HAZARDELE SI DEZVOLTAREA DURABILA

1.PREVENIREA SI ATENUAREA IMPACTULUI HAZARDELOR CU CARACTER DE

DEZASTRU ASUPRA SOCIETATII .

Hazardele natural si antropogene genereaza in fiecare an numeroase pierderi de

vieti omenesti si pagube material uriase, care afecteaza direct procesul de
dezvoltare economica si sociala

Dezastrele  naturale cu cel mai mare numar de victime in 2002 s-au datorat:

1.cutremur

2.inundatii

3.valuri de caldura

4.inundatii

5.valuri de caldura

6.inundatii

7.cutremur

Uraganele violente, cutremurele puternice distrug numeroase localitati,

devasteaza terenuri agricole, avariaza soselele si caile ferate. Pe langa aceste
efecte negative, hazardele naturale au uneori si urmari benefice. Spre exemplu,
incendierea savanelor ajuta la cresterea mai viguroasa a ierburilor in anul
urmator, iar cenusile  vulcanice si malurile fertile transportate de viituri
imbogatesc solul si ajuta la obtinerea unor recolte bogate.

   Amploarea si frecventa hazardelor prezinta o evidenta tendinta de crestere

in legatura cu cresterea rapida a populatiei globului, care se extinde tot mai mult
in regiunile nefavorabile, expuse producerii unor fenomene extreme si cu
dezechilibrele din ce in ce mai accentuate ale mediului.

   In ultimele decenii omul a influentat din ce in ce mai mult mediul Terrei
determinand aparitia unor hazarde care prin amploarea lor au devenit fenomene
globale. In aceasta categorie se incadreaza fenomenul de incalzire datorat
efectului de sera, ridicarea nivelului Oceanului Planetar si reducerea stratului de
ozon.

In acelasi timp, hazardele, cunoscute inca din vechime, si-au modificat

tiparele, s-au extins si au devenit mai frecvente fiind din ce in ce mai dificila
prognozarea lor.

In aceste conditii eforturile de prevenire a hazardelor si de atenuare a

impactului lor asupra societatii este necesar sa devina parti integrante ale
politicilor de dezvoltare durabila. Integrarea problematicii hazardelor in procesul
de dezvoltare poate sa fie diferentiat in functie de tipul de masuri care se iau
inaintea producerii hazardelor, in timpul acestora si dupa producerea lor.

-Inaintea producerii dezastrelor naturale  este necesara luarea din timp a

unor masuri de atenuare a efectelor.

Astfel, in arealele cu posibilitati de desfasurare a diferitelor fenomene

periculoase se efectueaza studii pentru evaluarea riscului si a vulnerabilitatii.
Acestea vor fi insotite de harti speciale pentru delimitarea exacta a arealelor
expuse. Spre exemplu, in lungul raurilor vor fi delimitate arealele inundabile, iar
pe versanti cele afectate de alunecari, curgeri de noroi sau prabusiri. In munti vor
fi cartografiate culoarele de avalansa si arealele cu pericol de declansare a acestor
fenomene. Asemenea harti pot sa fie realizate si de elevi sub indrumarea
profesorului in imprejurimile scolii, de pe drumurile de acces spre scoala si din
locurile de joaca.

Studiile efectuate permit planificarea unor activitati de prevenire a

dezastrelor. Astfel, in regiunile seismice se iau masuri de imbunatatire a
rezistentei cladirilor si de reparare a celor afectate de seisme trecute. In regiunile
inundabile vor fi construite diguri iar versantii afectati de alunecari vor fi
amenajati corespunzator.

Masurile de prevenire ale dezastrelor cuprind si o serie de activitati de

educare si informare a populatiei si de asigurare a cadrului legislativ.

Atunci cand se apreciaza ca dezastrul este iminent se realizeaza pregatirea

de urgenta pentru reducerea pierderilor, se alarmeaza populatia si sunt evacuati
cei care sunt in locurile cele mai periculoase.
 Prevederea dezastrelor se realizeaza prin mijloace din ce in ce mai
perfectionate care includ imagini satelitare, utilizarea unor senzori de mare
sensibilitate, radare performante si sisteme de alertare rapide.

2.PROTECTIA CIVILA IN ROMANIA .

  Protectia civila este o componenta a sistemului securitatii nationale si

reprezinta un ansamblu integrat de activitati specifice, masuri si sarcini
organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar si de informare publica,
planificate, organizate si realizate potrivit prezentei legi, in scopul prevenirii si
reducerii riscului de producere a dezastrelor, protejarii populatiei, bunurilor si
mediului impotriva efectelor negative ale situatiilor de urgenta, conflictelor
armate si inlaturarii operative a urmarilor acestora si asigurarii conditiilor
necesare supravietuirii persoanelor afectate.

