Somnul fiziologic si patologic

In opozitie cu starea de veghe, caracterizata prin activismul si luciditatea psihicului si

identificabila cu constiinta, somnul poate fi definit ca o stare reversibila a organismului, care se
asociaza cu scaderea pana la disparitie a reactiilor adaptative superioare, a relatiilor si reactiilor
senzorio-motorii cu si fata de mediul inconjurator.
Desi aparent creierul se odihneste in timpul somnului si nu mentine active decât functiile
esentiale pentru supravietuire, in realitate activitatea lui este foarte complexa si in timpul noptii.
Cercetatorii au observat ca in timp ce dormim nu doar percepem stimuli complecsi, dar
informatiile asimilate in aceasta perioada sunt folosite pentru a lua decizii, exact asa cum se
intâmpla in starea de veghe.
1. Luarea deciziilor. In cadrul unui experiment, voluntarii au fost rugati sa clasifice
unele cuvinte in anumite categorii. Apoi, dupa ce s-au culcat, au fost monitorizati de cercetatori.
Acestia au remarcat ca voluntarii aveau o activitate cerebrala specifica atunci când erau rostite
respectivele cuvinte, ca si când creierul lor continua sa lucreze in cadrul experimentului.
Când s-au trezit, participantii nu-si mai aminteau cuvintele auzite in timpul somnului,
prin urmare procesarea informatiei este facuta in mod inconstient.
Rezultatul studiului sugereaza ca invatarea prin somn chiar este posibila, dar cercetarile
trebuie continuate pentru a afla ce fel de informatie poate fi asimilata astfel.
2. Crearea si consolidarea amintirilor. Atât in timpul somnului REM cât si al celui
non-REM, creierul nostru consolideaza noile informatii primite in timpul zilei si le leaga de
informatiile mai vechi, pentru a le consolida. De aceea, odihna este importanta in procesul de
invatare, pentru ca cimenteaza noile date si ne ajuta apoi sa ni le amintim mai bine. Tineriii care
stau o noapte intreaga sa invete inaintea unui examen nu vor obtine rezultatele dorite,
dimpotriva. O noapte pierduta va scadea cu 40% capacitatea de a asimila noi informatii.
3. Conexiunile creative. Atunci când dormim, creierul nostru poate face legaturi
surprinzatoare, inedite, pe care nu le-ar face in stare de constienta, de aceea somnul poate fi un
bun stimul pentru creativitate. Astfel, dupa un somn bun oamenii au cu 33% mai multe sanse de
a face conexiuni noi intre idei aparent fara legatura intre ele, ducând astfel la solutii neasteptate,
surprinzatoare.
4. Eliminarea toxinelor. Dupa cum au aratat mai multe studii realizate in anul 2013, in
timpul somnului creierul nostru are si delicata misiune de „a face curatenie.” In timpul odihnei
sunt eliminate moleculele asociate cu degenerarea neurologica. Astfel, spatiul dintre neuroni
creste in timpul somnului, pentru a permite eliminarea toxinelor acumulate in starea de veghe. In
lipsa somnului, toxinele se acumuleaza in creier si pot duce la boli grave, cum este Parkinson sau
Alzheimer, este concluzia unui studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Rochester.
5. Memorarea unor sarcini concrete. Creierul nostru stocheaza noile informatii in
memoria de lunga durata cu ajutorul unor scurte impulsuri cerebrale de inalta frecventa, care au
loc in timpul somnului REM. De obicei, este vorba de activitati motorii, cum este condusul
masinii sau jocul de tenis, care devin automatisme. Astfel, in timpul somnului REM creierul va
muta din cortexul motor amintirile pe termen scurt in lobul temporal, unde acestea vor deveni
amintiri de lunga durata.
Creierul uman produce in permanenta impulsuri electrice, numite unde cerebrale, care se
pot masura dupa amplitudine si frecventa. Amplitudinea este puterea impulsului electric,
masurata in microvolti, iar frecventa este viteza ondulatiilor electrice, masurata in herti.
