TULBURRILE DE PERSONALITATE

NORMALITATE: Noiunea are n centrul su referina la norm (regula

caracteristic sau acceptat la un numr semnificativ de persoane).

Statistic (raportat la media statistic); Ideal - Funcional (raportat la
modelul tipic); Responsiv (corespondent normelor homeostaziei
funcionale; face fa cerinelor sociale).

ANORMALITATE: tulburare de fundal, se refer la structura i organizarea
psihic, se relev mai ales n tulburrile de comportament.

SANATATE MENTAL: capacitatea de contientizare, acceptare i
corectitudine n modul n care se concepe pe sine; adecvare n modul n
care face fata cerinelor vieii; integrarea si unitatea personalitii;
autonomia i ncrederea n sine; percepere realist social.

BOAL --- Episoade; Stri defective.

TULBURRILE DE PERSONALITATE:
Definiie; Evoluia conceptului

TULBURAREA DE PERSONALITATE (PSIHOPATIA) =
personalitate inflexibil, maladaptativ care determina o afectare
semnificativa funcional sau simptome subiective.

Ph.PINEL ( 1809): Manie fr delir.
J.K.PRITCHARD ( 1835): Moral Insanity.
K.SCHNEIDER ( 1927): 10 forme clinice ale psihopatiilor.

DENUMIRI: = ANETOPATII ( anglo-americanii); = OLIGOTIMII
(europenii);
= DEZECHILIBRU MINTAL (francezii);
= PSIHOPATIE ( Kraepelin);
= SOCIOPATIE ( americanii);
= CARACTEROPATIE ( Bilikievici).
ETIOLOGIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE.
MULTIFACTORIAL.
I. FACTORI BIOLOGICI: = Genetici = concordanta
crescuta la gemenii monozigoi =Psihopatii nucleare.

II. FACTORI PSIHOSOCIALI: Psihopatii marginale.
(probleme in relaiile intrafamiliale, educaie).
EPIDEMIOLOGIE
PREVALENTA TULB. DE PERSONALITATE: =
6-9% pana la 15%.

15% din pacienii internai in servicii de psihiatrie
prezint tulburri de personalitate;
30-50% din pacienii care se adreseaz
serviciilor ambulatorii prezint tulburri de
personalitate.
TRASATURI COMUNE CARACTERISTICE TULBURARILOR DE
PERSONALITATE
1. Trsturile sunt pervazive ( extensive) si persistente.
2. Sunt ego-sintonice (acceptabile pentru ego) si nu egodistonice (strine
egoului).
3. Sunt alloplastice i nu autoplastice ( pacientul ncearc sa schimbe
mediul si nu pe sine).Rezulta nemulumiri, conflicte.
4. Trsturile sunt meninute cu rigiditate.
5. Mecanismele de aprare includ: fantezia, izolarea, proiecia,
ntoarcerea mpotriva sinelui.
6. Pacientul manifesta fixaie n dezvoltare si imaturitate.
7. Nu contientizeaz si nu solicita ajutor.
8. Dezvoltarea inegala a personalitii cu deficit al valorilor etice; logica
este subordonata impulsurilor.
Tulburarea de personalitate se defineste ca pattern stabil de trairi afective si
comportamente, care deviaz semnificativ de la standardul culturii de
apartenenta a respectivului individ.

- este generalizat si inflexibil
- are debutul in adolescenta sau prima parte a vietii adulte
- este stabil in timp si genereaza distres sau dizabilitate.

TULBURRI DE PERSONALITATE
Personalitatea umana este suma totala a felului in care persoana simte,
gandeste, se comporta si reactioneaza la mediul sau. Este rezultatul unei
combinatii de factori genetici si experiente timpurii de viata. Cand o
persoana se simte si se poarta in mod frecvent intr-un mod nepotrivit, acea
persoana sufera de o forma de tulburare de personalitate.

Definiie OMS (1993)
- tulburrile de personalitate reprezint modele de comportament stabile i
profund nrdcinate n structura psihic a persoanei, care se manifest ca
nite rspunsuri rigide, declanate ntr-o serie de situaii sociale i personale.
Acestea constituie deviaii extreme importante de la modul n care un individ
mediu din cadrul unei culturi date, percepe, simte, gndete i stabilete
relaii cu ceilali. Acest model tinde s fie stabil i s includ numeroase
situaii care implic funcionarea psihologic i comportamental (apud
Holdevici, 2009).

DSM -IV-TR (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders ) (American
Psychiatric Association, 2000),
- tulburarea de personalitate este un pattern durabil de experien intern i
de comportament, care deviaz considerabil de la cererile culturii individului,
este pervaziv i inflexibil, are debutul n adolescen sau la nceputul
perioadei adulte, este stabil de-a lungul timpului i duce la detres sau
deteriorare.
Tulburarile de personalitate sunt abordate sub aspectul modelului trasaturilor, vazute ca
fiind relativ stabile transsituational.

Tulburarile de personalitate apar atunci cnd trasaturile de personalitate devin inflexibile,
dezadaptative si genereaz dizabilitate si distres.

Aceste tulburari pot fi:
- egodistonice (persoana traieste o stare de distres. Trairea afectiva negativa apare
legata de prezenta bolii si reactiile celorlalti la aceasta)
- egosintonice (nu apare distresul legat de boala. Individul nu accepta ca are o tulburare
de personalitate, dar poate trai stari de distres datorita faptului ca cei din jur nu-l accepta
asa cum este);

Tulburarile de personalitate sunt grupate pe baza similitudinilor descriptive:

Grupa A include tulburarile de personalitate de tip paranoid, schizoid si schizotipal.
Trasatura comun a acestora este excentricitatea.

Grupa B include tulburarile de personalitate de tip antisocial, borderline, histrionic si
narcisist. Trasaturile comune ale acestora sunt teatralitatea, emotivitatea, extravaganta.

Grupa C include tulburarile de personalitate de tip evitant, dependent, obsesiv-
compulsiv. Trasaturile comune ale acestora sunt anxietatea, teama.

Exista 10 tulburari de personalitate recunoscute de psihologie si medicina de
specialitate; acestea sunt clasificate in 3 grupe dupa cum urmeaza:


Neprevazut / Excentric
- Tulburare de personalitate de tip paranoid
- Tulburare de personalitate schizoida
- Tulburarea de personalitate schizotipala

Dramatic / Eratic (instabil)
- Tulburarea de personalitate antisociala
- Tulburarea de personalitate borderline
- Tulburare de personalitate histrionica
- Tulburarea de personalitate narcisica

Anxios / Inhibat
- Tulburare de personalitate evitanta
- Tulburare de personalitate dependenta
- Tulburare de personalitate obsesiv-compulsiva
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE TULBURARILOR DE
PERSONALITATE:

Tulburarea de personalitate paranoida, caracterizata prin suspiciune si neincredere in oameni, cu
refuzarea responsabilitatii pentru propriile sentimente.
Tulburarea de personalitate schizoida, caracterizata prin retragere sociala, disconfort in
interactiunea cu alte persoane, emotionalitate scazuta, de obicei considerati de ceilalti ca fiind
excentrici, izolati si singuratici.
Tulburarea de personalitate schizotipala, in care persoana este ciudata, are idei de genul gandire
magica, iluzii, derealizare, depersonalizare.
Tulburarea de personalitate histrionica, caracterizata de comportament extravertit, dramatic,
colorat, emotiv, acompaniat de obicei de o prezentare dramatica, si cu incapacitatea de mentinere a
atasamentelor pe termen lung.
Tulburarea de personalitate narcisista caracterizata de sentimentul exagerat al propriei importante
si sentimente de grandoare.
Tulburarea de personalitate de tip antisocial, in care exista acte antisociale sau criminale repetate,
dar nu este sinonima cu criminalitatea. Este o incapacitate de a se conforma normelor sociale.
Tulburarea de personalitate de tip borderline, in care persoana se afla la granita dintre nevroza si
psihoza, cu emotionalitate instabila, si instabilitate a dispozitiei, comportamentului, relatiilor obiectuale,
si imaginii de sine.
Tulburarea de personalitate de tip dependent, caracterizata de subordonarea propriilor nevoi celor
ale altora, incapacitatea de asumare a responsabilitatii, discomfort intens daca este singur o perioada
mai lunga de timp.
Tulburarea de personalitate de tip obsesiv- compulsiv, cu ordine exagerata, incapatanare,
indecizie, perfectionism, inflexibilitate.

FORME CLINICE ALE TULBURARILOR DE PERSONALITATE
I. TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOID.

