Universitatea Dimitrie Cantemir Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei Fundamentele Psihologiei

Visul

Cordos Gelu Razvan Kovacs Carolina r!an Csa!a Daniel "nul # Visul, le fel ca si somnul, a fost categorisit ca si stare modificata a constientului dar este mai complex decat somnul. Complexitatea visului este determinata direct de intrebarile care au ridicat existentialitatea lui in fata cercetatorilor: care este natura

visului? Ce functii indeplineste el? Cum poate fi el studiat in mod obiectiv? Cum au fost explicate visele? Pot fi visele controlate? Visul ca stare de mentatie sau natura $sihica a visului Mecanismele psihice puse in functiune in timpul visului arata ca visul este o forma de mentatie, de activitate a creierului care, in functie de evolutia fazelor somnului, poate lua caracter regresiv sau nonregresiv. Succesiunea fazelor este urmatoarea: mentatie neregresiva in portiunea pretimpurie a debutului somnului!" mentatie regresiva ceva mai tarziu!" mentatie neregresiva, care reprezinta, in esenta, trei stari distincte ale #ului #ul intact" #ul destructuralizat" #ul restructuralizat!. $oul%es si Vogel &'()!, au aratat ca fiecarei stari ale #ului ii este atribuita o corelata fiziologica. *stfel ,#ul intact se coreleaza cu ##+ alfa, #ul destructurat cu aspecte ##+ de stadiu *, #ul ,restructuratcu aspecte ##+ de stadiu .. #xistenta acestor stari de mentatie in timpul visulu i/a condus pe unii autori spre afirmarea legaturii dintre vis si unele capacitati parapsihologice ale oamenilor capacitati telepatice!. 0nsasi psihologia trateaza visul ca pe o forma a imaginatiei involuntare cand este vorba de visul din timpul noptii sau visul de reverie 1 visarea cu ochii deschisi! sau a imaginatiei vuluntare cand avem de/a face cu asa numitul vis de perspectiva!. 2nii autori au avanta3at existenta imaginilor in vis, chiar daca au sesizat existenta a doua tipuri de imagini. Max Simon afirma de3a in &444 ca ,visul consta esentialmente din producerea de imagini cerebrale-, unele dintre ele fiind pur senzoriale in vis vedem, auzim! altele fiind imagini/semne deoarece presupun asociatii de idei!. Caracterul vizual/halucinatoriu intens conturat, bazat pe imagini stralucitoare, deformate, distorsionate, insa intens elaborate, a fost subliniat ca nota esentiala, a visului si de alti autori 5ement , &'66!. Cei mai multi cercetatori au sesizat si argumentat insa natura ideativa a visului, faptul ca el reprezinta o forma aparte, particulara de gandire, asa numita gandire in imagini sau gandirea onirica, ce opereaza cu coduri figurative, preponderent vizuale. $reud afirma :- Visul nu este altceva decat rezultatul procesului de elaborare onirica: el este deci forma pe care acest proces o imprima ideilor latente-. Si pentru 7ung visul este o -gandire onirica-, individualizata prin operarea cu parabole, simboluri, arhetipuri. ,Visul reprezinta in esenta o gandire simbolica... Visul este un limba3 simbolic in care universul este trit pe baza procesului de participare si identificare.- .iberi, &'(8!. 2)Andrei Cosmovici(2005), Psihologie Generala , Editura Polirom,Iasi, pag. !

Visul % $ertu!ator sau $rotector al somnului&

Visul este legat de somn, de cele mai multe ori, ca si o a treia stare de constiinta, celelalte doua fiind veghea si somnul. 5upa $reud visul indeplineste mai multe functii, cum ar fi: / / / / functia hedonica permite realizarea dorintelor! $unctia protectoare a eului constient de presiunea pulsiunilor refulate. $unctia comunicativa visul asigura comunicarea intre constient si inconstient! $unctia sintetizatoare reuneste memoria infantila cu experienta de viata si mostenirea arhaica!

