RELATIA DE CUPLU

&
NEVOILE EMOTIONALE

SIMONA CONSTANTINESCU
PSIHOTERAPEUT INTEGRATIV
EXERCITIU

• Ganditi-va la o situatie recenta, in care ati simtit un puternic disconfort emotional (o

emotie puternica). Situatia poate fi din sfera personala sau profesionala;
• Identificati care a fost emotia, ce gand a insotit aceasta emotie, unde sunteti, cine este
acolo cu voi, ce vedeti, ce mirosuri sunt, ce auziti;
• Acum va rog sa va ganditi ce ati fi avut nevoie sa se intample ca sa va simtiti mai bine in
aceasta situatie;
• Puteti reveni incet la interactiunea noastra, aici si acum;
 NEVOILE EMOTIONALE FUNDAMENTALE

• Asa cum plantele au nevoie de apa si soare pentru a creste, asa si oamenii au nevoi
fundamentale prin care se pot dezvolta sanatos dpdv mental si emotional;
• Atunci cand aceste nevoi nu sunt indeplinite, problemele de natura psihologica isi fac aparitia;
• Atunci cand parintele nu indeplineste aceste nevoi, copilul ajunge sa traiasca emotii din sfera
vinovatiei, rusinii, a fricii si nu stie cum sa faca fata (how to cope) si, in acest fel apar
schemele dezadaptative sau capcanele mentale;
• Indeplinirirea nevoilor emotionale de baza nu este un MOFT, ci este o NECESITATE, pentru
a putea creste copii fericiti si sanatosi.
 1. NEVOIA DE SIGURANTA, ATASAMENT SIGUR

• Nevoia copilului de a se simti in siguranta, de a trai intr-un mediu stabil, previzibil,

predictibil, de a fi sprijinit, acceptat, de a-i fi validate emotiile – de a simti CONEXIUNE;
• Suntem conectati = avem intimitate + sentiment de apartenenta;
• Cand nu ne simtim iubiti sau acceptati, daca primim mesaje de respingere si non-
acceptare – nu ne dam seama ca sunt false si ajungem sa le credem;
• Verificati cum aceasta nevoie de baza este valabila in ceea ce priveste relatia de cuplu;
 SCHEMELE COGNITIVE ALE NEVOII 1.
• DEPRIVARE EMOTIONALA – ma astept ca ceilalti nu imi vor indeplini nevoile de suport emotional, empatie si protectie. In copilarie,
parintii au fost reci, nu au manifestat afectiunea, copilul nu a primit alinare si nu stie cum sa o primeasca de la alte persoane cand devine
adult;

• ABANDON/ INSTABILITATE “te rog nu ma parasi” – ma astept ca voi fi abandonat. Persoanele importante din viata mea nu imi pot
oferi suport pt ca sunt impredictibili sau instabili emotional. In copilarie – supraprotectie, familie instabila, impredictibila (parinti bolnavi,
cu probleme de consum) parinti decedati, plecati, lasati la bunici sau copilul este “abandonat” pt ca a aparut alt copil

• ABUZ/ NEINCREDERE – ma astept ca altii ma vor rani, abuza, umili, insela, minti, manipula sau vor profita de mine. Si ei fac asta
intentionat! In copilarie – copilul a fost abuzat, familia nu a fost de incredere (a inselat, a mintit), a fost amentintat cu pedeapsa, tratat
diferit de alti copii, parintii au repetat ca lumea nu e un loc sigur, oamenii sunt rai si nu poti avea incredere in ei;

• IZOLARE SOCIALA/ INSTRAINARE – nu apartin, ma simt diferit si instarinat de voi. Nu sunt in stare sa ma integrez intr-un grup sau
intr-o comunitate pentru ca am convngerea ca sunt diferit de ei (persoane cu anxietate sociala). In copilarie – a fost umilit constant pentru
un “defect” – ochelari, inaltime, greutate, semne distincte sau familia de origine a fost diferita de comunitatea in care copilul a crescut;

