept, ca o persoana care se straduieste sa se
realizez si nu a reusit.
a) da
b) poate
c) nu
144.Daca se intmpla ca oamenii sa abuzeze de amabilitatea mea, nu ma
supar si uit repede.
a) adevarat
b) nu e sigur
c)fals

145.Daca as fi martor(a) al unei discutii violente, izbucnite in cursul

discutiilor, intr-un grup:
a) mi-ar place sa b)intre a si c
c) as dori sa se restabiexiste un invinleasca linistea
gator
146.Imi place sa-mi organizez singur(a) ceea ce am de facut, fara ca altii sa
ma intrerupa sau sa-mi dea sfaturi.
a) da
b) mai mult sau mai putin c) nu
147.Cteodata ma las influentat(a) in actiunile mele de sentimente de
gelozie.
a) da
b) mai mult sau mai putin c) nu
148.Sunt total de acord cu faptul ca ,,chiar daca se inseala, seful este sef.
a) da
b)poate
c) nu
149.Ma simt incordat(a) cnd ma gndesc la toate lucrurile pe care le am de
facut.
a) da
b) cteodata
c) nu
150.Cnd oamenii imi dau sfaturi, in timp ce sunt angajat intr-un joc sau
activitate, aceasta ma face sa gresesc.
a) adevarat
b) nu e sigur
c) fals
151.Este mai interesant sa fii:
a) artist(a)
b) nu stiu
c) secretar(a) al(a) unei
societati
152.Care dintre cuvintele urmatoare nu fac parte din aceeasi categorie cu
celelalte?
a) nu are impor- b) putin
c) mult
tanta
153.,,Flacara fata de ,,caldura este ca ,,trandafirul fata de:
a) spin
b) petale rosii
c) parfum
154.Am vise pline de actiune care imi tulbura somnul.
a) adesea
b) din cnd in cnd c) niciodata
155.Daca imprejurarile sunt intr-adevar nefavorabile pentru a realiza ceva,
cred totusi ca trebuie sa incerc.
a) da
b) poate
c) nu
156.Imi place sa ma aflu in situatii in care stiind ce are de facut grupul, eu sa
devin in mod natural sef(a).
a) da
b) mai mult sau mai putin c) nu
157. Mi-ar placea mai mult sa fiu imbracat(a) sobru si clasic, dect sa ma
fac remarcat(a) printr-o imbracaminte ,,originala.
a) da
b) nu e sigur
c) nu
158.Prefer sa am o seara linistita, consacrata unei activitati placute, dect sa
ies pentru a lua parte la o reuniune plina de animatie.
a) adevarat
b) nu e sigur
c) fals
159.Chiar daca stiu ca gresesc, nu raspund sugestiilor binevoitoare ale
altora.
a) cteodata
b) aproape niciodata
c) niciodata
160. In toate deciziile (hotarrile) pe care le iau, imi fac o datorie ca sa ma
refer la regulile fundamentale ale binelui si raului.

a) da
b) mai mult sau mai putin c) nu
161.Mi se pare neplacut ca un grup de oameni sa ma priveasca atunci cnd
lucrez.
a) da
b) poate
c) nu
162.Intruct nu intotdeauna pot fi realizate lucruri fara neplaceri si conform
unor metode rationale, cteodata este necesar sa fie utilizata.
a) adevarat
b) nu stiu
c) fals
163.La scoala preferam (prefer):
a) limba romna b) nu stiu
c) matematica
164. Mi se intmpla cteodata sa ma enervez pentru ca in spatele meu,
diferite persoane spuneau pe socoteala mea lucruri raufacatoare, inventate in
intregime.
a) da
b) poate
c) nu
165.Discutiile cu oamenii de cultura medie care se comporta conform
traditiilor si obiceiurilor:
a) sunt adesea
b) sunt indiferente
c) ma plictisesc, superfifoarte intereciale si pentru ca
sante si instrucsunt lipsite de interes
tive
166.Unele lucruri ma irita att de mult, inct prefer sa nu mai vorbesc despre
ele.
a) da
b) poate
c) nu
167. In educarea unui copil este mai imporrtant:
a) a i se da afec- b) nu stiu
c) sa invete bunele
tiunea de care
obiceiuri si norme
are nevoie
de comportare
168.Oamenii ma considera o persoana cu o constitutie solida, echilibrata si
care nu se lasa atinsa de succesele sau insuccesele vietii.
a) da
b) poate
c) nu
169.Cred ca societatea ar trebui sa aiba intelepciunea de a-si rennoi
obiceiurile si de a le parasi pe cele vechi.
a) da
b) mai mult sau mai putin c) nu
170.Cred ca in lumea moderna este mai imprtant sa se rezolve:
a) problema va- b) nu stiu
c) probleme politice
lorilor morale
171.Invat mai usor atunci cnd:
a)citesc o carte
b) nu stiu
c) particip la o discutie
bine scrisa
in grup
172.Prefer sa actionez conform felului meu de a vedea lucrurile, dect sa
urmez regulile stabilita.
a) adevarat
b) nu e sigur
c) fals
173.Inainte de a prezenta un argument, prefer sa fiu sigur(a) de exactitatea
celor ce spun.
a) intotdeauna
b) in general
c) numai atunci cnd
situatia o permite
174.Cteodata unele lucruri mici ,,ma calca pe nervi, intr-un mod
insuportabil, desi stiu ca sunt fara importanta.

a) da
b) mai mult sau mai putin c) nu
175. Mi se intmpla uneori ca sub influenta impulsului de moment, sa spun
lucruri intrutotul regretabile.
a) adevarat
b) poate
c) fals
176. Daca mi s-ar cere sa particip la o actiune de binefacere (tombola, cheta
etc.) :
a) as acceptab) nu stiu
c) as raspunde politicos
ca sunt prea ocupat
177.Care dintre urmatoarele trei cuvinte nu face parte din aceeasi categorie
cu celelalte?
a) larg
b) sinuos
c) drept
178. ,,In curnd este fata de ,,niciodata ca ,,aproape fata de:
a) nicaieri
b) aproximativ
c) in departare
179.Daca fac o gafa in societate, reusesc sa o uit repede:
a) da
b) mai mult sau mai putin c) nu
180.Sunt considerat(a) o, persoana cu idei, care are intotdeauna ceva de
propus la o problema.
a) da
b)poate
c) nu
181.Cred ca sunt mai dotat(a) pentru a arata:
a) snge rece in b) nu stiu
c) toleranta fata de
fata unor situadorintele altora
tii dificile
182.Sunt considerat(a) o persoana care se entuziasmeaza usor:
a) da
b) mai mult sau mai putin c) nu
183.Imi place o munca ce ofera posibilitati de schimbare, sarcini variate,
calatorii, chiar daca comporta un risc.
a) da
b) mai mult sau mai putin c) nu
184.Sunt o persoana destul de meticuloasa, care tine intotdeauna sa faca
lucrurile ct mai bine posibil.
a) adevarat
b) mai mult sau mai putin c) fals
185.Imi place o munca ce solicita calitati ca constiinciozitate si precizie.
a) da
b) mai mult sau mai putin c) nu
186. Fac parte din categoria oamenilor activi, care nu ramn niciodata fara
nimic.
a) adevarat
b) poate
c) fals
187. Sunt sigur(a) ca nu am omis nici o intrebare din acest chestionar si ca
am raspuns de fiecare data corect.
a) da
b) nu e sigur
c) nu

Chestionarul P.F.16 Cattell

Descriere generala
Cuprinde 187 intrebari la care raspunsul (alegerea din trei variante date),
implica un sens autoestimativ specific.
Din el se pot desprinde 16 trasaturi fundamentale de personalitate:
A. -ciclotimie - schizotimie
B. -inteligenta generala
C. -stabilitate emotionala -labilitate afectiva
E. -dominanta, ascendenta - supunere, submisie
F. -expansivitate - nonexpansivitate
G. -caracter afirmat- caracter prematur si dependent
H. -adaptabilitate sociala - timiditate
I. -sensibilitate emotionala- duritatea sau asprimea maturitatii emotionale
L. -schizotimie paranoida - incredere acceptabila
M.-spirit boem - interes practic
N. -clarviziune , naivitate - simplicitate, frusto- sofisticare
O. -nencredere nelimitata- incredere, calm
Q1 -radicalism (spirit transformator creativ) - conservatorism
Q2 -independenta, suficienta- lipsa de hotarre
Q3- autocontrolul vointei si stabilitatea caracteriala
Q4- tensiune nervoasa, ergica
Pe foaia de raspuns se trece un x, la una din variante; in functie de alegere,
raspunsul se coteaza cu 0,1 sau 2 puncte.
Notele brute se obtin din insumarea notelor pentru fiecare intrebare, iar apoi
acestea sunt raportate la notele standard.
Se alcatuieste apoi profilul psihologic al persoanei.
Caracterizarea psihologica a factorilor:
Factorul ,, A ce masoara ciclotimie- schizotimie
Notele joase de la 0-4 in ,,A semnifica tendinta spre izolare, distantare,
solitudine, rigiditate, scepticism.
Notele mari de la 6-10 in ,,A semnifica inversul celei de mai sus,
adica:afectiune, incredere, sociabilitate, adaptabilitate.