        Atributiile protectiei civile sunt urmatoarele:

     - identificarea si gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre

naturale si tehnologice de pe teritoriul Romaniei;

     - culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea si analizarea datelor si

informatiilor referitoare la protectia civila;

     -  informarea si pregatirea preventiva a populatiei cu privire la pericolele la care

este expusa, masurile de autoprotectie ce trebuie indeplinite, mijloacele de
protectie puse la dispozitie, obligatiile ce ii revin si modul de actiune pe timpul
situatiei de urgenta;

      -   organizarea si asigurarea starii de operativitate si a capacitatii de interventie

optime a serviciilor pentru situatii de urgenta si a celorlalte organisme specializate
cu atributii in domeniu;

 -   instiintarea autoritatilor publice si alarmarea populatiei in situatiile de urgenta;

      -  protectia populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale si arhivistice,

precum si a mediului impotriva efectelor dezastrelor si ale conflictelor armate;

      -   asigurarea conditiilor minime de supravietuire a populatiei in situatii de

urgenta sau de conflict armat;
      -  organizarea si executarea interventiei operative pentru reducerea pierderilor
de vieti omenesti, limitarea si inlaturarea efectelor situatiilor de urgenta civila si
pentru reabilitarea utilitatilor publice afectate;

      -  limitarea si inlaturarea efectelor dezastrelor si a efectelor atacurilor din aer

pe timpul conflictelor armate;

      -  asanarea si neutralizarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata din

timpul conflictelor militare;

      -  participarea la misiuni internationale specifice;

      -  constituirea rezervelor de resurse financiare si tehnico-materiale specifice in

situatii de urgenta sau de conflict armat.

         Organizarea protectiei civile la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale,al

institutiilor publice, al agentilor economici si al organizatiilor neguvernamentale
se realizeaza in raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al protectiei
civile si consta in:

           - constituirea organismelor si structurilor pentru managementul situatiilor

de urgenta;

 - constituirea serviciilor pentru situatii de urgenta;

           - incadrarea inspectorilor si/sau a personalului de specialitate in domeniul

protectiei civile;

           - intocmirea planurilor de analiza si de acoperire a tipurilor de riscuri in

teritoriul de competenta sau in domeniul de activitate;

           - planificarea si organizarea activitatilor de pregatire a populatiei si a

salariatilor privind protectia civila;

           - organizarea evacuarii in caz de urgenta civila;

           - organizarea  cooperarii si a colaborarii privind protectia civila;

           - planificarea resurselor pentru functionarea structurilor prevazute mai sus,

precum si pentru realizarea masurilor stabilite in planurile amintite.
 Cetatenii sunt obligati:

 -sa respecte si sa aplice normele si regulile de protectie civila stabilite de

autoritatile administratiei publice centrale si locale, precum si de conducatorii
institutiilor publice, ai agentilor economici ori ai organizatiilor neguvernamentale,
dupa caz;

       - sa duca la indeplinire masurile de protectie civila dispuse, in conditiile legii,

de autoritatile competente sau de personalul investit cu exercitiul autoritatii
publice din cadrul serviciilor publice de urgenta;

       - sa informeze autoritatile sau serviciile de urgenta abilitate, prin orice

mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numarului 112, despre iminenta
producerii sau producerea oricarei situatii de urgenta despre care iau cunostinta;

      - sa informeze serviciile de urgenta profesioniste sau politia, dupa caz, inclusiv
telefonic, prin apelarea numarului 112, despre descoperirea de munitie sau
elemente de munitie ramase neexplodate;

        - sa participe la pregatirea de protectie civila la locul unde isi desfasoara

activitatea;

        - sa participe la intretinerea adaposturilor din cladirile proprietate personala

si, in caz de necesitate, la amenajarea spatiilor de adapostire din teren;

  - sa-si asigure mijloacele individuale de protectie, trusa sanitara, rezerva de

alimente si apa, precum si alte materiale de prima necesitate pentru protectia
familiilor lor;

         - sa permita, in situatii de urgenta civila, accesul fortelor si mijloacelor de

interventie in incinte sau pe terenuri proprietate privata;

 - sa permita instalarea mijloacelor de alarmare pe cladirile proprietate

privata sau apartinand asociatiilor de locatari sau proprietari, dupa caz, fara plata,
precum si accesul persoanelor autorizate, in vederea intretinerii acestora;

         - sa accepte si sa efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de

dezastre, potrivit masurilor dispuse si aduse la cunostinta de catre autoritatile
abilitate;
       - sa solicite avizele si autorizatiile privind protectia civila, in cazurile prevazute
de lege.

   Conducatorii institutiilor publice au urmatoarele obligatii principale:

    - asigura identificarea, monitorizarea si evaluarea factorilor de risc specifici,

generatori de evenimente periculoase;

      - stabilesc si urmaresc indeplinirea masurilor si a actiunilor de prevenire si de

pregatire a interventiei, in functie de incadrarea in clasificarea de protectie civila;

    - organizeaza si doteaza, pe baza criteriilor de performanta elaborate de

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, servicii sau formatiuni proprii de
urgenta si stabilesc regulamentul de organizare si functionare a acestora;

   - participa la exercitii si aplicatii de protectie civila si conduc nemijlocit actiunile

de alarmare, evacuare, interventie, limitare si inlaturare a urmarilor situatiilor de
urgenta desfasurate de unitatile proprii

   - asigura gratuit fortelor de interventie chemate in sprijin in situatii de urgenta

echipamentele, substantele, mijloacele si antidoturile adecvate riscurilor
specifice;

   - organizeaza instruirea si pregatire personalului incadrat in munca privind

protectia civila;

  - asigura alarmarea populatiei din zona de risc creata ca urmare a activitatilor
proprii desfasurate;

  - prevad anual, in bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfasurarii
activitatilor de protectie civila;

3.COLABORAREA INTERNATIONALA PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA

EFECTELOR HAZARDELOR .