5upa 7ung visul indeplineste urmatoarele functii: / / / / / / $unctia compensatoare a3uta la restabilirea echilibrului psihologic cu a3utorul unui material oniric! $unctia premonitorie smnalizeaza pericolele viitoare! $unctia simbolica visul exprima prin simboluri, cel mai specific simbol al lui fiind limba3ul! $unctia de comunicare prin el se exprima inconstientul! $unctia reductiva fragmenteaza, dezagrega, depreciaza, micsoreaza, distruge uneori imaginea de sine constienta. 9 readuce la real! $unctia integratoare visul unifica subsistemele din care este formata personalitatea si mai ales psihismul constient cu cel inconstient!

5upa .ourguignon si :umer; functiile visului sunt sistematizate in patru categorii in felul urmator: / $unctia de stimulare el stimuleaza din interior, avand valoare de stimul endogen si substituindu/se astfel stimulilor specifici starii de veghe, asa incat se poate aprecia ca reprezinta o stare aparte de ,trezire-! $unctia de descarcare sustinuta mai ales de $reud, care afirma ca ,visul descarca spiritul, ca o supapa-" in psihanaliza, prin vis se descarca tensiunile nascute din placerea sexuala, pe calea implinirii, a realizarii lui halucinatorii! $unctia de substitutie prins vis se substituie privarea senzoriala rpodusa de somn!

$unctia de legatura visul ,leaga- intre ele urmele lasate de viata constienta" ca urmare a acestor legaturi, visul capata o oarecare orientare si un sens

'etode o!iective de studiere a visului <a inceputul cautarii pentru raspunsuri la intrebarea ,care sunt indicatorii ibiectivi pe baza carora am putea studia visul-, oamenii de stiinta s/au baza doar pe relatarile subiective ale subiectilor. 5ar mai incoace de3a s/au descoperit unele mi3loace experimentale, obiective cu care se putea demonstra prezenta visului. 5e un real folos in acest sens au fost miscarile corpului si miscarile ochilor din timpul somnului. *serins%i lucrand cu un student sub indrumarea lui =leitman, prin anii &'>8, observa aparitia unor miscari oculare in timpul somnului, insotite de modificari fiziologice cardiace,respiratorii, motorii, etc.! ce survin ciclic. Miscarile oculare erau de doua feluri : ?#M rapid e;e movement! si @?#M non rapid e;e movement!. ?#M sunt miscari bruste cu durata de 8.&/8.A secunde, sincrone bilateral, cu aparitii singulare in timpul noptii, sau in grupuri, cu o durata maxima de B/>8 minute. @?#M erau lente, pendulare, de cele mai multe ori asimetrice bilateral, cu o durata de B/) secunde si o frecventa de &/&> minute. Crezind subiectii in timpu ?#M, autorul constata ca in A8 din A( de treziri subiectii relateaza ca au visat si chiar isi reamintesc visul. Crezind subiectii in timpul @?#M, se constata ca doar A cazuri din A( de treziri subiectii isi aduc aminte de vis. 2rmand aceste date s/a a3uns la concluzia ca miscarile oculare sunt strans legate de activitatea onirica. Somnul cu vise s/a numit Somn/?#M, iar cel fara vis s/a numit Somn/@?#M. Comparand rezultatele electrooculogramelor cu encefalogramele s/a a3uns la o noua concluzie: ?#M apar in stadiul &, cand tabloul bioelectric al creierului se caracterizeaza prin volta3 redus, prin absenta fusurilor sau undelor lente. *sadar, visul nu apare imediat dupa starea de veghe, caracterizata prin unde alfa, cand nu exista ?#M, ci in timpul stadiului &. @?#M apar in perioadele de inceput ale somnului sau in cele de somn profund, pe cand ?#M apar ciclic in fazele de somn superficial din cursul noptii. 5e aici s/a tras concluzia ca visele sunt caracteristice fazelor de somn superficial si nu celor de somn profund. 0n figura asta puteti observa corelatia dintre miscarile globilor oculari, somnul ?#M si primul stadiu al somnului. Somnul lent/usor poate fi caracterizat prin miscari ale ochilor, respiratie neregulata, erectie peniana, ##+ caracteristic starii de veghe, pe cand somnul profund este caracterizat prin paralizie si subiectul este greu de trezit. 5eci visele apar in timpul