Frecventa determina categorisirea undelor cerebrale in unde beta, alfa, theta si delta, iar
combinatia acestor diferite categorii de unde determina starea de constiinta a unei persoane la un
anumit moment.
Undele beta sunt produse de creier in starile normale de veghe, dar un exces de
asemenea unde cerebrale conduce la stari psihologice de panica. ln conditii optime undele beta
sunt asociate gandirii logice, rezolvarii problemelor concrete si atentiei active indreptate asupra
lumii inconjuratoare. ln cazul surplusului de unde beta se instaleaza starea de panica. cu
simptomele ei caracteristice: puls neregulat, respiratie rapida, imposibilitatea de a se concentra si
de a lua o decizie.
Undele cerebrale alfa sunt prezente in timpul starilor onirice, dar si in timp ce omul isi
foloseste imaginatia si capacitatea de a vizualiza. Ele sint, de asemenea, asociate unei stari de
spirit detasate si receptive, in care se creeaza o punte intre constient si inconstient. ln momentul
in care se manifesta undele alfa, omul are probabil ochii inchisi, iar in minte ii vin involuntar
flash-uri, imagini scurte nesolicitate, care i se par foarte reale. Atentia se muta de la un scenariu
la altul, deplasandu-se aparent fara motiv de la un lucru la altul. Nici imaginile, nici celelalte date
senzoriale nu par sa aiba o logica, lumea exterioara dispare si omul este absorbit de vis datorita
activitatii undelor alfa.
Undele teta pot fi considerate ca fiind subconstientul, acea parte a spiritului care face
tranzitia de la constient la inconstient. ln spatele undelor theta se afla ingropate amintiri, senzatii,
emotii. Desi acestea pot fi inaccesibile omului in stare de veghe, ele afecteaza totusi si chiar
guverneaza atitudinile, sperantele, credintete si comportamentete sale. Ele sunt active in timpul
visului si meditatiei profunde, fiind extrem de accentuate in timpul experientelor-limita, a
revelatiilor si a starilor de functionare exceptionala a creierului. Pentru a le simti insa la
adevaratul lor potential, undele theta au nevoie de o combinatie de alte unde cerebrale.
Undele delta compun chiar inconstientul individului. Prezente in timpul somnului
profund, ele raman active atunci cand toate celelalte unde cerebrale inceteaza sa-si faca simtita
prezenta.
Fiecare stare de constiinta in care un om se afla in orice moment este o combinatie intre cele
patru categorii de unde cerebrale prezentate mai sus. Examinand cum interactioneaza si
functioneaza ele impreuna, se poate intelege mai bine ceea ce se intimpla cu starile unui om si de
ce apar anumite experiente. Toate categoriile sunt la fel de importante si toate impreuna ofera o
diversitate extraordinara de stari mentale, emotionale si spirituale. ln interiorul categoriilor mari
pe care le-am descris, exista game de frecvente diferite, care variaza de la persoana la persoana.
De-a lungul timpului, studiile efectuate au aratat ca somnul oamenilor trece printr-o serie
de etape, creierul afisând mai multe modele de unde cerebrale cu caracteristice unice. Aceste
etape se impart in doua categorii:
1. Somnul NREM (Non-Rapid Eye Movement) cunoscut ca si somnul linistit.
2. Somnul REM (Rapid Eye Movement) cunoscut ca si somnul activ.
 In fiecare noapte creierul trece prin patru etape ale somnului, primele trei facând parte din
somnul NREM, iar ultima reprezentând-o somnul REM. Durata acestor etape este de aproape 90-
110 minute, asa ca daca dormiti opt ore pe noapte veti avea parte de cinci cicluri complete de
somn. Dar sa vedem ce anume se petrece in cele cinci etape ale somnului.:
1.Aceasta prima etapa reprezinta tranzitia creierului de la undele alfa ce au o frecventa de 8-
13 Hz, la undele teta ce au o frecventa de 4-7 Hz. In aceasta etapa somnul este unul foarte usor,
trezindu-va foarte repede din acesta. Veti incepe sa pierdeti tonusul muscular ceea ce va poate
cauza spasme si puteti avea parte de halucinatii hipnagogice. Aceasta etapa mai face tranzitia din
starea de veghe in cea de somn si poate dura intre 5 si 10 minute, fiind de astfel cea mai scurta
dintre toate etapele.