Itemii cuprinsi in acest factor sunt: 3, 26, 27, 51, 52, 76, 101, 126, 151, 176.
Factorul ,,B ce masoara nivelul general al capacitatii intelectuale
(inteligenta generala)
Notele scazute semnifica o scazuta capacitate de intelegere si invatare,
lentoare a spiritului si saracie intelectuala.
Notele mari arata un nivel intelectual bun
Itemii factorului ,,B: 28, 53, 54, 77, 78, 102, 103, 127, 128, 152, 153, 177,
178.
Factorul ,,C ce masoara stabilitatea emotionala- tendinte manifestari
nevrotice
Notele scazute semnifica intoleranta la frustratie, instabilitate
comportamental- afectiva, emotivitate generalizata, disponibilitate pentru oboseala
nervoasa, labilitate emotiva, fire agitata, incordata. Exprima tendinta unui individ
de a fi influentabil, inpresionabil, de a evita sau ocoli solicitarile exterioare.
Notele ridicate sunt specifice pentru maturitate si stabilitate emotionala (fara
simptome nevrotice) , un comportament tipic flegmatic, calm linistit, rezistent la
solicitari. Un subiect realist asupra vietii, perseverent si meticulos, in stare sa
mentina moralul propriu si moralul de grup.
Itemii acestui factor: 4, 5, 29, 30, 55, 79, 80, 104, 105, 129, 130, 154, 179.
Factorul ,,Ece masoara dominarea, ascendenta- supunere, submisie
Notele scazute semnifica tendinta spre supunere, dependenta, conformism in
comportament si opinii.
Notele ridicate indica caracteristicile unui personaj cu tendinte dominatoare,
cu siguranta de sine, nencrezator, cu independenta in actiune si opinii, cu tendinte
de afirmare.
Itemii acestui factor:6, 7, 31, 32, 56, 57, 81, 106, 131, 155, 156, 180, 181.
Factorul ,,F ce masoara expresivitatea- nonexpresivitatea:
Notele mici exprima unele caractere pentru persoanele tacute, introspective,
uneori deprimate, triste, pesimiste, anxioase; persoane grijulii, fricoase, rigide, cu
gnduri negre.
Notele mari caracterizeaza persoane vesele, vorbarete, calme, sociabile,
energice; persoane adaptabile, cu snge rece dar capabile de a se entuziasma.
Itemii acestui factor:8, 33, 58, 82, 83, 107, 108, 132, 133, 157, 158, 182,
183.
Factorul ,,G ce masoara forta personalitatii, puterea de afirmare de
realizare prin actiune:
Notele scazute indica o personalitate caracterizata prin imaturitate si
dependenta, cu un Eu slab, inconstant, neperseverent; lenes, putin entuziast, cu
tendinte de delasare, neglijenta, relatii indiferente fata de grup.
Notele mari sunt caracteristice subiectilor cu o forta moral caracteriala
superioara, constiincioase, perseverente, serioase, cu un Eu puternic, cu potential
de afirmare, prevazatoare.
Itemii:9, 34, 59, 84, 109, 134, 159, 160, 184, 185.
Factorul ,,H indica adaptabilitate sociala- timiditate
Notele mici semnifica o excesiva timiditate, o tendinta de intoarcere spre sine,
comportament prudent, rezervat, cu interes scazut pentru sexul opus.

Notele mari indica sociabilitatea, curajul, indrazneala, interese artistice si

sentimentale, vigoare, dinamism.
Itemii: 10, 35, 36, 60, 61, 85, 86, 110, 111, 135, 136, 161, 186.
Factorul ,,I indica sensibilitatea emotionala-asprimea maturitatii
Notele mici indica: maturitate emotionala, independenta de spirit, stabilitate si
multumire de sine, autosuficienta, siguranta de sine.
Notele mari indica ori tendinta de atrage atentia sau un subiect nematur,
dependent, introspectiv; el poate fi apropiat, tandru, insa dependent emotional,
solicitnd atentia si ajutorul celor din jur, usor nelinistit, uneori lipsit de simt
practic, al datoriei si responsabilitatii.
Itemii: 11, 12, 37, 62, 87, 112, 137, 138, 162, 163.
Factorul ,,L care indica schizofrenie paranoida- incredere acceptabila
(mai pregnant la barbati) evidentiaza eventualele tendinte paranoice usoare.
Note mici semnifica atribute specifice unui subiect serios, neafectat,
increzator, plin de vioiciune comunicativa, adaptabil, apt sa stabileasca usor
contactul cu altii, intelegator, neinvidios, poate sa-si rezolve orice problema; se
preocupa de situatia celorlalti si se adapteaza bine in echipa.
Notele mari inseamna toate atributele opuse descrise mai sus.
Itemii: 13, 36, 63, 64, 88, 89, 113, 114, 139, 164.
Factorul ,,M indica: spirit boem- personaj cu simt practic
Note mici indica persoane caracterizate prin simt practic, spirit conventional,
constiinciozitate,corectitudine; pot fi usor afectate, elocvente, expresive, dar cu
snge rece in caz de pericol; acorda atentie mai mica problemelor practice, sunt
interesati de detalii si uneori cu un echilibru controlat.
Notele mari indica subiecti neconventionali, relativ excentrici, cu unele emotii
exagerate ,,isteroide, spirit boem; tendinta de a ignora realitatea maturitatii
imediate.
Itemi:14, 15, 39, 40, 65, 90, 91, 115, 116, 140, 141, 165, 166.
Factorul ,,N indica: naivitate, clarviziune- simplicitate, frusto-sofisticare
Note mici: subiect direct, natural spontan, naiv, sentimental, este in general
multumit de ceea ce i se ofera, cauta compania altora fara tendinta de introspectie.
Note mari: subiecti ordonati, curtenitori, totusi relativ distanti, reci,
indiferenti, dificili; poate fi rafinat att in societate cu o gndire precisa dar rece si
cu tendinta de a fi retras, introspect.
Itemi: 16, 17, 41, 42, 66, 67, 92, 117, 142, 167.
Factorul ,,O ce indica: nencredere nelinistita- incredere calma
Notele mici caracterizeaza persoane relativ insensibile, reci, dar
nencrezatoare, lipsite de banuieli. Specific acestor subiecti este calmul, linistea,
armonia; persoanele pot fi in general indiferente, dure, curajoase, cu rezistenta
nervoasa in orice situatie de solicitare, nu au angoase sau stari de neliniste intruct
prezinta o puternica incredere in ele insele si in capacitatea lor de a-si rezolva
problemele.
Note mari au subiectii caracterizati ca: nelinistiti, cu tendinta la culpabilitate,
agitati, deprimati, tulburati, cu disponibilitate pentru remuscari si descurajari, cu
predispozitii la fobii si simptome neurastenice, care ii fac morocanosi, anxiosi,
ursuzi, tulburati de propriile lor schimbari. Prezinta tendinta de a se framnta, de a
avea resentimente si gnduri negre; in situatii dificile prezinta neliniste infantila; in

acelasi timp se simt exclusi din grup si incapabili sa se integreze (suspiciosi,

singuratici, sensibili, descurajati).
Itemi: 18, 19, 43, 44, 68, 69, 93, 94, 118, 119, 143, 144, 168.
Factorul ,,Q1 ce indica: radicalism- conservatorism
Notele mici la acest factor releva un spirit conservator care respecta ideile
stabilite, atasat traditiei, cu incredere in adevarurile asimilate. Este prudent in
acceptarea ideilor novatoare, rezistent fata de nou si schimbarile inoitoare.
Notele mari arata un spirit inovator, critic, cu libertate de actiune si gndire,
apt sa supuna analizei adevarurile esentiale, sceptic fata de vechi, deschis la nou;
disponibilitate pentru acceptarea inconvenientelor si schimbarilor innoitoare.
Itemi: 20, 21, 45, 46, 70, 95, 120, 145, 169, 170.
Factorul ,,Q2 vizeaza dependenta si independenta fata de grup
Notele mici releva subiectii ce prefera sa munceasca si sa adopte hotarri in
consens cu altii, dorind aprecierea si aprobarea grupului.
Notele mari indica subiect independent, hotart, apt de decizii prompte si
ferme, obisnuit sa se conduca singur (facnd uneori opinie separata fara sa se arate
dominator in raporturile sale cu altii si in general fara a simti nevoia de aprobare si
sustinere din partea grupului).
Itemi: 22, 47, 71, 72, 96, 97, 121, 122, 146, 171.
Factorul ,,Q3 vizeaza capacitatea de autocontrol si stabilitate caracteriala:
Notele mici releva persoane necontrolate, in conflict cu ele insele, neglijente
in raport cu regulile si convenientele sociale, dominate de sfera propriilor
impulsuri, lipsite de capacitatea de autocontrol voluntar; uneori sunt neadaptate
social.
Notele mari indica subiecti cu o mare capacitate de autocontrol al emotiilor si
sentimentelor si comportamentului lor; in general au tendinta de a fi circumspecti,
prudenti, constiinciosi si vigilenti, dar uneori incapatnati.
Itemi: 23, 24, 48, 73, 98, 123, 147, 148, 172, 173.
Factorul ,,Q4 masoara tendinta ergica (nervozitate, anxietate si
instabilitate nervoasa, insomnii prin astenie)
Notele mici indica un subiect calm, relaxat dar si cu putina energie.
Notele mari arata subiecti irascibili, nelinistiti, agitati, nesatisfacuti,
permanent nemultumiti, ca urmare a unei energii active dar nedescarcate,
neinvestite afectiv si activ util si eficace.
Itemi:25, 49, 50, 74, 75, 99, 100, 124, 125, 149, 150, 174, 175.

A
B
C
E
F
G
H
I
L
M
N
O
Q1
Q2
Q3
Q4

Profil de personalitate PF16

Rezervat,detasat,cri 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
tic rece (schizotim)
Putin
inteligent,
gndire concreta
Stabilitate emotionala scazuta (eu
slab)
Modest,
conformist,
conciliant,
docil
Moderat, prudent
taciturn, putin comunicativ
Indiferent, oportun
(eu slab)
Timid, timorat, suspicios, banuitor
Puternic si realist,
calculat
Increzator,
cooperant
Practic,
constiincios, ceremonial
Direct, naiv sentimental, natural
Calm, increzator in
sine
Conservator, stabil,
respect pentru idei
stabile
Dependent de grup,
fidel grupului
Caracter
necontrolat,
impulsiv,
instinctiv
Relaxat,
calm,
putina energie