somnului ,paradoxal- Michael 7ouvet!, cand caracteristicile somnului se contrazic combinatie intre somn profund si starea de veghe!. 5ar acum, revenind la obiectul psihologic, somnul reprezinta o importanta deosebita referindu/se la continutul visului. $reud deosebea un continut manifest al visului, acesta fiind altceva decat naratiunea visului, si un continut latent, ce se referea la aspectele sau ideile ascunse ale visului. Cransformarea visului latent in vis manifest este denumita elaborarea visului, pe cand activitatea inversa duce de la visul manifest la cel latent, interpretarea visului.Consideram ca importanta pentru analiza visului ca forma modificata a constiintei este elaborarea lui. $reud face o analiza magistrala a efectelor procesului de elaborare a viselor. *ceste efecte sunt urmatoarele: condensarea visului, ceea ce inseamna ca continutul visului manifest este mai redus decat cel al visului latent, ca el reprezinta, dupa cum se exprima $reud ,un fel de traducere abreviata a acestuia-, fapt realizabil prin: eliminareau unor elemente latente" conservarea unor fragmente din anumite ansambluri ale visului latent" fuzionarea in visul manifest a elementelor cu trasaturi comune" deplasarea, care consta in inlocuirea unui element nu printr/unul din propriile sale elemente constitutive, ci prin ceva mai indepartat, printr/o aluzie, sau in transferarea accentului de pe un element important pe altele mai putin importante, ceea ce face ca visul sa fie altfel centrat si ca urmare straniu" transformarea regresiva a ideii in imagine senzoriala vizuala!, aceasta realizandu/se prin inversarea sensului, a situatiilor, a relatiilor, a persoanelor, prin inlocuirea cu contrarii. Semnificatia acestor mecanisme psihice este cu atat mai mare cu cat ele nu explica doar visele, ci sunt ,prototipuri pentru modalitatile de producere a simptomelor nevrotice- $reud, &'48, p. &4&!. 9bservandu/se faptul ca fiecare dorinta, viata zilnica si stresul influenteaza visul fiecarei persoane, s/a a3uns la concluzia ca fiecare persoana are alt mod de a filtra informatia din viata sa de zi cu zi in proprile/i vise. 5in acest punct de vedere, tipica este teoria extensiunii visului la viata lucida.
?ita <. *t%inson ,?ichard C. *t%inson,#dDard #. Smith ,5ar;l 7..em A88A!, 0ntroducere in psihologie, #ditura Cehnica,.ucuresti,pag.A68

Mai recent s/a elaborat metoda masurarii bizarului din vise. *u fost stabilite trei caracteristici calitative ale bizarului din vise: / / / 0ncongruenta nepotrivirea figurilor persoanelor, obiectivelor, actiunilor sau decorurilor! 5iscontinuitatea schimbari bruste in aceste figuri, rezultand in intreruperi ale stabilitatii orientative!" @esiguranta cognitiva faptul ca figurile sunt extrem de vagi!.

0ntr/un final s/a a3uns la concluzia existentei unei gramatici transformative care constrange tipurile de transformari ce pot avea loc.

