LECTIA 35

Ce trebuie sa stim despre vise?

A fi constient inseamna atat a constientiza modul in care se desfasoara propriile procese de gandire, cat si a mtelege semnalele pe care le primim din exterior. Cand nu mai suntem constienti (cum se intampla in cazul lesinului, al narcozei), nu mai stim ce anume se intampla cu noi, nu mai avem legatura cu realitatea. Starea de constienta este insa un proces care se incadreaza in anumite limite - de la veghe si sensibilitate, pana la insensibilitate si apatie. De asemenea, se poate schimba datorita modificarilor din mediul celulelor cerebrale, ca urmare a folosirii unor substante chimice sau datorita stimularii prea slabe sau prea puternice a scoartei cerebrale. O asemenea stimulare se poate realiza inclusiv pe cale psihologica. Nimeni nu are acces deplin la propria stare de constien^a; nici tu nu ii poti controla pe ceilalti. Termenul subconstient a fost folosit pentru prima data de S. Freud. In zona subconstientului, el incadreaza procese care se desfasoara dincolo de nivelul constient sau procese pe care nivelul constient le-a preluat, iar ulterior le-a respins sau le-a estompat. In mod curent, subconstientul inseamna tot ceea ce nu rntelegi pe deplin sau nu este important pentru tine; prin anumite procedee sau in urma unor socuri, lucrurile ascunse in subconstient pot deveni accesibile ratiunii si controlului tau. i La ce bun sa reflectam asupra unor fenomene care nu ne sunt pe deplin accesibile? Doar fiindca sunt fascinante? Fiindca au o mare influenta asupra noastra? Ambele raspunsuri pot fi acceptate si considerate legitime. Nu este vorba aici de trucuri ieftine si nici de o abordare imatura, exclusiv emotionala a unei sfere de fenomene necunoscute si inexplicabile in totalitate, ci de stimularea unei motivatii mature, pentru a te privi pe tine si pe cei din jur fara a bagateliza ceea ce nu tine de competenta ,,ochiului ratiunii". Aceasta este totodata un stimul pentru cei care, sub influenta lecturii, vor doar sa examineze atent si critic cercetarile si teoriile, deoarece un asemenea demers poate conduce la alte cercetari. . Deaceasta data vom aborda problematica somnului si a hipnozei.Aceste fenomene vor fi descrise si explicate mai curand in contextul diagnozei si al terapiei, ceea ce iti va permite sa le accepti si sa le intelegi ca pe niste propuneri referitoare la efortul pe care trebuie sa-1 depui pentru a te mtelege pe tine insuti, problemele si evolutia ta. , Psihologie 1

Calatoria noastra prin ,,Tinutul Subconstientului" ne va ajuta sa exploram zona subconstientului, usorprimej dioasa si necunoscuta pe deplin.

Lectia 35

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Ce ar trebui sa stim despre somn?

Intre intunericul din care venim pe lume si eel in care ne gdsim sfarsitul existd etapa intunericului care vine sipleacd infiecare zi a vietii noastre si care ne invdluie in mod implacabil. O treime din viatd o petrecem in somn; aceasta este cea mat pYOzaicaSi, in acelasi timp, cea mai tainted zond a constiintei, undepersoana pare sa trdiascd izolatd de lumea care std de veghe. (Luce, 1965)

Desi ne-am dori sa stim totul despre somn si despre vise, in general, acest lucru nu este posibil. Ele reprezinta acea sfera a vietii noastre interioare care nu ne este pe deplin accesibila. Si nu stim daca acest aspect ar trebui sa ne intristeze sau sa ne bucure.

Aspecte fiziologice ale somnului Somnul poate fi explicat la eel putin doua niveluri: fiziologic si psihic. Analiza noastra se va referi la ambele niveluri. Mai intai ne vom ocupa de aspectul fiziologic al somnului oamenilor. G. Gaer si J. Segal afirma ca inca nu se cunoaste raspunsul la intrebarea ,,Ce este somnul?".
Autorii amintiti afirma: Cercetdrile depandacum referitoare la somn au clarificat nu numaiproblemaproceselor biochimice, ci si numeroaseprobleme noi, referitoare la stdri limitrofe din sfera comportamentului si a constiintei omului, care au condus la descoperirea unor particularitdti ale spiritului uman. In anumite faze ale somnului, oamenii deslusesc sunete, and informatii si le repetddupdce se trezesc, comunicdprin intermediul unor semnale corespunzdtoare cu lumea exterioard, indeplinesc anumite sarcini, ba chiar invatdsdsimtdschimbdrileproduse mpropria lor constiintd. Alti autori sustin ca in timpul somnului, se inregistreazdpotentiate ale creierului care nu au nici o legdturdcu stimuli exterioripalpabili si care, probabil, reprezinta o reflectare a unorprocese interne necunoscute. (Loomis, Harvey, Hobart, 1935)

Multi cercetatori cred ca investigatiile asupra somnului constituie o sfera de preocupari ingrata. Tu ce crezi? Este un domeniu agreabil si accesibil, profund cercetat, sau unul complet plictisitor, poate chiar... adormitor?
Psihologie

Despre subconstient Capitol XIV

__

^~^

Somnul este un fenomen greu de urmarit si de masurat. Unii sunt fascinati de somn

si fi ,,acorda" intreaga preocupare. Progresul tehnic inlesneste din ce in ce mai mult cercetarea somnului.
In prezent, cercetatorii pot controla:

activitatea bioelectrica a creierului in timpul somnului; inregistrarea acestei activitati se numeste electroencefalograma - EEG; miscarile globilor oculari, prin inregistrarea semnalelor electrice care apar in timpul miscarii; inregistrarea semnalelor electrice poarta numele de electrooftalmograma - EOG; starea de functionare a muschilor, a carei inregistrare se numeste electromiograma - EMG.

Vom face in continuare o incursiune in istoria cercetarii somnului. \ Inregistrarea activitatii bioelectrice a creierului la suprafata capului a fost facuta pentru prima data de catre H. Berger, in anii '20 ai secolului XX. El a reusit sa fixeze inregistrarea unor unde de frecventa uniforma, de 10 cicluri pe secunda. Astazi, aceste unde care se manifests in starea de relaxare psihica sunt cunoscute sub numele de unde afla sau ritm alfa. In momentul in care adormim, ritmul uniform alfa, propriu starii de veghe, este inlocuit de ritmuri rapide, cu tensiune scazuta. Apoi apar unde libere, cu amplitudine din ce in ce mai mare si cu o durata crescuta. Aceste unde devin ulterior, in timpul somnului, principalul element al inregistrarii. Aceste schimbari au fost descrise in anii '30 ai secolului trecut de Loomis si Davis, care au stabilit ca incetinirea treptata si cresterea amplitudinii undelor insotesc somnul profund. Pe aceasta baza au incercat sa realizeze o clasificare a etapelor somnului. Aceasta clasificare era insa incompleta, intrucat pe atunci nu era cunoscuta cea mai importanta faza a somnului - faza REM. ^^ N. Kleitman a atras atentia asupra miscarilor lente, pendulare ale globilor oculari in timpul somnului. S-a descoperit apoi ca aceste miscari deveneau, la un moment dat, foarte rapide. In aceasta faza se instaleaza visele; acest fapt a dus la denumirea acestei stari ca REM (Rapid Eye Movement) sau somn paradoxal. O etapa importanta a cercetarilor o constituie descoperirea stadialitatii somnului. Au fost delimitate urmatoarele stadii: stadiul 1, intermediar intre somn si veghe; stadiul 2, in care incepe somnul propriu-zis, constand in relaxarea sensibila a muschilor, in timp ce globii oculari nu se mai misca; acest stadiu dureaza mai mult de jumatate din intervalul de timp pe care il petrecem dormind; stadiile 3 si 4, in care apar undele alfa, cu o frecventa de 1 -4 cicluri pe secunda si care, daca ocupa 20-50% din timpul somnului, corespund celui de-al treilea stadiu, iar daca ponderea lor depaseste 50%, acceptam ca acesta este stadiul 4; stadiile 3 si 4 sunt numite somnul delta sau somnul profund;
3

x<
Psihologie

Lectia 35

Ce este hipnoza i care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

stadiul 5-REMsausomnulparadoxal, in care se manifests asa-numita,,tacere bioelectrica", cu relaxarea totala a muschilor, cu unde rapide de joasa tensiune si cu miscari rapide ale globilor oculari.
Asemenea cicluri se repeta de 4-5 ori pe durata unei nopti. Somnul profund se

produce indeosebi in primele doua cicluri. Episoadele somnului REM sunt mai lungi cu fiecare ciclu. Somnul pe parcursul caruia apar undele libere este numit non-REM (NREM). Intreagaperioada de somn se constituie, asadar, din intervale alternative NREM si REM. Durata unui ciclu este de circa 90 de minute. Aceasta alternanta este tipica inclusiv pentru somnul animalelor.

Sa ne gandim acum la ce anume se petrece cu organismul nostru, in timpul somnului.

Exercitiul 1. Ce se intampla cu mine cand dorm ?