Deschis, cald, cooperant,abordabil

(ciclotim)
Inteligenta
vie,
gndire abstracta
Stabilit. emotionala
puternica, calm (eu
puternic)
Caracter puternic,
agresiv, incapatnat
autoritar
Impulsiv, entuziast,
voios, jovial
Constiincios, perseverent, serios (eu
puternic)
Aventuros,
intreprinzator, sociabil
Tandru,
sensibil,
dependent, afectiv
Nencrezator,
suspicios, banuitor,
incapatnat
Imaginativ, boem,
libertin, visator
Fin,
perspicace,
clar-vazator, lucid
Anxios,
depresiv,
sentiment de culpabilitate
Deschis, spirit critic, libertin
Increzator in sine,
resurse personale
Controlat, prudent,
vanitos, demn
Incordat, sentimente de frustrare, pre-

venitor
Biografie
Subiect nr.1
Nume: V.E.
Sex: feminin
Vrsta: 47 ani
Locul nasterii: urban
Studii: medii
Profesia: tehnician
Locul nasterii, un mare centru universitar. Este al doilea copil intr-o familie de
intelectuali.
Nivel de trai in copilarie, foarte bun.
In copilarie, parintii divorteaza, ambii copii ramnnd cu mama, care le
asigura confortul material si spiritual. Impreuna cu ei mai sta si bunica dinspre
mama, femeie culta, care are grija de ea si fratele ei.
V.E. este o nonconformista inafara familiei si a cercului de prieteni, spre
deosebire de frate care este un copil docil si ascultator.
Dupa terminarea liceului, incearca o data admiterea in invatamntul superior
si, nereusind, abandoneaza si se angajeaza.
In familie si-n cercul de prieteni toti sunt intelectuali si cu pozitii sociale
deosebite.
La locul de munca il cunoaste pe B.A., mai mare ca ea cu 12 ani, casatorit si
cu un copil, de care se indragosteste aproape imediat. Intre ei incepe o relatie
intima din care rezulta un copil.
Familia ei, pentru a o desparti de B.A. hotaraste sa se mute in alt oras dar,
pentru ca orasele erau inchise inainte de 1989, cumpara o casa intr-o comuna de
langa un oras, la sute de km distanta.
La trei ani de la nasterea copilului, B.A. divorteaza si cei doi se casatoresc,
incearca sa stea impreuna, dar nu reusesc sa se inteleaga si V.E. se rentoarce
impreuna cu copilul, lnga mama ei. Legal insa ramne casatorita cu B.A. dar ii
despart sute de km si se vad doar o data sau de doua ori pe an.
Legatura dintre mama si fiica este foarte puternica si ambele isi rasfrng
dragostea dar si refularile una asupra celeilalte; cele doua, impreuna cu copilul,
formeaza un grup de nedespartit.
La noul domiciliu conditiile sociale la inceput, apoi si cele materiale s-au
schimbat radical: mama lui V.E. s-a pensionat, bunica a murit la scurt timp dupa ce
s-au mutat, acomodarea de la oras universitar la sat nu s-a produs.
S-au schimbat radical conditiile de trai, mediul social, prietenii.
La noul loc de munca, nu reuseste sa se integreze in colectiv. Devine o
singuratica, tot timpul liber si-l petrece cu mama si copilul.
Schimbarea din 1989 aduce in familia ei o scadere destul de puternica a
nivelului de trai, mai ales ca baiatul a crescut devenind adolescent, mama lui V.E.
datorita unui inceput de scleroza cheltuie nesocotit veniturile familiale si asa
reduse si devine din ce in ce mai rigida in pareri si comportament versus nepot si
fiica.

V.E. se imbolnaveste tot mai des: afectiuni cardiace, dikinezii biliare,

insificienta hepatica, tulburari de metabolism.
Pe lnga aceste afectiuni somatice, au aparut si tulburari psihice: nervozitate,
iritabilitate, anxietate, accese de plns nemotivate, tremuraturi, palpitatii, migrene,
sufocari, insomnii.
Situatia in familie este destul de tensionata:
-mama, bolnava si aproape sclerozata
-baiatul adolescent, riposteaza verbal destul de violent, comportamentului
bunicii
-V.E. incearca sa detensioneze situatia familiala si asista cum i se deterioreaza
pe zi ce trece starea fizica si psihica.
Concluzii:
-Lipsindu-i modelul masculin din casa, respectiv imaginea tatalui, este
explicabil de ce V.E. s-a indragostit de sotul ei mai in vrsta, deoarece a proiectat
asupra lui afectiunea pentru tata, refulata in copilarie.
-In cercul de prieteni in care a crescut, oameni cu un prestigiu social ridicat,
ea si-a dezvoltat o imagine de sine caracteristica acelui mediu; a fost obisnuita cu
spectacole de teatru de buna calitate, concerte simfonice, reuniuni de familie la
care participau oameni de cultura renumiti, ce o faceau sa se simta la nivelul lor.
Schimbnd brusc si radical mediul, fiind lipsita dintr-o data de toate acele
conditii si de prieteni, V.E. se trezeste intr-o lume ce i se pare ostila; ea nu poate
intelege ca in noul colectiv este apreciata dupa studiile si realizarile ei care sunt
modeste in raport cu ale celorlalti. Nu mai este inconjurata de acelasi respect si
stima, nu i se mai deschid la fel de multe usi, oameni pe care ii crede inferiori din
punct de vedere social i se cred egali.
In acelasi timp situatia materiala inrautatindu-se, nu-i permite nici sa-si refaca
viata, la tara, dar la aceleasi standarde cu care a fost obisnuita. Astfel se
instraineaza si de cei de care s-ar fi putut apropia, retragndu-se in sine dar
interioriznd frustrarile.
Cu sotul se vede din ce in ce mai rar, acesta neajutnd-o nici material nici
psihic; cel care a fost pentru ea o mare dragoste, devine un strain pe zi ce trece.
Este dezamagita pentru a doua oara: o data de tatal ce a plecat in copilarie, la
maturitate de sot, care nu vrea sa faca nici un compromis in privinta casniciei lor.
Afectiv, se agata de copil, supraprotejndu-l si implicndu-l de mic in
probleme familiale ce ii depaseau capacitatea lui de intelegere.
Adolescent fiind, baiatul traieste criza de originalitate juvenila foarte acut: siar dori independenta afectiva, dar legaturile dintre bunica, fiica si nepot sunt foarte
puternice dar bazate mai ales pe un conservatorism moral astfel inct sub o
aparenta inflexibilitate el ascunde o fragilitate emotionala si o timiditate crescuta,
ceea ce s-a tradus prin niste esecuri scolare si sentimentale.
V.E. incearca pe de o parte sa-si inteleaga copilul, il doreste adaptat la noile
conditii, pe de alta parte ar dori sa realizezez el tot ce nu a facut ea; ar dori sa-l
intoarca in acelasi mediu de unde a plecat ea, respectnd aceleasi principii morale
si educationale cu care a fost crescuta.
V.E.sufera o fragilizare in timp a structurilor afective, volitive, motivationale
ale personalitatii fragilizare care se accentuiaza datorita schimbarilor traite in toate
planurile: fizic, material, psihic.

Lipsa unei vieti sexuale normale, neadaptarea in colectivul de munca, lipsa

prietenilor, tensiunile familiale, lipsurile materiale au depasit incercarile
organismului de a se reechilibra prin mijloacele de aparare ale eului. Dupa parerea
mea, aceste simtome psihice si somatice sunt tot un mijloc de aparare a subiectului,
un fel de retragere din fata realitatii; este modul ei de negare a incapacitatii sale de
a face fata crizelor fizice si psihice.
Rezultatele la testele aplicate au fost:
-din profilul de personalitate reies clar sentimentele de frustrare, anxietatea,
starea depresiva si un sentiment de culpabilitate.
-din analiza testului ,,Cine sunt eu ? reiese o personalitate contradictorie,
neadaptata, pe un fond psihic labil, cu dificultati de insertie sociala. Raportul
AD/BC a fost negativ
-din testul de autocunoastere din punctajul obtinut la primele trei parti (48 la
prima parte, 55 la partea a doua, 28 la a treia parte), reiese ca V.E. este o persoana
rigida careia nu-i plac schimbarile, are o gandire predominant negativa si nu se
considera implinita profesional. In privinta schimbarii sociale din 1990 rezulta clar
ca a afectat-o negativ din toate punctele de vedere.
Dupa parerea mea reechilibrarea psihica si fizica a lui V.E. s-ar mai putea
realiza atunci cnd baiatul va trece de perioada adolescentei, menopauza se va
instala definitiv si o eventuala stabilizare sociala care sa atraga dupa sine si o
crestere substantiala a nivelului de trai.

Biografie
Subiect nr 2
Nume C.S.
Sex: masculin
Varsta 47 ani

Locul nasterii: mediu rural

Studii: superioare
Profesia: profesor
Este primul copil, intr-o familie de oameni modesti de la tara. Dupa el,
urmeaza doua surori.
Tatal, muncitor, lucreaza la oras, doar ca mare parte din salariu il da pe
bautura.
Mama, casnica, mentine singura o gospodarie la tara, cu animale si pamnt.
C.S. traieste intr-o familie destul de tensionata din punct de vedere al relatiilor
dintre parinti si dintre tata si copii.
Totusi, toti trei copiii sunt dati la liceu, la oras. Dintre ei, C.S. invata cel mai
bine.
In vara penultimului an de liceu se angajeaza pentru a mai suplimenta cu
ceva veniturile familiei si are un accident de munca in urma caruia ii este afectat
bratul drept. Nu asculta prescriptiile medicale ce-i interziceau folosirea bratului, si
invata, pregatindu-se pentru admiterea la facultate.
Reuseste de prima data dar, ramne cu o semipareza la mna dreapta.
Din primul an se indragosteste de o colega de grupa si, dupa o prietenie de 4
ani, aproape de terminarea facultatii, se casatoresc.
Merg impreuna repartizati intr-un sat din nordul tarii unde ramn cam trei ani
dupa care reusesc sa gaseasca doua posturi la oras, aproape de parintii sotiei.
De mentionat, ca parintii sotiei au fost impotriva acestei casatorii, pe motiv ca
diferenta dintre ei era de doi ani (sotia mai mare), dar, in momentul cnd cei doi au
hotart totusi sa faca pasul, l-au acceptat ca si ginere in familie.
Din aceasta casatorie au rezultat doua fete: una s-a nascut la inceputul
casatoriei, cealalta, 4 ani mai trziu.
La noul loc de munca, erau impreuna, in acelasi birou. Cei doi au fost
nedespartiti timp de aproape 15 ani, dupa care prin desfiintarea intreprinderii, au
fost repartizati in orase diferite.
Sotia este ajutata material si moral de familia ei care este bine inchegata dar
C.S.este afectat de noul mediu unde lucreaza si incepe sa consume alcool peste
masura. Schimba vreo doua locuri de munca pna reuseste sa ajunga relativ mai
aproape de sotie si copii, insa C.S. si sotia nu mai sunt nedespartiti.
Daca pna in 1989 au fost obisnuiti cu un anumit standard de viata, in sensul
ca puteau sa mearga intr-un concediu si au avut niste realizari materiale frumoase,
dupa aceasta, nivelul de trai a scazut iar C.S. si sotia au cautat resurse pentru a
incerca sa se mentina la acelasi nivel. Desi si-au luat cte doua servicii, cheltuielile
mult peste posibilitatile lor de cstig i-au facut sa se indatoreze mereu.
In familie incep certurile si tensiuni din ce in ce mai mari, pe de o parte intre
cei doi soti, cand el se imbata si nu-si mai vede de servici, pe de alta parte intre
C.S. si fetele lui, al caror libertinaj in comportament nu-l poate intelege.
Din cauza alcoolului este dat afara dintr-un serviciu, iar la celalalt este
mentinut inca, din lipsa de cadre specializate.
Sotia a incercat de multe ori sa-l ajute: l-a internat la dezalcoolizare, l-a
suplinit in serviciu de cte ori s-a putut, a incercat sa mentina relatiile cu prietenii
care, din cauza ca C.S. se imbata mereu au devenit tot mai distanti; a fost de acord