2.In aceasta etapa, cu toate ca undele creierului isi reduc frecventa tot mai mult, ele produc
totusi mici explozii de unde rapide si ritmice cunoscute sub numele de unde sigma sau ace de
somn ce au o frecventa de 11-16 Hz si niste unde numite K-complex reprezentate de vârfuri
negative de voltaj mare. In timpul acestei etape temperatura corpului si activitatea musculara
incep sa scada, ritmul inimii incetineste, iar constientizarea mediului extern dispare. Aceasta
etapa ocupa aproximativ 45-55% din somnul total al unui adult.
3.Aceasta etapa este reprezentata de inceputul somnului adânc. Din aceasta etapa este greu
sa te trezesti, iar atunci când o faci te vei simti confuz pret de câteva minute. Undele creierului
scad pâna la undele delta ce au o frecventa de 0.5-4 Hz, aceasta fiind cea mai mica frecventa pe
care o veti experimenta. In aceasta etapa pot apare parasomniile, spaimele nocturne si
somnambulismul.
4.Aceasta etapa care este numita si somnul REM este etapa in care visati. Ea este
caracterizata de miscarile rapide ale ochilor (REM), o rata crescuta a respiratiei si de o activitate
crescuta a creierului. Somnul REM mai este cunoscut si ca somnul paradoxal deoarece in timp ce
creierul si alte functii si organe ale corpului prezinta o activitate crescuta, muschii devin tot mai
relaxati, iar cei voluntari paralizeaza. Daca sunteti treziti din somn in aceasta etapa, atunci când
va culcati din nou veti intra din nou in somnul REM.
Dupa o multime de cercetari efectuate in acest domeniu s-a ajuns la concluzia ca un om are
nevoie de un minim de ore de somn pe noapte conform tabelului de mai jos pentru o functionare
cat buna si sanatoasa a organismului.
Visele apar la un interval de 15-20 de minute si dureaza in medie 15-20 de minute. Numit si
,,somn paradoxal”, starea de somn cu visuri este caracterizata printr-o puternica activitate
cerebrala. Un alt indicator al acestei stari este dat de miscarile rapide ale ochilor (REM- Rapid
Eye Movement). Somnul lent, fara vise, este cel in care are loc regenerarea fortelor
organismului, fizice si mentale. Chiar daca creierul continua sa lucreze, in faza de somn profund
nu mai exista alte activitati fiziologice sau mentale suplimentare.
Elementele care diferentiaza somnul REM (cu vise) de cel fara vise sunt: miscarile rapide
ocular (REM), aspect particular, desincroniziat al activitatii cortexului, foarte similar dar nu
identic cu cel din starea de veghe, cresterea metabolismului cerebral, modificari ale ritmului
cardiac si a presiunii sangvine, contractii musculare ale unor grupe musculare isolate, in timp ce
activitatea tonica musculara este diminuata sau abolita, cresterea debitului sangvin cerebral, unde
cerebrale de tip theta foarte regulate in hipocamp, activitatea intense a musculaturii urechii
medii, foarte asemanatoare cu cea din starea de veghe, raspunsuri evocate de creier la stimuli
perifirici, la fel, foarte asemnatoare cu cele din starea de veghe.
Efectele somnului fara vise pentru organism sunt date de refacerea energiei fizice si a
memoriei si rol in sinteza macromoleculara, anabolica. Efectele somnului cu vise sunt
reprezentate de remodelarea memoriei de lunga durata prin formarea de noi sinapse si ofera
substrat energetic pentru procesele de invatare si atentie.