Roaga-1 pe partenerul tau de discutie sau pe cineva apropiat sa observe atent corpul tau in timpul somnului si sa sesizeze chiar si schimbarile subtile -caldura, transpiratia, miscarile corpului, vibratia muschilor, sunetele, sforaitul, schimbarea ritmului respiratiei etc. Sa incerce sa observe totodata miscarile globilor oculari. Dupa ce face aceste observatii, ar fi de dorit sa-ti transmita inregistrarea sistematica a schimbarilor pe care le-a traversat corpul tau in timpul somnului. Daca aveti posibilitatea, faceti chiar unele masuratori, de exemplu folositi termometrul, tensiometrul, cronometrul. Un interval de somn poate fi inregistrat pe banda video. Dar cea mai importanta etapa a exercitiului, pentru amandoi, va fi cea in care incercati sa va comunicati reciproc informatiile: - Tu ii spui partenerului tau de discutie cum te-ai simtit cand ai intreprins acest experiment, pe ce s-a bazat increderea ta in el, prin ce anume ti-a castigat increderea. - El iti va vorbi despre starile pe care le-a trait in timpul exercitiului si al ascultarii enuntului tau final. Ati aflat ceva nou unul despre celalalt? Dar despre somnul vostru sau despre relatia dintre voi? Daca doresti, elaboreaza tema pentru acasa referitoare la aceasta chestiune. Ce spun cercetarile de laborator pe aceasta tema? Este interesant de vazut ce fenomen dintre cele enumerate in continuare ai reusit sa observi. In timpul somnului, procesele vitale ,,inceteaza", astfel: - temperatura corpului scade cu cateva zecimi de grad; - respiratia este mai lenta; - pulsul scade; - tensiunea arteriala scade;
Psihologie

Despre subconstient

Capitol XIV

concentratia ,,hormonului stresului" in sange se diminueaza fata de starea de veghe; creste concentratia hormonului cresterii, indeosebi in timpul primului ciclu de somn - ,,reglare hormonala" indispensabila pentru declansarea proceselor

biochimice de regenerare.
In timpul fazelor succesive ale somnului au loc diferite procese. Pe parcursul fazei REM, procesele vitale se intensifica, respiratia devine aritmica, iar pulsul si tensiunea prezinta oscilatii de scurta durata. Inainte de a ne trezi, temperatura corpului si concentratia ,,hormonului stresului" cresc, iar miscarile corpului au o frecventa sporita. In felul acesta, organismul se pregateste pentru starea de veghe. Au loc multe procese in corpul tau in timpul somnului, dar se constata ca aceste procese nu se desfasoara identic de-a lungul vietii omului. Somnul se modifica in diferite perioade ale vietii. La un nou-nascut, faza REM dureaza jumatate din intervalul somnului. In primii ani de viata, durata somnului REM scade brusc. La adulti, faza REM reprezinta 25% din intreaga durata a somnului. Oamenii inaintati in varsta se trezesc adesea din somn noaptea. Atipirea in timpul zilei si trezirea in timpul noptii conduc la un ritm plurifazic somn-veghe, reamintind ritmul caracteristic fazei timpurii a copilariei. Ai reprezentari stereotipe despre somn? Vom incerca sa verificam una dintre ele chiar acum! Exercitiul 2: Valoarea somnuluidepinde demomentulin care dormim? Te rog sa formulezi aceasta intrebare pentru un numar de eel putin 3-5 persoane. Incearca sa afli semnificatia atipelii din timpul zilei, a somnului de dimineata si a celui de seara. Roaga-i pe cei intrebati sa se gandeasca daca somnul prelungit si culcatul tarziu le influenteaza sanatatea. Incearca, de asemenea, sa afli de unde provin convingerile lor, ce anume se afla la baza acestora. Opiniile inregistrate sunt convergente sau contradictorii? Intreaba-i daca ei insisi respecta anumite reguli, daca se culca la momenrul si pentru intervalul optim pentru sanatatea lor. Dar tu? Ce parere ai despre aceasta problema si ce deprinderi ai, in ceea ce priveste somnul? Cercetarile stiintifice nu au oferit nici un fel de dovezi care sa confirme parerea ca somnul inainte de miezul noptii este deosebit de sanatos, desi aceasta parere este populara. Totusi, ramane foarte important momenrul din zi si din noapte in care ne culcam. De ce? Aceasta problema este legata de ritmul biologic.

Somnul poate fi conceput ca unul dintre ritmurile biologice: Sunt multi cei cdrora le este totuna daca cele sapte ore de somn le dorm ziua sau noaptea si se dedicd distractiilor sau studiului pand in zori, consider and cdziua vor recupera ceea ce aupierdut noaptea. Trebuie sd-i avertizez pe cei care tin la sdndtate ca aceasta parere este pdguboasd. (C. W. Hufeland)
Psihologie

Lectia 35

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

,,Ceasul" nostru interior dirijeaza ritmul somnului si al starii de veghe. Ritmurile biologice nu sunt identice cu ritmul de rotatie a Pamantului, in 24 de ore. Acestea dureaza aproximativ 25 de ore, asa cum au demonstrat cercetarile de laborator. Cei investigati au locuit un timp separati, fara posibilitatea de a controla trecerea timpului, in buncarc alimcntatc dc sursc dc lumina ailificiala. Sc pai-c ca erau fericiti si total relaxati, avand sentimentul ca au trecut mai putine zile decat in realitate, atunci cand au parasit locul respectiv. Ai dori sa te afli in situatia lor? De ce? Ciclul variatiilor de temperatura, in cazul nostru, este de circa 25 de ore, iar ritmul somn-veghe se afla in relatie cu acest ciclu. Ritmul este conditional de factori endogeni. ,,Ceasul" biologic se afla in structurile nervoase centrale, dar la mamiferele evoluate acestanu este singurul ,,ceas" interior. Somnul depinde probabil atat de perioada de veghe, cat si de procesele interne din timpul zilei. Asadar, trebuie sa dormim dupa un interval de veghe prelungit, din cauza ,,oboselii" cerebrale, dar si in consens cu ritmul zilnic, cu propriul "ceasornic", care desemneaza intervalele de somn si de veghe. Daca suprapunem aceste doua ritmuri specifice, vom ajunge la un sistem universal, standard, de somn, cuprins intre orele 23 si 7, interval care corespunde totodata schimbarilor de temperatura ale organismului.

are Se ML treri ?K$a. eaxd if IML eregte,

Incearca sa faci acum urmatorul exercitiu.

Exercitiul 3: Despre perturbarea ritmului somn-veghe

Te rog sa faci o analiza riguroasa a trairii senzatiilor, a amintirilor proprii sau analizeaza alta persoana in legatura cu perturbarea ritmului natural al somnului si al starii de veghe. Poate fi descrierea unor trairi determinate de o calatorie in zone geografice cu un fas orar foarte diferit sau poate esti interesat de senzatiile din timpul unor veri nebune, cu ,,nopti albe" si somn in timpul zilei. Nu uita nici de

Psihologie

Despre subconstient

Capitol XIV

calatoriile lungi cu trenul. Dupa o asemenea calatorie urmeaza adesea lenevirea din timpul zilei si atipirea la masa. Poti, de asemenea, sa descrii munca in schimburi sau sa prezinti trairile determinate de nevoia de adaptare la obiceiurile gazdelor dintr-o casa unde ai locuit tu sau altcineva. Nu te concentra asupra descrierii faptelor si asupra intamplarilor formale, ci asupra inregistrarii exacte a trairilor, la nivel somatic, emotional si psihic. Gandeste-te daca influenta acestor fenomene asupra sanatatii si asupra manifestarilor noastre s-ar schimba in conditiile in care un asemenea fenomen ar fi de lunga durata. Cum putem sintetiza toate acestea? Concluzia ar putea fi ca trebuie sa platim pentru perturbarea ritmului natural, iar pretul este uneori mare. , De asemenea, nu stim de ce unii oameni sunt eficienti si vioi dimineata, iar altii seara. Verifica printr-un exercitiu practic cum arata aceste ,,afinitati" in mediul tau. Exercitiul 4: Cate,,bufnite"sicate,,docarlii"? Te rog sa alegi zece persoane din anturajul tau si sa le intrebi cat de eficient actioneaza ele dimineata si seara, la ce ora se culca si la ce ora se trezesc. Delimiteaza, in felul acesta, grupul ,,ciocarliilor" matinale si grupul ,,bufhitelor" nocturne. Verifica si influenta varstei si a sexului asupra acestor variabile. Incearca sa incluzi in grup persoane diferite. Ce relatii observi? Din ce grup faci parte tu insuti? S-a schimbat ceva cu tine, in aceasta privinta, de-a lungul anilor? Cei din familia ta ce obiceiuri au? W Acest fenomen poate fi conditional genetic, avand insa importanta si deprinderile formate de-a lungul vietii, cu toate ca exista mai multe argumente care sa sustina afirmatia ca predilectia pentru zi sau noapte este innascuta. O alta problema care poate duce la diferentieri in privinta somnului este cea referitoare la durata acestuia. Durata necesara de somn este o chestiune individualizata. Adultii dorm in medie 7-9 ore pe noapte. Putine persoane dorm mai putin de 4 ore sau mai mult de 10. Durata somnului se schimba pe parcursul vietii si este dependents de factori externi (perioada de vacanta, examenele etc.) si de factori interni (starea de sanatate, dispozitia etc.). Pentru persoanele care dorm putin, faza de somn profund este mai lunga. Se constata ca indicele de mortalitate este eel mai scazut la persoanele care dorm, in medie, 7-8 ore si creste pe masura prelungirii sau scurtarii duratei de somn. v,
Psihologie

Te rog sa faci urmatoarea experienta, in doua etape.

7

Lectia 35

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Exercitiul 5: Cat de mult dormi? A. Controleazd durata somnului, intr-un interval de doua saptamani. Nu dormim in fiecare zi acelasi numar de ore, deoarece de multe ori se intampla evenimente care ne perturba sornnul, Uneori suferim de insomnie, avem dificultati cu adormitul, iar alteori adormim indata ce am pus capul pe perna. Se intampla, de asemenea, sa exageram, atunci cand suntem intrebati de durata somnului. Asadar, nu estima, ci masoara exact durata somnului tau, pe parcursul a doua saptamani. la in calcul si intervalul atipirilor zilnice, pentru ca in acest fel te odihnesti, dar trece aceste ore separat. Timpul masurat concorda cu estimarea ta? Timpul de somn real este mai lung sau mai scurt decat eel estimat?
B. Analizeazd nevoia de somn a unorpersoane din anturajul tau.

Delimiteaza in acelasi mod durata somnului unei alte persoane. Ocupa-te in cadrul cercetarii de cineva la care ai acces nemijlocit. Discuta rezultatele obtinute cu partenerul tau de discutie. Daca doresti, scrie tema pentru acasa pornind de la aceasta investigatie. Ce importanta prezinta pentru tine ceea ce ai aflat pe aceasta cale? Durata somnului poate fi reglata dupa plac? Timpul necesar somnului poate fi diminuat in mod activ, combdtand somnolenta, pentru a realiza, de pildd, o anumita sarcind, Totusi, consedntele lipsei indelungate de somn sunt extrem de negative. Cercetarile cu privire la lipsa de somn starnesc neliniste. Intr-un ,,maraton de veghe" de 200 de ore, s-au observat la persoanele investigate halucinatii vizuale, slabirea memoriei, scaderea nivelului de performanta in rezolvarea sarcinilor, perturbarea sentimentului de identitate si chiar inchipuiri maniacale psihotice. Caracterul simptomelor generate de lipsa de somn depinde de mediu, de personalitate, motivatie, varsta, dar orice persoana lipsita de somn se afla intr-o stare anormala, fiindu-i slabite functiile neurologice si cele psihologice. Apar oboseala, durerile de cap, deformarea perceptiei, perturbarea concentrarii si a orientarii, pierderi ale memoriei de scurta durata, precum si anomalii in inregistrarea activitatii bioelectrice a creierului. La unele persoane apar chiar ganduri paranoice si halucinatii. Din fericire, aceste efecte sunt trecatoare si dispar dupa ce ne odihnim bine. Uneori, privarea fortata de somn constituie o modalitate, destul de folosita in lagare si inchisori ale regimurilor autoritare, de a determina persoanele interogate sa marturiseasca tot ce vor anchetatorii. Cei chinuiti in felul acesta pot recunoaste chiar fapte absurde. Acum iti propun un exercitiu care, in sine, nu va fi primejdios.

