ȘCOALA POSTLICIALA SANITARĂ

ASISTENT MEDICAL GENERAL

PROIECT
SOMNUL SI VISELE – PROCESE CORTICALE
FUNDAMENTALE
 Cuprins

Introducere ………………………………………….................................pag 2

Cap 1.Noțiuni despre procesul cortical fundamental somnul.................pag 3

1.1. Somnul..........................................................................................pag 3

1.2. Somnul lent si somnul paradoxal...............................................pag 4

Cap 2. Visele.....................................................................................................pag 6

2.1 Semnificatia si interpretarea visurilor..............................................pag 7

Concluzii.......................................................................................................pag 8

Bibliografie...................................................................................................pag 9

1
 Introducere

În această lucrare se prezintă noțiuni despre procesul cortical fundamental

somnul, definitia somnului, somnul lent si somnul paradoxal, visele, semnificatia si
interpretarea visurilor.

Această lucrare conține 2 capitole.

Capitolul 1: Noțiuni despre procesul cortical fundamental somnul

Capitolul 2: Visele

Concluzii

Bibliografie

2
1. Noțiuni despre procesul cortical fundamental somnul

1.1. Somnul

Somnul este considerat un fenomen activ – o inhibiţie activă (nu e un proces pasiv)
indusă de centrii somnului activaţi la rândul lor prin mecanisme biochimice complexe, la care iau
parte neurotransmiţători, neurohormoni şi neuromodulatori.

Este starea fiziologica , periodica , reversibila, crt prin inactivitate somatica si abolirea
temporara a constientei, care poate fi insa restabilita rapid si complet prin stimuli adecvati.

Are durata variabila : in medie 7-8 ore /zi pt adulti si 9-10ore/zi pt copii, Alterneaza cu
starea de veghe-realizand ritmul nictemeral-controlat de arii hipotalamice

Somnul fiziologic nu este un fenomen pasiv, ci este o inhibitie active a scoartei cerebrale

In timpul somnului se produc o serie de modificari, astfel:

— Scade frecventa cardiaca

— Scade TA

— Scade frecventa respiratiilor

— Scade ventilatia pulmonara

— Scade activitatea renala

— Scade peristaltismul intestinal

— Scade tonusul muscular

— Scade secretia de adrenalina si glucocorticoizi

3
1.2. Somnul lent si somnul paradoxal

Somnul lent – este o stare fiziologică caracterizată prin suprimarea atenţiei şi a gândirii,
prin întreruperea relaţiilor cu mediu înconjurător şi scăderea activităţii majorităţii sistemelor
funcţionale, singurele care îşi sporesc activitatea fiind cele responsabile de inducerea şi controlul
desfăşurării somnului El este responsabil de odihna propriuzisă a creierului.

Se caracterizează prin unde lente (frecvenţă mică) de mare voltaj (amplitudine mare) şi
sincrone – unde delta.

Caracteristicile somnului lent:

1. Predomină undele lente, de mare voltaj şi sincrone, grupate sub formă de fusuri.

2. Tonusul muscular este diminuat dar nu este abolit.

3. Pragul de trezire este foarte ridicat.

4. Reflexele somatice sunt reduse.

5. Visele sunt rare şi confuze.

Somnul paradoxal (REM) se instalează la aproximativ 1 oră sau 1.5 ore după adormire
– după 1 fază de somn lent; durează aproximativ 15-20 minute; se repetă de 4-6 ori pe noapte.

Somnul paradoxal se distinge de somnul lent prin criterii comportamentale (activitatea

somatică şi vegetativă) şi electrofiziologice.

Caracteristicile somnului paradoxal:

1. Are o componentă tonică de lungă durată caracterizată printr-o activitate corticală şi

subcorticală asemănătoare cu starea de veghe.

2. Are o componentă fazică caracterizată prin descărcări fazice de unde care coincid cu
apariţia mişcărilor rapide ale globilor oculari – REM.

4
 3. Producerea unor descărcări puternice la nivelul punţii, corpilor geniculaţi din
metatalamus – aceste descărcări ajung la scoarţa cerebrală şi intensifică activitatea
neuronilor piramidali.

4. Abolirea totală a tonusului muscular în muşchii scheletici – se datorează activităţii

crescute a sistemului inhibitor descendent a formaţiunii reticulate bulbare.

5. Se produc mişcări lente ale urechilor, a musculaturii feţei, scrâşnirea dinţilor şi contracţii
a musculaturii spatelui.

6. Apar modificări ale funcţiilor vegetative – apar oscilaţii mari ale: ritmului respirator;
ritmului cardiac; tensiunii arteriale.

7. Apar vise bogate coerente; – se consideră că în timpul viselor se produc procese de

reorganizare funcţională a scoarţei cerebrale – se produce o consolidare a informaţilor
formate recent; – nevoia fiziologică de somn paradoxal e legată de vise.

8. Pragul de trezire este ridicat pentru stimulii indiferenţi şi scăzut pentru stimulii cu
semnificaţie.

În concluzie, somnul lent se caracterizează printr-o activitate cerebrală scăzută într-un

corp foarte relaxat, în timp ce somnul profund este caracterizat printr-un creier în mare parte
treaz într-un corp realmente imobilizat.

5
2. Visele

În psihologie visul desemnează o activitate mentală care survine in timpul somnului.