Bazele biochimice ale somnului pâna in prezent nu sunt pe deplin definite. Este foarte
probabil, ca aminele biogene si in special serotonina, sa induca si sa controleze starile de veghe
si de somn. Implicarea serotoninei in „biochimia” somnului e sugerata de o serie de constatari.
Astfel, L-triptofanul creste faza paradoxala a somnului, iar rezerpina, care produce o depletie a
monoaminelor din creier, exercita efect similar.
In mecanismele biochimice ale somnului un rol important ii revine norepinefrinei. Astfel,
drogurile prin inhibitia sintezei norepinefrinei suprima somnul rapid, dieta bogata
in fenilalanina (precursor al norepinefrinei) provoaca o tulburare atât a somnului, cât si a
memoriei.
Blocarea cailor noradrenergice de catre 6-hidroxi-dopa, care diminueaza continutul de
noradrenalina (NA) in mezencefal, reduce starea de veghe si perioada somnului paradoxal.
Amfetamina micsoreaza durata atât a somnului lent, cât si a celui paradoxal. Posibil, semnificatia
biologica a somnului consta in mentinerea homeostaziei monoaminergice a creierului. Exista
dovezi experimentale care pledeaza pentru participarea adenozinei la producerea somnului.
Injectarea de adenozina in ventriculul cerebral la sobolani, prelungeste durata somnului lent, pe
când cofeina si alte metilxantine provoaca insomnie prin blocarea receptorilor adenozinici.
Este confirmata reciprocitatea si conexiunea sistemelor serotonin- si noradrenergice in
mecanismele reglarii ciclurilor veghe-somn. Astfel, inhibitia sintezei serotoninei si lezarea
nucleilor trunchilui cerebral provoaca insomnie, iar lezarea fusului noradrenergic dorsal
provoaca hipersomnie, insotita cu marirea fazei somnului paradoxal si a metabolismului
serotoninei. Desi serotonina participa in reglarea ambelor faze ale somnului, si in particular a
somnului paradoxal, mecanismele de baza a acestuia sunt determinate de sistemul noradrenergic
si, probabil, de sistemul colinergic, de neuroni localizati in locus coeruleus (LC), de unde incepe
sistemul ascendent noradrenergic. Astfel, colinoliticele (atropina, hemicolina) administrate direct
in LC suprima faza paradoxala a somnului, fiind un argument in favoarea participarii
mecanismului noradrenergic in declansarea somnului rapid.
Aceste date privind heterogenitatea somnului de noapte ca aspect electrografic si
comportamental precum si cele privind stucturile si mecanismele biochimice implicate in
determinarea lui au permis o sistematizare si o interpretare mai fundamentala cu problemele
legate de patologia somnului.
Cercetatorii care au inceput sa studieze serios somnul incepând cu anii 1970 au identificat
pâna acum peste 100 de tulburari diferite de somn. Pe lânga insomnii, care se manifesta prin
dificultatea de a adormi si de a dormi fara treziri dese, cele mai importante categorii de afectiuni
sunt hipersomnia si parasomania.
Narcolepsia, numita si „boala somnului” este o forma de hipersomnie, caracterizata printr-o
durata excesiva de somn in timpul zilei si uneori prin adormirea brusca, pentru scurte perioade de
timp.
In timpul acestor crize, bolnavii trec direct din starea de veghe in etapa de somn REM,
sarind astfel celelalte etape care sunt parcurse de creier in mod normal. Un rol important in
aceasta boala il au orexinele, o clasa de neuropeptide produse de neuronii din hipotalamus.