de nenumarate ori sa se impace dupa certurile ce se produceau in familie cnd el

era beat.
Cnd nu consuma alcool este un sot bun, un bun profesionist, un om placut cu
simtul umorului, indragit de prieteni; cnd se imbata, este de nerecunoscut: devine
violent in vorbe si fapte, nu mai merge la serviciu, apoi devine apatic cteva zile.
Cnd isi revine din betie, isi cere iertare, devine pentru ctva timp un sot si un tata
model, dupa care totul se repeta.
Concluzii
Una din cauzele alcoolismului ar fi dupa parerea specialistilor, ereditatea.
In cazul lui C.S. putem spune ca avea o predipozitie ereditara spre consumul
excesiv de alcool.
Bazele personalitatii i s-au pus intr-un mediu tensionat, lipsit de un model
masculin pozitiv ce trebuia gasit in persoana tatalui.
Accidentul avut, in perioada adolescentei, cnd personalitatea inca in
formare, are in componenta sa structurile afective, volitive, motivationale destul de
fragile si sensibile la influentele exterioare, il face sa i se modifice imaginea despre
propriul eu fizic. CS incearca sa depaseasca aceasta frustrare prin compensare,
invatnd asuduu, si reusind la facultate din primul an, in ciuda concurentei foarte
mari, stima de sine i se accentuiaza.
Nevoia de afectiune si-o satisface prin atasamentul excesiv de colega de an,
de care devine dependent afectiv timp de mai multi ani. Datorita acestui fapt, el
reuseste sa tina in fru pornirile spre alcoolism si dezechilibru psihic.
In momentul in care este despartit de sotie, si nu mai petrec tot timpul
impreuna, C.S. se simte nesigur pe propriile structuri psihice si incearca sa capete
siguranta de sine prin echilibrul efemer oferit de alcool. Aceasta compensare, se
soldeaza cu refacerea potentelor lui adaptative, care-i asigura echilibrul dintre
subiectiv si obiectiv.
Doar ca, asa cum am mai spus, pe un fond de predispozitie ereditara, la care
se adauga si scaderea drastica a nivelului de trai cu care erau obisnuiti, fapt ce a
dus la tensionarea climatului familial, il fac sa devina in curnd dependent de
alcool, echilibrul psihic, fizic si social fiindu-i distrus pna in prezent.
C.S. percepe viata ca pe un labirint a carui iesire nu o intrezareste, in sensul
ca realizeaza nocivitatea alcoolului asupra sanatatii sale fizice si psihice, realizeaza
raul pe care si-l produce siesi si familiei.
Din convorbirea cu subiectul, mi-a incredintat nesiguranta trairilor sale
afective, drama de a nu se putea adapta cu noua mentalitate a fiicelor sale
adolescente si atunci proiecteaza asupra lor propriile lui frustrari, ce transpar la
suprafata intr-un comportament agresiv, verbal si fizic.
Este constient de propria sa dependenta afectiva fata de sotie, si cnd a
incercat sa de elibereze din aceasta (printr-o legatura extraconjugala), si-a dat
seama iar de propria slabiciune si a recurs la alcool.
Rezultatele la testele aplicate au fost urmatoarele:
Din profilul de personalitate rezulta clar o accentuare a laturilor negative ale
acesteia.
La testul ,,Cine sunt eu? din analiza propozitiilor, s-a desprins o
personalitate contradictorie, neadaptata, pe un fond psihic labil, cu dificultati in
insertia sociala. Dominante au fost propozitiile de tip A si D, dar si cele de tip B si

C. Acestea le-am corelat si cu metoda convorbirii, din care am dedus ca rezultatele

obtinute la teste se corelau cu relatarile subiectului.
De asemenea la testul de autocunoastere: la prima parte a obtinut a obtinut 45
puncte ceea ce este la limita adaptarii; la partea a doua a obtinut 70 puncte care,
corelate cu partea a treia unde a obtinut 23 puncte, rezulta un grad inalt de
frustrare si o imagine de sine deteriorata asupra autorealizarii.
Din partea a patra rezulta aprecieri negative cu privire la efectele schimbarii
sociale asupra lui insusi.
Cum schimbarea modului de convietuire intre cei doi parteneri, in sensul
revenirii la un serviciu ce sa implice prezenta permanenta a sotiei lnga el, nu se
intrevede, este posibil, in acest cuplu sa intervina o desfacere chiar a casatoriei,
deoarece C.S., dintr-un tata iubit si respectat de familie, a ajuns sa reflecte asupra
lor propria imagine sociala, ce nu este deloc pozitiva.

Biografie
Subiect numarul 3
Nume: F.A.
Sex: feminin
Vrsta: 42 ani
Locul nasterii: rural
Studii: liceul
Profesie: observator meteo
S-a nascut intr-o familie de oameni modesti, tatal muncitor, mama,
casnica.
Timp de 14 ani a fost singurul copil, dupa care, s-a nascut sora ei.
A avut o copilarie fericita, parintii asigurndu-i tot ce-si dorea, in limita
posibilitatilor.

Urmeaza liceul la oras, incearca o data admiterea in invatamntul superior si,

nereusind, renunta si se angajeaza. La scurt timp dupa aceasta se casatoreste cu un
baiat pe care il iubea din copilarie.
Impreuna cu sotul se muta intr-un mare oras, destul de departe de parinti, dar
situatia materiala ii permite sa tina legatura destul de des cu acestia.
Are o casnicie reusita, din care rezulta o fetita.
Schimbarea din 1989 o gaseste pe F.A. realizata din toate punctele de vedere:
material, social si cu un foarte bun echilibru psihic.
Dupa 1990, cnd au inceput restructurarile in intreprinderi, tatal ei este trecut
in somaj. Avnd 57 ani, cnd posibilitatea de a gasi un nou loc de munca este
minima, sufera un soc emotional in urma caruia incepe sa bea peste masura, in
scurt timp devenind alcoolic. In familia lui incep certuri si dintr-o familie de vaza in
sat ajung de rs. Din cauza acestei situatii, mama lui F.A. sufera o comotie
cerebrala.
F.A. o aduce la ea pe mama, sta luni de zile cu ea in spital, dar nu-si mai
revine complet, ramnnd cu o pareza la mna dreapta si ii este afectata vorbirea.
Boala mamei si starea tatalui incep sa se resimta si asupra psihicului lui F.A.
care era foarte atasata de parinti: la inceput afectiuni ale cailor biliare diagnosticate
ca fiind pe baza nervoasa, plns fara motiv, insomnii.
De cteva ori isi interneaza si tatal la dezalcoolizare; acesta cnd iese din
clinica incearca sa convietuiasca cu sotia dar nu dureaza mult si recade in
alcoolism si atunci distruge tot ce-i iese in cale.
Dupa incercari repetate de a impaca situatia din familia ei, o aduce pe mama
sa locuiasca definitiv cu ei, intr-un apartament cu trei camere.
Tot in acest timp, F.A. face si un fibrom uterin, se opereaza si intra in
menopauza la 41 ani.
In aceasta perioada comportamentul la servici este schimbat: pna sa apara
problemele in familie era o buna colega si profesionista, vesela, amabila,
increzatoare in fortele proprii, optimista.
Odata cu aceste probleme incepe sa devina mai nervoasa, iritata, agitata;
randamentul profesional scade, relatiile cu colegii mai tensionate.
Sotul ei este foarte intelegator, are multa rabdare si o sustine psihic sa
depaseasca impreuna crizele morale si fizice prin care trece .
La aproape un an de la operatia ei si la circa 2 ani de la imbolnavirea mamei,
F.A. si-a revenit din punct de vedere psihic: este din nou increzatoare in sine,
optimista, relatiile cu colegii s-au imbunatatit, starea de nervozitate a diminuat
foarte mult la fel si simptomele somatice acuzate in perioada traversata.
Concluzii:
Bazele personalitatii lui F.A. s-au pus intr-un mediu stabil, echilibrat unde se
puneau accent pe valorile morale.
Propria familie si-o intemeiaza pe sentimente de dragoste, afectiune si respect
reciproc. Ea are toate conditiile ca echilibrul fizic, psihic si social sa nu-i fie
tulburat, chiar si atunci cnd a intervenit o schimbare sociala majora.
In momentul in care in familia de origine intervin acele tranformari majore in
relatiile dintre parintii sai, bazele afective ale personalitatii ei sunt zdruncinate:
acolo unde gasea totdeauna o vorba buna, ajutor, relaxare, intelegere, este totul

naruit aproape cu desavrsire. Ea trebuie sa gaseasca resurse pentru a-si

restructura toata viata dupa noile conditii: mama semiparalizata in permanenta cu
ei, tatal alcoolic, cu consecinte imprevizibile pentru viitor, propria fiica adolescenta
cu framntarile si crizele ei de originalitate juvenila, peste care au intervenit si
propriile dereglari fizice si psihice datorate operatiei.
F.A. are un sprijin deosebit in sotul ei, are un serviciu stabil si astfel a reusit
sa treaca prin fragilizarea structurilor afective si motivationale de personalitate,
ajungnd la o reechilibrare a acestora.
In sprijinul celor spuse atasez :
-profilul de personalitate,
-la testul ,,Cine sunt eu, au predominat propozitiile de tip
B siC ceea ce presupune o personalitate integrata dominant in statutul social.
- la testul de autocunoastere s-a inscris in intervalele de mijloc
la primele trei parti iar din cea de-a 4-a am dedus ca schimbarea sociala nu a
afectat-o in sens negativ.