Psihologie

Despre subconstient

Capitol XIV

Exercitiul 6: Povesteste ce ai simtit cand nu ai dormit! Cauta persoane care, din diferite motive, au fost lipsite in viata de posibilitatea de a dormi normal, timp mdelungat. Ar putea fi vorba de amintiri de razboi, legate de vreo catastrofa sau primejdie, de nevoia de a sta de garda timp indehmgat sau de o boala. Concentreaza-te asupra trairilor somatice si psihice, in privinta posibilelor perturbari, si impartaseste-ti observatiile cu alte persoane, caci subiectul care povesteste nu este pe deplin constient de ele. E posibil sa fi avut prilejul de a observa la altcineva consecintele lipsei de somn indelungate. Poti sa-ti impartasesti impresiile si parerile despre aceasta problema in tema pentru acasa. Perturbarea somnului Ce crezi ca sunt perturbarile somnului? Tu suferi de asa ceva? Cei apropiati sau cunoscuti se plang de asa ceva? Ce mijloace folosesc pentru a depasi problemele? Ce parere ai despre aceste mijloace?

66IM!

fror #ra w
ce/ east a jixat ceas<J ae&eta,

Cu-ni
Cu-cu
(a. a/t SOIKK 0 soi IKO.

Multe persoane sufera de tulburari periodice de somn, cum ar fi: dificultati in ceea ce priveste adormitul; somn nelinistit; treziri dese in timpul noptii; trezirea dimineata devreme. Somniferele pot fi folosite doar in cazuri mai serioase si numai la indicatia medicului, deoarece ele prezinta numeroase efecte secundare si schimba derularea stadiilor somnului. Aceste tablete genereaza un somn care nu este fiziologic. Actiunea lor dureaza si dupa ce ne trezim dimineata. Se instaleaza senzatia de plictiseala si se diminueaza eficienta intelectuala. Administrarea lor indelungata poate crea dependenta.
Psihologie

Lectia 35

Ce este hipnoza i care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Perturbarile slabe si sporadice ale somnului constituie probleme care nu trebuie sa ne preocupe. Frecvent, acestea sunt consecinte ale unor emotii puternice, de lunga durata: enervate, fiirie, deceptie, bucurie etc. Perturbarile apar intr-un mediu nou, in timpul calatoriei, in timpul vacantelor, si insotesc, de asemenea, unele afectiuni ceva mai usoare, precum raceala.
Perturbarile serioase si de lunga durata ale somnului reprezintd semnalul unor bolifizice saupsihice. Orice situatie de acestfel impune consultarea medicului.

Daca ai o asemenea problema, nu amana vizita la medic.

Exercitiul 7: Analizeazdcazul perturbdriiintampldtoare a somnului!

Analiza de caz propusa va fi o activitate creativa, in masura in care vei reusi sa gasesti o persoana care sa doreasca sa-si analizeze problemele. Cel mai usor va fi sa discuti cu cineva care este constient de natura problemelor sale si care este deschis pentru a comunica in stil propriu. Nu uita ca nu ai voie sa fii insistent, curios, sa depasesti limita intimitatii si sa inseli increderea sau sa incalci principiul confidentialitatii datelor personale. Te rog sa prezinti natura si caracterul problemei. Descrie felul in care aceasta se desfasoara, intensitatea si perioadele manifestarii favorabile. Indica, in baza intelegerii cu persoana suferinda, pasii intreprinsi pentru a iesi din impas. Apreciaza eficienta lor. Elaboreaza, daca poti, propria ta conceptie despre problema respectiva. Diagnoza trebuie sa cuprinda geneza problemei, importanta individuals si prognoza. Poti trimite aceasta analiza ca pe o tema pentru acasa, dar numai daca te atrage si daca inseamna ceva important pentru tine. Un somn bun se poate instala datorita unor deprinderi adecvate, precum: - culcarea la aceeasi ora; - stabilirea nevoii individual de somn; - dormitul intr-o incapere linistita, intunecoasa si aerisita; - renuntarea la somnul din timpul zilei; - renuntarea la cafea, alcool si fumat; - evitarea emotiilor puternice si a eforturilor facute seara; - cand nu putem dormi, este bine sa ne ocupam de ceva concret. Cu toate acestea, doar o noapte de nesomn nu constituie un motiv de framantari!
Exercitiu! 8: Cum sa impingipe cineva,,in bratele luiMorfeu"?

Te rog sa-ti prezinti ideile despre cum pot fi inlesnite adormitul si un somn sanatos, netulburat. Discuta pe aceasta tema cu partenerul tau de discutie si cu alte persoane. Aduna cat mai multe propuneri si indicatii. Lista ta ar trebui sa cuprinda chiar si ideile care nu sunt eficiente in cazul tau. Nu uita ca actiunea lor este individuals. 10
Psihologie

Despre subconstient

Capitol XIV

Nu include insa pe lista sugestiile care sunt primejdioase pentru sanatate si pentru viata sau periculoase pentru cei din jur, care conduc la dependents ori au efecte secundare. Te rog sa fii creativ si perspicace in cautarile tale, iar daca vei fi multumit de rezultate, comunica-le in tema pentru acasa. Nu trebuie sa ne gandim la somn ca la absenta unei activitati. In cadrul somnului nu actionam in directia unor activitati exterioare, constiente, insa regenerarea nu este singura sa functie. In timpul somnului, in organism are loc o activitate intensa. Aceasta se refera la atentie, la emotii, la memorie si la invatare. Te rog sa observi ca cercetarile asupra somnului pot ajuta totodata si la intelegerea starii de veghe.

Visele
Iar acum sa abordam o tematica mult mai interesanta, referitoare la somn -problema viselor. Somnul in sine constituie inca o sfera incomplet descifrata a vietii. Dar visul? Visele nu concorda cu principiile logicii, ale perceptiei, nici cu dimensiunile timpului si ale spatiului. Ele depasesc deprinderile noastre si normele morale. Dar, cat timp dureaza, ne par absolut normale si reale.
Nu existd nici o stiintd care sdpoatd explica in mod exhamtiv de ce anume. visdm, in general, ce anume semnificd visele noastre si dacd, in general, acestea au vreo importantd.

Este foarte important sa citesti de cateva ori aceasta afirmatie! Fiecare din noi stie insa ca este in stare sa traiasca in felul acesta ceva bizar, ceva teribil, miraculos, cand inceteaza sa se mai controleze, sa fie constient, cand refuza principiile care ne dirijeaza de obicei comportamentul.
O data, in cele doudzeci sipatru de ore, eel mai bogat, eel mai sdrman, eel trist si eel bucuros, eel sdndtos si eel bolnav, eel harnic si eel lenes inchid ochii si viseazd. Toti sunt biruiti de un tiran bland, toti se asazd egali in fata visului.... (S. Johnson)

/ wsea'/ Epali /> fata eama/a/'.,,

Psihologie

11

Lectia 35

Ce este hipnoza i care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Asadar, de ce dormim, in general, si de ce visam? 1. Unii cercetatori afirma ca ne curatam in felul acesta creierul de substantele
neurochimice acumulate in timpul activitatii. ___________2. incitam Tn felul acesta dezvoltarea creierului.____________ Al|n cred ca

3. 4.

0 alta ipoteza preconizeaza ca reorganizam activitatea bioelectrica a creierului. Alti savanti sugereaza ca somnul este ,,o supapa de siguranta" ce face posibila descarcarea tensiunilor puternice, care, altminteri, ar trebui sa se manifeste in stare de veghe.

Cu care dintre aceste ipoteze esti de acord? Ce crezi? Care dintre ele este sustinuta de eel mai mare numar de rezultate ale cercetarilor?

Ce spun oamenii de stiinta despre vise?

Initial, visele au fost asociate exclusiv cu faza REM. Se constata, totusi, ca visele apar in ambele faze esentiale. Visele asociate cu faza REM contin imagini vizuale care alcatuiesc intamplari dramatice coerente, sunt dinamice, determinand senzatii de culoare si de sunet, au caracter fantastic, dar eel care viseaza le trateaza ca pe ceva natural. Visele din faza non-REM sunt lipsite de continut dramatic, cuprinzand multe idei nelegate intre ele si putine reprezentari senzoriale.

A fost cercetata, de asemenea, privarea oamenilor de posibilitatea de a visa, prin perturbarea fazei REM. S-a constatat ca manifestarea de fiecare zi a acestor persoane se schimba semnificativ: se accentueaza sensibilitatea, teama, incordarea si apar dificultati in privinta concentrarii atentiei si a memorarii.
Au fost intreprinse, de asemenea, cercetari de lunga durata asupra pisicilor private de faza REM. S-a observat ca in acest interval le creste apetitul, se intensifica manifestarile instinctuale, incluzand aici agresivitatea, impulsul sexual si foamea.
Se observa o legatura generala intre faza REM si reglarea instinctelor primare.

