LUCRUL CU VISELE

IN PSIHOTERAPIE
CURS
MARIA TĂNASE MÂNZAT
 PUNCTE ESENȚIALE
1. Visele sunt fenomene naturale, spontane care există independent de
intenție și voință;
2. Visele sunt compensatorii și funcționale, având ca scop echilibrul
personalității și înlesnirea procesului de individuare; (C.G.J 117)
3. Folosesc simboluri ( ”parabole ale libidoului”, transformatori ai
energiei psihice) nu semne; (SIMBOL – symbolum (lat), symbolon (gr) –
a pune laolaltă două părți distinctive)
4. Forța terapeutică a viselor este facilitată foarte mult de amplificare și
imaginație activă.
 SIMBOLUL
„Simbolul are întotdeauna o natură extrem de complexă, fiind alcătuit
din date proprii tuturor funcțiilor psihice. El nu este nici rațional nici
irațional. Are o latură accesibilă rațiunii, dar și una care-i scapă acesteia,
fiind constituit nu doar din date de factură rațională, ci și din date
iraționale, venind de la pura percepție interioară și exterioară. Fiind
bogat în presimțiri și greu de semnificații, simbolul se adresează atât
gândirii cât și simțirii, iar atunci când natura sa imagistică aparte capătă
o formă senzorială, aceasta stimulează atât senzația cât și intuiția.”
(Jung, 1997, A, pg.506)
 FUNCȚIA COMPENSATORIE A VISELOR
„Mesajele inconștientului sunt de o mai mare importanță decât realizează
majoritatea oamenilor.
Deoarece conștientul este expus la tot felul de atracții și perturbări exterioare este
ușor să fie distras și sedus spre modalități nepotrivite individualității proprii.
Funcția generală a viselor este de a echilibra acest tip de dezordine a echilibrului
mental prin producerea de conținuturi complementare sau compensatorii.” (Jung,
1990, pg. 87).
Compensarea prin vise este parte a unui proces mai amplu, de homeostazie psihică.
Asemenea corpului și psihicul are o funcționare care tinde spre echilibru. Visele sunt
astfel și instrumente utile în generarea și prezervarea echilibrului psihic.
„Uneori un vis are o importanță vitală așa că mesajul său ajunge în conștient
indiferent cât de inconfortabil sau șocant este.
Din punctul de vedere al echilibrului mental și al sănătății fiziologice, în general, este
mult mai bine ca, conștientul și inconștientul să fie conectate și să evolueze în
direcții paralele decât să fie disociate.” (Jung, 1990, pg. 89)
 FUNCȚIA PROSPECTIVĂ A
VISELOR
După ce descrie visele și semnificația lor din mai multe cazuri Jung
afirmă „Visele pregătesc, anunță sau avertizează despre anumite
situații, dar cu mai mult timp înainte de a se întâmpla.
Acesta nu este neapărat un miracol sau premoniție. Cele mai multe
crize și situații periculoase au o incubație lungă și doar mintea
conștientă nu este conștientă de ele.
Visele pot trăda secretul. De multe ori o fac, dar uneori nu. ..... Din
perspectivă pozitivă, pare că există un agent binevoitor care lucrează
uneori, iar alteori nu.” (Jung, 1990, pg.88)
OC 8 299/PAR492-494
 STRUCTURA VISULUI
1. Introducerea/expunerea – timp, spațiu, personaje
2. Expoziția/dezvoltarea – problema, tema
3. Peripeția/punctul culminant – pregatirea și atingerea punctului
culminant transformator (uneori poate fi o catastrofa)
4. Lysis – ul/soluția - rezolvarea
 CONTEXTELE VISULUI
1. Personal
2.Colectiv
3.Arhetipal
 NIVELELE INTERPRTĂRII
1. Obiectiv
2. Subiectiv
 TIPURI DE VISE
A.În lucrul cu visele există două categorii aparte, seriile de vise și visele repetitive,
recurente.
Seriile de vise reprezintă mai multe vise care se succed la intervale mici de timp și
în care se dezvoltă serial aceeași temă.
Visele repetitive reprezintă, așa cum spune chiar numele lor, vise care se repetă, la
intervale mai mari sau mai mici de timp. Se pot repeta integral sau doar o parte, o
temă din ele.
De exemplu, vise în care visătorul are o dificultate anume de a-și conduce mașina,
fie nu găsește frâna, sau nu știe drumul, sau vise în care uită unde a parcat mașina.
Frecvent se întâlnesc vise repetitive la persoane care suferă de anxietate sau de
fobie.
B.Visele obișnuite și visele mari.
De obicei, în visele repetitive ale acestor persoane acțiunea constă în întâlnirea
cu obiectul fobiei.
Principalul mesaj al acestor vise este legat de iminența necesității conștientizării
mesajului lor.
„Un fenomen remarcabil este visul recurent. Există cazuri de vise repetitive care
se reiau din copilărie și până la maturitate. De obicei, aceste vise compensează
un defect al unei atitudini anume a conștientului, conține date ale unui
traumatism care are urmări specifice sau anticipează evenimente importante.”
(Jung, 1990, pg. 90)
 CONDIȚIONALISMUL
”În condițiile care sunt de cutate sau cutare natură, se pot produce vise
de cutare sau de cutare fel” Jung
 SCOPUL VISULUI
CAUZAL
FINAL
OC 8, PG 289, PAR 470-471
 DRUMUL CONȚINUTURILOR
INCONȘTIENTE SPRE CONȘTIENT
1. Coborârea pragului conștiinței
2. Apariția viselor, a fanteziilor, a fantasmelor
3. Perceperea și păstrarea lor de către conștiință
4. cercetarea, clarificarea, interpretarea și înțelegerea sensurilor
5 Inserarea acestui sens în viața psihică a persoanei
6. Însușirea, încorporarea și prelucrarea sensului
7. Integrarea, înglobarea sa organică în psihic
„În tratamentul nevrozelor Eul este adus înapoi în confruntarea cu
mișcarea de bază a individuarii ceea ce implică atât întărirea și
dezvoltarea Eului cât și realizarea de către Eu a faptului că este parțial,
în comparație cu întregul mult mai complet, care este Sinele.” (Hall,
1983, pg.116)
 BIBLIOGRAFIE
C.G.Jung, Opere Complete 8, Ed. Trei
C.G.Jung, 2014, Analiza viselor, Ed Trei
A. Hall, Interpretarea jungiană a viselor, Ed Trei