Uneori, narcolepsia este insotita de un fenomen care ii poate speria pe cei care asista la aceste
crize. Bolnavul va resimti o slabiciune musculara brusca, uneori asa de grava incât persoana se
prabuseste paralizata la pamânt. Acesta criza se numeste atac de cataplexie si este declansata
deseori de emotii puternice (bucurie, furie, excitatie sexuala). Alte simptome grave ale
narcolepsiei sunt paralizia in somn si halucinatiile. Paralizia in somn apare atunci când bolnavul
nu se poate misca si nici nu poate vorbi un timp. Criza apare de obicei in timpul procesului de
trezire sau de adormire si poate fi infricosatoare, mai ales daca persoana afectata nu stie ce i se
intâmpla.
Parasomnia este un termen care descrie o gama foarte larga de tulburari de somn, cu ar fi
cosmarurile. Este vorba de vise care sunt asa de infricosatoare incât persoana care le are se va
trezi brusc, foarte speriata. Spre deosebire de cosmaruri, un simplu vis urât nu provoaca trezirea.
Somnambulismul este un alt fenomen ciudat si deosebit de periculos. Este o forma de
parasomnie care apare mai ales la copii si presupune mersul inconstient in timpul somnului
profund. Aproximativ o treime din copii au un episod de acest fel cel putin o data, in timp ce
doar 1-4% dintre adulti ramân cu aceasta problema. Episodul apare in etapa de somn profund si
dureaza aproximativ 10 minute. Somnambulismul nu este provocat si nici insotit de vise, pentru
ca acestea apar mai târziu, in ultima etapa de somn, REM.
Somnilocvia, adica vorbitul prin somn, poate sa apara in etapele de somn REM si non-REM.
In primul caz frazele sunt mai inteligibile, dar in alt doilea caz cuvintele vor fi complet fara sens,
imposibil de interpretat.
Bruxismul este un fenomen putin inteles deocamdata. Se manifesta prin scrâsnirea dintilor in
timpul somnului, ceea ce poate duce la distrugerea smaltului si la durere de maxilar. Desi
jumatate dintre oameni isi misca maxilarele in timp ce dorm, numai 6% sufera de bruxism.
Cel mai straniu fenomen este insa tulburare de somn REM, care apare la unii batrâni. In
timpul somnului REM toti muschii sunt paralizati, mai putin cei care asigura respiratia si cei
oculari. Dar, in cazul acestei tulburari, nu mai apare paralizia muschilor, iar bolnavii vor merge
si vor actiona conform visului pe care in au in acel moment. Astfel, fenomenul seamana cu
somnabulismul, cu precizarea ca in acest caz bolnavii se misca asa cum ar face-o daca visul lor
ar fi real. De aceea, episoadele sunt foarte periculoase, pentru ca oamenii se pot rani singuri sau
ii por rani pe altii in timpul acestei externalizari a visului. Unii bolnavi care au aceste crize au
afectata regiunea cerebrala responsabila in mod normal cu paralizarea muschilor in timpul
somnului REM.

Lucruri interesante despre somn

1. Recordul pentru cea mai lunga perioada fara somn este de 18 zile, 21 de ore si 40 de minute si
a fost stabilit in timpul unui maraton de balansoare. Detinatorul recordului acuza halucinatii,
paranoia, vedere incetosata si lagune in memorie.
2. In timpul somnului NREM, elefantii dorm in picioare, dar se intind pe jos in timpul somnului
REM.
3. 17 ore fara somn duce la o scadere a performantei echivalenta cu o alcoolemie de 0.05%.
4. Accidentul nuclear de la Cernobâl si cel al rachetei spatiale Challenger au fost atribuite
erorilor umane in care lipsa de somn a jucat un rol important.
5. Ceasul desteptator natural ce ii face pe unii oameni sa se trezeasca la o anumita ora fara
ajutorul unei alarme este cauzat de o explozie a hormonului de stres adrenocorticotropina.
6. Pentru a putea adormi este necesar ca temperatura corpului sa scada, de aceea nu dormim bine
in timpul unei veri calduroase.
7. Sforaitul apare numai in timpul somnului NREM.
8. Reprizele de somn din timpul zilei imbunatatesc memoria, va ajuta sa retineti lucruri
importante si scad riscul bolilor de inima.