Unii afinna chiar ca omul lipsit de posibilitatea de a trdi vise ar trebui sd se imbolndveascdpsihic la scurt timp, din cauza noianului degdnduri si de senzatii nerealizate, subpresiunea lor dispdrdnd ceea ce iese din memorie in forma finitd. (W. Robert) Se constata ca in creier functioneaza un sistem care reglementeaza comportamentul instinctiv. Acesta este descarcat prin intermediul viselor in faza REM. Cand activitatea acestui sistem sufera perturbari (de exemplu, prin blocarea producerii de serotonina), activitatea caracteristica acestei faze a somnului si comportamentele instinctuale se manifesta in mod necontrolat, in timpul starii de veghe. S-ar putea ca aceasta sa fie o perturbare care explica esenta schizofreniei.
12 Psihologie

Despre subconstient_______ XIV

___

Capitol

Te rog sa observi ca ne apropiem de ceva cu adevarat fascinant: semnificatia continutului viselor. Inca din antichitate oamenii erau preocupati de continutul viselor.
Visele jucau un rol important in vechea arta a vindecarii. In Grecia anticd, bolnavii se deplasau la un templu unde Ii se explicau visele. E vorba de templul lui Apollo sau al luiAsklepios. Pacientul era supus unor ceremonii variate si, in stare de euforie, spdlat, uns, tdmaiat, se asezape opiele de berbec oferit zeului, adormea si visa lafelul tdmdduirii care ii apdrea in mod nemijlocit sau sub forma simbolicd. Preotii tdlmdceau apoi aceste vise. (S. Freud)

v,

In Egiptul antic exista, de asemenea, un viu interes fata de vise. Este greu de stabilit astazi ce rol concret indeplinea aceasta practica sociala. Se urmarea, probabil, dobandirea unui mai mare control asupra evenimentelor sau asupra viitorului ori chiar cresterea capacitatii de dominare asupra oamenilor. lata explicarea unor vise, inscrisa pe un papirus: A-l saruta in vis pe barbat -In curand, sarcina va fi sigura. A copula cu un magar Pedeapsa pentru infractiune nu te va ocoli. A copula cu un tap In curand, moarte sigura. A naste o pisica > Vei avea multi copii. A naste un caine - Va veni pe lume un baiat.
(Din papirusul care se gaseste in Muzeul din Cairo, apud. A. Borbely)

Cel mai renumit jurnal de vise, al lui Artemidoros, datand din secolul al II-lea d. Ch., este plin de modalitati amuzante de explicare a simbolurilor prezente in vise. Visul despre piciorul sclavului insemna capul tatalui, visul despre un delfin in apa semnifica prosperitate, iar al unui delfin pe uscat - esec etc. Poate incerci sa-ti scrii propriul jurnal de vise! In anumite culturi, exista convingerea ca visele fac posibil contacrul cu lurnea celor morti. De exemplu, in Vedele indiene intalnim conceptia ca, in vis, sufletul, dupa ce paraseste corpul, peregrineaza in spatiu la granite dintre lumi, putand sa vada ambele lumi - a celor vii si a celor morti. Cam atat despre istoria conceptiilor si credintelor omenesti pe tema viselor. In prezent domina convingerea ca visele sunt rodul imaginatiei noastre, cu toate ca unii resping aceasta supozitie.
Hafner afirma: Nu suntem rdspunzdtoripentru visele noastre, cdci sunt lipsite de ratiune si de vointd constientd, de baza oricdrui adevdr si a oricdror rigori... De aceea, faptele noastre sdvdrsite in vis nuau nici atributul crimei, nici al virtutii. ,
Psihologie

Nietzsche este de alta parere: Doriti sdfiti responsabilipentru toate, in afardde visele voastre! Cdtd sldbiciune mizerabila, cdtd lipsd de curaj in tragerea concluziilor!
13

Lectia 35

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Nimic nu reprezintd atdt de mult proprietatea voastrd... Materialul de constructie, forma, durata, actorul, spectatorul, totul in aceste comedii sunteti voi insivd!
Daca ar trebui sa te declari de partea cuiva, pe cine ai sustine?

Exercitiul 9: Respomabil sau irespomabiU? Te rog sa propui cunoscutilor un subiect potrivit pentru o discutie scurta si dinamica. Intreaba-i daca omul este sau nu este responsabil de continutul viselor sale. Poate ca cineva va dori sa-si exprime opinia ca, visand, in general, suntem iresponsabili!
Discutia va fi si mai interesanta daca parerile voastre in aceasta privinta se vor deosebi. Confruntati-va, cautand argumente rationale si modalitatea de a convinge. Ati reusit sa schimbati parerea cuiva? Despre schimbarea atitudinilor am vorbit in caietul precedent. Poti inregistra discutia si poti elabora in felul acesta tema pentru acasa. La randul sau, S. Freud, reprezentant al directiei psihanalitice, exprima urmatoarea opinie referitoare la vise: Din punct de vedere stiintific, visele sunt un produs al propriului nostrupsihic, dar visul trait pare fiecdruia din noi ceva strain si cu greu recunoastem paternitatea sa. De unde provine aceasta instrainare spirituals in legatura cu visele? Tu ce crezi despre continutul propriilor vise? Ti le atribui sau nu? Pentru a explica acest lucru, trebuie sa atragem atentia nu numai asupra contmutului manifest al viselor, continut bazat pe relatarea persoanei care viseaza, ci si pe eel ascuns, simbolizat, care poate fi analizat, folosindu-ne de informatii suplimentare referitoare la personalitatea si situatia persoanei respective.

(34(27))

Freud a atras atentia asupra semniflcatiilor ascunse ale viselor si asupra limba jului simbolic in care acestea sunt ,,invaluite". Semnificatia simbolurilor poate fi descoperita cu ajutorul asociatiilor libere. Potrivit lui Freud, tdlmdcirea viselor reprezintd calea de a cunoaste continutul inconstientului, ca parte a psihicului uman.
Intreg ,,camuflajul" continutului bizar al visului serveste tainuirii unui continut cu o mare incarcatura emotionala. Diferentiind nivelul evident de eel ascuns al visului, Freud nu se ocupa in timpul terapiei de versiunea acceptabila a istoriei date, ci de continutul ascuns al acesteia. Supraego-ul - constiinta care ne controleaza si ne cenzureaza gandurile - determina impingerea impulsurilor neacceptate social dinspre palierul constient spre eel inconstient. Aceste continuturi revin totusi in viata noastra sub forma nevrozelor, a baiguielilor, a uitarii - uitam ceea ce nu dorim sa tinem minte - si a simbolurilor din vise. Continutul sufera in timpul viselor o anumita deformare. Potrivit lui Freud, visele permit satisfacerea dorintelor. Asadar, dormi, puiule, dormi, dacd doresti luna de pe cer, o vei primi... Rolul visului poate fi raportat la satisfacerea imaginara a dorintelor neimplinite, a aspiratiilor si anevoilor. Visele descatuseaza incordarile psihice, permitand implinirea dorintelor in forma lor imaginara. Potrivit psihanalizei, accentul cade pe instinctul sexual.

14

Psihologie

Despre subcon^tient

Capitol XIV

lata cateva exemple. Potrivit lui S. Freud, organul sexual masculin este simbolizat prin obiecte alungite: bete, tulpini ale copacilor si umbrele, arme ascutite, pumnale, palarii, cravate, pluguri, ciocane, carabine, revolvere, sabii, poduri si coline impadurite etc. Organele sexuale feminine sunt simbolizate prin: cutii, casete, la/i, dulapuri si sobe, obiecte perforate, nave si vase, precum si incaperi. Actul sexual este simbolizat de trecerea prin camere, de trepte, de scari, chiar si de pereti netezi si de fatadele cladirilor. Totul ti se pare poezie, nu-i asa? Pentru Freud, simbolurile din vis sunt o reflectare a tntamplarilor si a conflictelor din trecut. Pentru un alt cunoscut psihanalist, C. G. Jung, o importanta semnificativa o aveau temele care se repeta in vis. El considera ca visul reflecta unele aspecte ale vietii omului, dar si posibilitatile acestuia. Simbolurile din vis ofera indicii cu privire nu doar la cine anume este eel care viseaza, ci si la cine anume va deveni acesta. Dupa opinia sa, ele constituie o parte a subconstientuliii colectiv al celui care viseaza, fund alcatuite din arhetipuri, aparute pe parcursul evolutiei speciei noastre. Acestea fac ca noi sa percepem lumea la fel ca stramosii nostri. Specia umana a creat un arhetip comun al nasterii, al mortii, al invierii, al lui Dumnezeu, al puterii etc. Un continuator al cercetarilor asupra viselor a fost D. Foulkes, care, folosindu-se de psihologie si lingvistica, a cautat sensul ascuns al viselor in ,,Gramatica viselor". Au fost studiate, de asemenea, diferentele de continut al viselor, in functie de sex si de varsta. Oare ai putea sa prevezi rezultatele acestor cercetari? Exercitiul 10: Ce viseaza Eva si ce viseaza Adam? Daca doresti sa cunosti aceasta interdependenta nu numai ca pe o relatare bazata pe cercetari stiintifice, poti efectua un scurt studiu personal. Roaga 10 femei si 10 barbati sa prezinte pe scurt cele mai frecvente teme care apar in visele lor. Roaga-i sa aprecieze si finalitatea acestora, eel putin in termeni generali, ca aspecte pozitive sau negative. Incearca sa sistematizezi aceste continuum si sa le incadrezi in anumite categorii. Indreapta-ti atentia asupra temelor, asupra finalitatii viselor si asupra emotiilor care le insotesc. Cei investigati ar trebui sa califice visul eel putin ca fiind placut, neplacut sau indiferent si sa stabileasca, de asemenea, rolul propriu in cadrul visului, ca pasiv sau activ. Poti propune si o alta forma de elaborare si de obtinere a materialului. Scopul exercitiului este acela de a verifica - de a accepta sau respinge - ipoteza potrivit careia tematica viselor se afla in relatie cu aspectele sexuale. Ce rezultate ai obtinut? Ce anume releva ele, dupa tine? Cum pot fi interpretate? Ai aflat ceva nou despre tine si despre ceilalti oameni? Visele tale proprii sunt tipice pentru sexul tau? Daca doresti, impartaseste-mi concluziile la care ai ajuns in tema pentru acasa.
Psihologie

Lectia 35

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Rezultatele cercetarilor intreprinse de catre profesionisti sustin ca: femeile viseaza mai frecvent interioare cunoscute, persoane individuale, se concentreaza asupra descrierilor infatisarii, asupra formelor subtile de agresivitate, manifesta mai multe emotii si activitate verbala; -* barbatii viseaza lucrun care se petrec mtr-un medlu necunoscut, diferite grupuri, iar temele viselor lor sunt legate de agresivitate, de sex, de activitatea fizica si de realizari. Ai obtinut aceleasi rezultate in exercitiul tau?

Am iHSat cd dorm&am/... n/K oi'sat ea. cfop/K&ajK/.., Am w'$s.t ad doriK&am/.,.

Cercetarile confirma un anumit mod stereotip de percepere a sexului. Cui anume - in afara de tine - ii poate servi cercetarea viselor?
Uneori, visul ajuta la realizarea unor descoperiri - a celor man si a celor cotidiene.

