Poluarea aerului

Nivelul de ozon de la suprafata pamantului(componenta cheie a smogului) este asociat cu multe

probleme de sanatate, ca de exemplu diminuarea functiei pulmonare,crescand internarile
spitalicesti si vizitele in camerele de urgenta pentru astm dar si decesele premature.
Factorii care afecteaza formarea ozonului includ caldura, concentratiile substantelor chimice
precursoare si emisiile de metan. Cresterea temperaturilor globale poate cauza cresteri ale
deceselor premature legate de inrautatirea stratului de ozon si particulelor de poluare.
Se estimeaza ca pana in anul 2050 numarul de decese premature vor creste de la 1000 la 4300 pe
an. Exista mai putina siguranta cu privire la raspunsul particulelor de aer la schimbarea climatica
decat raspunsul stratului de ozon.
Alergeni
Schimbarea climatica,rezultand din mai multe zile fara inghet si din temperatura aerului din
sezoanele mai calde, poate contribui la schimbari in timpul de inflorire si polenizare initiate de
catre speciile de plante alergenice. Doar cresterea CO2 insusi poate duce la cresterea producerii
de plante bazate pe alergeni. Concentratia crescuta de polen si prelungirea sezoanelor de polen
poate creste senzibilizarea alergica , episoadele de astm si sa diminueze zilele de munca si
scoala. Expunerea simultana la poluantii toxici din aer poate inrautatii raspunsurile
alergice.Ploile abundente si cresterea temperaturii pot contribui la o calitate proasta a aerului din
interiorul caselor, incluzand cresterea de ciuperci si mucegai, cu cresterea conditiilor asociate
astmului.
Prevalenta astmului( procentajul de personae care au fost diagnosticati cu astm si care inca au
astm) a crescut in Statele Unite de la 7.3% in 2001 la 8.4% in 2010. Vizitele cu astm in centrele
de ingrire primara,camerele de urgenta si spitalizarile au fost stabile din 2001 pana in 2009. Rata
de mortalitate per 1000 de personae cu astm a scazut din 2001 pana in 2009. Cu cresterea
expunerii la polen, pacientii si medicii lor vor avea de aface cu provocari in mentinerea adecvata
a controlului de astm.
Clima este unul dintre factorii care influenteaza distributia bolilor transmise prin vectori
precum purici, capusi sau tantari. Distributia geografica si sezoniera a populatiilor de vectori si
bolile purtate de ei depind nu doar de climat, dar si de utilizarea pamanturilor, factori
socioeconomici si culturali, pesticide folosite, accesul la serviciile de sanatatesi raspunsul
oamenilor la riscul de a contacta boala.Variabiliatatea zilnica, sezoniera sau anuala a
schimbarilor climatice poate rezulta uneori in adaptarea vectorilor purtatori de patagonei sau in
cresterea populatiilor de vectori. Aceste schimari pot modifica incidenta bolilor depinzand de
interactiunea gazda-vector, imunitatea gazdei si evolutia patogenilor.
Transmisia bolilor infectioase e sensibila la cele mai mici modificari ale vremii, ale vegetatiei,
ale gazdelor animale, iar comportamentul uman afecteaza si el contactul cu vectorul.
De exemplu, urmărind concomitent creşterea temperaturii între 1950 şi 2002 şi incidenţa
malariei în această perioadă, s-a observat o creştere a cazurilor de malarie direct proporţional cu
încălzirea climei. Jonathan Patz arată că o creştere a temperaturii în zona montană cu 0,5°C, ar
duce la o creştere a populaţiei de ţânţari cu 30-100%, adică o amplificare biologică a efectelor
temperaturii. În zonele montane din zona Africii, unde populațiile de țânțari sunt relativ scăzute
în comparație cu zonele joase, astfel de amplificări biologice pot fi deosebit de importante pentru
determinarea apariţiei riscului de răspândire a malariei.
Temperaturile scad în medie cu 6°C pentru fiecare 1000 m altitudine câştigată; temperatura
minimă pentru dezvoltarea parazitului Plasmodium falciparum și Plasmodium vivax este de
aproximativ 18 °C și respectiv 15 °C. Proiectând aceste aspecte în viitor, s-au comparat hărțile de
adecvare a climei pentru malarie în diverse zone topografice din Zimbabwe și au constatat că
încălzirea demonstrată prin modelele climatice globale ar face ca întreaga zonă montană a țării să
fie mai favorabilă din punct de vedere climatologic pentru a întreține malaria până în anul 2050.