Fenomenele naturale, aşa numitele hazarduri, uimesc prin complexitatea lor, prin
felul în care apar şi prin modul în care se manifestă, uneori provocând pagube de
milioane economiilo rnaţionale. Identificarea şi delimitarea acestor fenomene
este necesar să fie poziţionată pe prim plan într-o societate, care tinde către o
dezvoltare durabilă - dezvoltare, care nu este una dintre opţiunile posibile, ci
singura perspectivă raţională a devenirii naţionale, având ca rezultat statornicirea
unei noi paradigme de dezvoltare prin confluenţa factorilor economici, sociali şi
de mediu.

Populaţia întregii planete trăieste permanent într-un mediu în care este expus
unei mari diversităţi de situaţii mai mult sau mai puţin periculoase, generate de
numerosi factori.

Manifestările extreme ale fenomenelor naturale cum sunt: furtunile, inundaţiile,

seceta, alunecările de teren, cutremurele puternice şi altele, la care se adaugă
accidentele tehnologice (poluarea gravă, de pilda) si situaţiile conflictuale, pot
avea influentă direct asupra vieţii fiecărei personae şi asupra societăţii în
ansamblu.

Zilnic, înpresă apar ştiri despre calamităţi cutremurătoare: inundaţiile cu care s-a
confruntat în vara anului 2008 ţara noastră şi România; incendiile din Grecia,
California şi Australia, iar mai recent ninsorile abundente din Marea Britanie.
Toate aceste fenomene ne afectează atât pe plan emotive câtşi material

Anume fenomenele naturale de risc, mai frecvente în ultimele decenii, au

condiţionat necesitatea intensificării activităţilor de prevenire si minimalizare a
consecinţelor hazardelor naturale, atât în plan naţional, cât şi internaţional.

Pe fondul schimbărilor climatic permanente, întreaga societate, dar şi

autorităţile trebuie să fie pregătite şi informate pentru a putea face faţă acestor
situaţii. Practica a demonstrate că este mai efficient şi mai puţin costisitor să
investeşti în prevenirea hazardurilor decât în lichidarea consecinţelor acestora.

Oamenii de ştiinţă bat alarma prevenind autorităţile şi insistând asupra faptului

că investiţiile relativ–modeste în dreptate către prevenirea dezastrelor naturale
pot reduce esenţial numărul deceselor, pot salva bunuri material şi pot reduce
costul acţiunilor de restabilire a teritoriilor afectate.
 În acest context, mai multe organizaţii şi instituţii de asistenţă internaţională şi-
au elaborate strategii proprii, au creat unităţi specializate care activează în acest
domeniu.

Procesul de încălzire globală, care a dereglat sistemul climatic al atmosferei

Pământului este în topul problemelor discutate nu numai de meteorology şi
climatologi, dar şi de politicieni şi de conducătorii de state, care caută soluţii
pentru a diminua această provocare a naturii.

La nivel internaţional, această problemă a fost abordată în cadrul

programului“Millennium Development Goals” (Obiectivele de Dezvoltare ale
Mileniului) care constituie component principală a Declaraţiei Mileniului,
adoptată în septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului, de 191 de ţări.

Declaraţia Mileniului este unica agendă global în domeniul dezvoltării asupra

căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelorl umii.

Statele semnatare ale Declaraţiei şi-au fixatşi o serie de obiective esenţiale

printre care:

-crearea unui mecanism de monitorizare a progresului la scară naţională,

regională şi global şi reducerea efectelor dezastrelor naturale (conform O.M.M.

inundaţiile provoacă cca.70% din totalul pagubelor mondiale) care reprezintă un
obiectiv de primă necessitate în cadrul acţiunilor privind cooperarea
internaţională precum şi în cadrul Uniunii Europene.

Credem că informarea corectă a populaţiei dar şi atenţia sporită a autorităţilor ar

permite prevenirea şi atenuarea impactului hazardurilor naturale. Iar pentru o
informare corectă şi complexă am solicitat viziunea a mai multor instituţii de stat
şi a unor specialişti în domeniu, identificând problema respectivă ca una de
interes prioritar pentru societatea noastră, mai ales că schimbările climatice din
ultimii ani produc fenomene hidrometeorologice periculoase, cum sunt canicula,
precipitaţiile abundente şi seceta, iar prevenirea lor trebuie să fie sarcina
principală a tuturor, inclusiv a instituţiilor naţionale