CHESTIONARUL ,,CINE SUNT EU?

Subiectul 3
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt

observator meteorolog
o fata inteligenta
F.A.
o prietena buna
o persoana care nu uita usor
o curajoasa, pentru ca fac serviciu de noapte unde sunt singura
cea care infrunta greutatile vietii
cea mai solida dintre colege
mama fiicei mele
sotia lui Nelutu
cea care are grija de toti din familie si ceva in plus
sunt o buna gospodina

Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt
Eu sunt

sora cea mare

romnca
destul de inalta si bine facuta
satena cu ochi caprui
din Brasov
o stea ce straluceste in Univers
o iubitoare de muzica si frumos
o fiinta care iubeste natura

CHESTIONARUL C S E ( ,,Cine sunt eu?)

Cerinte metodologice
In esenta proba consta intr-o compunere pe care subiectii trebuie s-o faca
despre ei insisi. Instructajul verbal adresat subiectilor este urmatorul:
,, Va rog sa elaborati o compunere cu tiitlul ,,Cine sunt eu?. Imaginati-va ca
fiecare dintre voi si-a formulat o asemenea intrebare si trebuie sa raspunda in scris
la ea. Relatati ct mai multe lucruri despre voi, asa cum va stiti, asa cum si ct va
cunoasteti pna acum. Lucrarile sunt anonime, nu le semnati. Daca totusi cineva
vrea sa le semneze, este liber s-o faca. Puteti sa va elaborati lucrarile acasa, cnd
doriti voi, cu rugamintea ca dupa ce le-ati terminat sa mi le predati. Daca cineva nu
poate sau nu vrea sa scrie despre el, este liber sa nu o faca. Inainte de a va incepe
lucrarile, va rog sa notati care este prima voastra reactie fata de intrebarea de mai
sus, cum o considerati, ce stari traiti in legatura cu ea.
In acest instructaj verbal, sunt cuprinse nu numai principalele cerinte
metodologice ale probei, ci si modalitatile de solutionare a lor. Printre acestea
enumeram:
- crearea la subiect a sentimentului, convingerii sau cel putin a ,,iluziei ca el
insusi si-a formulat intrebarea, iar cel care i-a pus-o n-a fost dect ecoul propriilor
lui intentii (se obtine prin invitarea subiectului de a-si imagina ca singur si-a
formulat intrebarea);
-evitarea furnizarii oricaror sugestii in legatura cu continutul propriu-zis al
raspunsului, pentru a se inlatura contaminarea sau centrarea subiectilor pe cele
sugerate( de aceea li se cere sa scrie ,, ct mai multe lucruri despre ei);
-asigurarea anticipata a sinceritatii raspunsurilor (care se obtine prin
garantarea anonimatului lucrarilor);
-eliminarea tuturor conditiilor restrictive de elaborare a raspunsurilor: de timp,
de loc, de continut sau sub forma a redactarii, care tinteste spre trezirea si
amplificarea mecanismelor de proiectie ale subiectului (se obtine prin
recomandarea elaborarii lucrarilor acasa, cnd exista nu numai timpul fizic
necesar, ci si cel subiectiv propice);

-incitarea amorului propriu al subiectului, a dorintei sale de a nu fi mai prejos

dect altii, de a nu-si periclita statutul (formularea din instructaj care ii da
posibilitatea de a nu raspunde ,,daca nu poate sau daca nu vrea tinteste spre
obtinerea unui efect invers, de angajare in proba, de sporire a sentimentului de
responsabilitate);
-insistarea asupra necesitatii de a se preciza ,,prima reactie fata de intrebarea
formulata (aceast reprezentnd o ,,capcana psihologica prin care subiectul este
,,impins sa se angajeze in proba nu doar intelectual-cognitiv, ci si afectivsentimental).
Analiza primara presupune efectuarea a doua categorii de demersuri
iinvestigativ-interpretative: stabilirea temelor (grilei) cunoasterii de sine; evaluarea
lor pe baza unor criterii.
Analiza de continut a condus la stabilirea a 27 de teme si 52 de subteme ale
cunoasterii de sine.
1. Identitatea ( 1.1 nume; 1.2 vrsta; 1.3 sex; 1.4 ocupatii). Exprima nevoia
de afisare, implicit de consolidare a identitatii ca premisa ce va asigura unicitatea
persoanei, nevoia de apartenenta si de identificare cu un grup de vrsta, sex, sau
ocupational.
2.Infatisarea fizica . Ofera informatii despre Eul fizic, care poate fi dilatat sau
contractat, acceptat sau respins, anumite defecte sau imaturitati fizice,
reprezentnd deseori punctele ,, febrile , ,,nevralgice ale existentei individului.
3.Trasaturile psihice ( 3.1 temperamental;3.2 aptitudinale; 3.3caracteriale; 3.4
tendinte psihonevrotice). Furnizeaza informatii cu privire la Eul psihic (spiritual),
trasaturile pozitive sau negative fiind un fel de ,,pulsatii ale personalitatii ce-i dau
forta si stabilitate sau o slabesc si dezagrega. Exprima tendintele acute spre
autocunoastere, autostapnire si autodirijare, ca si modificarea resurselor psihice in
vederea sporirii fortelor si potentelor adptative. Pot fi transparente si pentru
anumite tensiuni sau complexe psihice.
4.Rezultatele la invatatura sau munca .Releva disponibilitatile pentru
activitatea de invatare si munca, atitudinile fata de performantele obtinute. Sunt
transparente si pentru anumite trasaturi caracteriale (sinceritate, autoacceptare,
nevoia de autodepasire etc).
5.Preferinte, dorinte (5.1 vocationale;5.2 de timp liber;5.3 minore, de
moment; 5.4 profunde, de mare perspectiva). Evidentiaza nivelul dezvoltarii
intelectuale, extensia, bogatia si profunzimea intereselor, multitudinea sau
unilateralitatea preocuparilor, adecvarea sau nonadecvarea propriilor posibilitati,
realismul sau romantismul lor, gradul de implicare in realizarea lor practica.
6.Sistemul relational (6.1 cu parintii;6.2 cu colegii;6.3 cu prietenii). Scoate la
iveala diponibilitatile socio-relationale, nevoia de afiliere si integrare sociala,
potentialul interrelational (crescut sau scazut), sensibilitatea si selectivitatea
interrelationala, profunzimea sau superficialitatea, precaritatea relatiilor.
7.Opinii si experiente (7.1 legate de prima iubire;7.2 legate de casatorie).
Exprima nevoia de intimitate, de implinire si realizare prin altul, de evaluare a
starilor afective complexe, de protejare sau de simulare a intimitatii. Din judecatile
absolutizatoare transpar: precaritatea experientelor afective, tendintele spre reverie,
exagerarea exigentelor, exclusivism.

8.Cautarea de sine. Realizeaza : nevoia acuta de autodescifrare; existenta

unor disponibilitati in acest sens, exigente sporite fata de sine; constientizarea
complexitatii si dificultatii procesuluii autocunoasterii.
9.Unitatea persoane .Evidentiaza nevoia de unitate, coerenta si stabilitate
psihocomportamentala, tendinta de echilibrare cu sine si cu lumea, nevoia de
confort psihic, corelata cu cea de evitare a disonantelor creatoare de disconfort.
10.Unicitatea persoanei (10.1 constientizarea ei; 10.2 neconstientizarea
unicitatii). Traduce aspiratia de diferentiere si singularizare, stilul si modul personal
de viata, ca si orientarile valorice.
11.Izolarea si inchiderea in sine . Este transparenta pentru tendinta de
interiorizare si autoanaliza, dar si pentru dificultati de adaptare si integrare sociala.
In subtext ascunde tensiuni crescute in planul adaptativ, potential scazut de
relationare sociala.
12.Adaptarea si integrarea sociala.(12.1 implicare si participare sociala
eficienta; 12.2 dificultati de adaptare si integrare sociala). Arata disponibilitatile
pentru invatarea si jucarea rolurilor sociale, dorinta de afiliere la grupurile sociale,
de participare la viata sociala. Este semnificativa pentru atitudinile de evaluare,
sustinere si intelegere a comportamentelor altora, dar si pentru relativa fragilizare a
potentialului adaptativ, scotnd la iveala comportamente de deruta, de pasivitate.
13.Atitudini fata de viata si problemele ei (13.1 reliste;13.2 romantice).
Scoate la suprafata: existenta /nonexistenta unor atitudini ferm conturate, a unui
sistem evaluativ si autoevaluativ, persistenta unor conduite specifice etapelor
depasite sau avansul accelerat spre statute si roluri noi, maturizarea in gndire sau
usorul infantilism cognitiv si comportamental.
14.Valoarea autocunoasterii, reactiile provocate de ea (14.1 certitudinea
autocunoasterii;14.2 certitudinea lipsei autocunoasterii; 14.3 indoiala si
nesiguranta; 14.4 nihilism, nencredere totala in posibilitatile cunoasterii de sine).
Evidentiaza diponibilitati pentru introspectie, pendularea intre diverse stari
contradictorii (certitudine/incertitudine; ignoranta/infatuare; narcisism/autoflagelare; sub/supraaprecierea posibilitatilor de autocunoastere), ceea ce ar putea
echivala fie cu nerealizarea personalitatii, fie cu aparitia unor surse de tensiune
psihica sau de frustrare; nencredere in fortele proprii, deruta si deriva in fata
complexitatii cunoasterii de sine.
15 Devenirea personalitatii . Exprima nevoia de schimbare, sursele, factorii,
conditiile devenirii, implicarea in acest proces sau expectativa in fata lui.
16.Nevoia de autoperfectionare si autodepasire (16.1 vaga, imprecisa; 16.2
directionata). Evidentiaza trebuinta de schimbare calitativa, de continut si de
nuanta a personalitatii, dorinta de a schimba in bine, nu oricum.
17.Atitudinea fata de sine (17.1 autonemultumire; 17.2 insatisfactie insotita
de descurajare; 17.3 autoacceptare si resemnare; 17.4 revolta si respingere; 17.5
incredere; 17.6 proiectarea trasaturilor pozitive). Exprima o certa ,,reorientare
catre sine, obisnuinta cu introspectia, cu analiza subiectiva bazata pe sisteme de
criterii, nevoia de autocunoastere autentica, dar si existenta unor usoare tendinte de
exhibitionism, autoetalare, autoflatare sau autoeclipsare.
18. Filtrarea personala a ideilor, evenimentelor. Exprima nevoia de
personalizare, de implicare personala nu prin intermediari sau prin imprumut
ideatic si comportamental.

