TICULESCU Mihai

Anul III
Seminarul Teologic Ortodox Bucuresti
1. TULBURARILE DE PERSONALITATE sunt tipare (modele) cognitive, emotionale,
ale impuls-controlului si relatiilor cu ceilalti, constante si durabile in timp,
nonfunctionale, perturbate, care nu permit functionarea normala in viata de zi cu zi.
Tulburarile de personalitate nu se incadreaza in tiparul clasic de boala. Nu au un debut
limitat in timp, o perioada de stare si apoi o vindecare in urma unui tratament. Nefiind
boli au fost numite dizarmonice ale structurii psihice ale persoanei in cauza. Aceste
structuri particulare au anumite caracteristici:
- sunt schitate si dezovolta inca din copilarie
- se cristalizeaza la adolescenta
- insotsc persoana de-a lungul intregii sale existente
a) TULBURAREA DE PERSONALITATE ASTENICA, cunoscuta astazi sub
denumirea de tulburarea de personalitate DEPENDENTA, este o tulburare de
personalitate care se caracterizeaza printr-o dependenta psihologica perpetua fata
de alti oameni. Persoanele cu tulburare de personalitat astenica au nevoie ca alti sa
isi asume responsabilitatea in majoritatea domenilor majore din viata lor. Ele au
dificultati in a face lucruri pe cont propriu sau in a lua decizii de zi cu zi fara
consiliere din partea altora si se tem ca exprimarea dezacordului ar putea duce la
pierderea sprijinului sau a aprobarii.
Tulburarea de personalitate astenica este inclusa in clusterul C al tulburarilor de
personalitate, Aceasta reprezinta un risc crescut pentru depresie sau anxietate, abuz
de droguri sau alcool, abuz fizic, emotional sau sexual.
b) TULBURAREA DE PERSONALITATE HISTRIONICA, cunoscuta anterior sub
deunumirea de personalitate isterica sau personalitate psiho-infantila. Aceasta se
caracterizeaza printr-un tipar comportamental stabil de cautare a atentiei si o
afectivitate extrema. Persoana cu aceasta tulburare depune eforturi sustinute pentru
a fi mereu in centrul atentiei indiferent de contextul social sau grupul de oameni cu
care interactioneaza. Atunci cand acest lucru nu este posibil se simta inconfortabila,
traieste emotii negative (suparare, furie sau tristete) si adopta comportamente
menite sa atraga atentia: dramatizeaza, exagereaza propiile emotii, adopta o
atitudine teatrala sau se angajeaza intr-un comportament seducator sexual sau
provocator.
c) TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIV-COMPULSIVA(TPOC) este
o tulburare de personalitate ce se caracterizeaza printr-un model general sau
preocupare excesiva pentru ordine, perfectionism, atentie la detalii, control
interpersonal si mental si nevoie de de control asupra mediului propriu, ceea ce
interfereaza cu flexibilitatea personala, deschiderea spre experiente si eficienta,
precum si interferenta in relatii.
Dependenta de munca si avaritia sunt adesea observate la cei cu aceasta tulburare
de personalitate. Persoanele afectate de aceasta tulburare de personalitate pot gasi
dificil sa se relaxeze, mereu simtind ca timpul zboara in privinta activitatilor lor si
ca este nevoie de mai mult efort pentru obtinerea scopurilor lor. Isi pot planifica la
 minut o maifestare a tendintei compulsive de a pastra controlul asupra mediului si
de displacere a evenimentelor neprevazute ca elemente din afara controlului lor.
d) TULBURAREA DE PERSONALITATE EXPLOZIVA INTERMITENTA este o
tulburare de comportament care este clasificata ca o tulburare de control al
impulsurilor. Este o tulburare grava care poate provoca multiple consecinte
negative pentru persoana care o sufera si adesea isi deterioreaza foarte mult viata
de zi cu zi.
Principala caracteristica a acestei psihopatologii este prezentarea unor episoade in
care persoana asista la impulsuri agresive fara nici un motiv aparent, deoarece
individul nu este expus unei situatii in care este atacat.
