Senzatia

De la excitabilitate la sensibilitate
Excitabilitatea constituie proprietatea biologica generala ce asigura
fiintelor vii posibilitatea de a receptiona influentele externe si de a
raspunde la ele selectiv printr-o stare de modificare interna.
Stimularea oricarei portiuni a corpului produce anumite modificari de
natura biochimica sau biofizica pe baza carora ia nastere o anumita stare
de excitatie ce se propaga in tot organismul.
Sensibilitatea, avand ca baza genetica excitabilitatea, permite
dezvoltarea unor comportamente adaptative complexe in raport cu noi
stimuli din mediul inconjurator.
Receptia senzoriala este facilitata de catre miscare intrucat permite
explorarea activa a stimulilor
Definirea si specificul psihologic al senzatiilor
Senzatia este indisolubil legata de stimuli si particularitatile lor fizice
si permite elaborarea unor reactii adaptative la solicitarile mediului.
DEFINITIE Senzatia este procesul psihic de receptare si prelucrare a
stimulolor din mediul extern sau intern cu ajutorul unor analizatori
specializati in vederea elaborarii unei imagini senzoriale cu efect
adaptativ.
Specificul senzatiei
Existenta unor stimuli interni sau externi in raport cu analizatori
specializati
Existenta analizatorului ca organ de simt
Procesarea primara (se realizeaza numai in prezenta stimulului)
Un continut informational specific senzatia reflecta insusiri concretintuitive simple, primare ale obiectelor si fenomenelor sau starilor din
mediul intern.
Senzatia este primul nivel de procesare a informatiilor.
Calitatiile senzatiilor
Intensitatea exprima relatia dintre energia fizica a stimulului sau
magnitudinea acestuia si energia sau forta senzatiei. Intensitatea
stimulului si intensitatea senzatiei sunt determinate prin legea pragurilor
senzoriale sau a intensitatii. Fiecare senzatie prezinta un prag maximal
care daca este depasit, provoaca senzatie nespecifica sau durere.
Durata este un atribut de ordin temporal al imaginii senzoriale si
exprima relatia dintre durata stimularii si durata de manifestare a
senzatiei.
Calitatea imaginii senzoriale Calitatea/natura stimulilor sunt in
stransa legatura cu calitatea, specificul imaginii senzoriale. Pot fi: stimuli
optici (senzatii vizuale), stimuli acustici (senzatii auditive), stimuli chimici
(senzatii gustative si olfactive), etc.
Tonalitatea afectiva exprima ecoul afectiv al senzatiei. Este vorba de
o traire afectiva simpla, primara: senzatia de durere, senzatii vestibulare,
organice, interne, senzatii olfactive, gustative, auditive si vizuale.
Tonalitatea afectiva are valoare adaptativa pentru ca declanseaza
mecanismele de autoaparare.