Cum au (ost e)$licate visele& / Teoria Psihanalitica

Probabil este cea mai veche teorie, cea mai cunoscuta, dar si cea mai putin fundamentata. $reud spunea ca sunt mai multe tipuri de vise, cele care au logica, care au legatura cu viata noastra de zi cu zi acelea fiind visele constientului!, iar cele care nu au nici o logica, ca si cand nu au nici o legatura cu viata noastra acelea sunt visele inconstientului!. Cand avem un vis al inconstientului, in unele situatii, ne sunt prezentate dorintele si visele noastre refulate, care intr/un moment de slabiciune a #ului, isi fac simtita prezenta in vis. $reud spunea ca visul nu este altceva decat un ,mesa3 al inconstientului-, iari nterpretarea viselor , calea ,regala- a cunoasterii inconstientului. / Teoria visului ca reproducator al realitatii

0n teoria aceaste se crede ca visul este rezultatul unei stimulari ce actioneaza in prezent asupra receptorilor interni si externi reactualizand urmele excitatiilor trecute. *sadar, materialul combinarilor este ,obisnuit-, el aflandu/se in experienta de viata a individului, numai combinarea ca atare fiind ,neobisnuita-. @enumarate experiente au aratat ca anumiti stimuli acustici, termici, electrici, etc!, aplicati individului in timpul somnului, sunt integrati in continutul viselor. *sadar, putem conchide alaturi de alti autori ca visul reprezinta un ansamblu de ,secvente- vechi, intr/un ,monta3- nou. / Teoria schemei mintale

5upa parerea autorului roman, elementul comun tuturor viselor il reprezinta ceea ce el numeste chema mintala in functie de care se regleaza structurile onirice ale subconstientului. Schema reprezinta principiul oniric polivalent de organizare,i

principiul ordonator unic fiecarui vis, care dispune de un imens rol functional in elaborarea visului. Schemele sunt perdominant de natura cognitiva, afectiva si cenestezica. #le sunt in acelasi timp principiu dinamic, dar si fond emotional, primul selectionand imaginile,ordonandu/le, al doilea dand dimensiunea adancimii si tonalitatea. / Teoria neurala

* fost formulata de ?ose &'(6!. Visele erau explicate ca fiind rezultatul impulsurilor creierului. 0n timpul somnului, impulsurile intamplatoare ale creierului reactiveaza o serie de secvente stocate in memorie, le asociaza si genereaza astfel visele. 5ar in aceasta teorie este vaga deoarece nu s/a putut demonstra de ce in anumite vise subiectul intalneste persoaneElocuri pe care nu le/a vazut inca.

Teoria sintezei activatoare

:obson si McCarle; &'((! considerau ca nivelul inalt al activitatii corticale din timpului somnului ?#M nu este determinat de simturi si de excitatiile venite de la acestea, ci este generat din interior, de o forma de zgomot neuronal. Visele sunt determinate de incercarea creierului de a interpreta sunetele sau impulsurile neuronale. Cum insa unii centri sunt inhibati sau blocati, creierul face o sinteza incompleta, haotica. / Teoria uitarii

#ste tot de natura neurofiziologica. Cric% si Mitchinson &'4B! au aratat ca in timpul somnului, cand sinapsele sunt modificate, cortexul primeste comenzi de la trunchiul cerebral, unele comenzi fiind retinute, iar altele, mai ales cele nedorite, eliminate. Cei doi autori sugereaza ca rolul somnului ?#M este de a indeparta sau uita informatiile nedorite. / Teoria visului reorganizator al structurilor mintale

9rnstein &'46! sustine ca visul contribuie la consolidarea invatarii. Cimpul de visare este utilizat de creier ca timp pentru reorganizarea propriilor sale structurim intale. Ca argument se aduce cresterea perioadelor ?#M dupa ce oamenilor li s/au dat spre rezolvare sarcini dificile. 5esi toate aceste teorii reusesc sa cuprinda fiecare o anumita latura a visului, nici una dintre ele nu ofera o explicatie completa a fenomenului neuropsihologic.