Acest fenomen poate influenţa răspândirea şi a altor boli cu transmitere vectorială, putând
declanşa epidemii în zone care nici măcar nu sunt în evidenţa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Este necesara cuantificarea relatiilor dintre vreme, vectori si incidenta bolilor pentru a determina
impactul asupra oamenilor. Supravegherea vectorilor si urmarirea bolilor umane sunt necesare
pentru a raspunde acestor ingrijorari.
Temperaturi Extreme
Evenimentele de căldură extreme au amenințat mult timp sănătatea publică. Multe orașe, au
suferit creșteri dramatice ale ratelor de deces în timpul valurilor de căldură.
. În ţările UE se estimează că mortalitatea creşte cu 1-4% pentru fiecare ridicare cu un grad a
temperaturii, ceea ce înseamnă că mortalitatea legată de căldură ar putea creşte cu 30 000 de
decese pe an până în 2030 şi cu 50 000 - 110 000 de decese pe an până în 2080 (proiectul
PESETA1°). Persoanele în vârstă, cu o capacitate redusă de control şi de reglare a temperaturii
corpului, prezintă cel mai mare risc de deces ca urmare a şocului caloric şi a tulburărilor
cardiovasculare, renale, respiratorii şi metabolice (Matthies et al, 2008). in timp ce numărul total
al deceselor este strâns legat de dimensiunea populaţiei, modificarea ratei mortalităţii poate fi
mult mai accentuată în regiunile în care încălzirea se manifestă mai puternic
Unele riscuri legate de boală și de deces legate de căldură s-au diminuat în ultimele decenii
(posibil datorită unei prognoze mai bune, a sistemelor de avertizare timpurie a sănătății termice
și / sau a accesului sporit la aerul condiționat). Cu toate acestea, evenimentele extreme de căldură
rămân o cauză a deceselor prevenite la nivel național. Cresterea temperaturii urbane, combinate
cu îmbătrânirea populației și creșterea urbanizării, se estimează că vor spori vulnerabilitatea
populațiilor urbane la impactul asupra sănătății cauzat de căldură în viitor.
Ierni calduroase care rezultă dintr-un climat mai cald pot reduce boala, rănile și decesele asociate
cu frig și zăpadă. Vulnerabilitatea față de vremea din timpul iernii depinde de mulți factori non-
climatici, inclusiv de locuințe, vârstă și sănătatea de bază. În timp ce se așteaptă ca decesele și
rănile legate de evenimente extreme la rece să scadă datorită schimbărilor climatice, aceste
reduceri nu vor compensa creșterea numărului de decese cauzate de căldură.
Incendii
• Schimbările climatice sporesc vulnerabilitatea multor păduri la incendii.
• Schimbările climatice se preconizează, de asemenea, să crească frecvența incendiilor în
anumite regiuni ale Statelor Unite.
• Perioadele îndelungate de canicula sunt asociate cu seceta care contribuie la atmosfera
uscata conditii favorabile declanșarii incendiilor în anumite zone.
• Fumul de incendiu conține particule de monoxid de carbon, oxizi de azot și diferiți
compuși organici volatili (care sunt precursori ai ozonului) și pot reduce semnificativ calitatea
aerului, atât la nivel local, cât și în zonele din vecinatate (in directia in care bate vantul).
• Expunerea la fum crește nr de spitalizări de cauze respiratorii și cardiovasculare, vizitele
la departamentul de urgență, dispensa de medicamente pentru astm, bronșită, durere toracică,
boală pulmonară obstructivă cronică (cunoscută în mod obișnuit prin acronimul său, BPOC) și
infecții respiratorii și vizitele medicale pentru boli pulmonare.
• Expunerea la fum a fost asociata cu sute de mii de decese anual, pe baza unei evaluări a
riscurilor de sănătate la nivel mondial datorate incendiilor. Schimbările climatice viitoare se
estimează că vor crește riscurile de incendiu și emisii asociate, cu impact nociv asupra sănătății.
Precipitații extreme: ploi abundente, inundații și secete
Creșterea atât a episoadelor de precipitații abundente (averse insemnate cantitativ în prioade
scurte de timp) cât și a precipitațiilor totale (cumulul precipitațiilor în decursul unui anumit
interval de timp caracterizat de diferențe sezoniere) au contribuit la creșterea numărului de
inundații grave în anumite regiuni. Inundațiile rapide (viiturile formate pe râurile cu un debit ce a
depășit cotele de pericol) și inundațiile asociate furtunilor tropicale au ca rezultat cel mai mare
număr de decese. În plus față de pericolele imediate de sănătate ce apar in timpul precipitațiilor
abundente, când se pot produce inundații rapide, alte pericole pot apărea adesea abia la un
anumit interval de timp dupa ce o furtună a trecut. În săptămânile care au urmat ploii abundente,
s-au raportat focare de boli la persoane înaintate in varsta, deși exista și alte variabile ce pot
afecta aceste categorii. Intruziunea apei în clădiri poate avea ca rezultat o apariția mucegaiului ce
se manifestă mai târziu producând alterarea calitatii aerului din interior. Populațiile care trăiesc
în medii interioare umede prezintă o prevalență crescută a astmului și a altor afectiuni ale căilor
respiratorii superioare, cum ar fi tusea și respirația șuierătoare, precum și infecțiile tractului
respirator inferior, cum ar fi pneumonia, virusul sincițial respirator (RSV) și pneumonie.