Valoarea cognitiva exprima pozitia senzatiei pe o scala a importantei

si semnificatiei pentru cunoasterea senzoriala. In raport cu tonalitatea
afectiva se inverseaza ierarhizarea, pe primul plan fiind puse senzatiile
vizuale, apoi cele auditive, tactilo-kinestezice, etc.
Legile sensibilitatii
Legea intensitatii sau legea pragurilor senzoriale
- Pentru a parcurge o senzatie intensitatea sitmulului trebuie sa
depaseasca un prag min si sa nu depaseasca un prag maxim
Legea pragurilor absolute
Valoarea pragului si nivelul sensibilatitii este un raport invers
proportional: cu cat creste valoarea pragului cu atat scade nivelul
sensibilitatii si invers
Legea pragului diferential
Pentru obtinerea cresterii senzatiei in progresia aritmetica este
necesara o crestere a intensitatii stimulului in progresie geometrica.
Legea contrastului
Pune in evidenta raportul intre stimuli, se constata ca stimuli pot sa
influenteze reciproc si anumite elemente de contrast sa conduca la o mai
facila receptare stimul.
Legea adaptarii
Exprima capacitatea analizatorului de a regla potentialul de receptie
in raport cu durata si intensitatea stimulului.
Legea sensibilizarii si depresiei sau legea interactiunii analizatorilor
Analizatorii interactioneaza si se influenteaza reciproc. Aceasta
interactiune este de doua feluri: interactiunea intramodala (se manifesta
la nivelul aceluiasi analizator) si interactiunea intermodala (se manifesta
ca sensiblilizare sau depresie ca efect al stimularii altui analizator)
Sinestezia O crestere a sensibilitatii unui analizator ca efect al
actiunii altui analizator fara ca acel analizator sa fie stimulat in mod
specific.
Senzatiile vizuale
Senzatiile vizule indeplinesc doua roluri fundamentale: receptarea
luminozitatii si stralucirii si receptarea culoriilor.
Vazul este unul dintre cele mai complexe si mai importante aparate
senzoriale are rol esential in orientarea si deplasarea in spatiu.
Vederea cromatica capacitatea ochiului uman de a discrimina calitatile
obiectelor din mediul inconjurator in functie de:
Nuanta/tonalitatea cromatica - exprima specificitatea fiecarei culori
Intensitatea radiatiei sau stralucirea provoaca modificarea nuantelor
cromatice
Saturatia - capacitatea de a distinge intensitatea tonalitatii cromatice in
raport cu gradul de puritate
Senzatiile auditive
Particularitatile stimulilor acustici:
Adaptarea se defineste prin numarul de vibratii sau oscilatii pe
unitatea de timp (secunda)

Amplitudinea se defineste prin forta oscilatiei si este rezultanta

distantei dintre varful unei oscilatii si linia nula de echilibru
Forma sau timbrul defineste aspectul general al curbei undelor
sonore
Senzatiile gustative
Gustul este unul dintre simturile chimice ce se bazeaza pe
capacitatea limbii de a dizolva si de a recepta calitatile chimice ale
stimulilor.
Factori obiectivi:
Temperatura mediului ambiant
Temperatura substantei stimul
Lumina
Concentratia de oxigen din atmosfera
Culorile asociate influenteaza dinamica sensibilitatii gustative
Factori subiectivi
Dinamica trebuintei de hrana
Tonalitatea afectiva si experienta perceptiv-gustativa
Modificarile in compozitia sangelui
Diminuarea proportiilor diferitelor substante in organism
Invatarea, antrenamentul
Anumite maladii
Senzatiile olfactive
Mirosul este unul dintre simturile chimice pe langa gust. Mirosurile
sunt detectate cu ajutorul unor celule receptoare amplasate in epiteliul
(tesutul) olfactiv.
Factori care influenteaza dinamica sensibilitatii olfactive
-Dominanta cerebrala-nazala
-Diferentele de sex
-Relatia mama-copil
-Specificitatea mirosului personal
-Varsta
-Flamanzirea
-Bolile sistemului nervos
-Afectiunile respiratorii
-Afectiunile nazale
-Tumorile cerebrale profunde, isteria si unele stari maniacale
-Factori fizici temperatura, umiditatea, iluminatul si saturatia cu alte
substante mirositoare
-Adaptarea dupa faza initiala de integrare se constata o diminuare a
senzatiei olfactive
Senzatiile cutanate
Senzatiile cutanate au rolul de receptare a stimulilor mecanici,
electrici si termici din mediul ambiant. Fiecare zona a pielii dispune de cele
trei forme de sensibilitate (tactila, termica si dureroasa)
-Senzatiile tactile
-Senzatii de atingere (contact)

-Senzatii de presiune
-Senzatii de gadilare
-Senzatiile termice pentru cald si pentru rece
-Senzatiile algice cutanate (de durere) semnalizeaza o
mecanica, termica, chimica sau electrica asupra tegumentului

agresiune

Senzatiile proprioceptiv-kinestezice si de echilibru

Aparatul muscular controleaza un numar foarte mare de contractii
musculare variabile in intensitate si durata avand ca efect o deplasare
unghiulara sau o pozitie fixa. Functionarea muschilor este determinata de
proprietatile lor mecanice, de elasticitate si inertie.