Nencredere i suspiciune; ateapt s fie nelat, s se
acioneze mpotriva sa; gsete nelesuri ascunse in
evenimente banale; pstreaz constant resentimente fata de
jigniri ( colecionari de nedrepti).
Hipersensibilitate
Imposibilitatea de a se relaxa.
Reci, lipsii de simul umorului, orgolioi.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: = Tulburarea delirant; =
Schizofrenia paranoid; = Alte tulburri de personalitate
COMPLICATII: Depresie, Tulburri delirante, Tulburri
anxioase, Abuz de toxice.
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP PARANOID
Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 0,5% -2,5%;
- In populatia clinica (pacienti internati pe sectii de psihiatrie), prevalenta este de 10% -
30%;
- Se constata o prevalenta crescuta in cazul rudelor persoanelor cu schizofrenie cronica si
tulburare deliranta de tip persecutor.
Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice

Neincrederea si suspiciunea fata de ceilalti si motivele lor; debuteaza la inceputul
perioadei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte. A -; neincredere, suspiciune
si interpretativitate fata de ceilalti si motivele lor.

Se manifesta in patru sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) suspiciuni neintemeiate ca ceilalti il exploateaza, raneste sau inseala;
(b) neincredere in loialitatea prietenilor si asociatilor;
(c) ezita sa se destainuie celorlalti de teama (nejustificata) ca acestia sa nu utilizeze
informatiile impotriva lui;
(d) considera ca in spatele unor remarci sau evenimente neutre se ascunde amenintari la
adresa sa;
(e) ranchiunos; nu uita insultele, injuriile;
(f) simte, fara motiv intemeiat, ca ii este puse la indoiala reputatia si caracterul si
reactioneaza agresiv;
(g) are mereu suspiciuni neintemeiate legate de fidelitatea partenerului de viata.
Se caracterizeaza pe neincrederea si suspiciozitatea fata de ceilalti, pana la a
considera ca acestia sunt rauvoitori, vor sa-i pretudicieze, sa profite de ei.

Incidenta este mai crescuta in familiile celor cu schizofrenie si tulburare
deliranta de tip paranoic. Tulburarea predomina la barbati, in grupurile
minoritare, printre emigrant si la cei cu defecte fizice (mai ales surzi).

Se considera ca la unii subiecti tulburarea dureaza toata viata, la altii poate
anunta o schizofrenie; la altii pe masura ce stresul scade si ei se maturizeaza,
trasaturile paranoide fac loc formatiunii reactionale. Toata viata insa acesti
indivizi au probleme in relatiile de munca si de mentinere a unei legaturi
sentimentale.
Semne si simptome
1. Tulburarea paranoida de personalitate se manifesta in variate circumstante si contexte. Au tendinta
de a interpreta actiunile oamenilor ca deliberat amenintatoare. Se indoiesc de loialitatea persoanelor
apropiate si prietenilor si ca urmare evita treptat intimitatea si atung sa se izoleze.
2. Sunt resentimentari (fara motiv real), ranchiunosi fata de jigniri, insulte reale sau imaginare, se simt
usor atacati, tratati cu lipsa de respect si reactioneaza in consecinta rapid, cu furie sau printr-o actiune
razbunatoare - pana la a pune la cale razbunari "exemplare".
3. Sunt suspiciosi, gelosi fara motiv pe partenerul marital sau sexual.
4. Ezita sa faca confidente altora datorita temerii nejustificate ca informatia va fi utilizata impotriva lor. 5.
Pastreaza pizma, invidia, nu uita usor insultele, tratarea cu lipsa de consideratie - sunt plini de
resentimente. Se considera obiectivi, rationali, justifiari.

Persoanele din anturat ii considera lipsiti de flexibilitate emotionala si de resurse afective,
rigizi, excesiv de vigilenti. Cand sunt jigniti devin excesiv de ostili, pot avea chiar scurte episoade
psihotice, gandire referentiala (ca un stadiu prevalent al delirului de relatie) care pot necesita tratament
psihiatric in urgenta si internare in sectia de psihiatrie.
Clinic se observa o persoana care nu se poate relaxa, tensionat muscular, lipsit de umor,
hiperserios, cauta in situatie si context probe care sa-i sprijine banuielile. Desi premizele sunt false,
rationamentele sale sunt corecte si bine directionate. Exprima ganduri care atesta clar proiectia, ideile
de pretudiciu si idei ocazionale de referinta.
Tratament
Tratamentul se adreseaza starilor acute de decompensare (pre)psihotica, starilor de
ostilitate si furie, cand sunt indicate antipsihoticele clasice si atipice (Haloperidol,
Risperidona etc.) sau benzodiazepinele in doze mici si pe durate scurte.

Tulburare de personalitate multipl:
Paranoic i Histrionic
Detaat de relaiile sociale.
Nu dorete si nu-i fac plcere relaiile apropiate.
Alege aproape ntotdeauna activiti solitare.
Interes redus sau absent fa de relaiile sexuale.
Rceala emoional, detaare afectiva.
Pare indiferent la laudele sau criticile altora.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulburarea de
personalitate paranoid, evitant (pacientul dorete
relaii cu semenii), schizotipal (ciudenii,
excentriciti).
II. TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOID
Tulburarea de personalitate schizoida, caracterizata prin retragere sociala,
disconfort in interactiunea cu alte persoane, emotionalitate scazuta, de obicei
considerati de ceilalti ca fiind excentrici, izolati si singuratici.
-persoana evita activitatile sociale si, in mod constant, se indeparteaza de
interactiunea cu ceilalti
-persoanele cu aceasta tulburare sunt in general singuratice cu profunde inabilitati
de a se conecta cu altii si de a forma relatii interpersonale
-pentru cei din jur, persoanele cu tulburare de personalitate schizoida pot parea
distanti, plictisitori sau lipsiti de umor, si sunt deseori ignorati in situatii sociale.
-persoanele cu aceasta conditie exprima o gama restransa sau aplatizata de
emotii, si pot parea indiferenti la ce se intampla in jurul lor. Totusi, viata lor
interioara poate fi intensa, cu nevoi emotionale profunde, sensibilitate si confuzie
despre lumea din jurul lor.
Simptome
Persoanele cu tulburare de personalitate schizoida sunt singuratice.
In general:
- aleg activitati care nu implica interactiune cu ceilalti
- pun pret pe singuratate si independenta
- deseori sunt incapabili sa raspunda in mod adecvat la aluziile de tip social, cand se
gasesc intr-o situatie sociala
- nu doresc sau au putin interes pentru experientele sexuale cu altii
- pot parea plictisitori sau indiferenti pentru ceilalti
- nu sunt lideri de grup, mai degraba urmeaza un lider.

Simptomele tulburarii de personalitate schizoida includ:
- raceala sau distantare emotionala
- indiferenta la lauda sau la critica si la sentimentele celorlalti
- are cel mult unul sau doi prieteni apropiati, inclusiv membrii familiei
- retragere sociala, evitare continua a activitatilor sociale
- emotii aplatizate sau lipsa responsivitatii emotionale
- inabilitatea de a simti placere (anhedonie)
- senzatie generala de disconfort sau neliniste (disforie)
- vorbire laconica
- lipsa motivatiei si a perseverentei (avolitie)
- tendinta la performante scazute la scoala si in profesie.

Spectrul schizofrenic

Tulburarea de personalitate schizoida faca parte din spectrul schizofrenic care include si tulburarea de
personalitate schizotipala si schizofrenia. Aceste afectiuni au simptome similare, cum ar fi incapacitatea
de a forma relatii sociale si inexpresivitatea emotionala. Diferenta principala este ca persoanele cu
personalitate schizoida nu au de obicei distorsiuni ale perceptiei, paranoia sau delir, asa cum se
intampla in cazul tulburarii de personalitate schizotipala si nici episoade psihotice ca in schizofrenie.
Desi din vorbirea lor lipseste entuziasmul, lucrurile pe care le spun cei cu personalitate schizoida sunt
rareori anormale sau ciudate, asa cum este patternul de conversatie al celor cu personalitate
schizotipala.
Cauze
Cauzele exacte ale tulburarii de personalitate schizoida nu sunt cunoscute, desi o combinatie de factori
genetici si de mediu ce actioneaza in special in copilarie se considera a contribui la dezvoltarea
acestei personalitati.
O persoana cu tulburare de personalitate schizoida poate avea un parinte rece sau care nu a raspuns la
nevoile emotionale ale copilului, sau e posibil sa fi crescut intr-un orfelinat unde nu a primit afectiune.
Sau, intrucat acestia sunt deseori descrisi ca fiind hipersenzitivi la pubertate, nevoile lor emotionale au
fost tratate cu indignare sau indiferenta.
Un istoric familial pozitiv cum ar fi un parinte cu tulburare de spectru schizofrenic creste riscul de a
dezvolta aceasta tulburare.
Factorii care cresc riscul de dezvoltare al tulburarii sunt:
- parinte sau ruda apropiata cu tulburare de personalitate schizoida
- un mediu familial in care copilul a fost neglijat sau privit cu indignare
- prezenta abuzului in copilarie
- prezenta unui parinte detasat emotional.
Diagnostic
Nu exista teste specifice pentru tulburarea de personalitate schizoida, diagnosticul se
stabileste dupa un interviu medical minutios. In timpul interviului, psihologul va pune
intrebari despre simptome si starea de bine mental, si va face un istoric medical,
psihiatric si social. Examenul fizic va exclude alte afectiuni.
Pentru a se stabili diagnosticul de tulburare de personalitate schizoida, trebuie
indeplinite cel putin patru din urmatoarele criterii:
- nu doreste, nici nu-i fac placere relatiile apropiate, inclusiv a face parte dintr-o familie
- aproape intotdeauna alege activitati solitare
- are putin sau nu are deloc interes pentru experientele sexuale cu o alta persoana
- se bucura de putine activitati si rareori prezinta emotii puternice
- nu are prieteni apropiati sau confidenti, altele decat membrii familiei
- pare indiferent la lauda si critica
- prezinta raceala si detasare emotionala sau aplatizare emotionala.

