Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

Asocierea liberă şi
interpretarea viselor
Cristea Ana-Maria

Psihologie, Anul III, Grupa III


Table of Contents
Asocierea libera ....................................................................................................................................... 2
Interpretrea viselor ................................................................................................................................. 3
A. Conţinutul manifest. ....................................................................................................................... 4
B. Conţinutul latent. ............................................................................................................................ 4
Bibliografie .............................................................................................................................................. 5
Asocierea libera
Asociațiile libere produse de pacient reprezintă esența psihoterapiei freudiene.
Condițiile realizării acestei metode sunt instalarea unei stări de relaxare pentru pacient - acesta
stă întins pe o canapea (in decubitus dorsal), cu spatele la psihoterapeut și vorbește liber
despre orice ii trece prin minte, fără a avea un subiect anume și fără a alege sau omite ceva.
Tema discursului este lăsată în întregime la latitudinea pacientului. Este important ca
exprimarea gândurilor, amintirilor și emoțiilor să aibă un flux liber, neîntrerupt de rațiunea
critică - acest lucru nu este simplu, deoarece suntem obișnuiți ca în exprimarea verbală să ne
cenzurăm gândurile, din rațiuni morale, culturale, sau motive care țin de imaginea pozitivă pe
care ne-o dorim.

Metoda asociațiilor libere este o cale de acces a psihoterapeutului către trăirile și


conflictele psihice ale pacientului, cu condiția ca acesta din urmă să dispună de o atitudine de
cooperare nelimitată, iar medicul să nu intervină decât prin întrebări punctuale, ce pot
declanșa noi asociații.

Un aspect asumat al acestei metode este faptul că o persoana nu poate spune tot timpul
absolut tot ce-i trece prin minte. Aici intervin rezistențele la analiză. Psihanalistul trebuie să
identifice aceste rezistențe, să le analizeze și să le aducă la cunoștința pacientului, pentru ca
acesta să poata depăși obstacolele în calea asocierii libere. Terapia este un proces progresiv, în
care pacientul află sau își reamintește treptat lucruri care erau reprimate în inconștientul său.
Intervențiile terapeutului se rezumă la procesul analitic în sine - clarificări și interpretări.

Freud credea că nimic nu este la întâmplare în legătură cu informaţiile descoperite în


timpul procesului de asociaţie şi că nu este un subiect la alegerea conştiinţei pacientului.
Materialul dezvăluit de pacienţi în timpul asociaţiei libere era predominant, forţat de natura
conflictelor lor.
Interpretrea viselor
Freud este cel care a surprins magistral funcțiile visului. Numai că o lectură neatentă a
lui Freud ne-ar putea duce la concluzii eronate. Mai întâi el ne spune că visul reprezintă
"resturi ale activității psihice din starea de veghe, resturi capabile doar să tulbure
somnul"(Freud, 1980). Reiese de aici că visul ar îndeplini funcții negative, el fiind un factor
perturbator al somnului. De ce viața psihică nu adoarme însă cu totul? - se întreba Freud.
Deoarece "ceva se opune odihnei sale", ceva anume o excită și ea trebuie să răspundă, visul
nefiind altceva decât modul de reacție al psihicului, în timpul stării de somn, la excitațiile cu
care acestea se confruntă.

Analizând visele copiilor în capitolul VIII din Introducere în psihanaliză Freud își
exprimă direct punctul de vedere: visul "departe de a fi un factor de tulburare a somnului, așa
cum i se reproșează, este protector al somnului, pe care îl apară împotriva a ceea ce este
susceptibil să-l tulbure" (Freud, 1980). Și mai departe: visul are drept scop menținerea
somnului împotriva excitației care ne împinge la trezire și la acțiune. Greșim crezând că fără
vise am fi dormit mai bine, spunea Freud, în realitate fără ajutorul visului nu am fi dormit
deloc, tocmai lui individul datorându-i puținul somn de care se bucură.

Freud credea că visele reprezintă în formă simbolică, dorinţe reprimate, teamă şi


conflicte. Atât de puternic sunt reprimate aceste sentimente încât ele pot fi înfăţişate numai în
formă deghizată în timpul somnului.

Freud distinge două aspecte ale viselor: evenimentele actuale din vis(conţinutul
manifest al visului) şi înţelesul simbolic ascuns al acestor evenimente(conţinutul latent).Cu
trecea anilor Freud descoperă simboluri consistente în visele pacienţilor lui, evenimente care
au aceeaşi semnificaţie pentru aproape toată lumea. Visele dezvăluie conflicte într-o formă
condesată şi intensificată.

Conţinutul manifest – conţinutul latent

Analiza oricărui vis din perspectivă freudiană, va înregistra un conţinut manifest al


visului şi unul latent.
A. Conţinutul manifest.
Imaginile, ideile, sentimentele pe care visătorul le păstrează în minte în momentul în
care se trezeşte sau şi le poate aminti. Conţinutul manifest reprezintă partea conştientă a
visului (faţada visului).

Caracteristicile conţinuturilor manifeste:

 lacunar, legaturile necesare intre diferite elemente de vis ce lipsesc. Privirea asupra
continurului manifest este prezentat ca un text cu omisiuni.
 absenta logicii cu care suntem obisnuiti in starea de veghe. Din punctul de veder al
constientului si al logicii, visul e un fenomen, de cele mai multe ori, ilogic.
 datorita primelor 2 caractere, visul e inteligibil
 unele vise se caracterizeaza prin neutralitate afectiva ( nu transpare nici un fel de
sentiment al visatorului)

B. Conţinutul latent.
Noţiunea de conţinut latent e indisolubil legată de interpretarea analitică. La conţinutul
latent se ajunge doar prin intermediul analizei. Conţinutul latent reprezintă totalitatea
semnificaţiilor obţinute prin intermediul interpretării psihanalitice pe baza conţinutului
manifest şi a asociaţiilor pacientului.

In conţinuturile latente figurează resturi diurne, amintiri şi dorinţe din copilarie,


impresii corporale şi aluzii la relaţia cu terapeutul. În visele făcute în cadrul analizei apare
psihanalistul de foarte multe ori. In legatura ce acest fapt (continutul latent se pune doar în
legatură cu psihanaliza) încercările de a interpreta visele nu au şanse de reuşită dacă cei ce
analizează nu au o pregatire specială.

Caracteristicile conţinultului latent: (reprezintă inversul conţinuturilor manifeste):

 la nivelul conţinutului latent neexistând lacune.


 e logic
 inteligibil
 viaţa afectivă e pe deplin reprezentată.

Trecerea de la conţinuturile latente la cele manifeste (ceea ce înregistrează


conştientul), se face prin intermediul travaliului visului, care este din punct de vedere
freudian, un demers de traducere în sensul încifrării. Datorita acţiunii travaliului visului,
conştiinţa oricărui om nu mai poate identifica conţinuturile latente în adevăratul lor sens.

Bibliografie
1. Brate, A. T. (2014), Paradigme ale personalitatii, Ed. Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu
2. Note personale de curs Fundamentele psihologiei
3. Schultz, D. P., Schultz, S. E. (2012), O istorie a psihologiei moderne, Ed. TREI, Bucuresti

S-ar putea să vă placă și