• DEFECT / RUSINE – sunt rau, nedorit, inferior, incompentent. Sunt hipersensibil la critica, respingere sau invinuire, la compararea cu
ceilalti. Emotia- RUSINEA. Este despre cum ne percepem calitatile interne. In copilarie – parinte ff critic, sever, standarde inalte, cu
exprimarea dezamagirii fata de copil; comparatii nefavorabile cu fratii sau colegi/vecini. Un parint plecat pt care copilul se invinuieste.
 2. AUTONOMIE SI IDENTITATE PERSONALA

• Parintii ne ajuta sa ne separam de ei si sa funtionam independent;

• Suntem incurajati si sustinuti de a iesi in lume, de a interactiona sanatos cu ceilalti (prin
fortele noastre proprii);
• Ne simtim siguri sa exploram lumea;
• Verificati cum aceasta nevoie este valabila pentru relatia de cuplu;
 SCHEMELE NEVOII 2

• ESEC – sunt convins ca am esuat sau voi esua inevitabil, sunt inadecvat in raport cu altii. Ma raportez in principal la lipsa
succesului. In copilarie – parinte critic sau exigent, sever, parinti de mare succes la care copilul nu poate ajunge; multe esecuri
in copilarie;

• DEPENDENTA/INCOMPETENTA – nu imi pot gestiona responsabilitatile, daca nu ma ajuta cineva, imi este greu sa iau
decizii. In copilarie – parinti super-protectivi, care au luat decizii in locul copilului sau l-au tratat ca si cum nu e in stare sa se
descurce; parinti care au tinut copilul departe de orice “pericol”

• VULNERABILITATE LA BOALA – “dupa orice colt pandeste un pericol”. Frica de lift, avion, catastrofe medicale, teama de
a nu innebuni. In copilatie – parinti cu aceeasi schema, o familie care a suferit pierderi majore, membri ai familiei bolnavi pe
perioada lunga;

• PROTECTIONISM / EGO INFANTIL – ma implic emotional si ma apropii de altii in detrimentul individualizarii mele si a
dezvoltarii mele firesti. Nu pot supravietui, nu pot fi linistit fara ajutorul . In copilarie – parinti exagerat de protectivi.
 3. NEVOIA DE LIMITE REALISTE SI
AUTOCONTROL
• Am voie sa imi exprim nevoile, fara sa incalc limitele altor persoane sau pe ale mele;
• Copilul stie de unde si pana unde este ok, in siguranta;
• Este incurajat sa exercite autocontrol si disciplina pentru a-si atinge obiectivele;
• Accepta realist limitele interne sau externe ale propriului comportament;
• Verificati cum aceasta nevoie este valabila in relatia de cuplu
 SCHEMELE NEVOII 3.

• INDREPTATIRE / REVENDICARE – sunt superior altora, merit sa am drepturi si

privilegii speciale, nu trebuie sa ma conformez regulilor altora, sunt foarte competitiv. In
copilarie – familie fara limite realiste – prea indulgenti (grabdomanie) sau extrem de
exigenti (indreptatire)
• AUTOCONTROL SCAZUT / IMPULSIVITATE – imi este foarte dificil sa am
autocontrol sau am o toleranta scazuta la frustrare. “Nu ma pot abtine”. Sunt foarte
preocupat sa evit disconfortul, durerea, conflictele, responsabilitatile.
 4. NEVOIA DE AUTOAPRECIERE, EXPRIMARE
LIBERA A NEVOILOR

• Copilul este liber sa se exprime pe sine, emotiile, nevoile;

• Implica convingerea ca nevoile noastre sunt la fel de importante cu ale celorlalti;
• Stim ca suntem valorosi fara sa asteptam validare si apreciere de la ceilalti;
• Ma raportez la mine si nu la ce spun / apreciaza altii despre mine;
• Nu ma simt vinovat daca fac ce imi place si nu ce se presupune ca “ar trebui sa fac”
• Verificati cum aceasta nevoie este valabila in relatia de cuplu
 SCHEMELE NEVOII 4

• SUBJUGARE – predau controlul altora, ca sa evit furia, represaliile sau ca sa nu ma paraseasca. Ceilalti au
controlul, nu pot refuza, nu pot spune NU. Ma simt captiv in propria viata, cedez de fiecare data. In copilarie –
parinte care ameninta ca retrage atentia, copilul nu a putut sa faca alegeri, i-au fost subjugate nevoile;