19. Nevoia de autenticitate. Reliefeaza trebuinta individului de a fi el insusi,

de a-si elabora un sistem cognitiv si axiologic propriu. Transpar din ea, aspecte
subtile ale valorii personale, ca si tendintele de respingere a mascarii, trucarii
personalitatii.
20 Sistemul orientativ de valori (convingeri si credinte). Arata existenta unor
motivatori superiori ai comportamentului, supletea intelectuala, posibilitati crescute
privind realizarea unor generalizari proprii, reesite din experientele traite.
21.Marile intrebari si framntari specifice vrstei sau persoanei in cauza.
Evidentiaza complexitatea cognitiva, uneori sunt transpareante pentru aspiratiile
personale si sociale, alteori, vagi tendinte de sofisticare, de poza si mimetism,
pentru a lasa o impresie buna.
22.Conflicte si contradictii De la caz la caz, semnifica, fragilizarea,
inconstanta si incongruenta psiho- comportamentala sau marea suplete cognitiva,
angajarea personalitatii in procesul devenirii sale dialectice. Lipsa lor arata
stagnarea, plafonarea personalitatii.
23.Idealul de sine (23.1 sensul vietii; 23.2 scopul vietii; 23.3 modelul sau
prototipul ideal). Evidentiaza capacitatea persoanei de a se proiecta, de a se orienta
si focaliza, intr-o anumita directie, ca si procesul formarii idealului de sine.
24. Sistemul de imagini despre altii (Eul reflectat) .Exprima nevoia
autodefinirii prin raportarea la altii, capacitatea de a se aprecia pe sine de pe
pozitiile altora, de a emite judecati de valoare, dar si de a fi dependent de altii.
25.Statutul persoanei in lume (25.1 certitudinea statutului; 25.2 incertitudinea
lui). Scoate la iveala trebuinta stabilizarii statutelor, dobndirii unora noi sau
depasirii celor vechi.
26. Eul (26.1 definirea Eului; 26.2 locul Eului in structura personalitatii; 26.3
functiile Eului; 26.4 fatetele Eului; 26.5 relatiile dintre fatetele Eului; 26.6
devenirea Eului; 26.7 cunoasterea Eului; 26.8 semnificatia cunoasterii Eului). Pune
in lumina capacitatea de autocunoastere (fina, profunda, diferentiata), de
abstractizare si generalizare psihologica, usurinta de a opera cu notiuni si concepte
psihologice abstracte, indemnarea de a patrunde in intimitatea vietii psihice si de
a realiza corelatii subtile.
27.Tipurile de personalitate (27.1 unitar si armonios dezvoltat; 27.2 instabil;
27.3 dedublat; 27.4 accentuat).Aceasta tema reiese fie din intreaga compunere a
subiectului, fie din unele fragmente concentrate ale ei, finnd relevanta pentru
abilitatea surprinderii caracteristicilor tipice ale personalitatii, pentru judecarea ei
dupa esenta si nu dupa aparenta.
Evaluarea celor 27 de teme si 52 de subteme ale cunoasterii de sine, se
realizeaza dupa urmatorul sistem de criterii:
-completitudinea /incompletitudinea lucrarilor ( numarul temelor si subtemelor
continute) care evidentiaza fie capacitatea subiectului de a se adapta fara
dificultate sarcinii de autoforare, spiritul activ de cooperare, dorinta expresa de
autocunoastere, un grad mare sau mijlociu de transparenta psihica, ceea ce
coincide cu o ami buna functionare a mecanismelor de proiectie, fie reticenta,
netransparenta psihica, redusa cunoastere de sine, spiritul opozant, superficialitate,
platitudine, oboseala, fapt care releva functionarea defectuoasa a mecanismelor de
proiectie sau blocarea lor;

-dominanta temelor ( frecventa unora dintre ele in raport cu totalul general)

indica punctele de maxim interes ale procesului autocunoasterii, trasaturile
caracteristice, chiar definitorii ale subiectului; o dominanta exagerata ar putea fi
coincidenta cu anumite tendinte exclusiviste sau chiar psihonevrotice, traducnd
diverse tensiuni latente ale procesului adaptativ;
-continutul lucrarilor deplaseaza analiza de pe aspectele cantitative pe cele
calitative, furniznd informatii cu privire la natura, geneza, valoarea, devenirea,
personalitatii si a insusirilor ei, la incarcatura cognitiv sau afectiv- motivationala a
compunerilor, la gradul de angajare in sarcina, la ecoul celor redactate in constiinta
subiectului;
-coerenta /incoerenta compunerilor releva fie nivelul inalt de dezvoltare al
gndirii, consecventa ei, capacitatea de triere a informatiilor, spiritul intelectual,
clar si ferm, cursivitatea exprimarii, usurinta inlantuirii logice si expresive a ideilor,
putinta corelarii si diferentierii acestora, fie lipsa de suplete intelectuala,
nedirectionalitatea inteligentei, neclaritatea intelegerii sarcinii, insuficienta
concentrarii si selectivitatii gndirii;
-contradictiile si contrazicerile sunt semnificative pentru logica si profunzimea
gndirii, pentru consecventa si adevarul ei, prezenta lor indica superficialitatea si
inconsecventa gndirii, ce traduc diverse dezechilibrari psihice, dezvoltari
dizarmonice ale personalitatii, existenta unor tendinte accentuate sau agresivlatente; predominanta lor echivaleaza cu dezvoltarea nearmonioasa a personalitatii
sau imaturitatea ei;
-relevanta insusirilor si trasaturilor descrise pentru persona in cauza, fapt care
ajuta la identificarea rapida a subiectului (cnd acesta nu-si transcrie numele), la
utilizarea datelor in procesul educarii capacitatii de intercunoastere; cum gradul de
relevanta a insusirilor si trasaturilor psihice este diferit, intinzndu-se de la ,,foarte
relevante pna la ,,irelevante, insemna ca implicit aflam si diversele intentii ale
subiectului (de a se lasa usor descoperit, de a impiedica acest proces, de a induce
in eroare).
Analiza secundara urmareste stabilirea manierei generale de redactare a
lucrarilor semnificativa fie pentru alte insusiri si trasaturi dect cele furnizate
expres prin temele si subtemele autocunoasterii, fie pentru unele tendinte ascunse
ale subiectului ce constituie un potential latent (pozitiv sau negativ) care oricnd ar
putea deveni insa manifest, actual. Noi am desprin 6 maniere generale de redactare
a lucrarilor, pe care le redam si exemplificam in continuare:
1. maniera autoanalizei si autoprezentarii reci, obiective, incolore, cu
insiruirea oarecum seaca a informatiilor;
2. maniera filosofarii, uneori profunda, alteori sterila si puerila, uneori
personala, originala, implicativa, alteori impersonala, mimetica, detasata;
3.maniera exaltarii poetice, presarata cu metafore, alegorii, comparatii, chiar
cu redarea in versuri;
4. maniera laconica, cu raspunsuri vagi, stereotipice;
5. maniera tip ,,eschiva, de eludare a raspunsului, de abatere de la subiect;
6. maniera tip ,,amalgam, combinata, cu prezenta a doua, trei sau chiar a
tuturor celorlalte.
Analiza testului ,,Cine sunt eu?
Propozitii de tip ,,A

Sunt cele care cuprind caracteristici generale si particularitati fizice.

Semnificatia psihologica- ofera informatii asupra ,,eului fizic si a modului in
care este prceput de subiect.
Dominanta -reflecta o dilatare a eului fizic si atrage atentia asupra unor
eventuale tendinte egocentrice, narcisiste sau a unei tendinte orientate exagerat
spre concret (o oarecare rigiditate intelectuala)
-mai pot evidentia complexe de inferioritate cu sau fara acoperire
in ,,eul fizic
Propozitii de tip ,,B
Reflecta aspecte si caracteristici ale statutului social.
Semnificatia psihologica- exprima cerinta acuta a subiectului de a aprtine
unui grup social, sau trebuinta de apartenenta.
Dominanta poate exprima:
-In sens pozitiv - fie integrare sociala activa
-fie potential de coezivitate sociala
-In sens negativ- fie o oarecare concretete in gndire
-fie o relativa dependenta de grup
Propozitii de tip ,,C
Cuprind informatii psihologice propriu-zise.
Semnificatia psihologica- dorinta de autocunoastere
Dominanta- poate exprima un fond de o oarecare tensiune spihica, mai ales in
momentele esentiale de cotitura in existenta individului care impun un efort de
adaptare si acomodare.
Se impune analiza calitativa.
Propozitii de tip ,,D
Se refera la identificari filosofice cu lumea, societatea universul.
Semnificatia psihologica- indica o adapate mai dificila la mediul imediat si la
viata de zi cu zi.
-o proiectare filosofica poate indica ruperea de
realitate sau evadarea intr-o lume proprie, fie datorita tensiunii crescute in perioada
de adaptare, fie unei personalitati predispozant schizoide.
Dominanta- poate indica forme discrete de alienare, onirism, autism, un semn
al unei personalitati premorbide schizofreniforme.
Clasificare si interpretare
-Pe o lista se vor trece propozitiile ce nu pot fi clasificate deoarece ele vor
trebui analizate separat.
-Apoi se intocmeste o fractie care are la numarator tipurile de propozitii cu
ponderea cea mai mare, iar la numitor pe cele cu ponderea cea mai mica.
BC
= Personalitate integrata dominant in statutul social, dar cu cerinte
A
acute de autoevaluare, autoconstientizare si autoactualizare.
AC
BD

=Personalitate cu constiinta de sine bine formata dar cu dominanta pe

eul fizic (diminuarea in statut social), care poate fi marcata cu ten-

dinte de rupere de realitate.