La capătul opus al extremelor pluviometrice, seceta prezintă, de asemenea, riscuri pentru
sănătatea și siguranța publică. Condițiile de secetă pot crește expunerea mediului înconjurător la
o gamă largă de pericole pentru sănătate, incluzând incendii moderate sau extreme (de vegetație
uscata), furtuni de praf, alterarea calității apei odată cu scăderea sa cantitativă și dezvoltarea
microorganismelor în condiții de căldură excesivă. Furtunile de praf asociate cu condițiile de
secetă contribuie la degradarea calității aerului din cauza particulelor de praf, fiind asociate cu o
incidență crescută a coccidioidomicozelor (febra vaii/febra californiana/febra Posadas
Wernicke), un agent patogen fungic, în Arizona și California.
Alimentația și bolile diareice transmise prin apă
• Diareea este o problema majora de sanatate publica in tarile in curs de dezvoltare si, chiar
daca in Statele Unite nu este pe o panta ascendenta, ramane o preocupare persistenta.
• Expunerea la o varietate de agenți patogeni în apă și alimente provoacă boala diareică.
• Factori ce influenteaza transmiterea bolii: temperatura aerului și a apei, modelele de
precipitații, inundatiile și variațiile sezoniere
• Grupe de risc : in general copiii și vârstnicii sunt cei mai vulnerabili la formele grave de
boala diareica, iar cei care locuiesc in zone cu ape subterane inadecvate sau netratate vor fi
printre cei mai afectați.
• În general, bolile diareice, inclusiv salmoneloza și campilobacterioza, sunt mai frecvente
atunci când temperaturile sunt mai mari, deși modelele de boala diferă in functie de distributia
geografica și agentul patogen.
• S-a constatat, de asemenea o legatura intre frecventa aparitiei epidemiilor diareice si
perioadele bogate in precipitatii dar si perioadele secetoase.
• Creșteri sporadice ale debitelor de flux, adesea precedate de topirea rapidă a zăpezii și de
schimbări în tratarea apei, s-au dovedit a fi punctul de plecare al unor epidemii.
Fenomenele meteo extreme pot afecta sanatatea mentala in mai multe moduri. In urma
dezastrelor naturale, incidenta bolilor psihice creste, atat in randul persoanelor fara un istoric de
boala mentala cat si in randul celor cu risc, un fenomen cunoscut sub numele de “reactii
obisnuite la evenimente anormale”. Aceste reactii pot fi de scurta sau lunga durata. De exemplu,
s-a demonstrate prezenta unui nivel ridicat de anxietate si stres post-traumatic in cadrul
populatiei afectate de uraganul Katrina, observatii similare facandu-se in cazul inundatiilor sau
valurilor de caldura. Toate aceste evenimente sunt intretinute de schimbarile climatice. Alte
consecinte legate de sanatate datorate expunerii intense la stres include nasterea prematura,
greutatea mica la nastere si complicatii materne.
In plus, unii pacienti cu boli psihice sunt foarte susceptibili la caldura. Rata de suicide variaza cu
temperatura, crescand odata cu temperaturile inalte. In timpul valurilor de caldura , dementa este
un factor de risc pentru spitalizare si moarte. Pacientii cu boli psihice grave (schizofrenie) sunt la
risc cand temperatura este crescuta, intrucat medicatia intervine cu propria termoreglare putand
cauza hipertermie.
Cadrul de rezistenţă împotriva efectelor climatice (BRACE) este un proces în cinci paşi care
permite oficialilor din domeniul sănătăţii să dezvolte strategii şi programe pentru a ajuta
comunităţile să se pregătească pentru efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii. 0 parte a
acestui efort presupune încorporarea unor date atmosferice complexe şi a unor previziuni
climatice scurte şi lungi în planificarea şi reacţia în domeniul sănătăţii publice. Combinarea
datelor atmosferice cu analize epidemiologice permite oficialilor din domeniul sănătăţii să
anticipeze mai eficient, să se pregătească şi să răspundă la impactul avut de mediu asupra
sanatatii.