• AUTOSACRIFICIU – indeplinesc veoile alora, in detrimentul propriei mele satisfactii. In copilarie – parinte
care a solicitat sa ii respecti nevoile (in detrimentul nevoilor tale), parinte care se sacrifica “m-am sacrificat pt
voi”, fac din copil un confident al problemelor lor;

• CAUTAREA APROBARII SI RECUNOASTERII – e foarte important pt mine sa castig aprobarea,

recunoasterea si atentia celorlalti. Imaginea mea de sine depinde de ce apreciaza sau de reactiile celorlalti. Sunt
orientat pe statut, acceptare sociala pentru a obtine aprobare, atentie, admiratie. In copilarie – parinte care a oferit
validare conditionat, numai atunci cand copilul a demonstrat ca merita
 5. NEVOIA DE A SE RELAXA

• Avem voie sa ne jucam, sa facem actiuni care ne fac fericiti, sa fim spontani;
• Avem voie sa ne exprimam emotiile in mod liber;
• Verificati cum aceasta nevoie este valabila in relatia de cuplu
 SCHEMELE NEVOII 5.

• NEGATIVISM / PASIVITATE – ma concentrez pe aspectele negative ale vietii (durere, moarte, pierdere) si
minimalizez, in acelasi timp, aspectele pozitive sau optimiste. Anticipez exagerat ca lucurruile se vor inrautati “e
prea bine, ceva rau trebuie sa se intample”. Imi este frica de greseala. Oameni cu anxitate generalizata, depresie

• INHIBITIE EMOTIONALA - inhib actiunile, sentimentele sau comunicarea pentru a evita dezaprobarea,
rusinea sau pierderea. Ma inhib daca simt furie, bucurie, salbiciune, vulnerabilitate

• STANDARDE INALTE – sunt convins ca o persoana trebuie sa corespunda unor standarde ale mele de
comportament si performanta care sunt foarte inalte. Ia forma perfectionismului, presiunii lui TREBUIE,
preocuparii excesive fata de timp si eficienta

• PEDEAPSA – am convingerea ca oamenii trebuie pedepsiti aspru pt greselile lor. Am tendinta de a resimti furie,
intoleranta fata de cei care incalca reguli, chiar si fata de mine, imi este greu sa iert greseala (a mea sau a
celorlalti). Am probleme in a exprima empatia.
 INAPOI LA EXERCITIUL DE LA INCEPUT

• Care era nevoia ta?

• Ce iti lipsea atunci?
• Care schema a fost activata?
 INTREBARI

• Aveti o relatie de cuplu?

• Aveti copii?
• Aveti animale de companie?
• Cati copii aveti?

AVETI ATATIA COPII (INTERIORI) CATE PERSOANE/FIINTE SUNT IN PREAJMA

DVS!!
 MODURI INTERNE DE INTERACTIUNE

• COPIL VULNERABIL
• COPIL FURIOS
• COPIL IMPULSIV SI INDISCIPLINAT
• COPIL FERICIT
• PARINTE CRITIC / PUNITIV
• PARINTE EXIGENT
• PARINTE EXIGENT CARE INDUCE VINOVATIA
• PARINTE BUN / ADULT SANATOS
 COPILUL VULNERABIL

• Persoana se simte vulnerabila, coplesita de sentimente de anxietate, tristete, rusine,

vinovatie;
• Prezinta nevoi nesatisfacute in copilarie de siguranta, predictibilitate, acceptare, validare;
• Persoana poate plange sau vorbeste deschis despre sentimente de durere interioara.
Alteori ridica tonul, are privirea in pamant, tace, are o expresie trista a fetei, ofteaza, are
umerii cazuti;
• Are sentimente intense de durere interioara si incearca sa scape de ele sau sa evite
sentimentele dureroase
 COPILUL FURIOS

• Persoana simte furie necontrolata ca raspuns la starea de disconfort;

• Poate tipa, urla, injura, arunca sau sparge obiecte. Poate respira greoi, poate ridica vocea.
• Se simte nedreptatit pentru ca percepe distorsionat incidentul;
• Se foloseste de acest mod pentru a ventila furia, pentru a exprima ce simte;
• Cand are aceasta stare, persoana are dificultati in a manifesta control sau a-si exprima
adecvat frustrarea.
 COPIL IMPULSIV SAU INDISCIPLINAT