In aceste episoade, persoana cu tulburare exploziva intermitenta este total
incapabila sa controleze aceste impulsuri, motiv pentru care ajunge sa efectueze
acte violente impotriva oamenilor sau a obiectelor materiale. Cu alte cuvinte:
persoana care sufera de aceasta tulburare “explodeaza” in orice situatie care poate
provoca o frustare minima.
e) TULBURARE DE PERSONALITATE ANTISOCIALA sau SOCIOPATA a fost
multa vreme, considerate la granita dintre boala psihica si normalitate. Aceasta este
o conditie in care persoana arata lipsa de consideratie fata de lege si de drepturile
celor din jur. Persoanele cu tulburare de personalitate antisociala tind sa minta sau
sa fure si nu-si indeplinesc obligatiile profesionale si cele de parinte.
Debutul adolescentei reprezinta o perioada critica pentru dezvoltarea tulburarii de
personalitate antisociala. Oamenii care cresc intr-un mediu abuziv sau in care sunt
neglijati prezinta cel mai mare risc, iar adultii care prezinta aceasta tulburare au
avut debutul simptomelor de conduita inainte de varsta de 15 ani.
Tulburarea de personalitate antisociala este de trei ori mai frecventa la barbati decat
la femei si este mult mai prevalenta in populatia din inchisoare decat in populatia
generala.
Tulburarea de personalitate antisociala este o conditie cronica si reprezinta una
dintre cele mai dificile de tratat tulburari de personalitate.
f) TULBURARE DE PERSONALITATE AFECTIVA ( BORDELINE) este o
afectiune ce face parte din grupul tulburarilor de personalitate antisociala, narcisista
si histronica. Tulburarile de personalitate borderline (instabile emotional) au un
tablou clinic dramatic, sunt cele mai severe si cele mai frecvente in clinicile de
psihiatrie.
Persoanele cu tulburari de personalitate de tip borderline au dificultati majore in a-
si cunoaste si controla emotiile, impulsurile, si relatiile cu ceilalalti.
Comportamentul de autovatamare este frecvent in scopul reducerii anxietatii si, sau
cu scopul de a-si produce suferinta.
De multe ori, persoanele cu tulburari de personalitate borderline au o imagine de
sine labila, se tem de abandon din partea celorlati pe care ii trateza cu neincredere.
Sunt persoane cu probleme de identitatem, nu se recunosc pe ele insele, trec de la o
stare normala, de aparenta incredere la una de suspiciune si indoiala. In relatiile
sociale se distanteaza si nu le este usor sa ia contact, sa stabileasca relatii.
Comportamentul impulsiv-agresiv si trecerea rapida de la o stare emotionala la alta,
reactii emotionale neprevazute fac ca aliantele cu terapeutul sau cu echipa de
tratament sa fie intr-o continua tensiune. Riscul de sinucidere este crescut.
 g) TULBURARE DE PERSONALITATE PARANOIDA. Elementul esential al
acestei tulburari il constituie un tipar de neincredere si suspiciune perseverenta fata
de altii, astfel ca intentiile lor pot fi interpretate ca rauvoitoare. Acest tipar incepe
sa fie cladit precoce in perioada adulta si este prezent intr-o varietate de contexte.
Indivizii cu tulburare de personalitate paranoida vad intelesuri ascunse, tind sa fie
ranchiunosi si contraataca rapid, neavand o inclinatie spre a face confidente. Au o
purtare formala si pot sa manifeste o tensiune musculara considerabila, cu
incapacitatea de a se relaxa. Ei “scaneaza” mediul din jur, cautand mereu nereguli
sau amenintari. Sunt adesea lipsiti de umor si seriosi. Folosesc protectia si pot sa
aiba idei preconcepute profund inradacinate, manifesta idei de referinta, privindu-i
pe altii drept dispretuitori sau amenintatori. Nu cred in loialitatea sau fidelitatea
altora si pot fi cat se poate de restrictionali, lipsiti de caldura, uneori fiind mandri
de faptul ca sunt rationali si obiectivi. De cele mai multe ori ii curteaza pe cei
puternici sau cu rang inalt si exprima dispret fata de cei slabi, bolnavi sau
handicapati. Pot parea practici si eficienti, insa genereaza frecvent la altii frica sau
conflict.
h) TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDA este o tulburarea de
personalitate care se caracterizeaza prin lipsa intereselui pentru relatiile sociale,
tendinta spre un stil de viata solitar sau acoperit, secretomanie, raceala emotionala,
detasare si apatie. Indivizii afectati pot fi capabili sa formeze atasamente intime
fata de altii si in acel timp pot avea o lume fantastica bogata si elaborate, dar
exclusive interna. Alte trasaturi associate sunt vorbitul nenatural, lipsa placerii ce ar
trebuii sa rezulte din cele mai multe activitati, simtamantul ca esti mai degraba un
“observator” decat un participant la viata, incapacitatea de a tolera asteptarile
emotionale ale celorlalti, indiferenta aparenta cand esti laudat sau criticat, un nivel
de asexualitate si convingeri politice si morale indiosicrastice. In mod normal,
simptomele incep sa apara in copilaria tarzie sau in adolescenta.