Complicatii
Persoanele cu tulburare de personalitate schizoida au un risc crescut pentru:
- dezvoltarea tulburarii de personalitate schizotipala, a schizofreniei sau a altor tulburari
psihotice
- consumul de droguri, in special droguri psihedelice
- dependenta de alcool
- depresie majora
- tulburare de anxietate
- tulburarea de panica
- fobia sociala
- alte tulburari de personalitate.

Mai mult, persoanele cu tulburare de personalitate schizoida pot avea dificultati in
interpretarea unor stimuli sociali si nu pot tolera comportamentul agresiv al celorlalti. Ca
rezultat ei sunt mai predispusi la victimizare mai mult decat alte persoane.

Deficite sociale si interpersonale, capacitate redusa pentru relaii
apropiate.
Idei de referin.
Credine ciudate sau gndire magica influeneaz comportamentul .
Experiene perceptuale neobinuite, iluzii corporale.
Gndire/vorbire ciudata ( vaga, circumstanial, metaforica sau
stereotipa).
Suspiciozitate, ideaie paranoid.
Afect inadecvat.
Comportament ciudat, excentric sau neobinuit.
Lipsa prietenilor apropiai; anxietate sociala.
III.TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPAL
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP SCHIZOTIPAL
Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de aproximativ 3%;
- Apare mai frecvent la rudele de gradul I ale pacientilor cu schizofrenie;
- Rudele de gradul I ale pacientilor cu tulburare de personalitate de tip schizotipal sunt
mai predispuse la schizofrenie si alte tulburari psihotice.
Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Deficite sociale si interpersonale, disconfort si capacitate redusa de a stabili relatii
apropiate, distorsiuni cognitive si perceptuale, excentricitati comportamentale;
debuteaza la inceputul perioadei adulte si se manifesta intr-o varietate de contexte.

Deficitele si particularitatile cognitive, perceptuale si de comportament se manifesta in
cinci sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) idei de referinta (diferite evenimente au un sens special pentru el);
(b) credinte ciudate si gandire magica (depasind normele culturii de apartenenta);
(c) experiente perceptive neobisnuite, iluzii corporale;
(d) gandire si vorbire ciudate;
(e) idei paranoide, suspiciune;
(f) afectivitate limitata, inadecvata;
(g) comportament si prezentare ciudata, excentrica, particulara;
(h) lipsa prietenilor in afara rudelor apropiate;
(i) anxietate sociala excesiva, ce nu scade o data cu familiarizarea, asociata mai
degraba cu temeri paranoide decat autoevaluari negative.
Tulburarea de personalitate schizotipala este o conditie serioasa in care pacientul are
foarte putin sau deloc relatii apropiate cu semenii sai. Aceste persoane au tendinta mai
mult de a se inchide in sine decat de a interactiona cu ceilalti, si dezvolta anxietate
extrema in situatii sociale.

Persoanele cu personalitate schizotipala au deseori probleme in a comunica cu cei din
jur si de aceea par distanti din punct de vedere emotional. Pentru ei izolarea sociala
este dureroasa, si pana la urma dezvolta o perceptie distorsionata despre cum se
formeaza relatiile interpersonale. De asemeni pot avea comportamente ciudate,
raspund nepotrivit in situatiile sociale si au credinte bizare.

Ca rezultat, persoanele cu personalitate schizotipala oscileaza de la o activitate la alta,
esuand in incercarea de a lega relatii sociale de-a lungul vietii.

Tulburarea de personalitate schizotipala este o afectiune cronica. Manifestarile tipice
apar in anii tineretii, de obicei, si se mentin de-a lungul intregii vieti. Nu exista un
tratament care sa vindece tulburarea de personalitate schizotipala, dar psihoterapia si
unele mediamente pot ameliora simptomele.
Simptome
-sunt niste singuratici care au putine relatii apropiate sau nu au deloc
-prezinta anxietate sociala, deseori asociata cu lipsa increderii in ceilalti si mai degraba cu
inabilitatea de a comunica, decat cu o imagine de sine negativa
-se vad ca straini si singuratici, si aceasta izolare le provoaca durere pe masura ce se
desprind si mai mult de relatiile cu ceilalti si se retrag fata de lumea exterioara.

Persoanele cu personalitate schizotipala au un mod particular de a vorbi, si vorbesc fara
sfarsit despre subiecte tangente cu discutiile in desfasurare. Se pot imbraca intr-un mod
particular si au un mod ciudat de a vedea lumea din jurul lor. Deseori au idei neobisnuite,
cum ar fi credinta in extraterestrii sau in al saselea simt. Uneori cred ca pot influenta in
mod magic gandurile, actiunile si emotiile altor oameni.

In adolescenta, semnele personalitatii schizotipale pot debuta ca preferinte pentru activitati
solitare sau prezenta unui grad inalt de anxietate sociala. Copilul poate avea rezultate
scolare slabe sau sa nu fie integrat in grupul de colegi si din acest motiv devine deseori
subiect al ironiei si agresivitatii celorlalti.

Simptomele tulburarii de personalitate schizotipala includ:
- interpretarea incorecta a evenimentelor externe ca avand o semnificatie personala
- gandire, credinte si comportamente ciudate
- credinta in abilitati speciale, cum ar fi telepatia
- alterari perceptuale, in unele cazuri iluzii somatice incluzand dureri fantoma sau alte
distorsiuni ale simtului tactil
- vorbire idiosincretica, vorbire vaga si cu tendinta de a devia de la subiect
- suspiciune sau idei paranoide
- aplatizare emotionala sau raspunsuri emotionale inadecvate
- lipsa prietenilor apropiati in afara membrilor familiei
- anxietate sociala excesiva sau persistenta care nu se amelioreaza in timp.
Cauze
In dezvoltarea normala, copiii progreseaza de-a lungul mai multor stadii de constiinta
sociala si invata cum sa interpreteze corect aluziile si intentiile celorlalti. In cazul
personalitatii schizotipale acest tip de cognitie sociala este afectata, determinand
dezvoltarea unor credinte ilogice, gandire magica si ganduri paranoide, cum ar fi
suspiciunea suparatoare ca ar fi hartuit, persecutat pe nedrept.
Motivul exact sau cauza acestei inabilitati nu este cunoscut. Unii experti considera ca
abuzul asupra copilului, neglijarea sau stresul determina disfunctii cerebrale care duc la
aparitia simptomelor schizotipale. Atat factorii genetici cat si circumstantele de mediu par
sa joace un rol in apartia acestei tulburari.

Un istoric familial incarcat cum ar fi prezenta unui parinte cu schizofrenie sau
personalitate schizotipala creste riscul de dezvoltare a acestei afectiuni. O serie de
factori de mediu pot contribui de asemeni cum ar fi un mediu familial in care copilul este
neglijat sau abuzat.
Factori de risc
Dezvoltarea personalitatii este influentata de factori genetici ca si de cei de mediu, cum ar
fi experiente stresante in copilarie.