AD
BC

=Personalitate contradictorie, neadaptata, pe un fond psihic labil, cu

dificultati de insertie sociala

Alte criterii:
1. Completitudinea raspunsurilor:
a)- o completare fara omisiuni, in mod coerent, si diversificat, poate fi un
indiciu pentru:
-o adaptare fara dificultati la sarcini de autocunoastere
- spirit de cooperare activ
-nevoia de autoconstientizare si autoevaluare
- transparenta psihica
b)-omisiunile pot indica:
-lipsa sau inabilitatea de cooperare
-lipsa de transparenta psihica
-superficialitate, platitudine, indiferenta, dezinteres
-insuficienta cunoastere de sine (saracie psihica)
- o functionare deficitara a mecanismelor de proiectie
c)-raspunsuri bizare sau ironice- pot indica:
-opozitie activa, rezistenta activa
-tendinta de incapsulare psihica
-schizofren mascat
-nonconformism
d)-propozitii situationale- pot indica:
-netransparenta psihica
-rigiditate, inflexibilitate
-infantilism si imaturitate psihica
e)- propozitii ce se abat de la schema ,,eu sunt:
-indica lipsa de consecventa si directie in gndire
-insuficienta selectivitate intelectuala si afectiva
2.Distributia pe sex, vrsta si religie
3.Aparitia unor propozitii combinate (fraze):
-imaginea privind statutul social e impregnata de autoevaluari; pot apare
obiceiuri culturale, aspiratii, atitudini vocationale
4.Propozitii conditionate, inseamna:
-o pozitie afirmata cu posibilitati de autocontrol
-un grad de instabilitate si imaturitate psihica cu toleranta scazuta la
frustratie
5. Aspectul general al propozitiei:
a)-propozitii directe si clare = un spirit clar si ferm dar si o lipsa de
acuplare a dezvoltarii intelectuale.
b)-propozitii combinate = tendinta de expansiune psihica (e proprie dilatarii
si proiectiei eului in perioada de pubertate si adolescenta)
c)-exprimari impregnate de filosofie cu cheie -imaginatie dezvoltata

-personalitate demonstrativa
-spirit ambiguu si sofisticat
d)-exprimari incoerente:- ineficienta cognitiva
-dificultate de concentrare
-lipsa de suplete intelectuala
e)-exprimari poetizante:- prezenta fanteziei
-cabotinaj, mimetism, poza
-neseriozitate
f)-impregnate de adjective la superlativ:
-exaltare, supraevaluare
6.Propozitiile de tip ,,C vor trebui analizate calitativ dupa mai multe criterii:
-caracteristici psihice pozitive sau negative
-interese sau caracteristici vocationale
-tendinte si atitudini
-aptitudini sau caracteristici intelectuale
-tablouri simptomatologice
Daca raportul negativ este mai mare dect cel pozitiv subiectul are:
-judecata critica
-lipsa increderii in sine
-complex de inferioritate
-disonante cognitive sau afective
7.Raspunsuri ce exprima o dominare a Supraeului:
- subiectul cere o confirmare sau aduce drept argument punctul de vedere
al unei autoritati. (Se cere analizat rolul persoanei ca autoritate: stimulator,
inhibitor, autoritar).

TEST DE AUTOCUNOASTRE
Acest test cuprinde patru parti:
I- Adaptabilitatea
II- Gradul de autorealizare
III- Gradul de satisfactie sau frustrare
IV-Consecinte personale ale schimbarii sociale din 1989
Incercuiti cifrele de la 1 la 5 (1= deloc si 5= foarte mult), dupa cum este cazul
in ceea ce va priveste.
I.Adaptabilitatea
1)- Ct de indispus sunteti cnd partenerul(a) intrzie la intlnire?
1
2
3
4
5
2)-Ati cumparat bilete la spectacol si acesta s-a amnat; ct de suparat
sunteti?
1
2
3
4
5
3)-In ce masura va necajeste faptul ca un prieten invitat de dumneavoastra la
o petrecere nu mai vine?
1
2
3
4
5
4)- Ct de dezamagit sunteti cnd aflati ca lucrul ce urma sa-l cumparati s-a
vndut?
1
2
3
4
5
5)- Ct de mult va enerveaza faptul ca autobuzul pleaca din statie cu 15
secunde inainte de a ajunge dvs. acolo?
1
2
3
4
5
6)-Ct de tare va supara faptul ca desi le-ati spus dimineata copiilor sa faca
ordine in camera lor, nu au ascultat?
1
2
3
4
5
7)- Sunteti trecut pe alt post la serviciu si trebuie sa luati totul de la inceput;
ct de afectat sunteti?
1
2
3
4
5
8)- Ct de suparat sunteti ca nu se mai transmite in acea zi la televizor,
emisiunea preferata?
1
2
3
4
5
9)- Ati adus un lucru de la reparat si acasa constatati ca nu merge; ct de mult
va supara acest fapt?
1
2
3
4
5
10)-Ct de mult va indispune faptul ca de la curatatorie, va dau alte lucruri
dect ale dvs?
1
2
3
4
5
11)- Ct de tare va necajiti ca pretul unui obiect pe care doreati sa-l cumparati
a crescut?
1
2
3
4
5
12)- Ct de tare va indispune anularea unei petreceri la care erati invitat(a) si
doreati sa mergeti?
1
2
3
4
5
IIGradul de autorealizare

1)- Imi petrec cea mai mare parte a timpului liber in mod placut si util.
1
2
3
4
5
2)-Viata mea este plina si are un sens.
1
2
3
4
5
3)- Nu ma gndesc la viitor dect in masura in care trebuie sa-mi planific si
sa-mi organizez activitatile.
1
2
3
4
5
4)- Imi place ocupatia (profesia) mea.
1
2
3
4
5
5)- Rareori ma ingrijoreaza perspectiva unui esec.
1
2
3
4
5
6)- Ma folosesc de lucrurile noi si bune intotdeauna cnd am ocazia.
1
2
3
4
5
7)- In general pastrez controlul propriei mele existente.
1
2
3
4
5
8)- Sunt hotart si tenace.
1
2
3
4
5
9)- Nu renunt la stilul meu comportamental numai pentru a face placeri
gratuite celorlalti.
1
2
3
4
5
10)-Nu-mi pierd dect foarte rar increderea in mine insumi.
1
2
3
4
5
11)- Am principii morale foarte clare.
1
2
3
4
5
12.)-Am scopuri si obiective deosebite
1
2
3
4
5
13)- Am foarte rar - sau chiar deloc- sentimente de vinovatie pentru
satisfacerea unor placeri personale.
1
2
3
4
5
14)-Fara a fi excesiv de precaut, imi pregatesc bine actiunile din punct de
vedere decizional.
1
2
3
4
5
15)- Nu ma preocupa prea mult parerea celorlalti despre mine pentru ca stiu
ca, in general, actionez corect.
1
2
3
4
5
16)- In majoritatea situatiilor reusesc sa fac ceea ce mi-am propus.
1
2
3
4
5
17)- Aproape niciodata nu simt nevoia de a-mi justifica actiunile in fata
celorlalti.
1
2
3
4
5
18)- Ma bazez pe ratiune si nu pe intuitii, presimtiri sau alte lucruri de genul
acesta.
1
2
3
4
5
19)- De obicei sunt vesel si optimist.
1
2
3
4
5
20)-Lucrurile firesti si frumoase imi provoaca destul de des stari de incntare

1
2
3
4
5
21)- Nu am dect foarte rar sentimente de inferioritate.
1
2
3
4
5
22)- Consider ca o viata sexuala normala este foarte importanta pentru
echilibrul personalitatii.
1
2
3
4
5
23)-Valorile si convingerile altora nu sunt o piedica pentru a ma intelege bine
cu ei.
1
2
3
4
5
24)- Sentimentele mele de apartenenta la microgrupuri (cel profesional, cel al
prietenilor etc.) sunt foarte puternice.
1
2
3
4
5
25)- Pot iubi total si fara rezerve.
1
2
3
4
5
26)- Nu-mi este deloc teama sa-mi manifest afectiunea.
1
2
3
4
5
27)- Am prieteni foarte buni carora le pot dezvalui cele mai intime gnduri si
sentimente.
1
2
3
4
5
28)- Ma simt foarte util celorlalti, altor grupuri.
1
2
3
4
5
29)- Sunt oameni care ma plac si ma admira.
1
2
3
4
5
30)- Imi recunosc greselile fara prea mari dificultati.
1
2
3
4
5
31)- Oamenii sunt capabili, deseori, de altruism si generozitate.
1
2
3
4
5
32)- Fiecare persoana trebuie sa aiba o libertate destul de mare de actiune, cu
conditia ca prin ceea ce face sa nu-i afecteze pe ceilalti.
1
2
3
4
5
33)- Toti membrii unei comunitati ar trebui sa ia parte la luarea deciziilor
care-i privesc.
1
2
3
4
5
34)- Am, deseori, sentimente puternice de bucurie.
1
2
3
4
5

III Gradul de satisfactie sau frustrare

1)-Ai relativ frecvent senzatia ca in viata iti lipseste ceva?
1
2
3
4
5
2)-Consideri ca toate (majoritatea) aspiratiilor tale s-au realizat?
1
2
3
4
5

3)- Doresti sa ai responsabilitati sociale / profesionale mai mari, mai

importante?
1
2
3
4
5
4)- Ai senzatia ca viata se scurge monoton si nu-ti ofera posibilitati de
afirmare?
1
2
3
4
5
5)- Activitatea ta profesionala este corect apreciata de cei in drept?
1
2
3
4
5
6)-Consideri ca ai capacitati, aptitudini care nu sunt complet sau corect puse
in valoare?
1
2
3
4
5
7)- Ai grupul tau de prieteni constanti si fideli?
1
2
3
4
5
8)- Ti-ai ales scoala / profesia dorita?
1
2
3
4
5
9)- Te plictisesti deseori?
1
2
3
4
5
10)- Ai tendinta de a te manifesta violent in situatii de nereusita?
1
2
3
4
5
11)- Te irita obiceiurile, constantele comportamentale ale celor din jurul tau?
1
2
3
4
5
12)- Ai multa rabdare?
1
2
3
4
5
13)- Ai un comportament agresiv fata de persoanele lente / mai putin
eficiente?
1
2
3
4
5
14)- Esti multumit de viata ta sentimentala?
1
2
3
4
5
15)- Consideri ca multi dintre cei pe care ii cunosti sunt mai avantajati de
soarta dect tine?
1
2
3
4
5

IV Consecinte ale schimbarii sociale din 1989

1)- Cum considerati nivelul personal de trai, fata de 1990?
1) mai scazut
2)la fel
3) mai bun
2)- Prietenii ii am:
1) aceiasi
2) si altii
3) nu am
3)-Ct timp petreceti in prezent cu prietenii fata de 1990?
1) mai mult
2) la fel
3) mai putin

4)-Ati fost in strainatate dupa 1990?