Cauza TPS nu este lamurita, dar exista o anumita evidenta si a unui risc genetic
impartasit intre TPS, alte tulburari de personalitate din clusterul A si schizofrenie.
Asadar, TPS poate fi considerata o “tulburare de personalitate asemanatoare
schizofreniei”.
2. MANIFESTARI PSIHICE IN BOLI CU ETIOLOGIE TOXICA:
a) ALCOOLISMUL, denumit si ETILISMm este o intoxicatie alcoolica cronica, o
stare patologica determinata de consumul excesiv de acool.
Alcoolismul este manifestarea, constienta sau nu, prin care individul cauta
satisfacerea nevoii de a consuma alcool, indiferent de mijloace sau consecinte,
pentru evitarea sevrajului sau a starilor psihice neplacute. Consumul de alcool este
determinat atat de dependenta fizica, cat si dependenta psihica.
Dependenta de alcool include patru simptome:
- nevoia incontrolabila de a consuma alcool
- pierderea controlului – incapacitatea de a se limita la un singur pahar de
bautura ca ocazie deosebita
- dependenta psihica – simptome provocate de abtinerea de la alcool, ca de
exemplu ameteli, greata, anxietate, tremuraturi si transpiratie abundenta
- toleranta – nevoia de a creste cantitatea de alcool consumata pentru a-i simti
efectele
 Alcoolismul este o boala, nu un viciu. Este o boala progresiva, fizica si mentala,
marcata de obsesia de a bea, in ciuda raului fizic produs de consumul de alcool.
Este o boala a negarii, in care bolnavul declara cu convingere “Eu nu sunt
alcoholic.” in ciuda tuturor evidentelor.
b) TOXICOMANIA sau NARCOMANIA este dependenta unor persoane de
substante stupefiante. Persoanele care sufera de asemenea deranjamente se numesc
toxicomani sau narcomania. Exista denumiri specifice pentru dependenta de
anumite substante determinate.
Dependenta de substante, cunoscuta si sub numele de dependenta de droguri, este
o stare adaptiva care se dezvolta in administrarea repetata a drogului si care a
ruzultat sevrajul in incetarea consumului de droguri. O dependenta de droguri, un
concept distinct fata de dependenta de substante, este definita ca o utilizare
compulsiva, in afara controlului, in ciuda consecintelor negative.
3. NEVROZELE, potrivit conceptiilor contemporane, se determina ca o boala,
conditionate de situatia conflictuala psihogena acuta sau cronica extraordinara in urma
tulburarii interrelatiilor umane, ce se manifesta cu precadere prin dereglarea functiilor
sistemelor emotive, vegetative si endocrine.
Nevroza se caracterizeaza prin reversabilitatea dereglarilor patologice, independent de
vechimea procesului, prin specificitatea manifestarilor clinice cu dominarea
perturbarilor emotional afective si somatovegetative, prin pastrarea atitudinii critice a
pacientului fata de boala. Particularitatile tabloului clinic al nevrozei depind nu numai
de caracterul situatiei conflictuale si emotive, dar si de personalitatea individului,
specificand diverse variante clinice.
a) DEPRESIA ANXIOASA este o tulburare afectiva caracterizata de cel putin doua
saptamani de dispozitie scazuta prezenta in majoritatea situatiior, Adesea este
insotita de stima de sine scazuta, pierderea interesului pentru activitati placate in
mod normal, energie redusa si durere emotionala.
Simptomele care dureaza mai mult de doua saptamani si cu o severitate care
impiedica desfasurarea normala a activitatilor zilnice indica prezenta episodului
depresiv major.
Se presupuna ca doar o mica parte din cei care sufera de depresie ajung sa
constientizeze aceasta afectiune si sa se supuna tratamentului corespunzator.
Motivele sunt friga de stigmare socialam orgoliul personal si ignoranta.