Factorii care cresc riscul de aparitie al personalitatii schizotipale sunt:
- o ruda cu schizofrenie
- cresterea intr-un mediu in care copilul este neglijat
- abuzul asupra copilului
- traume psihice in copilarie
- prezenta unui parinte neimplicat emotional.
Complicatii

Persoanele cu personalitate schizotipala au risc crescut de:
- a dezvolta schizofrenie
- suferi de depresie majora
- tulburare de anxietate, caracterizata prin ingrijorari prelungite
- distimie, o forma de depresie usoara care dureaza mai mult de doi ani
- tulburarea de panica, caracterizata prin izbucniri de teama asociata cu simptome
somatice (tahicardie, transpiratie, senzatie de moarte iminenta)
- fobie sociala, caracterizata prin anxietate coplesitoare si autoconstientizare excesiva
in situatii sociale obisnuite
- tulburarea de personalitate evitanta caracterizata printr-un pattern pervaziv de inhibitie
sociala si sentimente de inadaptare
- tulburarea obsesiv-compulsiva, caracterizata prin ganduri recurente nedorite si
comportamente repetitive
- tulburarea de personalitate borderline, caracterizata printr-o stare constanta de
neliniste emotionala.
Diagnostic diferenial:
Tulburarea de personalitate paranoid .
Tulburarea de personalitate schizoida ( nu are excentriciti).
Tulburarea de personalitate borderline ( instabilitate emoional, afecte
intense, impulsivitate).
Schizofrenia. [markeri biologici comuni].
IN EVOLUTIE: = schizofrenie; suicid ( 10%).
Comportament dramatic, teatral, impresionant.
Cut sa fie in centrul ateniei, seductori.
Comportament dependent.
Afectiv sunt imaturi, superficiali, nesinceri.
Foarte sugestionabili
Egocentrism si auto-supraevaluare.
Relaiile interpersonale sunt perturbate.
IV.TULBURAREA DE PERSONALITATE HISTRIONIC
TULBURARE DE PERSONALITATE HISTRIONICA
Tulburarea histrionica de personalitate (teatralismul) este diagnosticata in special la femei si
se manifesta prin dorinta permanenta de a atrage atentia celor din jur. Comportamentul
acestor pacienti solicita constant aprobarea sau atentia celorlalti, sunt autodramatice,
teatrale, egocentrice, cu tenta sexuala in situatii inadecvate inclusiv in relatii sociale si
profesionale.

Barbatii si femeile cu personalitate histrionica se confrunta cu o emotivitate excesiva, astfel,
au tentinta de a privi lucrurile intr-o maniera emotionala. De asemenea, pacientii cu aceasta
tulburare sunt caracterizati ca fiind persoane impresionante, pline de viata si energie, si se
evidentiaza prin farmecul, entuziasmul si deschiderea lor, prin abilitatea dezvoltata de a flirta.

Alte caracteristici:
- isi asuma rolul de suflet al petrecerilor;
- cand relationeaza pun accent pe interesele personale;
- se folosesc de aspectul fizic pentru a atrage atentia asupra lor;
- comunicarea este metaforica;
- stilul de exprimare este dramatic si lipsit de detalii, iar teoriile formulate nu sunt sustinute
sau justificate.

Indivizii cu personalitatea histrionica manifesta un mare succes la locul de munca, daca
aceasta solicita imaginatia si creativitatea, dar vor intampina dificultati in rezolvare sarcinilor
care implica gandirea logica sau analitica.
Semne si simptome
Pacientii cu tulburare histrionica au abilitati dezvoltate de socializare, dar au tendinta de a
folosi aceste deprinderi pentru a-i manipula pe altii, astfel incat sa se posteze in centrul
atentiei. Histrionicul deseori ii percepe pe cei din jur ca fiind ostili, iar orice refuz sau chiar
incitare sunt percepute ca drame.

Alte caracteristici ale persoanelor cu personalitate histrionica:
- se simt incomod in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei;
- se imbraca provocator si au un comportament sexual deviat, seducator;
- trec rapid de la o stare emotionala la alta, de la o traire la alta;
- se manifesta dramatic, teatral, ca un actor in fata unei audiente: cu emotii si expresii
exagerate, dar lipsite de sinceritate;
- cauta in mod constant aprobarea si confirmarea celorlalti;
- sunt excesiv de sensibile la critica sau dezaprobare;
- au toleranta scazuta la frustrare si se plictisesc usor de rutina. Deseori incep diverse
proiecte fara insa a le finaliza. Nu au fluenta si rabdare in a urmari etapele de rezolvare;
- nu gandesc inainte de a actiona;
- deseori, deciziile sunt luate in pripa;
- sunt centrate pe sine si rareori sunt preocupate de ceilalti;
- prezinta dificultati in mentinerea relatiilor, adesea manifestand falsitate si
superficialitate;
- ameninta si chiar au tentative de sinucidere sau automutilare in incercarea de a atrage
atentia.
Cauze
Cauzele apartiei acestei tulburari nu sunt cunoscute, dar pot fi implicate atat componente
ereditare cat si evenimente din copilarie. Astfel, un individ are tendinta de a manifesta
aceasta personalitatea daca exista inclinatii genetice in acest sens, sau daca unul dintre
parinti manifesta aceasta personalitatea iar copilul pur si simplu i-a copiat comportamentul.

Factorii de mediu care ar putea fi implicati includ lipsa de norme, repere, critici sau pedepse
in timpul copilariei - copilul va fi laudat si i se va acorda atentie doar cand manifesta
comportamente aprobate de parinti. Toate acestea duc la confuzie cu privire la tipul de
comportament care castiga simpatia parintilor.

Tulburarea histrionica de personalitate apare frecvent la femei deoarece unele simptome ale
acestei afectiuni sunt specifice femeilor. De exemplu, femeile sunt cele care cauta atentie prin
manifestari sexuale, desi acest comportament este mai putin acceptat social in cazul femeilor
decat in cazul barbatilor. Deseori, indivizii cu acest tip de personalitate pot necesita un
tratament impotriva depresie la finalul unei relatii romantice.

Aspecte care pot duce la riscul de a dezvolta depresie:
Nu privesc intr-un mod realist situatia in care se afla, dramatizeaza si exagereaza.
Nu isi asuma responsabilitatea pentru un esec sau o dezamagire si transfera vina celorlalti.
Isi doresc cu ardoare sa traiasca lucruri intense si fac orice sa nu se plictiseasca, din acest
motiv uneori vor fi implicati in situatii periculoase.
Criterii de diagnosticare
Criteriile pentru diagnosticarea tulburarii histrionice de personalitate mentionate in Manualul de
Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale (DSM).

Persoanalitatea histrionica este un model de manifestare afectiva sau emotionalitate excesiva, care
solicita atentia incepand inca din maturitatea timpurie. Criteriile de diagnostic sunt:
- se simt inconfortabil in situatii in care nu sunt in centrul atentiei;
- interactiunea cu ceilalti este deseori caracterizata prin comportament sexual deviat, provocator sau
seducator;
- superficialitate: trece rapid de la o emotie la alta;
- este folosit aspectul fizic pentru a atrage atentia;
- un stil de exprimare care impresioneaza si care este lipsit de detaliu;
- comportament teatral, pacientul dramatizeaza si manifesta emotii exagerate, extreme;
- usor de influentat de altii sau de circumstante;
- relatiile cu ceilalti sunt percepute mai intime decat sunt in realitate.
Un individ cu aceasta tulburare prezinta cinci sau mai multe din urmatoarele criterii:
- Se simte inconfortabil in situatii in care nu este in centrul atentiei;
- Interactiunea cu ceilalti este deseori caracterizata prin comportament inadecvat sexual, seducator
sau provocator;
- Trece rapid de la o stare emotionala la alta si afiseaza emotiile in mod superficial (labilitate
emotionala);
- Se foloseste constant de aspectul fizic pentru a atrage atentia celorlalti;
- Are un stil de a vorbi prin care doreste sa impresioneze dar care este lipsit de amanunte;
- Manifesta dramatizare de sine, teatralitate si isi exprima emotiile intr-un mod exagerat;
- Este usor influentabil atat de ceilalti cat si de situatii;
- Abordeaza relatiile sociale intr-un mod mai intim decat ar trebui.
Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 1%;
- In populatia clinica, prevalenta este de 2%-16%;
- Dintre persoanele diagnosticate cu aceasta tulburare, 50%-75% sunt barbati;
- Se asociaza uneori cu tulburarea de personalitate de tip narcisic;
- Prevalenta a inregistrat o tendinta de crestere in ultimii ani.

Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Nevoia de a fi admirat si lipsa de empatie; debuteaza la inceputul varstei adulte si se
manifesta intr-o varietate de contexte. Nevoia de a fi admirat si lipsa empatiei se
menifesta in cinci sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) un sentiment exagerat al propriei importante;
(b) intretine fantezii de succes nelimitat, putere, geniu, frumusete sau iubire ideala;
(c) crede ca este unic si special si trebuie sa interactioneze doar cu alte persoane sau
institutii puternice si deosebite;
(d) pretinde admiratie excesiva;
(e) considera ca i se cuvine totu;l
(f) in relatiile interpersonale ii exploateaza pe ceilalti pentru a-si atinge scopurile;
(g) lipsit de empatie; nu sesizeaza si nu recunoaste sentimentele si nevoile celor din jur;
(h) este invidios pe ceilalti si crede ca si ceilalti il invidiaza;
(i) adopta o atitudine si un comportament arogant si condescendent.
Model de grandiozitate si hiperpreocupare pentru
stima de sine.
Model grandios al importanei proprii.
Reacioneaz la critic sau nfrngere cu furie sau
depresie.
Profita de ceilali pentru a-i atinge scopurile.
Lipsit de empatie.
Comportamente sau atitudini arogante sau
superioare.
V.TULBURAREA DE PERSONALITATE NARCISIC
TULBURAREA DE PERSONALITATE NARCISICA
Tulburarea de personalitate narcisica este o afectiune mentala in care pacientul
are un simt crescut al propriei importante si o nevoie profunda de a fi admirat. Ei cred ca
sunt superiori celorlalti si au putina consideratie fata de sentimentele acestora din urma.
Dar in spatele mastii de incredere foarte mare sta o imagine de sine fragila, vulnerabila la
cea mai mica critica.
Tulburarea de personalitate narcisica este una din cele cateva tipuri de tulburari
de personalitate. Tulburarile de personalitate sunt afectiuni in care oamenii au
caracteristici care ii fac sa se simta si sa se poarte dezagreabil in preajma celorlalti,
limitand abilitatile lor de a functiona in cadrul relatiilor sau in alte arii ale vietii, cum ar fi
profesional sau scolar. In mod particular, personalitatea narcisica este caracterizata de un
comportament dramatic, emotional, intrand in aceeasi categorie cu tulburarile de
personalitate histrionica, antisociala si borderline. Tratamentul tulburarii de personalitate
narcisica se centreaza pe psihoterapie.
Simptome
Simptomele tulburarii de personalitate narcisica cuprind:
- credinta ca este mai bun decat ceilalti
- prezenta unor fantezii despre putere, succes si atractivitate
- exagerarea propriilor realizari si talente
- asteptarea continua de lauda si admiratie
- credinta ca este special
- esuarea in a recunoaste emotiile si sentimentele celorlalti
- convingerea ca ceilalti trebuie sa fie de acord cu ideile si planurile sale
- profitare de bunavointa celorlalti
- dispretul fata de persoanele pe care le considera inferioare
- gelozie fata de altii
- credinta ca ceilalti sunt gelosi fata de persoana sa
- probleme in mentinerea unor relatii sanatoase
- stabilirea de scopuri nerealiste
- se simte rapid respins si ranit
- incredere in sine fragila
- aparenta de persoana cerebrala si neemotionala.
Desi unele caracteristici ale personalitatii narcisice pot da impresia ca
persoana are multa incredere si o imagine de sine buna, acest lucru e doar aparent.
Personalitatea narcisica trece de granitele increderii si a imaginii de sine sanatoase,
pana la a gandi atat de inalt despre propria persoana incat se pune pe un piedestal.
In schimb, persoanele care au o incredere si o stima de sine sanatoasa, nu se
valorizeaza mai mult decat ii apreciaza ceilalti.
O persoana cu tulburare de personalitate narcisica, da impresia ca ar fi
orgolioasa, pretentioasa. Deseori monopolizeaza conversatia. Ii poate dispretui sau ii
poate privi de sus pe oamenii pe care ii crede inferiori lui. Poate avea un sentiment al
indreptatirii. Si cand nu primeste tratamentul special la care considera ca are dreptul,
devine nerabdator si nervos. Poate cauta sa se imprieteneasca cu persoane pe care
le considera ca au aceleasi talente, calitati si puteri persoane pe care le vede
egalele sale. Poate insista sa aiba cel mai bun din orice cea mai buna masina,
club sportiv, ingrijire medicala sau relatii sociale, spre exemplu.
Dar dedesubtul acestei grandiozitati deseori se afla o stima de sine fragila.
Poate avea probleme sa accepte orice care poate fi perceput drept critica. Poate
avea un sentiment secret de rusine si umilinta. Si pentru a se simti mai bine, poate
reactiona cu manie sau dispret si eforturi de a umili alte persoane pentru a se pune
pe sine intr-o imagine cat mai buna.

Cauze
Nu se cunosc cauzele tulburarii de personalitate narcisica. Ca si in cazul altor
tulburari psihice, cauza este complexa. Exista dovezi care leaga cauzele de o copilarie
disfunctionala, cum ar fi supraprotectia din partea parintilor, asteptari extreme de mari
din partea parintilor, abuzul sau neglijarea. Alte dovezi indica factori genetici si
psihobiologici legatura dintre creier, comportament si gandire.
Factori de risc
Tulburarea de personalitate narcisica se considera a fi rara, afectand mai putin
de 1% din populatie. Afecteaza mai frecvent barbatii decat femeile. Tulburarea de
personalitate narcisica debuteaza deseori la adultul tanar. Desi unii adolescenti par sa aiba
trasaturi de narcisism, poate fi datorata varstei si nu inseamna ca vor dezvolta tulburare de
personalitate narcisica.
Factori de risc sunt:
- un temperament ultrasenzitiv in copilaria mica
- indulgenta exagerata sau supraevaluarea din partea parintilor
- admiratie excesiva care nu este niciodata echilibrata de un raspuns realist
- ingrijire imprevizibila sau instabila din partea parintilor
- abuz emotional sever in copilarie
- primirea de laude exagerate pentru felul in care arata sau pentru diferite talente, din
partea parintilor
- invatarea unui comportament manipulativ de la parinti.
Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de personalitate narcisica sunt:
- prezenta unui simt exagerat al propriei importante
- preocupare cu iluzii de succes, putere si frumusete
- credinta ca este special si se poate asocia doar cu persoane la fel de speciale
- solicitarea constanta de admiratie din partea celorlalti
- prezenta unui sentiment de indreptatire
- profitarea de cei din jur
- inabilitatea de a recunoaste nevoile si sentimentele altora
- prezenta invidiei fata de altii
- comportament arogant si plin de demnitate.

Complicatii
Daca nu este tratata, tulburarea de personalitate narcisica poate avea urmatoarele
complicatii:
- consum de substante ilicite
- abuz de alcool
- depresie
- ganduri si comportament suicidar
- tulburari de alimentatie, in special anorexia nervoasa
- probleme de relationare
- probleme profesionale si scolare.

Tulburare de personalitate narcisic
Comportament maladaptativ din copilrie, nu recunoate
drepturile altora.
Neconformare la regulile sociale, comiterea repetat de
fapte antisociale.
Minciuni repetate, escrocherie, neltorie pentru profitul
sau plcerea personala.
Impulsivitate, iritabilitate, agresivitate.
Iresponsabilitate persistenta (incapacitatea susinerii unei
activiti profesionale, a onorarii obligaiilor financiare)
Lipsit de remucri, de sensibilitate pentru alii.

VI. TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIAL
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP ANTISOCIAL
Tulburarea de personalitate de tip antisocial este o tulburare definita ca tipar persistent
de violare a drepturilor altora si desconsiderare a acestor drepturi, care incepe in copilarie
si adolescenta si continua in perioada de adult. Principalele trasaturi ale acestui tip de
personalitate sunt inselaciunea si manipularea.
Pentru a se pune diagnosticul de tulburare de personalitate de tip antisocial
este necesar ca persoana sa aiba cel putin 18 ani si sa fi avut un istoric de tulburari de
comportament inaintea varstei de 15 ani.
Pentru a sustine diagnosticul de tulburare de personalitate de tip antisocial
este necesar sa fie indeplinite trei sau mai multe din urmatoarele criterii:
- Incapacitatea de a se conforma normelor sociale privitor la comportamentele legiferate,
incapacitate demonstrata de acte repetate care pot avea drept consecinta arestul si
inchisoarea.
- Inselaciunea, respectiv minciuni, utilizarea de nume false sau identitati false, inselarea
altora pentru profit sau de placere.
- Impulsivitate sau incapacitatea de a face planuri pe termen lung.
- Iritabilitate si agresivitate, indicate de lupte fizice sau atacuri frecvente.
- Dispret fata de siguranta propriei persoane sau a altora.
- Iresponsabilitate constanta, indicata de incapacitatea de a-si onora obligatiile financiare
sau de a isi mentine locul de munca.
- Lipsa de remuscari, indicate de indiferenta sau rationalizarea faptului ca a furat, maltratat
sau ranit o alta persoana.
Tulburarea de personalitate de tip antisocial apare la 3% din barbati si 1% din femei.
Caracteristicile persoanelor cu tulburare de personalitate de tip antisocial sunt:

- Furtul sau minciuna constante
- Dificultati permanente sau recurente cu legea
- Tendinta de a viola drepturile si granitele altora (proprietatea, fizic, sexual,
emotional, legal)
- Abuzul de substante
- Comportament agresiv, adesea violent, inclinatia de a se implica in diverse lupte
sau batai
- Disforie, dispozitie persistent agitata sau depresiva
- Dispret fata de siguranta propriei persoane sau a altora
- Diagnostic de tulburari de comportament in copilarie
- Farmec superficial
- Lipsa de remuscari atunci cand ii raneste pe altii
- Impulsivitate
- Incapacitatea de a-si face sau mentine prietenii
- Probleme cu autoritatea sau figurile autoritare

In penitenciare prevalenta tulburarii de personalitate de tip antisocial poate atinge
75%.
Tulburarea de personalitate de tip antisocial nu se asociaza cu nici o alta tulburare din
DSM cu exceptia abuzului de diverse substante.
Pe de alta parte tulburarea de personalitate de tip antisocial coreleaza inalt cu
psihopatia (stare de dezechilibru psihologic caracterizat prin tendinte asociale fara deficit
intelectual si fara atingere psihotica. Subiectul, care nu-si poate invinge angoasa decat
trecand la actiune, manifesta un comportament la limita normalitatii: stil de viata instabil,
caracter dificil, autoritate, agresivitate; delicventa, conduitele perverse, toxicomania sunt
manifestari frecvente. ).
Desi personalitatea de tip antisocial nu poate fi diagnosticata inaintea varstei de
18 ani, indicatorii la copil sunt considerati a fi enurezisul nocturn, cruzimea fata de animale
si piromania.
Indivizii cu TPA au anumite credine, gnduri sau atitudini ca de exemplu:
Am dreptul sa obtin ceea ce doresc,
Oamenii sunt facuti pentru a fi exploatati de mine,
Daca nu profit de ei, vor profita ei de mine,
Daca el te supara, loveste-l,
O sa vada ei cine este mai puternic,
Daca sunt furios, trebuie sa fac ceva.
Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 3% pentru barbati si 1 % pentru femei;
- In populatia clinica spitalizata, prevalenta variaza intre 3%-30%, in functie de
caracteristicile populatiei, atingand chiar valori mai mari in grupurile tratate pentru abuz de
substante sau grupurile de infractori.

Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Desconsiderarea si incalcarea drepturilor celorlalti; debuteaza in adolescenta (15 ani) si
se manifesta intr-o varietate de contexte. Desconsiderarea si incalcarea drepturilor
celorlalti se manifesta in trei sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) neconformarea la norme sociale, dezinteresul pentru respectarea legilor
(b) tendinta de a-I insela, minti si pacali pe ceilalti pentru profit personal sau placere
(c) impulsivitate sau incapacitate de planificare
(d) iritabilitate si agresivitate, indicate de agresiuni si confruntari fizice frecvente
(e) nepasare si indiferenta pentru siguranta proprie si a celor din jur
(f) iresponsabilitate manifestata prin esecul implicarii in munca si onorarea obligatiilor
financiare
(g) lipsa remuscarii fata de ranirea, bruscarea sau deposedarea celuilalt manifestata prin
indiferenta sau rationalizari
Cauzele tulburarii de personalitate de tip antisocial nu sunt cunoscute, dar se pare ca
un rol il au factorii genetici. De asemenea istoricul familial (unul din parinti antisocial)
creste riscul. Se pare ca exista de asemenea o conexiune intre tulburarea de
personalitate de tip antisocial si deprivarea materna in primii cinci ani de viata. Mamele
copiilor cu tulburare de personalitate de tip antisocial sunt adesea alcoolice si au tendinte
impulsive.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
Tulburrile de personalitate consecutive dependentei la toxice.
Retardarea mintala.
Psihoze.
Tulburarea de personalitate borderline, narcisica.
Tulburri organice de personalitate.
COMPLICATII: = moartea violenta; = abuzul de substane; = suicidul;
=probleme legale, financiare.
Instabilitatea relaiilor interpersonale, imaginii de sine si afectelor,
impulsivitate ncepnd in perioada adultului tnr.
Relaiile cu ceilali sunt tumultuoase;
Frecvent: gesturi, ameninri sau acte autodistructive,
automutilante sau suicidare.
Nu tolereaz sa fie singuri, eforturi de a evita abandonul real sau
imaginat.
Frecvent: abuz de substane, ofat periculos, hiperfagie
compulsiv (binge eating).
Sexualitate haotica.
Afecte instabile, furtuni de afecte,disforie.

DIAGNOSTIC DIFERENTUAL: Tulburare psihotic (alterarea testrii
realitii este persistenta).
VII. TULBURAREA DE PERSONALITATE BORDERLINE
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE
Tulburarea de personalitate borderline poate fi o conditie medicala suparatoare,
atat pentru pacient cat si pentru cei din jurul sau. Pacientul cu personalitate borderline are
dificultati in controlarea emotiilor si este deseori in stare de revolta probabil datorita unor
experiente traumatice in copilarie sau unor disfunctionalitati cerebrale.

In cazul acestei tulburari imaginea de sine a pacientului este distorsionata,
facandu-l sa se simta fara valoare si in mod fundamental imperfect. Mania, impulsivitatea si
frecventele schimbari de dispozitie il pot indeparta de cei din jur, desi pacientul isi doreste
cu disperare relatii afectuoase.

Constientizarea crescuta si cercetarile despre aceasta afectiune ajuta la
imbunatatirea tratamentului si la o mai buna intelegere a personalitatii borderline. Noile date
indica faptul ca tulburarea de personalitate borderline se amelioreaza in timp, astfel incat
pacientii pot avea o viata fericita si implinita.
Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 2% (de doua ori mai frecventa la femei);
- In populatia clinica spitalizata, ratele de prevalenta merg pana la 20%;
- In cazul populatiei clinice cu tulburari de personalitate, prevalenta este de 30%-60%;
- Tulburarea de personalitate de tip borderline este de 5 ori mai frecventa la rudele
pacientilor ce au aceasta afectiune;
- Personalitatea borderline este un teren propice pentru aparitia schizofreniei;
- Exista si un risc familial marit pentru tulburarea de personalitate de tip antisocial, tulburari
afective si tulburari legate de abuzul de substante.
Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Instabilitate in relatiile interpersonale, imagine de sine, afectivitate si impulsivitate
accentuata; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de
contexte. Instabilitatea si impulsivitatea se manifesta in cinci sau mai multe dintre
urmatoarele modalitati:
(a) eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar;
(b) relatii interpersonale instabile si intense, alternand intre idealizare si depreciere;
(c) tulburari de identitate; imagine de sine si sentiment de sine instabile;
(d) impulsivitate in cel putin doua domenii cu potential autodistructiv (ex., comportament
sexual, consum de substante, alimentare compulsiva etc.);
(e) comportament suicidal recurent, gesturi, amenintari, automutilare;
(f) instabilitate afectiva datorata unei reactivitati accentuate (schimbari frecvente in
dispozitie);
(g) sentiment cronic de gol sufletesc;
(h) izbucniri de furie intense si inadecvate sau dificultati de a-si controla furia;
(i) ideatie paranoida tranzitorie, asociata cu stresul sau simptome disociative severe
Simptome
Tulburarea de personalitate borderline afecteaza felul in care persoana se vede
pe sine, felul in care relationeaza cu ceilalti si felul in care se comporta.
Pacientul are sentimentul unei nesigurante fata de cine este el. Acest lucru inseamna ca
imaginea de sine a acestuia sufera schimbari rapide si repetate. Uneori se poate vedea ca
fiind foarte rau, iar alte ori sa se simta ca si cum nu ar exista deloc. O imagine de sine
instabila poate duce la schimbari frecvente ale locului de munca, prietenilor, scopurilor,
valorilor si identitatii de gen.
De obicei pacientul are relatii agitate. Poate avea relatii de tip dragoste-ura cu
ceilalti. Poate idealiza la un moment dat pe cineva pentru ca apoi sa se schimbe dramatic si
brusc in furie si ura, din cauza unor greseli marunte sau a unor neintelegeri minore. Acest
lucru se intampla intrucat persoanele cu aceasta tulburare accepta cu dificultate zonele gri
pentru ele lucrurile sunt ori albe ori negre. Spre exemplu, in ochii unei persoane cu
tulburare de personalitate borderline, cineva poate fi ori bun ori rau. Si aceeasi persoana
poate parea buna intr-o zi si rea in urmatoarea.
Alte semne si simptome ale tulburarii de personalitate borderline sunt:
- comportamente impulsive si riscante, cum ar fi condus periculos, relatii sexuale
neprotejate, joc de noroc compulsiv si abuzul de droguri ilicite
- emotii puternice care se schimba in mod frecvent
- episoade intense dar scurte de anxietate sau depresie
- manie nemotivata, uneori ajungand pana la confruntare fizica
- dificultati in controlarea emotiilor si impulsurilor
- comportament suicidar
- teama de a ramane singur.
Cauze
Desi lipsesc date definitive, incidenta tulburarii de personalitate borderline este de 1-3%.
Ca si in cazul altor afectiuni psihice, cauzele tulburarii de personalitate borderline sunt
complexe. Numele a aparut in urma teoriilor din anii 40-50 cand se considera ca
afectiunea era la granita (border) dintre nevroza si psihoza. Aceasta viziune nu mai
reflecta gandirea prezenta. In fapt, anumite grupuri fac presiuni pentru schimbarea
denumirii, inlocuindu-l cu tulburarea reglarii emotionale.
Intre timp, cauzele tulburarii de personalitate borderline raman necunoscute, si nu exista
nici o cale de a o preveni.