1)de multe ori
2) o data
3) niciodata
5)-Ati schimbat dupa 1990 locul de munca?
1)de cteva ori
2) o data
3) niciodata
6)-Cum va simtit in societatea de azi?
1)in deplina siguranta
2) la fel ca in 1990 3) in nesiguranta
7)- Va considerati adaptat societatii de azi?
1) da
2) putin
3) deloc
8)-Apreciati-va starea actuala de sanatate astfel:
1)bolnav grav 2) bolnav mediu 3) nimic important 4) sanatos
9)-Apreciati-va situatia familiala:
1) cu probleme de nerezolvat
2) cu probleme grave
3) cu probleme minore
4) fara probleme
10)-Aveti probleme psihice?
1) destul de serioase
2) am avut dar s-au rezolvat
3) minore
4) nu am

Analiza testului de autocunostere

Desi nu este un test etalonat pe un esantion reprezentativ, si nici nu este
elaborat dupa toate rigorile validitatii si fidelitatii, aplicat alaturi de PF16 si ,,Cine
sunt eu?, mi-au permis sa-mi creez o parere mai ampla asupra subiectilor
investigati, si in urma careia sa pot trage concluzii cu privire la tema luata in
discutie.
Alegnd ca varianta de raspuns o scara gradata de la 1 la 5 (in primele trei
parti ale testului), am lasat subiectilor posibilitatea de a-si autoevalua mai bine
adaptabilitatea, autorealizarea, satisfactia sau frustrarea; prin partea a IV-a am vrut

sa evidentiez cum a influentat schimbarea sociala din 1989 echilibrul fizic, psihic si
social al subiectilor. Am corelat rezultatele din cele patru parti ale testului, cu
profilul de personalitate rezultat in urma prelucrarii celorlalte 2 teste.
Referitor la prima parte, adaptabilitatea:
- un punctaj cuprins intre 12-27 puncte am asociat cu o persoana flexibila,
care se adapteaza usor situatiilor in schimbare rapida
-punctajul intre 28-44 puncte am considerat ca este asociat unei persoane care
se adapteaza mediu la schimbare
-intre 45-60 puncte am asociat cu persoane rigide, care nu agreeaza
schimbarile ce nu le poate influenta in sensul dorintelor ei.
Autorealizarea exprima masura in care persoana isi satisface trebuintele si
motivele, aspiratiile, masura in care defasoara o activitate perceputa de ea insasi si
de ceilalti ca utila si eficienta, prin valorificarea maximala a tuturor resurselor
individuale. Ea are implicatii asupra echilibrului psihosocial al persoanei si asupra
evolutiei in plan profesional, in planul relatiilor interpersonale si sociale.
Diferenta dintre intervalul minim de 34 puncte si cel maxim de 170 puncte am
impartit-o in 3 astfel:
-34-79 puncte caracterizeaza o persoana la care posibilitatile proprii nu sunt
concordante cu profesia sau ocupatia subiectului. Nu este caracterizat de o gndire
pozitiva care sa-i permita sa fructifice optim din punct de vedere psihologic toate
situatiile prin care trece. De asemenea, nivelul de aspiratie nu este bine definit si
nici realist fixat. Relatiile interpersonale si sociale sunt defectuoase.
-80-125 puncte: subiectii care au obtinut acest punctaj i-am analizat calitativ,
vaznd ce aspecte vizeaza notele cele mai mici: sinele psihic, social sau
profesional si le-am corelat cu celelalte teste.
-126-170 puncte: subiectii acestia i-am considerat ca au o viata plina de
satisfactii, ca sunt persoane utile si eficiente, apreciate si stimate de ceilalti.
Partea a treia ,,Satisfactie sau frustrare
Satisfactia este legata de motivatie astfel:
-motivele care sunt satisfacute prin comportamente specifice, permit
activarea altor forme de motivatie;
-motivele care prin comportamente corespunzatoare se dezvolta, se
rafineaza;
-motive ce nu pot fi satisfacute sunt frustrante (privatiuni).
In cazul unui individ nu se poate vorbi de stari de satisfactie sau de frustrare
totala, ci de dominante. Starile de frustrare pot declansa, dupa caz, una sau mai
multe din reactiile urmatoare: acceptarea privatiunii, reactii afectiv-subiective
(irascibilitate, agresivitate), comportamente deviante, modalitati alternative de
satisfacere a trebuintelor etc.
Aceasta parte am interpretat-o in felul urmator: minim de puncte se puteau
obtine 15 iar maxim 75. Diferenta dintre maxim si minim am submpartit-o in trei:
-55-75 puncte caracterizeaza o persoana plina de frustrari, tensionata,
deziluzionata
-35-54 puncte : subiectul cu un astfel de punctaj nu are viata dominata de
frustrari dar are si situatii de nereusita sau in care se simte blocat de obstacole de
tot felul.

-15-34 puncte : in viata unui astfel de subiect domina satisfactiile; acest

punctaj l-am corelat cu partea a doua, autorealizarea pentru a vedea pe ce plan
predomina aceste satisfactii.
Partea a IV-a mi-a dat posibilitatea sa evaluez daca, schimbarea sociala a
accentuat sau nu crizele prin care trece in mod normal adultul: fizice si psihice.

BIBLIOGRAFIE
1. ADLER Alfred - Sensul vietii
Editura IRI Bucuresti 1995
2.ADLER Alfred - Cunoasterea omului
Editura IRI 1996
3.ALLPORT Gordon- Structura si dezvoltarea personalitatii
E.D.P. Bucuresti 1991
4.CEAUSU V., PITARIU H., TOMA M. -Psihologia si viata cotidiana
Editura Academiei R.S.R.- Bucuresti 1988
5.CHELCEA Adina si Septimiu- Cunoasterea de sine-conditie a intelepciunii
Editura Albatros - Bucuresti 1986
6.CHELCEA Septimiu - Personalitate si societate in tranzitie
Editura Stiinta si tehnica - Bucuresti 1994
7.COSMOVICI - Psihologie generala
Editura Polirom Iasi 1996

8.DAVE R. H..- Fundamentele educatiei permanente

E.D.P. Bucuresti 1991
9. DICU Aurel - Constiinta si comportament
Editura Facla 1977
10.DICTIONAR DE FILOZOFIE
Editura politica Bucuresti 1978
11.DICTIONAR DE PSIHOLOGIE SOCIALA
Editura stiintifica si enciclopedica 1981
12.FAURE Edgar -A invata sa fii
E.D.P. Bucuresti 1974
13.GOLU Mihai si DICU Aurel - Introducere in psihologie
Editura Stiintifica - Bucuresti 1972
14.GOLU Mihai- Dinamica personalitatii
Editura Geneze -Bucuresti 1993
15.IONESCU G. - Psihosomatica
Editura stiintifica si enciclopedica Bucuresti 1975
16.IONESCU G. -Introducere in psihologia medicala
Editura stiintifica Bucuresti 1973
17.JUNG C. Gustav -Puterea sufletului
Editura Anima Bucuresti 1994
18.KIDD J.Robert - Cum invata adultii
E.D.P. Bucuresti
19.LEONHARD Karl - Personalitati accentuate in viata si literatura
Editura Stiintifica si enciclopedica - Bucuresti 1979
20.LEONTIEV A.N. - Probleme ale dezvoltarii psihicului
Editura stiintifica Bucuresti 1964
21.LIEURY Alain - Manual de psihologie generala
Editura Antet - Oradea 1996
22.LVE Hans - Introducere in psihologia invatarii la adulti
E.D.P. Bucuresti 1978
23.MAMALI
- Intercunoasterea
Editura Stiintifica Bucuresti 1974
24.MARGINEANU Nicolae - Conditia umana
Editura Stiintifica - Bucuresti 1973
25.MARGINEANU Nicolae - Psihologia persoanei
Editura Universitatii din Cluj la Sibiu 1944
26.MIFTODE V. -Dimensiuni ale asistentei sociale
Editura Eidos Botosani 1995
27.MUCCHIELLI Roger - Metode active in pedagogia adultului
E.D.P. - Bucuresti 1982
28.OPRESCU Vasile - Dimensiunea psihologica a pregatirii profesorului
Editura Scrisul romnesc Craiova 1983
29.PACURAR Doina-Curs psihologia vrstelor (Universitatea ,Spiru Haret)
30.PAVELCU V. -Cunoasterea de sine si cunoasterea personalitatii
E.D.P. Bucuresti 1982
31.RADU Ion (coordonator) -Psihologia educatiei si dezvoltarii
Editura Academiei RSR Bucuresti 1982

32.RADULESCU - Anomie, devianta si patologie sociala

Editura Hyperion XXI 1991
33.RANGA V. TEODORESCU I. - Anatomia si fiziologia omului
Editura medicala -Bucuresti 1970
34.REBEDEU Ion -Filosofie
E.D.P.1975
35.ROSCA Alexandru- Psihologie generala
Editura Stiintifica Bucuresti
36.SCHIOPU Ursula VERZA Emil - Psihologia vrstelor
E.D.P. Bucuresti 1997
37.SCHIOPU Ursula -Dictionar de psihologie
Editura Babel Bucuresti 1997
38.STOETZEL J. - La psychologie sociale
Editura Flammarion Paris 1963
39.TUCICOV-BOGDAN Ana- Psihologie generala si psihologie sociala
E.D.P. Bucuresti 1973
40.URBANCZYK Franciszek -Didactica pentru adulti
E.D.P. Bucuresti 1975
41.USACI Doina - Curs psihopatologie (Universitatea ,,Spiru Haret)
42.ZAMFIR Catalin, Vlasceanu Lazar - Dictionar de sociologie
Editura Babel Bucuresti 1998
43.ZLATE Mielu - Introducere in psihologie
Casa de editura si presa ,,Sansa S.R.L. Bucuresti 1994
44.ZLATE Mielu -Eul si personalitatea
Editura Trei 1997
45.ZLATE Mielu -Fundamentele psihologiei
Editura Hyperion XXI Bucuresti 1994

STABILITATE SI FRAGILIZARE,

IN
CONDITII
DE
SCHIMBARE
SOCIALA,
A RELATIEI PERSONALITATE COMPORTAMENT,
LA
VRSTA
ADULTA