• Persoana vrea ceva si vrea ACUM!;

• Nu are rabdare, devine frustrat cand nu obtine ce vrea. Posibil ca a fost rasfatat si se simte
indreptatit sa obtina ce vrea sau poate nu a avut ghidaj;
• Acest mod se poate manifesta si prin lipsa rabdarii de a-l asculta pe celalalt, poate incerca
sa forteze limitele sanatoase ale interactiunilor sau poate deveni nerabdator in privinta
unor rezultate
 COPILUL FERICIT

• Persoana se simte in siguranta si este deschisa in a exprima sentimentele

• Are o dispozitie vesela si jucausa, libera si spontana, experimenteaza placerea autentica
intre oameni
 PARINTELE EXIGENT

• Poate lua 2 forme

1 – Parintele exigent cu privire la performanta – “trebuie sa fii cel mai bun”; “daca nu iei
numai 10, nu ai valoare”. Aceasta voce interioara poate duce la burnout pentru ca pune
succesul deasupra relaxarii si distractiei;
2- Parintele exigent care induce vinovatia – “trebuie sa fii mereu acolo pt ceilalti”, “daca
te gandesti la nevoile tale, esti egoist”, “ma bagi in mormant” . Persoanele care traiesc cu
aceasta voce interioara simt ca trebuie sa fie dragute si responsabile pentru starea de bine a
celorlalti; pune presiune pe sine in exces si nu tine cont de propriile nevoi.
 PARINTELE CRITIC PUNITIV

• Voce interioara care nu face decat sa denigreze propria persoana;

• Are la baza abuzul trait in copilarie;
• Mesajele : “esti prost” ; “daca cineva isi va da seama cum esti, te va parasi”; “nu vei fi
niciodata bun la asta/ceva” ; “ai fost mereu slab”;
• Persoane care nu se pot ierta, se pedepsesc constant
 PARINTELE BUN/ ADULTUL SANATOS

• Indeplineste nevoile emotionale ale celuilalt;

• Reflecta la sine si situatia lui in o maniera echilibrata, realista;
• Este consistent cu nevoile si sentimentele sale;
• Evalueaza realist situatiile si ia in considerare indeplinirea nevoilor in o maniera
adaptativa, “ecologica”;
• Se lupta cu mesajele toxice ale “parintelui punitiv”;
• Atenueaza presiunea pusa de parintele exigent si solicitant.
INAPOI LA EXERCITIUL DE LA INCEPUT

• In ce mod ati interactionat?

• In ce mod a fost persoana cealalta din amintirea dvs?
• Cum evaluati interactiunea?
• Ce mod ar fi facut interactiunea una constructiva?
 EXERCITIU - ELI

• Identificati modurile de interactiune;

• Care erau nevoile ei, in diferite situatii?
• Ce ati face cu acest copil?
• Ce ar fi putut face diferit pentru ea?
 MODURI

• 😔 – c. vulnerabil 😔 – c. vulnerabil
• 🤬 – c, furios 🤬 – c, furios
• 👸🤴 – c. impulsiv 👸🤴 – c. impulsiv
• 😃🤪 – c. fericit 😃🤪 – c. fericit
• ‍‍♀️‍👊- punitiv ‍ ‍♀️‍👊- punitiv
• ‍🥇- exigent ‍ ‍🥇- exigent
• ‍♀️🙅 – exigent cu vinovatie ‍ ♀️
‍ 🙅 – exigent cu vinovatie
• ‍– parinte bun/ adult sanatos ‍ ‍– parinte bun/ adult sanatos
 BIBLIOGRAFIE / RESURSE

• “Cum sa iti reinventezi viata” – Jeffrey Young, Janet Klosko

• “Sparge tiparele negative” – Gitta Jacob
• “Terapia schemelor, ghid practic” – Gitta Jacob, Arnoud Arntz
• “Terapia centrata pe scheme cognitive” - Jeffrey Young, Janet Klosko, Marjorie Weishaar
• “Creierul copilului tau” – Dr.Daniel Siegel, Dr.Tina Payne Bryson
• Vindecarea copilului interior” – Stefanie Stahl
AVETI GRIJA DE VOI SI COPIII VOSTRI !!!

VA MULTUMESC!!