Spre deosebire de credinta populara, chiar si cazurile de depresie severa pot fi
tratate medical si vindicate.
b) FOBIA OBSESIV – COMPULSIVA este o tulburare de anxietate caracterizata
prin ganduri incontrolabile si repetitive si prin comportamente ritualice carora
persoana in cauza se simte obligata sa le dea curs. Persoanele care sufera de
aceasta tulburare mentala sunt capabile sa constientizeze ca gandurile si actiunile
lor sunt irationale, insa sa simt incapabile sa se elibereze de acestea.
Fobia obsesiv – compulsive este o tulburare a creierului si tinde sa se trasmita in
familie.
OCD este pattern pervasiv de preocupare pentru ordine, perfectionism si control
mental si interpersonal in detrimental flexiiliatii, deschiderii si eficientei.
Evaluarea corecta este realizata de catre un psiholog clinician sau un medic
psihiatru.
 Diagnosticul este adesea insotit de recomandarea de a urma, pe langa psihoterapie
si un tratament medicamentos menit sa compenseze eventualele dezechilibre
neurochimice responsabile de aparitia tulburarii.
4. PSIHOZELE, PSIHOZA este un termen medical folosit pentru a descrie starea
mentala in care gandirea si perceptia sunt grav afectate.
Peroanele care traiesc un episode psihotic pot avea halucinatii, credinte iluzorii de
durata, schimbari in structura de personalitate si manifestari de gandire dezorganizata.
Este adesea comparata de non-intelegerea comportamentului propriu, dificultati in
interactiunea sociala si dificultati in executarea activitatilor cotidiene.
a) PSIHOZELE MANIACO-DEPRESIVE cunoscute si sub denumirea de
TULBURARE BIPOLARA este o tulburare mentala care cauzeaza perioade de
depresie si perioade de dispozitie anormal de crescuta.
Indivizii adesea iau decizii nu prea gandite fara a lua prea mult in seama
consecintele. Nevoie de somn este de obicei redusa in timpul fazelor maniacale. In
timpul perioadelor de depresie, ei pot plange, avea o perspectiva negative asupra
vietii si contact visual slab cu altii. Riscul de suicid in randul celor cu aceasta
boala este mare.
Cauzele sunt neclare, dar atat factorii de mediu si cei genetici joaca un rol. Multe
gene cu efect cu efect mic contribuie la risc.
Tulburarea bipolara este tratata cu medicamente, precum stabilizatoare de
dispozitie si antipsihotice, precum si psihoterapie.
b) PSIHOZELE SCHIZOFRENICE, SCHIZOFRENIA este o denumire a unui grup
de boli mintale incluse in categoria psihoze endogene. Caracteristica este aparitia
unor manifestari psihopatologice majore, cum sunt halucinatiile, deliruli, tulburari
formale de ganduri, tulburari afective, tulburari de comportament, dezorganizarea
personalitatii.
Tablourile clinice de tip schizofrenic, care nu indeplinesc anumite criterii sunt
clasificate, pana la proba timpului, drept boli schizofrenice.
Schizofrenia este una dintre cele mai severe afectiuni psihiatrice, cu repercursiuni
grave asupra bolnavului, cat si pentru apartinatorim, mai ales ca nu se poate
prevedea niciodata evolutia bolii, in profida tratamentelor moderne care au
modificat radical prognoza privind incadrarea sociala a bolnavilor.
Diagnosticul se bazeaza pe comportamentul observant si pe experientele raporate
de pacient.
Tratamentul obisnuit este reprezentat de medicatia antipsihotica, care, in principal
blocheaza activitatea receptorilor de dopamina si, uneori de serotonina.
Psihoterapie si recuperarea profesioanala si sociala sunt de asemenea importante in
tratament.
c) PSIHOZELE DELIRANTE. Diagnosticul de tulburare deliranta are la baza
prezenta ideilor delirante pe o perioada de cel putin o luna. Ideile delirante nu sunt
bizare, adica tin de situatii care se pot intampla in viata reala, cele mai frecvente
sunt de persecutiem, de gelozie, de grandoare. Pot exista si halucinatii.
De obicei, nivelul de functionare si personalitatea pacientului nu sufera schimbari
majore iar comportamentul bolnavului nu este straniu sau bizar. Din aceasta cauza,
contactul cu medical psihiatru se produce tarziu si de obicei, nu este dorit de
pacient. Acesta isi sustine cu multa convingere parerile, adresandu-se, mai
degraba, instantelor de judecata sau unor medici de specialitati, in incercarea de a-
si gasi linistea.