Sunt cunoscute cazurile de vise care au indicat solutionarea rapida a unor probleme cognitive. Interesant este exemplul chimistului F. A. Kekuly, care, visand sase serpi care alcatuiau un cere, a descoperit structura inelara a benzenului. Acest lucru devine posibil deoarece in vis manifestam o mai mica doza de criticism si o anumita dezinhibare a asocierilor.
Exercitiul 11: Cand visul iti sopteste cea mai bund rezolvare...

Reaminteste-ti visele care au jucat un rol important in viata ta, in cautarea unor solutii si in luarea unor decizii importante. Poate ai experienta in legatura cu activitatea indelungata cu caracter creativ. Poate ca ai fost candva implicat personal in cautarea unei solutii pentru o problema cognitiva sau poate cunosti pe cineva din aceasta categoric? Poate fi o persoana care a scris ceva sau care a creat o lucrare plastica sau muzicala? Poate a visat ,,continuarea" lucrarii sau un element extrem de dificil sub aspectul compozitiei.

16

Psihologie

Despre subcontient

Capitol XIV

Investigheaza visele care au ajutat intr-o asemenea munca sau care ,,au sugerat", intr-un fel, cea mai valoroasa rezolvare a unei probleme de viata. Asemenea probleme pot fi deciziile legate de schimbarea locului de munca, a domiciliului, a starii civile, a sosirii pe lume aunui copil etc. Intreaba daca sugcsna respecdva a fosi vaiorificaia. Discuia despre feiui in care oamenn concep problema ,,paternitatii" unor asemenea vise. Daca ai obtinut exemple interesante, impartaseste-le in tema pentru acasa. Este importanta pentru tine constientizarea posibilitatii de a lucra asupra propriilor tale vise.
Analiza viselor joaca un rol important in diferite forme de psihoterapie, deoarece releva continutul nivelurilor profunde ale psihicului.

Visul poate reliefa o profunda ostilitate, nemanifestata la nivelul constient, a carei aparitie poate fi preintampinata. Visul poate fi trait cu ochii deschisi. Cand visul nostru este tratat ca parte integranta a propriului psihic, in munca centrata asupra sinelui sau in timpul psihoterapiei, atunci putem depasi mai usor sentimentele contradictorii care reprezinta sursa acestuia. Aceste sentimente pot fi asimilate, le putem izola sau inlatura, nemaiducand astfel la perturbari in manifestarile noastre. Cum iti poti valorifica visele Daca un vis te nelinisteste intr-un mod oarecare, este bine sa impartasesti continutul acestuia si modul in care il traiesti. Te rog sa alegi persoane care, ca si partenerul tau de discutie, nu te dispretuiesc, nu te persifleaza si nu bagatelizeaza ceea ce le impartasesti. Povesteste despre visele tale fara jena, nu le cenzura, vorbeste degajat, fara spirit critic, fiindca atunci apare sansa constientizarii noului continut, a obtinerii unui grad de orientare. Poti povesti despre ele cu ochii inchisi. Te poti adresa chiar celor pe care i-ai visat, jucand un fel de psihodrama, care prezinta cuvintele, miscarile, gesturile orientate catre un scaun gol sau chiar catre un dulap. Straduieste-te sa intri in contact cu emotiile tale, percepand cauza nelinistii. Nu uita ca trebuie sa-ti impartasesti si visele frumoase. Cand le descrii, nu pierzi nimic, ci iti multiplici doar emotiile pozitive. Nu te simti dezamagit daca persoana careia i le destainuiesti nu reuseste sa fie preocupata destul de profund de tine, nereceptand intreaga incarcatura a fericirii pe care ai trait-o. Gandeste-te daca tu reusesti sa primesti astfel de mesaje de la ceilalti oameni! Daca nu ai cu cine comunica, scrie continutul viselor tale.
( 1(5) j

O forma de valorificare a viselor o constituie reconstituirea plastica a imaginilor din vis. Poti lucra la fel ca in primul exercitiu din lectia 1 a cursului nostru. Poti invita pe cineva apropiat sa colaboreze cu tine, rugandu-1 sa raspunda la o serie de intrebari.
17

Psihologie

Lecjia 35

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Pune-ti mereu intrebari de tipul: Ce semnificatie are? Ce anume imi comunicd despre mine? Ce anume mdmird? Cu ce anume seamdnd? De ce nupot intelege acestlucru?
JDrice am spune, tu esti autond visalui si eel maibun interpret al acestuia. Cosmarul din vis! lata inca o tema pe care ar trebui sa o abordam.

In timpul viselor nu putem distinge intre realitate si sfera reprezentarilor. De fapt, de unde sa stim care dimensiune este cea reala?
Exercitiul 12: Care dintre lumi este cea adevdratd?

Discuta cu persoane apropiate despre trairea atat de intensa a unui vis, incat, dupa ce te trezesti, este greu sa revii la realitate. Incearca sa afli daca i s-a intamplat vreodata vreunuia dintre ei sa aiba senzatia ca realitatea din vis este ,,mai reala" decat aceea in care traim? Cum pot fi spulberate, pana la urma, indoielile? La ce anume se referea continutul unor vise atat de puternic traite, incat nelinistea, teama, neputinta, sentimentul de izolare, de amenintare a vietii si a sanatatii s-au mentinut si dupa trezirea din vis? Cum au rezolvat interlocutorii aceasta problema? Au aparut vise care sa se repete cu acelasi continut si in aceeasi forma? Aceste vise au vreo legatura cu trairi reale? Repetarea viselor de acest tip s-a produs si in cazul tau? Asemenea vise sunt destul de frecvente - 86% dintre cei investigati au vise de tip cosmar eel putin o data pe an. O tema frecventa a acestora sunt catastrofele in fata carora suntem neputinciosi. Continutul care se repeta se refera la: pericole, consternare, neputinta, moarte, cadere, imobilizare, muscaturi si atacuri ale unor animale etc. Cosmarurile din timpul fazei REM contin mesaje care starnesc teama, fiind uneori o continuare a viselor obisnuite, din aceeasi faza. Cele care apar in faza non-REM reflecta mai mult agresivitatea indreptata impotriva persoanei respective - visam ca ne prabusim, ca suntem striviti, imobilizati, se aud tipete, sunete, iar spaima creste. Nu stim prea multe despre natura viselor, in afara de cateva ipoteze, care necesita argumentare. Totusi, este vorba despre procese psihice reale, pe care si tu le poti investiga si explica. Cum sa reaction am in fata unui vis de cosmar? In primul rand, teama legata de sentimentul ca va aparea un asemenea vis constitute un factor care declanseaza mecanismul de realizare a acestei temeri. Culca-te cu speranta ca vei avea parte de vise frumoase, cu hotararea de a te odihni. Poti asculta, de asemenea, muzica lenta in surdina. Pur si simplu, schimba ceva, chiar si mirosul din incapere.

18

Psihologie

Despre subconstient

Capitol XIV

Daca, in general, iti este teama sa adormi, acesta este un semnal ca ai o problema si ar trebui sa te adresezi unui specialist. Roaga o persoana apropiata ca, atunci cand observa miscari puternice ale globilor oculari sau aude sunete si vede miscari ale uitregului tau corp adormit, ca semnale

ale nelinistii din timpul somnului, sa te ajute, ,,perturband" denilarea visului prin atingere, prin deschiderea ferestrei sau prin trezirea usoara. Cel care se chinuieste in timpul somnului trebuie ocrotit, mangaiat cu expresii calde. De acelasi tratament ar trebui sa beneficieze si copilul, si adultul, si omul in varsta.
Dimineata ar trebui sa te gandesti la visul tau! Contureaza-1, povesteste-1, formuleaza emotiile prezente in cadrul lui. Nu ar trebui sa-i estompezi continutul, fiindca, in acest caz, exista probabilitatea de a se repeta. Rupe foaia pe care ai reconstituit imaginile din vis, arunc-o in foe, distrugand simbolic visul neplacut. Dar straduieste-te sa intelegi sensul si semnificatia visului - teama in fata neputintei, a ostilitatii, a singuratatii, a durerii etc. Discuta despre sursa imaginilor, reaminteste-ti filmele, intamplarile si scenele care ar fi putut constitui prototipul lor. Daca acest cosmar este trait de copilul tau, linisteste-1, spunandu-i ca ceea ce a vazut in vis probabil a vazut undeva in realitate. Printre altele, limiteaza-i vizionarea filmelor de groaza. Scenele de agresivitate din programele TV, cazurile de violenta indelung mediatizate se codifica in mintea noastra, putand fi factori declansatori ai cosmarurilor nocturne.

Despre visele frumoase, care prezinta riscul de a ramane dependent de ele

8(36) J Mecanismul de aparare referitor la fantezie a fost analizat in lectia 8. Continutul frumos al viselor, satisfacerea nevoilor noastre si a ambitiilor, trairile care ne umplu de fericire si de liniste sunt un excelent acumulator de energie si ,,un antrenament" pentru bucuriile si implinirile autentice.

Visele care ne linistesc, ne inspirdsi ne indeamna la eforturi sunt extrem de valoroase.