Posibilele cauze sunt:
- factori genetici: unele studii pe gemeni si familii indica faptul ca tulburarea de
personalitate ar putea fi mostenita
- factori de mediu: multi pacienti cu aceasta tulburare au un istoric de abuz in copilarie,
neglijare sau separare de ingrijitori sau persoanele dragi
- anomalii cerebrale: cateva cercetari au aratat unele modificari in anumite arii cerebrale
care regleaza activitatea emotionala, impulsivitatea si agresivitatea. In plus, anumiti
neurotransmitatori cerebrali, responsabili pentru reglarea dispozitiei, cum ar fi serotonina,
nu functioneaza normal.
Cel mai probabil, o combinatie a acestor factori duc la aparitia tulburarii de personalitate
borderline.
Factori de risc
Personalitatea se formeaza in timpul copilariei. Este modelata atat de tendinte
mostenite cat si de factorii de mediu, sau de experientele din copilarie. Exista
anumiti factori legati de dezvoltarea personalitatii care pot creste riscul de
aparitie a tulburarii de personalitate borderline.

Acestia sunt:
- predispozitia ereditara: prezenta afectiunii la un membru al familiei mama,
tata sau frate creste riscul de aparitie la alti membrii
- abuzul in copilarie: multe persoane cu aceasta tulburare afirma ca au suferit un
abuz fizic sau sexual in copilarie
- neglijarea: unele persoane cu aceasta tulburare descriu deprivare severa,
neglijare si abandon in timpul copilariei.
De asemeni, personalitatea borderline este mai frecventa la femei decat la
barbati.

Tulburare de personalitate Borderline
Nevoie excesiva de a fi in grija altuia ducnd la un
comportament adeziv, la temeri de separare.
Dificulti de a lua decizii in lipsa sfaturilor,
asigurrilor din partea altora.
Are nevoie ca alii s-i asume responsabilitatea n
domeniile importante ale vieii.
Nu-si exprima dezacordul cu alii de teama pierderii
sprijinului, aprobrii lor.
Se simte inconfortabil si neajutorat cnd este singur.

VIII.TULBURAREA DE PERSONALITATE DEPENDENT
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP DEPENDENT
Tulburare de personalitate dependenta
Aceasta tulburare se caracterizeaza prin dorinta de a fi protejat de catre ceilalti
si teama intensa de a nu fi abandonat, astfel, persoana cu aceasta tulburare
se agata cu disperare de o anumita persoana si ii este frica ca o va pierde.
Aceste persoane manifesta comportamente suicidare cand despartirea
(abandonul) este iminenta. Totodata, acesti pacienti permit altor persoane sa
decida in locul lor, trec rapid de la o relatie la alta, stabilindu-se de cele mai
multe ori in relatii abuzive. Adesea, aceste persoane se simt neajutorate si
deprimate.

Simptome:
- dificultatea in luarea deciziilor;
- sentimente suicidare cand sunt singuri;
- comportament suicidar in caz de abandon;
- supunere;
- profund afectat de criticile usoare sau dezaprobare;
- incapabilitate de a satisface cerintele vietii cotidiene.
Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 2,5 %;
- Apare mai frecvent la femei;
- Este una dintre cele mai frecvente tulburari de personalitate intalnite la populatia clinica
spitalizata;
- Apare frecvent asociata cu tulburarea de personalitate de tip evitant.
Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Nevoia excesiva de protectie ce duce la comportamente submisive, dependente si teama
de abandon; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta intr-o varietate de
contexte. Nevoia de protectie, comportamentul submisiv si teama de abandon se manifesta
in cinci sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
(a) intampina dificultati in luarea deciziilor curente in lipsa sfaturilor si sustinerii celorlalti;
(b) are nevoie ca ceilalti sa-si asume responsabilitatea pentru aspectele importante ale vietii
sale;
(c) ii este greu sa-si exprime dezacordul in relatie cu ceilalti, de teama pierderii sustinerii;
(d) ii este greu sa initieze proiecte sau sa faca lucruri de unul singur (autoeficienta scazuta);
(e) ar face aproape orice pentru a-si asigura sustinerea si protectia celorlalti, mergand pana
la a se oferi voluntar sa faca lucruri neplacute;
(f) se simte inconfortabil si neajutorat cand este singur de teama ca nu va fi in stare sa se
descurce;
(g) cand o relatie apropiata se destrama, cauta imediat o alta in care sa gaseasca protectie
si sustinere;
(h) este excesiv de ingrijorat vis a vis de posibilitatea de a fi lasat sa se descurce singur.
Perfecionism, ordine, exigenta, lipsa de flexibilitate,
Preocupat de reguli, ordine, programe, in aa msur nct pierde
scopul major al activitii.
Perfecionismul interfereaz cu ndeplinirea sarcinii
Hipercontiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica
sau valori.
Rigid, ncpinat.
Circumstanial, sclav al amnuntelor, prefer rutina sau ritualul n
detrimentul noutii. Meticulos.
Lipsit de umor, de abilitatea relaiilor interpersonale, de cldur afectiv.
Aduna obiecte, incapabil de a se debarasa de ele, zgrcit.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL = Tulburarea obsesiv-compulsiv.

IX. TULBURAREA DE PERSONALITATE OBSESIV-COMPULSIV
TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP OBSESIV- COMPULSIV
Epidemiologie
- In populatia generala, prevalenta este de 1%;
- In populatia clinica, prevalenta este de 3%-10%;
- Apare de doua ori mai frecvent la barbati;
- Este o tulburare diferita de tulburarea obsesiv-compulsiva din cadrul tulburarilor
anxioase.
Trasatura caracteristica Diagnostic DSM IV - Criterii diagnostice
Preocuparea legata de ordine, perfectionism, control mental si interpersonal, in dauna
flexibilitatii, deschiderii, eficientei; debuteaza la inceputul varstei adulte si se manifesta
intr-o varietate de contexte. Preocuparea legata de ordine, perfectionism, control
mental si interpersonal se manifesta in patru sau mai multe dintre urmatoarele
modalitati:
(a) preocupare pentru detalii, reguli, liste, ordine, organizare, incat scopul principal al
activitatii se pierde;
(b) manifesta un perfectionism care interfereaza cu realizarea unei sarcini;
(c) este excesiv de dedicat muncii si productivitatii, pana la eliminarea activitatilor de
recreatie si a relatiilor de prietenie
(d) este rigid si excesiv de constiincios in probleme de moralitate, etica sau valori;
(e) nu poate arunca obiectele vechi, chiar daca nu au nici o valoare sentimentala;
(f) ezita sa delege responsabilitati sau sa lucreze cu alte persoane, daca acestea nu
respecta strict standardelor sale;
(g) este zgarcit cu sine si ceilalti; banii sunt adunati pentru zile negre;
(h) este rigid si incapatanat.
In cadrul acestei tulburari, o persoana devine blocata mental intr-un model de
ganduri si comportamente repetitive care sunt lipsite de sens si suparatoare, dar sunt
dificil de depasit.
EXEMPLE:
1. gandul obsesiv ca o persoana se poate contamina prin atingerea clantelor de
la usa sau a altor obiecte "murdare", face ca o adolescenta sa petreaca ore intregi
spalandu-se pe maini. Mainile ii devin rosii si inflamate si ii ramane putin timp pentru alte
activitati sociale, dar obsesia de a-si spala mainile, continua.