Pot (i visele controlate& Multa vreme s/a crezut ca visele cu continuturi si stari emotionale negative, deran3ante, sunt de neevitat. Mai recent insa, aceasta prezumite a inceput sa/si etaleze slabiciunea. 5atele etnologice arata ca in unele culturi exista posibilitatea controlarii viselor, continului acestora putand fi diri3at prin procese de educatie. Controlul viselor poate fi utilizat si ca tehnica terapeutica. 5aca o persoana reuseste sa/si incorporeze in vis mai multe solutii contructive, ea si/ar putea ameliora imaginea de sine. 2neori, o simpla discutie purtata inaintea somnului cu persoana respectiva referitor la solutiile constructive este suficienta pentru a o face pe aceasta sa/si incorporeze solutiile respective in vis. #ste greu de presupus in ce masura manipularea in acest mod a viselor influenteaza viata reala. Cotusi, efectele ei nu trebuie subestimate. Cel mai important mod de a controla constient visele il reprezinta visul lucid . <a .erge &'48. &'4&! defineste visarea lucida ca fiind fenomenul de visare prezent la o persoana care este constienta ca viseaza. *sa dezcrie <a .erge un visator lucid: persoana care se afla in deplinatatea facultatilor sale, active in mod normal in starea de veghe fiind scapabil sa rationeze clar, sa/si reaminteasca liber, sa actioneze voluntar ca urmare a reflectiei, toate acestea in timp ce continua sa viseze viu, activ.
?ita <. *t%inson ,?ichard C. *t%inson,#dDard #. Smith ,5ar;l 7..em A88A!, 0ntroducere in psihologie, #ditura Cehnica,.ucuresti,pag.A>6

Visele lucide au un continut (oarte variat* / / Senzorial si $erce$tual : s/au facut experimente pentru fiecare modalitate senzoriala, incercandu/se diferentierea viselor lucide de cele non/lucide! Emotional : s/a constatat ca initierea si trairea visarii lucide este insotita de o intensificare a trairilor emotionale, mai ales a celor pozitive, aparand senzatia de deplina libertate Cognitiv : au fost investigate memoria, claritatea rationamentelor, caracterul bizar, asocierile, experimentele aratand ca visarea lucida se afla intr/o pozitie de mi3loc intre starea de veghe si visul non/lucid!.

<a .erge pretinde ca visle lucide ii ofera individului ocazia de a rezolva anumite conflicte din timpul somnului, in masura in care aceste sunt emotional satisfacatoare. 0n aceste conditii, unele procedee si tehnici de inducere a viselor lucide capata o importanta deosebita. Printre aceste , cu cea mai marefrecventa sunt utilizate: excitatiile din pre/somn in vederea dezvoltarii unor seturi cognitive care se continua

in somn si transpar in vise" focalizarea intentiei prin meditatie!" autosugestia" hipnoza" inducerea visului lucid la un moment al somnului ?#M. Cateva curiozitati despre vis: 1. "itam #0$ din vise In 5 minute de la tre%ire, &umatate din visele noastre sunt uitate. In '0 minute, #0$ dispar. 2. (i neva%atorii visea%a )amenii ce*si pierd vederea dupa nastere pot vedea imagini in visele lor. Cei ce se nasc +ara vedere nu vad imagini in visele lor, dar par la +el de reale toate celelalte simturi, sunetul, mirosul, simtul tactil si emotiile.

3. Cu totii visam -aca credeti ca nu visati, va inselati. -oar va uitati visele. )rice +iinta umana visea%a (e/ceptie +ac doar ca%urile e/treme de tul0urari psihologice).