O anumita primejdie o constitute insa ,,evadarea" in lumea viselor frumoase, ceea ce duce la satisfacerea exclusiv imaginara a nevoilor. Realitatile din viata de fiecare zi raman neschimbate, pentru ca visele nu indeamna la efort, ci, mai degraba, amana efortul. Ne este bine si nu trebuie sa ne obosim! Nu ramane cu o asemenea concluzie, ci actioneaza si creeaza, facand ca visele tale sa devina realitate. Indiferent de ceea ce vei visa, dimineata trebuie sa te trezesti. De aceea, iti propun un exercitiu de vizualizare, intitulat Ceasul desteptator, al carui scop este acela de a incredinta trezirea fara dificultati, de dimineata, ,,ceasului tau" din subconstient. Exercitiul nu urmareste scurtarea somnului sub limita necesara, continutul sau fund prelucrat dupa F. J. P. Cavallier.
Psihologie 19

Lectia 35

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Exercitiul 13: ,,Ceasul desteptator" Te rog sa te asezi in pat si sa urmezi instructiunile citite de o persoana apropiata: Estiinpat, simti asternutul si, constientizdnd locul si momentul, inaintedea adormi, inchizi ochii si itifixezi ceasul taupsihic, pentru dimineata. Lasd-te in voia linistii. Ai incredere in tine. Imagineazd-ti cdtii in mandun desteptator adevdrat. li simti greutatea, forma si mdrimea. li vezi clar discul si cele doud limbi, care servesc lafixarea orei de trezire. Stii perfect la ce ora doresti sate trezesti de dimineata. Priveste o clipd discul ceasului tdu. Limba mare indicd orele, cea mica, minutele. Cdndaceastd imagine sefixeazd bine in mintea ta,fixeazd exact or a la care doresti sate trezesti. Asazdacest desteptator imaginarpe noptierd. Acum, imagineazd-ti cda sositvremea trezirii de dimineata. Te afli inpatul tdu si vrei sate trezesti, pentru a trece la starea de veghe. Fad lucrul acesta lent, fdrd efort. Simti cum fiecare parte a corpului tdu capdtd energie. Ai dormit bine, esti odihnit. Imagineazd-ti cd deschizi ochii si vezi pe noptiera ta ceasul, care indicd exact ora la care doresti sdfti trezit. Poate cdmai ai nevoie de o clipd, pentru a-ti memorafragmente din viselepe care le-ai avut noaptea. Este important. Vei intelege mai tdrziu importanta acestui lucru. Imagineazd-ti acum cd te ridici din pat. Te vezipe tine, asa cum dormi, in cdmasdde noapte, inpijama etc. Imagineazd-ti primele gesturipe care lefaci de obicei dimineata. Mergi la baie, la toaletd, saupoatepui apapentru cafea. Ai calculat bine timpul. Ai exact atat timp cat iti trebuiepentru afi gata de plecare la ora potrivitd. Imagineazd-ti cdte speli, cdtepiepteni. Simti in aceste circumstante mirosurile caracteristice, iti amintesti toate miscdrilepe care lefaci de obicei. Gdndeste-te o clipd cu ce anume te vei imbrdca. Alege ceea ce iti vine bine si itipune trdsdturile in valoare. Simti tesdturape corpul tdu. In fata ta se anuntd o zi splendidd. Ai mult entuziasm, energie si simti cdvei face fata tuturor sarcinilorpe care le ai de indeplinit.

20

Psihologie

Despre subconstient

Capitol XIV

Esti imbrdcat si iti pregdtesti micul dejun. Acum, te concentrezi asupra pldcerilor momentului respectiv. Este important inainte de a mcepe ziua. Se simt miresmele, gusturile. Simti cdldura chiflei proaspete, gustul cojii __________crocante. Savurezi untul si mierea, simti consistenta lor. Imagineazd-ti miscdrile pe care lefaci. Ai timp. Te bucuri de acest moment pldcut si important pentru tine. Mai rdmai o clipd in acest loc pldcut. Asculti, probabil, muzicd. Micul dejun reprezintd o parte importantd a pregdtirilor pentru ziua care te asteaptd. Ziua a inceput. latdcdai terminat micul dejun si esti multumit, satisfdcut. Acum, imagineazd-ti cdiesi din casdsi cdmergi la lucru, la sarcinile care te asteaptd. Simti bucuria generatdde ziua care a inceput bine. Ai incredere in tine. lesi la orapotrivitd, pentru a ajunge laprima intdlnire din ziua respectivd. Acum mai rdmai o clipd, pentru a simti toate senzatiile pldcute in corp, precum si bucuria trezirii reusite si a zilei bine incepute. Multumeste pentru timpulpe care ti l-ai oferit. Noapte buna! Foloseste visele bune si pe cele rele pentru dezvoltarea ta personala! Dupa un somn odihnitor, pregateste-te pentru intalnirea cu urmatoarea lectie!

Psihologie

21

LECTIA 36
Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?
Termenul hipnoza pro vine din limba greaca, dupa numele zeului somnului, Hypnos, si a fost introdus in literatura de specialitate de J. Braid. Mult timp, oamenii au fost fascinati de hipnoza, indeosebi datorita efectelor ei incredibile. lata in cele ce urmeaza un fragment elocvent din literatura: Fad ceea ce doresti. Oare esteposibil sd nufaci ceea ce doresti sau, dimpotrivd, sd fad ceea ce nu doresti? Ceea ce doreste altcineva? Ascultd cu atentie, prietene, cad arputea fi pentru tine o schimbare pldcutd sd desparti vointa de actiune si sd incetezi a te ocupa de ambele chestiuni in acelasi timp. Diviziunea munciil Sd presupunem cd ai ardta limba unui public ales si stimabil, toatd limba, pdnd la rdddcind. Nu, n-as ardta-o - spuse tdndrul, pe un ton arid. A ardta limba este un gest de proastdpurtare. Nici vorbd, rdspunse Cippola, pur si simplu vei face lucrul acesta. Cu tot respectulpentru educatia ta, iti mdrturisesc cd, inainte de a numdrapdndla zece, te vei rdsuci la dreapta si vei ardta limbapublicului ales, scotdnd-o mai mult decdt crezi cdpoti.
Se uitdfix la tdndr, iar ochii acestuia pdreau cd se cufundd in orbite. Uno!" -spuse. Isi Idsd bidusca sd-i alunecepe brat si sfichiui cu ea in aer. Bdiatul se dddu inapoi si scoase limba atdt de mult, meat teputeai convinge cdera cu adevdrat toatd limba pe care o avea de ardtat. Apoi, cufata ca depiatrd, se rdsuci din nou, revenind lapozitia sa initiald. (T. Mann, ,,Mario si vrajitorul")

Hipnoza a fost popularizata ca tehnica de manipulare a celorlalti pentru foloase proprii. La aceasta idee au contribuit filmele si literatura, care au raspandit imaginea hipnozei ca instrument de ,,descoperire a secretelor", de ,,exercitare a influentei magice", de ,,frangere a vointei umane" etc. Sa incepem cu explicatiile terminologice. Folosind termenul hipnoza, nu toti ne gsndim la acelasi lucru. Daca te intereseaza in mod deosebit aceasta problema, incearca sa stabilesti sfera semantica a notiunii, asa cum se poate deduce aceasta pe baza cunostintelor tale. Cu acelasi sens sunt folositi si termenu hipnologie si hipnoterapie. De hipnologie, ca domeniu de cercetare stiintifica, menit sa serveasca binelui oamenilor, se ocupa hipnologii. Astazi, acest termen este fdosit sporadic. La randul lor, hipnoterapeutii aplica hipnoza in terapie. In schimb, hipriotizatorii se folosesc de hipnoza in cadrul unor spectacole. Aceste spectacole fac caunii oameni sa considere toata aceasta problema ca pe ceva suspect, ceea ce este incorect si nedrept.
22 Psihologie

Despre subcon^tient

Capitol XIV

De fapt, ce este hipnoza?

Stim ca nu este vorba despre un somn obisnuit - marturie in acest sens stau comparatiile inregistrarilor EEG. Este doar o alta stare de constiinta a omului, modificata, in timpul careia persoana este de acord:

sa se relaxeze;
sa se concentreze; sa imagineze liber; sa se comporte intelectual si fizic ,,in afara" controlului vointei; sa modifice legaturile logice temporale, spatiale, cauzale si fizice; sa reactioneze in concordanta cu vointa si cu sugestiile hipnotizatorului.

Persoana care cedeaza sugestiei hipnotice este convinsa ca reuseste sa-si dirijeze corpul si psihicul intr-un mod pe care candva il considera imposibil. Sa ne gandim la cine anume poate beneficia de hipnoza. In mod curent, se considera ca hipnoza poate fi folosita cu succes la persoanele cu vointa slaba, dependente din punct de vedere emotional, cu inclinatii spre subordonare. Cercetarile si practica terapeutica nu confirma insa o asemenea judecata.

Un client potential are pareri preconcepute in legatura cu hipnoza. Cu cat concordanta dintre asteptarile pacientului si cele ale hipnotizatorului este mai mare, cu atat sansa de succes creste. Cel hipnotizat trebuie sa aiba, in primul rand, o motivatie suficienta pentru a trece in aceasta stare, trebuie sa-si depaseasca temerile si tensiunile. Sunt necesare capacitatea de concentrate si imaginatia. Sunt predispuse hipnozei intr-o mai mare masurapersoanele curioase, in comparatie cu cele care manifests tendinta spre rivalitate, cele stapanite si tematoare. Cercetarile asupra gemenilor indica rolul factorului ereditar. De asemenea, mediul ar trebui sa motiveze si sa diminueze tensiunea. Tu intrunesti asemenea criterii? ____________________________________________________ Psihologie 23

Lectia 36

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Disponibilitatea la sugestii este influentata si de increderea dobandita, precum si de invatarea anumitor actiuni legate de aceasta. A fost elaborat chiar un instrument pentru masurarea predispozitiei la hipnoza -Scara Predispozitiei la Hipnoza Stanford (SHSS). Este vorba despre o incercare de hipnoza, in timpul careia se verifica reactiile persoanei la sugestii hipnotice tipice. Rezultatul obtinut, incadrat in limitele dintre 0 si 12 puncte, comunica gradul de sensibilitate la procedura hipnotica. Cercetarea cu ajutorul acestui instrument dureaza circa 45 de minute. O alta versiune se refera la practica clinica - de exemplu, sugestia inapoierii in trecut. Se constata ca disponibilitatea pentru hipnoza este o trasatura relativ durabila a personalitatii. Un scor foarte ridicat il ating circa 11% dintre persoanele investigate.
Exercitiul 1: Stabileste-ti capacitated de afi hipnotizat!