2. barbat intre doua varste care este terorizat de gandul ca ii poate rani pe
ceilalti datorita neatentiei sale. Pleaca foarte greu din casa pentru ca intai trebuie sa
parcurga un ritual indelungat al verificarii si reverificarii robinetelor de gaz sau de apa,
pentru a fi sigur ca sunt oprite.

3. tanera mama care este cuprinsa de gandul infricosator ca isi va vatama
copilul. Oricat de mult incearca, nu se poate elibera de aceasta idee dureroasa si
ingrijoratoare. Refuza si sa atinga cutitele de bucatarie si alte obiecte ascutite, deoarece ii
este teama ca le-ar putea folosi ca arme.

Daca tulburarea obsesiv complusiva devine suficient de severa, aceasta poate distruge
capacitatea unei persoane de a functiona normal acasa, la scoala sau la serviciu.
Diagnostic

Diagnosticul obsesiei este valabil doar daca cele 3 criterii de mai jos sunt respectate:
- idei recurente, impulsuri sau imagini considerate lipsite de sens si intruzive incercarea
de a ignora, reprima sau neutraliza aceste ganduri cu ajutorul altor ganduri sau fapte
- recunoasterea de catre pacient a faptului ca aceste ganduri sunt un produs al propriei
sale minti si nu sunt impuse de factori externi
- simptomele sa nu apartina altei afectiuni mentale, cum ar fi sentimentul de vinovatie in
depresia majora sau dorinta de a obtine drogul din dependenta de substante psihoactive

Diagnosticul compulsiei e valabil doar daca cele 3 criterii de mai jos sunt respectate:
- comportamente repetitive, intentionate, cu scopul de a raspunde unei obsesii, in functie
de anumite reguli sau intr-o maniera stereotipa
- comportamente care intentioneaza protejarea de un disconfort sau de o situatie de
temut, dar care nu corespund realitatii, fiind excesive
- recunoasterea de catre pacient a faptului ca aceste comportemente sunt nerezonabile
Diagnosticul bolii obsesiv compulsive e valabil doar daca obsesia si/sau compulsia sunt
diagnosticate conform criteriilor de mai sus, cauzeaza un disconfort major, consuma timp
(cel putin 1 ora pe zi) sau interfera in mod semnificativ cu rutina normala, munca sau
relatiile interumane.
Tulburare de personalitate obsesiv-compulsiv
X. TULBURAREA DE PERSONALITATE EVITANT
Inhibiie sociala, sentimente de inadecvare si
hipersenzitivitate la evaluarea negativa ncepnd in
perioada de adult tnr.
Evita activitile care implica contact interpersonal
semnificativ.
Reinut n relaiile intime de frica de a fi ridiculizat.
Se considera inadecvat din punct de vedere social,
neatrgtor din punct de vedere personal.
Neobinuit de reinut n a-i asuma riscuri personale sau
n angajarea n noi activiti.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL: Tulburarea de personalitate
schizoid (lipsete dorina de a avea relaii); fobia
sociala.
TULBURARE DE PERSONALITATE EVITANTA
Tulburare de personalitate evitanta
Acest tip de tulburare este caracterizat de anxietate sociala extrema.
Adesea, pacientii evita evenimentele sociale si opteaza pentru locurile de munca
care nu presupun contactul cu alte persoane.
Persoanele cu aceasta tulburare se tem ca vor fi respinsi, exagereaza
asupra dificultatii de socializare si isi creaza o lume fantastica pentru a o substitui
pe cea reala. Spre deosebire de tulburarea de personalitate schizoida,
persoanele cu aceasta tulburare isi doresc sa socializeze, sa fie implicate in relatii
de cuplu, insa simt ca nu le pot obtine.
Mai mult, aceste persoane sufera de depresie si nu au incredere in sine.

Simptome:
- inhibare sociale, se retrag de teama respingerii;
- preocupare excesiva ca ar putea fi respinsi sau criticati;
- teama pentru rezultatele activitatilor prestate, motiv pentru care se evita
realizarea de noi activitati;
- sentimente de incapacitate sociala;
- imagine de sine distorsionata;
- dorinta permanenta de imbunatatire a relatiilor sociale.
Tulburarea de personalitate de tip evitant sau anxios este o
tulburare de personalitate caracterizata de inhibitie sociala, sentimente de
inadecvare, sensibilitate extrema la evaluarile negative si evitarea interactiunilor
sociale.
Persoanele care au o tulburare de personalitate de tip evitant se
considera inadecvati din punct de vedere social si evita interactiunile sociale de
teama de a fi ridiculizati, umiliti sau de a fi neplacuti. In mod tipic aceste
persoane sunt singuratice si au sentimentul ca sunt alienati de societate.

De obicei o tulburare de personalitate de tip evitant este observata
in perioada de adult si se asociaza cu rejetul perceput sau real din partea
parintilor sau a copiilor in perioada copilariei.
Criteriile diagnostice pentru tulburarea de personalitate de tip evitant
cuprind:

- Evitarea ocupatiilor si activitatilor care implica contactul interpersonal
semnificativ, de teama criticilor, lipsei de aprobare sau rejectiei.
- Nu doreste sa se implice in relatii de teama ca celorlalti nu le va place
de el.
- Nu se angajeaza in relatii intime pentru ca se teme ca va fi ridiculizat
sau respins.
- Este preocupat de critici si respingere in situatiile sociale.
- Este inhibat in situatiile interpersonale noi datorita sentimentelor de
inadecvare.
- Se vede ca fiind inapt din punct de vedere social, sau inferior altora.
- De obicei nu doreste sa isi asume riscuri sau sa se implice in activitati
noi pentru ca acestea ar putea fi stanjenitoare.
De obicei persoanele cu personalitate de tip evitant isi monitorizeaza foarte
atent reactiile interne atunci cand sunt implicati in interactiuni sociale. Din aceasta
monitorizare rezulta o tensiune extrema, care duce la ezitari in vorbire si astfel multe
asemenea persoane devin taciturne. Sunt atat de preocupate de sine incat este dificil sa
vorbeasca coerent.

Tulburarea de personalitate de tip evitant se asociaza frecvent cu tulburarile
de anxietate, respectiv 10-50% din persoanele cu atacuri de panica au si o asemenea
tulburare de personalitate, ca si 45-56% din cei cu anxietate generalizata.

Cauza tulburarii de personalitate de tip evitant nu este clar definita si poate fi
influentata de o combinatie de factori sociali, genetici si biologici. De asemenea intervin
factori temperamentali mosteniti. Tulburarile de anxietate in copilarie si adolescenta au fost
asociate cu inhibitia comportamentala, incluzand teama de timiditate si retragerea in situatii
noi.

Multe persoane disgnosticate cu tulburare de personalitate de tip evitant au avut
experiente dureroase in copilarie datorita criticilor si rejectiei din partea parintilor. Nevoia de
legatura cu parintii face ca persoana evitanta sa doreasca relatiile, dar dorinta lor se
transforma treptat intr-o protectie impotriva criticilor parentale repetate.
Simptomele tulburarii de personalitate de tip evitant cuprind:
- Hipersensibilitatea la critici sau rejectie
- Izolare sociala autoimpusa
- Timiditatea extrema in situatii sociale, desi simte nevoia de relatii apropiate
- Evita relatiile interpersonale
- Sentimente de inadecvare
- Stima de sine scazuta
- Lipsa de incredere in altii
- Timiditate sau rusine extrema
- Distantare emotionala privitor la intimitate
- Foarte constienti de sine
- Auto-critici legat de problemele lor in relatie cu altii
- Probleme in functionarea ocupationala
- Perceptia ca sunt singuri
- Sentimente de inferioritate fata de altii
- Abuz sau dependenta de diverse substante
- Investitia in fantezii fixe

Tratamentul tulburarii de personalitate de tip evitant este psihoterapeutic,
incluzand antrenamentul abilitatilor sociale, terapia cognitiva, tratamentul prin expunere
pentru a creste gradat contactele sociale si uneori administrarea de medicamente. Un
aspect important este castigarea increderii pacientului, deoarece persoanele cu tulburare de
personalitate de tip evitant nu au incredere in terapeut din frica de rejet. Scopul principal al
terapiei este modificarea credintelor negative exagerate despre sine.

ALTE TULBURARI DE PERSONALITATE
I.PASIV-AGRESIV. Obstrucionism, trgnare, ncpinare,
ineficienta. Certre, se plnge ca nu este apreciat, invidios,
exagereaz ghinionul personal.
II.DEPRESIV. Pesimism, anhedonie, devotament fata de datorie,
cronic nefericii, nesiguri pe sine.
III.SADIC. Relaiile sunt dominate de comportamentul crud sau
njositor.
I II III