A dream which is not interpreted is like a letter which is not read

Visele sunt limbajul sufletului. Originea lor este necunoscuta si, daca nu le retinem, le pierdem, ramanand astfel mai saraci cu o amintire sau cu anumite indicii care ne-ar fi putut ajuta sa ne rezolvam mai bine problemele din viata de zi cu zi.

S-a constata ca in medie, la aproximativ 8 ore de somn omul viseaza o perioada de 2 ore deci petrecem o treime din fiecare noapte visand. Cercetarile au evidentiat faptul ca, pe parcursul vietii unui om, visul acopera un interval de timp de ordinul anilor.

In timpul visului, interactionam cu o multime de oameni, locuri, lucruri. Un vis este o halucinatie, o calatorie fantastica in somn, o lume paralela unde se pot intampla lucruri pe care ni le dorim sau nu. Un vis este o stare care ne elibereaza de stress sau incearca sa ne distraga atentia de la problemele cotidiene. Mintea continua sa ramana activa In timpul somului, iar visele nu sunt decat o manifestare a acestei activitati. Imagini stocate de-a lungul zilei apar In vis. In conceptia psihologiei moderne, descalcirea visului tine In primul rand de contexul individual. In vis apar imagini si simboluri specifice celui care le viseaza. Drept urmare doar el poate sa descalceasca semnificatia a ceea ce a visat. Importanta viselor o deducem si din faptul ca 6 ani din viata ii petrecem visand.Multi oameni au impresia ca nu viseaza dar se pare ca visam in medie 4\7 vise pe noapte;problema e ca de obicei nu-ti amintesti visele. Daca incerci sa iti aduci aminte visul la 10 minute de la trezire sansele de a-l uita sunt de 90%.Chiar si nevazatorii is vad visele,dar nu poti visa in timp ce sforai.Studiile au artat c activitatea cerebral este mai intens n timpul somnului dect cnd suntem trezi.

Visele sunt in primul rand imagini, sentimente si ganduri. Biologic vorbind nu s-a gasit inca o formulare ideala si completa care sa descrie procesul visarii. Cele mai multe studii au relevat faptul ca visul este asociat cu clipitul rapid din ochi. Starea de vis este similara procesului metabolismului fizic, prin faptul ca tot ceea ce am preluat ca imagine dar nu a fost pe plaul nostru, ne va aparea in vis. Atunci cand un impuls senzorial patrunde in creier, acesta il inregistreaza ca o puternica impresie emotionala si intra in memoria subconstientului. Daca in memoria fizica apare apoi o actiune, sa zicem mirosul unei flori, aceasta creeaza un impuls senzorialm pe care, daca creierul si-l aminteste formeaza o amintire emotionala. Astfel simpla senzatie resimtita atunci cand a fost mirosita floarea, poate fi asociata cu multe alte experiente ale zilei respective si rezultatul isului sa fie un cumul de senzatii reunite din acele zile. Jung si Freud au postulat ambii ideea ca visele sunt rezultatul interactiunii intre starea constienta si cea inconstienta. Partea inconstienta avea sa fie considerata insa partea dominanta dintr-un vis. Un studiu realizat de mai multi oameni de stiinta a aratat ca cel mai experimentat sentiment de-a lungul unui vis este anxietatea. Asta ne pune cumva pe ganduri. Oare de cine sau de ce anume ne temem? Visele cu tenta sexuala predomina mai ales la tineri, si 8% din barbatii si femei au recunoscut ca au experimentat si un orgasm in timpul visului. Acest fenomen este cunoscut su numele de vise ude. Cele mai frecvente teme ale viselor sunt: situatii legate de scoala, munca, senzatia ca esti urmarit, experiente sexuale, caderi in neant, caderi de dinti, persoane decedate care in vis sunt vii. 12% dintre oameni pot visa numai in alb si negru. In timpul somnului multi stimuli externi pot bombarda simturile dar mintea, aflata in stare de repaos, interpreteaza stimulii si ii face parte din vis. Freud postuleaza ideea ca cosmarurile ii ofera mintii posibilitatea de a invata sa castige controlul asupra emotiilor

rezultate din diverse experiente.Cu alte cuvinte controlul total al mintii asupra senzatiilor. Visele de asemenea ofera mintii posibilitatea de a incerca orice, de a trece orice bariera, de a experimenta ceea ce in lumea sociala ar fi interzis, aceasta fiind ca o defulare a omului oprimat de reguli. Visele pot oferi o viziune despre cum ar putea sa se desfasoare lucrurile. In stare de visare mintea este mult mai detasata, neingradita de emotii si senzatii coplesitoare astfel incat poate gandi in avans o prima intalnire, un interviu pentru un job, etc. Visele ne pot comunica ceva ce nu este sesizabil la nivel constient nici macar de catre noi. Visele pot inlatura imagini parazitare pe care le-am receptionat in timpul zilei ( lumina de la calculator, puricii de la televizor). Tuturor ni s-a ntmplat cel puin o dat s vism ceva ce apoi s-a ntmplat. Oare avem cu toii puteri supranaturale sau exist o alt explicaie pentru visele premonitorii? n general, cnd vorbim de vise premonitorii ne gndim la acelea care ne arat ceva din viitor. ns exist vise premonitorii i vise precognitive, diferena ntre ele fiind destul de subtil. Visele au caracter psihoterapeutic pentru ca pot influenta starea de spirit a cuiva in momentul trezirii. Daca visul este unul frumos cel care se va trezi va avea o vera intensa si o buna dispozitie demna de invidiat.