Studierea experimentală a visului are ca punct de plecare descoperirea somnului paradoxal (sau
somn R.E.M, de la termenul englez rapid eye mouvements) de către E. Aserinski şi N. Kleitman
în 1953. Somnul paradoxal, care se repetă de patru-cinci ori în timpul nopţii, fiind caracterizat de
o intensă activitate a sistemului nervos central, de spasme musculare trecătoare, o erecţie a
penisului şi mişcări oculare rapide, a apărut în ochii cercetătorilor ca fiind un excelent candidat
pentru „substratul biologic” al visului.

Antoine Parot defineste visul ca fiind ,,fenomenul psihologic care apare in timpul
somnului, constituit dintr-o seric de imagini a caror desfasurare constituie o situatie dramatica
mai mult sau mai putin completa si coerenta”.

Vise mai putin clare, cu detalii mai sterse, sau chiar lipsite de detalii, reprezentand simple
imagini in raport cu marile probleme ale lumii si ale vietii. Acestea sunt ,,visele mari” si ele isi
au originea in sfera colectiva si obiectiva a inconstientului colectiv.

Harald Schultz-Hencke merge mai departe cu analiza si interpretarea viselor, afirmand ca

de fapt existenta visului pune in discutie, in sfera vietii psihice, doua forme de exporienta
sufleteasca, si anume: experienta constiintei sau ,,viata Eului” si experienta
visului sau ,”viata inconstientului”. 

Este un fapt cert: intre constiinta clara si starea de vis exista un paralelism absolut, pe
care H. Schultz-Hencke il considera ca pe o „dubla imagine” in oglinda. Una se reflecta in
cealalta. Aceasta observatie este extrem de interesanta, intrucat pune in evidenta aspecte
functionale si caracteristici de complementaritate intre constient si inconstient sau intre Eu si
Sine. In virtutea acestei teze, constiinta si visul se completeaza reciproc, nici una, nici alta
neputand functiona singura sau separat. Aceasta vine ca sa completeze si sa intareasca teza
psihanalitica referitoare la vis considerat ca ,,un fragment al trairii umane”. Viata persoanei
lipsita de vis ar fi incompleta, poate chiar imposibila.

6
Stabilind aceste aspecte, H. Schultz-Hencke atribuie visului urmatoarele functii:

a) retrairea amintirilor ,,uitate” de individ ca pulsiuni refulate;

b) aducerea in sfera Eului a pulsiunilor refulate si prin aceasta favorizarea unei ,,descarcari”
a tensiunii psihice a inconstientului;
c) stimularea productiilor imaginatiei;
d) oferirea unor solutii compensatorii in situatiile conflictuale, cu caracter dramatic, ale
vietii individuale;
e) intalnirea individului cu transcendentul, cu metafizica, respectiv luarea la cunostinta a
continutului arhetipal al inconstientului colectiv;
f) trairea plenara, libera, a universului afectiv uman;
g) sublimarea unor situatii speciale ale vietii sau a unor tendinte individuale;
h) rezolvarea unor relatii interumane in plan imaginar;

2.1. Semnificatia si interpretarea visurilor

Metoda lui Sigmund Freud de interpretare a viselor consta in descifrarea semnificatiei
continutului latent, cu caracter simbolic al visului, prin metoda ,,liberei asociatii” de catre
subiect, condus de psihanalist. In sensul acesta ,,continutul manifest” al visului apare ca un
veritabil limbaj purtator de sens. Sensul acesta este cel care, luand forma ,,continutului latent”,
cuprinde conflicte, dorinte, tendinte refulate, stari complexuale, simptome nevrotice etc.

Sigmung Freud  reperează patru mecanisme: condensarea, deplasarea, luarea în

considerare a figurabilităţii şi elaborarea secundară. El acordă un loc deosebit de important
primelor două. Travaliul condensării (de la conţinut latent la conţinut manifest) este enorm: un
vis poate fi rescris în trei rânduri, iar gândurile pot să umple mai multe pagini. Travaliul visului
are întotdeauna drept scop formarea unei imagini unice, şi, prin urmare, o reprezentare poate
condensa în diverse maniere: prin omisiune (visul monografiei botanice), prin fuzionare (visul cu
Irma) prin neologism, unde „acest proces este deosebit de sensibil atunci când afectează cuvinte
şi nume” (visul lui Norekdal)

7
Concluzii

In concluzie somnul este este o stare fiziologică periodică și reversibilă,

caracterizată prin suprimarea temporară a conștienței, prin abolirea parțială a sensibilității
și încetinirea funcțiilor vieții organice (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare musculară,
scăderea temperaturii cu aproximativ 0,5 grade C, scăderea funcțiilor secretorii).

In concluzie visul este o formă de imaginație involuntară cu conținut de material

inconștient și expriență subconștientă constând dintr-o succesiune de imagini, sunete,
idei, emoții și alte senzații care apar, de obicei, în timpul somnului, dar mai ales în cazul
tipului de somn în care ochii se mișcă (somn paradoxal

“ Visele sunt o reacţie la tulburarea somnului produsă de un stimul.”

Sigmund Freud

8
 Bibliografie

1. http://www.filadelfia.ro/wp-content/uploads/2011/10/%C5%9ETIIN

%C5%A2E3.pdf

2. https://www.slideshare.net/VizitareStudentVizitare/somnul-i-visele

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Somn

4. http://studenti.roseanu.ro/wp-content/uploads/2018/12/Note-de-curs-

SOMNUL.pdf

5. http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/SOMNUL-SI-VISELE93857.php

6. http://www.infopsihologia.ro/2013/01/visul-din-perspectiva-psihologiei/

7. http://desenez.net/index.php?action=desen&iddesen=33240