Acest exercitiu este amuzant, dar si serios. Caracterul sau amuzant consta in abordarea rezultatului ca pe un efect al unei distractii. Rezultatul nu trebuie, asadar, tratat ca o diagnoza riguroasa, completa, ci ca un gen de sugestie neconfirmata. In schimb, o atentie deplina ar trebui sa fie acordata procedeului folosit. Daca doresti cu adevarat sa stii daca reusesti sa te supui sugestiei hipnotice, roaga-1 pe partenerul tau de discutie sa organizati impreuna o perioada de relaxare. Poate incercati sa va folositi de antrenamentul autogen sau de anumite vizualizari! Dupa ce va asezati intr-o pozitie care sa inlesneasca relaxarea, dar care sa nu grabeasca instalarea somnului, dupa un anumit interval de relaxare, partenerul tau de discutie ar trebui sa incerce sa-ti sugereze senzatia de greutate placuta in membre, senzatia de caldura, de degajare placuta si de inertie in corp. Daca doriti, puteti sugera si un somn placut, relaxant, de cinci minute, dupa care sa va treziti odihniti, proaspeti si bucurosi. Nu efectua exercitiul daca in aceasta sfera de actiune nu ai incredere in tine insuti sau in partenerul de discutie. Nu aveti voie sa sugerati lucruri ale caror consecinte ar putea deveni primejdioase pentru voi. Orice sugestie trebuie sa se incheie cu recomandarea: lar acum te intorci la acum si aid ", constient de tine si de cei dinjur, linistit, odihnit, plin deforta si de bucurie. Respird addnc, miscd meet mdinile si picioarele. Deschide ochii, intinde-te. Cei care se afla in jurul tau pot sa reactioneze in mod diferit la hipnoza? Care dintre ei ar intra in starea de hipnoza usor si care mai greu, cu mai multa rezistenta? Cine anume nu s-ar supune, dupa tine, sugestiei hipnotice? De unde provin convingerile tale?
24 Psihologie

Despre subconstient

Capitol XIV

Exercitiul 2: Cine arputeafi hipnotizat? Descrie o persoana care, dupa tine, s-ar supune usor sugestiei hipnotice. Indica-i varsta, sexul, starea civila, rolurile pe care le mdeplineste, dar si tfasaturile de personalitate. Incearca sa-i descrii comportamentul, stabileste geneza acestei predispozitii - poate chiar in relatie cu stilul de educatie primita. Straduieste-te sa stabilesti de unde anume vine convingerea ta. Ce argumente ai in favoarea pozitiei tale? Daca doresti si esti multumit de analiza si de argumentele folosite, descrierea poate constitui tema pentru acasa din acest caiet.

Este, de asemenea, important sa cunoastem mecanismul general de actiune a tehnicilor legate de hipnoza si de sugestie.
Sunt apreciate de mult timp asteptarile pacientului in procesul de vindecare. S-au observat asemanari intre tamaduitorii de diferite orientari, pornind de la influenta asteptarilor, care poate depasi forta de actiune a tratamentului. lata ca increderea pacientului in eficienta tratamentului este uneori la fel de eficienta sau chiar mai eficienta decat medicamentele in sine sau alte tipuri de terapie. O asemenea manifestare o numim efect placebo, ceea ce subliniaza faptul ca nu avem de-a face cu o influenta specifica a unui tratament concret. Un asemenea efect exista cu adevarat, acesta fiind un fapt de care se impune sa tinem seama in procesul de intrajutorare. Exercitiul 3: Vitamin a" pentru somn silmpotriva durerii... Daca vei avea ocazia, incearca sa-ti folosesti cunostintele despre sugestie, oferindu-i unui copil sau unui adult care are probleme cu somnul -nedeterminate de starea de sanatate - sau care acuza dureri de cap, de exemplu, o tableta ,,foarte puternica, noua si scumpa". Te rog sa fii iscusit si sa ii dai vitamina C sau o tableta cu multivitamine, fara a dezvalui lucrul acesta. Este mai usor sa-i sugerezi copilului ca aceasta este tableta porrivita, fiindca el rntreaba rareori ce denumire, ce pret si ce producator are, dar, de fiecare data, exprima-ti convingerea puternica si vie in legatura cu actiunea sigura a tabletei. Daca doresti, descrie experienta si reflectiile tale in legatura cu realizarea acestei experience in tema pentru acasa. Nu uita ca nu ai voie sa manipulezi pe nimeni in felul acesta. Intotdeauna este mai bine sa raspunzi adevaratei nevoi de dragoste, de atentie, de apropiere. Poti dezvalui aceasta escrocherie, spunand, dupa mai mult timp, ca se intampla cu noi ceea ce dorim sa credem. Este suficient, asadar, sa credem ca vom dormi cu pofta si capul ne va fi plin de ganduri si vise placute.

Psihologie

25

Lectia 36

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Dupa parerea lui Torrey, increderea pacientului si motivatia sa pentru ameliorare depind de: gradul in care diagnosticul afectiunii pus de terapeut (stabilirea simptomelor, denumirea si cauzele bolii) este in concordanta cu conceptiile pacientului;
forta de convingere a terapeutului ca tocmai aceste metode pot fi utile;

gradul in care terapeutul raspunde asteptarilor pacientului, imaginii acestuia despre cum anume ar trebui sa fie terapeutul.

Toti acesti factori sunt dependent! de cultura mediului din care provine clientul. Terapeutii ar trebui sa inteleaga acest lucru si sa actioneze in consens cu specificul cultural al pacientului. Ei pot folosi, de asemenea, tehnici care sa sporeasca efectele produse de asteptarile acestuia. Sugestia poate constitui un factor esential in cresterea eficientei diferitelor genuri de terapie.
Exercitiul 4: De ce anume depind asteptarile tale si in ce constau ele? Gandeste-te acum daca ai dori sa beneficiezi de o terapie in care sa fie aplicata hipnoza. Sau poate ca ai dori sa participi la un spectacol de varietati, bazat pe hipnoza.

Cum ai determina forta motivatiei tale pentru asemenea actiuni, pe o scala de la 1 la 100? Ce conditii ar trebui sa indeplineasca terapeutul-hipnotizator? Ce calificare ar trebui sa aiba? Varsta, sexul si profesia acestuia ar fi importante? Cum ar trebui sa arate spatiul din jur? Cum ar trebui sa se desfasoare procesul de hipnoza, cat timp sa dureze si ce efecte imediate si de durata sa ofere? Ce crezi despre prezenta altor persoane, in timpul hipnozei? Incearca sa stabilesti care este originea convingerilor tale. De unde vin acestea? Care era experienta ta anterioara in acest domeniu? Ce cunostinte aveai despre aceasta problema? Asadar, ce anume astepti de la hipnoza? Daca doresti, poti efectua acest exercitiu ca tema pentru acasa. Hipnoza este, de multe ori, asociata cu ceva mistic, strain, neobisnuit. Ea este prezentata ca un fenomen de putere si de influentare. In ultimii ani, hipnozei au inceput din ce in ce mai mult sa i se recunoasca aceleasi drepturi ca si celorlalte forme de terapie. Dintre toate formele de influentare a constiintei, aceasta este, probabil, cea mai cunoscuta si cea mai putin inteleasa. O anumita aura de taina si de senzatie se mentine in continuare in jurul ei. Reprezentarile care o infatiseaza ca pe ceva tainic, la granita cu ocultismul, au condus la: evitarea acestei metode de catre unii practicieni; intimidarea pacientilor pe care aceasta tehnica i-ar fi putut ajuta. Din pacate, metodele hipnozei deschid cai de actiune si pentru cei care nu dispun de calificarea necesara si care ii vaneaza pe cei naivi.
In hipnoza, avem senzatia cacel care hipnotizeaza are o oarecareputere asupra persoanei hipnotizate.
26 Psihologie

Despre subcon^tient

Capitol XIV

Aplicand procedeul hipnozei, incepem cu asa-numita inductie, care consta in instructiunile prin intermediul carora persoana este adusa din starea de veghe, starea constienta, in starea specifica de transa. Tehnicile folosite in aceasta faza constau, de exemplu, in privirea fixa atintita asupra unui obiect, in ascultarea unor sugestii care produc relaxarea, in cresterea nivelului de constientizare a impresiilor senzoriale si in obosirea vederii. Apoi, clientul inchide ochii si starea hipnotica se adanceste, prin alte sugestii. Persoana predispusa hipnozei patrunde intr-adevar usor in aceasta stare. La indicatia hipnotizatorului, ea poate prezenta un comportament surprinzator, cum ar fi, de exemplu, sugerarea schimbarii in receptarea propriului corp, paralizarea indusa, reprezentarile vii, uitarea selectiva, fenomene reamintind sfasierea eului si efectuarea unor sarcini posthipnotice.

Hipnoza poate fi clasificata in: individuala, de grup si autohipnoza. Cercetarile intreprinse pana acum nu constituie un raspuns satisfacator pentru oamenii de stiinta, care incearca sa dea un raspuns definitiv intrebarii privind esenta hipnozei. Fenomenele observate in hipnoza nu sunt complet explicate. Aplicarea hipnozei si a autosugestiei a fost extinsa si perfectionata, cu toate ca multe tehnici sunt asemanatoare celor din timpuri stravechi. Astazi domina convingerea ca hipnoza se aplica cu precadere in psihoterapie. Exercitiul 5: Unde sefoloseste hipnoza? Daca doresti, fa un mic sondaj pe tema convingerilor cu privire la folosirea hipnozei. Intreaba un numar cat mai mare de persoane despre cine si unde aplica astazi hipnoza. Nu este vorba despre nume si institutii, ci despre profesii si domeniul de utilizare. Ce stiu oamenii si ce anume gandesc despre aceasta problema? Ce crezi tu insuti? Ai intalnit vreo persoana care a aplicat undeva hipnoza? Ai vazut oferte referitoare la acest domeniu? Rezultatele la care ai ajuns coincid cu cele obtinute in cercetarile stiintifice referitoare la aceasta problema?

Psihologie

27

Lectia 36

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Se constata ca cea mai numeroasa categorie profesionala care valorifica hipnoza este reprezentata de medici, indeosebi in practica generala, ca terapie orientata impotriva durerilor in interventii marunte, in ginecologie si obstetrica, in chirurgie si in stomatologie.
/\

