Somnul si visul

Odihna ajuta la intarirea memoriei

Potrivit specialistilor in somnologie, somnul este necesar organismului deoarece ajuta la regenerarea anumitor parti ale corpului, in special a creierului, pentru ca acesta sa poata continua sa functioneze in parametrii normali.

Stiati ca: Fiecare om isi petrece aproxiamtiv o treime din viata dormind si visand? Somnul este un fenomen relativ simplu, care apare cand oboseala copleseste persoana, aceasta plonjand intr-o stare in care nu isi mai da seama de sine, de ceea ce se petrece in jur. Somnul mai apare ca o stare fiziologica periodica, caracterizata prin inactivitate somatica, abolirea relativa si temporara a constiintei, lipsa de sensibilitate la stimulare senzoriala.

 De altfel, asupra duratei somnului normal medicii n-au ajuns la un acord. In majoritatea cazurilor, un somn de 8 ore este suficient si satisfacator, dar se cunosc cazuri notorii de personalitati marcante, care nu dormeau mai mult de 23 ore pe noapte, precum si de persoane pentru care ar fi insuficient sa doarma mai putin de 10 ore.

 Somnul este personalizat si ar fi optim ca oricine sa doarma atat cat simte nevoia. De altfel, nevoia de somn variaza nu numai de la o persoana la alta, ci si in functie de varsta, de efortul depus, de starea sistemului de sanatate si de obisnuinta.

 In momentul adormirii, corpul nostru se relaxeaza, iar procesele fiziologice sunt incetinite. Respiratia este relativ atenuata, inima bate mai incet, rinichii isi incetinesc functiile, glandele salivare produc mai putin, tensiunea arteriala scade, digestia se incetineste, temperatura corpului scade cu o jumatate de grad.

S-au descris 2 laturi fundamentale ale somnului: somul lent si somnul paradoxal.

Somul lent reprezinta o stare fiziologica caracterizata prin suprimarea atentiei si a gandirii, prin intreruperea relatiilor cu mediul inconjurator si scaderea activitatii majoritatii sistemelor functionale, singurele care isi sporesc activitatea fiind cele responsabile de inducerea si controlul desfasurarii somnului. Somnul lent se caracterizeaza prin diminuarea tonusului muscular, reducerea reflexelor somatice si pragul ridicat de trezire.

Somnul paradoxal: se instaleaza la aproximativ o ora sau o ora jumate dupa adormire, dupa o faza de somn lent si dureaza aproximativ 15-20 minute repetandu-se de 4 pana la 6 ori pe noapte. In aceasta etapa a somnului apar vise bogate si coerente, se considera ca in timpul viselor se produce o consolidare a informatiilor formate recent, nevoia fiziologic legata de somnul paradoxal fiind legata de vise.

In concluzie, somnul lent se caracterizeaza printr-o activitate cerebrala scazuta intr-un corp foarte relaxat, in timp ce somnul profund este caracterizat printrun creier in mare parte treaz intr-un corp realmente imobilizat.

 In cercetarea publicata in "Jurnalul de Neurologie" si preluat de "DailyMail" , este detaliat felul in care un creier odihnit functioneaza: "Este ca si cum va aflati intro camera si va uitati la televizor cu lumina in permanenta aprinsa. Intr-un creier odihnit luminile raman mereu aprinse, insa intr-un creier obosit, privat de somn, luminile se sting si se aprind brusc", afirma prof. Dinges.

 Descoperirile cercetarii sugereaza ca persoanele care sunt private de somn alterneaza intre perioade de functionare aproape normala a creierului si caderi bruste ale nivelului atentiei si capacitatii de procesare a informatiilor obtinute pe cale vizual.

Lipsa somnului

Toti avem nevoie de mai mult sau mai putin somn si stim ca lipsa lui creaza probleme. Insuficienta somnului ii face pe oameni sa se simt obositi, dezorentati i incapabili sa se concentreze. De asemeni provoaca dureri de cap, ameteli, depresii, agresivitate si iritabilitate. In cazul n care lipsa somnului creaza probleme vorbim despre insomnie.

 Daca lipsa de somn continua, persoana respectiva devine extrem de vulnerabila la infectii si la contactarea altor boli. De asemenea poate prezenta halucinatii, adica poate auzii, mirosii, vedea, simti lucruri inexistente. Dupa perioade prelungite de privare de somn, neuronii sunt afectati, lucru care se manifesta prin probleme de comportament. Fiecare stadiu al somnului este necesar pentru regenerarea neuronilor din interiorul cortexului si pentru intarirea memoriei. In concluzie, somnul este necesar pentru desfasurarea unei vieti normale.

 Visele Se crede ca toti oamenii viseaza in fiecare noapte, mai ales n timpul fazei de somn REM (Rapid Eye Movement). Daca ne amintim ce am visat depinde foarte mult de momentul trezirii. Voluntarii treziti in mijlocul fazei REM isi amintesc visele foarte amanuntit si le pot descrie cu multa claritate. Daca sunt trezite dup aproximativ cinci minute de la terminarea fazei REM, isi amintesc doar partial visele si relatarea este confuza. In cazul in care sunt treziti la zece minute dupa incetarea fazei REM, majoritatea voluntarilor nu isi mai amintesc visele deloc. Din aceasta cauza ne amintim cum predilectie visele avute dimineata devreme, inainte de trezire, cand creierul trece printr-o perioada prelungita de somn REM si probabilitatea sa visam este foarte mare.

 Se pare ca majoritatea speciilor dorm, chiar daca exista diferenta intre starile de somn ale tipurilor de animale. De exemplu, girafele necesita o perioada foarte scurta de somn, aproximativ 30 de minute pe zi de somn adanc, impartit in sesiuni diferite.

 Pestii si amfibienii sunt printre putinele creaturi despre care nu se stie cu exactitate daca starea de somn intervine sau este pur si simplu o stare de relaxare. Insectele insa, chiar isi rezerva timp pentru siesta.

 Koala ocupa pozitia fruntasa in topul celor mai adormite animale din lume. Poate fi intalnit numai in Australia si isi petrece cea mai mare parte a timpului catarat in eucalipti, unde poate dormi pana la 22 de ore zilnic. Atunci cand este treaz singura sa preocupare este sa manance.