4. In vise noi nu vedem decat +ete, dar asta e ceva ce de&a stim 1intea noastra nu inventea%a +ete, in vise vedem +ete adevarate de oameni pe care i*am va%ut in timpul vietii dar nu stim sau nu ne amintim ca le*am va%ut. Cu totii vedem sute de mii de +ete de* a lungul vietii, asa ca avem o re%erva +ara s+arsit de caractere pentru creierul nostru ce le +oloseste in timpul viselor. 5. 2u toata lumea visea%a in culori "n procent de '2$ visea%a numai in al0 si negru. 3estul visea%a color. (tudii ce s*au des+asurat din '#'5 pana in '#50 sustin ca ma&oritatea viselor erau in al0 si negru, dar aceste re%ultate au inceput sa se schim0e cu anii 450. Asta%i, doar 6,6$ din visele celor su0 25 de ani sunt in al0 si negru. (tudii recente sugerea%a ca aceste schim0ari pot +i corelate cu trecerea la televi%iune, +ilme si media color. 6. 7isele sunt sim0olice -aca visati despre anumite su0iecte tre0uie sa stiti ca adesea nu este vor0a e/act despre ele. 7isele vor0esc intr*un mod e/trem de sim0olic. )rice sim0ol ati crede ca a +ost ales in visul vostru, cel mai adesea nu despre el e vor0a in visele voastre.

7. Emotii Cea mai comuna emotie e/perimentata in vis este an/ietatea. Emotiile negative sunt mai intalnite in vis decat cele po%itive. 8. 7isele recurente In timp ce continutul celor mai multe vise este intalnit numai o data, cei mai multi dintre noi e/perimentam visele cu repetitie, sau vise a caror poveste se repeta in alte momente ale somnului. Pana la 0$ dintre +emei si 55$ dintre 0ar0ati au vise ce se repeta. 9. (i animalele visea%a (tudii +acute pe animale di+erite au aratat aceleasi activitati cere0rale in timpul somnului , ca si la oameni. "rmariti somnul unui caine. 8a0utele i se misca precum atunci cand alearga, iar uneori scoate niste scancete ca si cand ar urmari ceva in vis.

10. (en%atia de parali%ie a corpului (omnul 3E1 (3apid e9e movement) este un stagiu normal al somnului caracteri%at prin miscari rapide ale ochilor. (omnul 3E1 sleep in ca%ul adultilor ocupa cam 20*25$ din totalul somnului, circa #0*'20 de minute intr*o noapte de somn. In timpul somnului 3E1 corpul este parali%at (se a+la intr*o atonie musculara) de un soi de mecanism al creierului nostru pentru a preveni miscarile ce apar in somn. )ricum, acest mecanism este posi0il sa +ie declansat inainte, in timpul sau dupa somnul normal in timp ce creierul se tre%este. 11. Integrarea visului 1intea noastra interpretea%a stimulii e/terni cu care simturile noastre sunt 0om0ardate cand dormim si le +ac parte a visului nostru. Asta inseamna ca uneori, in visul noastru, au%im un sunet din viata reala si il integram in el intr*un +el. -e e/emplu visam ca suntem la concert, in timp ce in alta camera cineva din +amilie canta la o chitara. 12. :emeile si 0ar0atii visea%a di+erit ;ar0atii tind sa vise%e mai mult despre alti 0ar0ati. Circa 0$ din persona&ele visului unui 0ar0at sunt alti 0ar0ati. Pe de alta parte, visul unei +emei contine un numar aproape egal de +emei si 0ar0ati. (eparat de asta, 0ar0atii in general au mai multe emotii agresive in visele lor decat in cele ale +emeilor.

Bibliogra ie: 1! "ita #. $t%i&so& '"ic(ard C. $t%i&so&' )d*ard ). +,it( '-ar.l /.Be, 02002!' 1&troducere i& psi(ologie' )ditura 2e(&ica Bucuresti 2!$&drei Cos,ovici02005!' 3si(ologie 4e&erala ' )ditura 3oliro,'1asi 3!5ic%. 6a.es' +ue 7rrell'02007!' 1&troducere i& 3si(ologie' )ditia 3a' )ditura $##' Bucuresti +ite8uri: (ttp:99***.i& or,al.ro920099099138lucruri8i&teresa&te8despre8vise9 (ttp:99cu&osc.ro9proverbe:citate9citate8despre8vise.(t,l