Intorcandu-ne la istoricul hipnozei, putem spune ca acesta este dificil de stabilit. Nu poate fi precizat momentul in care a inceput sa fie aplicata hipnoza. Aceasta s-ar fi putut intampla in perioada formarii grupurilor sociale cu valori, principii si ritualuri comune. Aceste practici aveau legatura, de asemenea, cu credintele religioase. In cultura Orientului, valoarea metodelor bazate pe meditatie si pe autosugestie este recunoscuta de mult timp. In cultura occidental^, introducerea hipnozei a inceput in urma cu aproximativ 200 de ani. Cele mai timpurii incercari de cercetare a fenomenului au fost intreprinse de un medic din Viena - F. A. Mesmer. La baza experimentelor datorita carora el a descoperit ceea ce a numit magnetism animal - unfel de fluid corporal, care trebuie rdspdndit in pacienti, pentru a se vindeca - se afla principiul referitor la existenta unei forte care strabate Universul: forta electrica sau cea magnetica. Mesmer a creat teoria care explica reactiile celui hipnotizat ca rezultat al actiunii persoanei hipnotizatorului. Lucrarile sale nu au starnit un mare interes in lumea stiintifica, dar s-a mutat la Paris si acolo a desfasurat o practica bazata pe sedinte in grup, in timpul carora clientii sai se insanatoseau tinand in mana manere de metal, scufundate intr-un recipient cu ,,fluid". Efectele aveau in primul rand un caracter emotional, erau diferentiate, dar erau si cazuri de insanatosire. Dupa cum scria insusi Mesmer, ...cu ajutorul anumitor manipuldri - cum ar fi atingerea, mdngdierea, intr-un cuvdnt magnetizarea " - saupur si simplu doar cu ajutorul unuiputernic act de vointd, se poate produce in oameni energie, aceasta putdndfi transmisd celorlalti, ajungdndu-se la rezultate de-a dreptul uluitoare. Teoria lui a fost destul de curand compromisa, dar dupa el multi au aplicat cu succes asa-numita artd a magnetismului. Era vorba in acest caz de o credinta naiva, ,,ambalata" intr-o terminologie moderna, amestecata cu misticism medieval si cu astrologie antica. In randurile succesorilor lui Mesmer se inscrie un alt medic, J. Elliotson, profesor la Universitatea din Londra, care a initiat campania pentru clinici mesmeriene, infiintate in a doua jumatate a secolului al XlX-lea. Nefiind cunoscute inca substantele chimice anestezice, se folosea hipnoza, ca mijloc de atenuare a durerii in timpul operatiilor. Primul care s-a ocupat de aceasta practica a fost J. Eisdale, un chirurg englez care lucra in India. El pomeneste de peste o suta de operatii in timpul carora a fost folosita cu succes aceasta metoda. In mod similar, un alt medic englez a descris un caz de amputare cu ajutorul acestor tehnici. In acelasi timp, s-au descoperit insa oxidul de azot, eterul si cloroformul. Actiunea lor putea fi explicata pe baza fiziologiei. Mai mult, aplicarea lor era simpla si nu solicita nici un fel de competente suplimentare. Aveau si efect sigur, independent de persoana care ajuta, fund lipsite totodata de aura de misticism, asadar erau mai usor de acceptat.
28 Psihologie

Despre subconstient_________ XIV

<s

Capitol

Medicul scotian J. Braid, la inceput ostil hipnozei, examinand persoane care se uitau fix intr-un punct situat ceva mai sus de linia ochilor, a observat la acestia o stare similara somnului. A explicat acest lucru prin schimbarea de la nivelul sistemului nervos, ca urmare a oboselii si a paralizarii centrilor nervosi care controleaza ochiul. A interpretat fenomenul in termeni neurofiziologici, in consens cu cele mai noi cunostinte stiintifice din vremea aceea. Era anul 1843. Celebrul neurolog francez J. Charcot a practical tehnica hipnozei la Paris si, cu toate ca nu a adus multe noutati in teorie, el a capatat girul stiintei pentru cercetari asupra hipnozei. In aceasta privinta, el a fost maestrul lui Freud si al celor care vor folosi hipnoza in cercetarea proceselor inconstiente in cazul isteriei. Ulterior, hipnoza a fost abandonata in favoarea tehnicii asocierilor libere. Totusi, din acest moment, nimeni nu a mai contestat existenta fenomenului, care a inceput sa fie studiat sistematic. Treptat, hipnoza a fost introdusa in multe metode terapeutice.

Cercetarile moderne asupra hipnozei au fost initiate in anii '30 ai secolului XX, incepand cu elaborarea unor procedee standard de apreciere a profunzimii hipnozei. Este demn de retinut faptul ca aceste cercetari au incetat cand un individ care fusese hipnotizat a castigat un proces in care ii acuza pe experimentatori ca i-au cauzat daune psihice. Un alt cercetator, M.H. Erickson, a elaborat o forma originate de inductie si diferite tehnici de terapie. Una dintre ele este tehnica dezorientarii, care consta in prezentarea unor cuvinte greu de inteles, ambigue, a unor schimbari ale timpurilor verbale si a propozitiilor incoerente, menite sa determine dispersarea atentiei si dezorientarea pacientului. Aceasta tehnica se aplica celor care au tendinta de a-si mentine controlul excesiv si de a analiza. Persoana hipnotizata simte o nevoie din ce in ce mai mare de a primi un mesaj clar, la care sa poata raspunde printr-o reactie simpla, completa. Psihologul care a descoperit aceasta tehnica isi introducea astfel clientii in hipnoza, pentru a obtine regresia in perioadele timpurii ale vietii. In prezent, cercetarile asupra hipnozei continua.

In cadrul hipnozei se poate sugera ca simptomele sa treaca, iar, daca dispar, aceasta este o dovada ca au caracter functional, nu organic. Alti terapeuti aplica hipnoza ca instrument de dezvaluire a conflictelor psihologice ascunse in spatele unei afectiuni fizice. In acest caz, clientului i se poate prezenta hipnoza ca tehnica de relaxare, sincronizandu-se enuntul cu respiratia pacientului. Hipnotizatorul comenteaza comportamentul pacientului, indata dupa manifestarea sa spontana, adesea inainte ca pacientul insusi sa-1 constientizeze. In felul acesta, il introduce in starea hipnotica, incercand sa ajunga la cauzele psihologice ale dificultatilor prin tehnici care angajeaza fantezia - de exemplu, prin imaginarea unei piese de teatru in care apare scena care explica problema.

Se aplica, de asemenea, tehnica intensificarii emotiilor, prin care se sugereaza trairea reactiei emotionale actuale si intensificarea ei intr-o asemenea masura, incat clientul nu o mai poate suporta. Apare, in acest caz, fantezia, cu ajutorul careia se identifies un moment din viata care a determinat aparitia problemei. Informatiile dobandite in felul acesta sunt valorificate in terapie. \^ ____________________________________________________
Psihologie 29

Lecjia 36

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Intrebuintarea terapeutica a tehnicilor hipnozei Sa incercam acum sa ne referim la formele generate de folosire a hipnozei in terapie. Acestea sunt: sugestiile nemijlocite - se sugereaza ca simptomele sa cedeze rn timpul terapiei si dupa incheierea acesteia, experienta proband eficacitatea acestei metode; totusi, inurma aplicarii ei, s-a constatat ca siniptomul substituitprovoaca aparitia unui alt simptom sau perturbari la un nivel mai profund, motiv pentru care in aceasta tehnica se aplica asa-numita substitute a simptomelor, constand in propunerea actiunii unui simptom substitutiv, mai putin important; hipnoanaliza, folosita ca instrument de invingere a rezistentei pacientului si de accelerare a examinarii, precum si de obtinere a continutului din zona subconstientului, prin: 1. somn hipnotic - folosirea fanteziei pentru a conferi sens anumitor stimuli la care pacientul nu reactioneaza la nivel constient; 2. scriere automata - cand, dupa hipnotizare, pacientul scrie ceva inconstient, ceea ce ulterior se interpreteaza in cadrul terapiei; 3. regresie in trecut si retraire - cand se sugereaza ca pacientul sa devina din ce in ce mai tanar si sa se retraga intr-o anumita perioada deosebita a vietii, retraind senzatiile din acea perioada, continuturile transmise fund folosite apoi in terapie. hipnosinteza, care consta in folosirea hipnozei in psihoterapia dinamica, aplicata in mod permisiv, fara o transa profunda si fara regresie, servind la obtinerea sintezei, a armoniei dintre aspecte distincte din viata pacientului; fenomenul de ameliorare se produce ca urmare a integrarii intamplarilor traumatice, a aspiratiilor, aunei constiinte complexe si a acceptarii de sine; hipnozamterapiabehaviorista-servesteladeclansarearelaxariisauaunor reprezentari, prin: 1. desensibilizare sistematica, care consta in terapia unei persoane care sufera de fobie, prin cuplarea relaxarii profunde cu reprezentarea unor situatii generatoare de teama, in consens cu intensitatea starii de teama - de la cea mai slaba pana la cea mai puternica; 2. tehnica sensibilizarii ascunse, care consta in asocierea dintre o reprezentare neplacuta si o deprindere sau un fapt nedorit - de exemplu, consumarea de alcool asociata cu starea de voma; 3. aplkarea hipnozei pentru cresterea motivatiei pacientului si pentru consolidarea legaturii cu terapeutul. autohipnoza (autosugestia), respectiv stiinta de a-ti oferi singur sugestii, ceea ce se face prin intermediul unui antrenament initial, prin lecturi, prin ascultarea unor inregistrari, crescand astfel disponibilitatea pentru sugestie, cu ajutorul urmatoarelor tehnici: 1. relaxarea si concentrarea profunda, care necesita prezentarea scopului si a sensului exercitiilor, fiind respectata succesiunea de la cele usoare la cele dificile, pentru a permite trairea succesului (exercitii de concentrare, de relaxare a muschilor, de concentrare asupra propriilor ganduri etc.); 2. relaxarea inurma unui semnal, care consta in a-linvatapesubiectsase afunde in starea de profunda relaxare, la un anumit semnal, pana la aparitia reactiei lapropriul sau semnal;
30 Psihologie

Despre subcongtient_____________________________________________Capitol XIV

3. psihocibernetica sau actiunea asupra imaginii pozitive a propriului EU, prin reprezentarea succesului, laolalta cu dobandirea relaxarii, constand in modificarea convingerilor, in directia sesizarii propriei influente asupra sortii. Exista multi termeni de specialitate aici si, din pacate, in demersul nostru nu ne putem ocupa de toate subtilitatile si solutiile tehnice.
axJe, aa aparat^oxioMe/e, astea.?

Acum, gandeste-te daca putem determina omul ca, sub influenta hipnozei, sa faca ceva impotriva vointei sale! Se spune ca persoanele hipnotizate savarsesc diferite fapte impotriva vointei lor, fapte care depasesc forta si capacitatea lor normala. Aceste opinii au drept argument faptul ca, sub influenta hipnozei, s-au inregistrat intamplari neplacute, precum indemnarea persoanelor hipnotizate la actiuni imorale - furt, exhibitionism etc. Aceste fapte au fost insa sporadice, constand in folosirea in astfel de scopuri a unor persoane, ceea ce se intampla si in alte genuri de relatii interumane. Trebuie sa observam ca, in timpul demonstratiilor publice, o comportare ciudata, amuzanta o prezinta oamenii alesi cu grija din cercul celor care doresc sa colaboreze cu hipnotizatorul. Acestea sunt persoane carora le place sa atraga atentia celor din jur, dependente, traind o anumita satisfactie din faptul ca ies in evidenta, ca intra ^ usor in rolul pe care-1 impun asteptarile hipnotizatorului. Una dintre ipotezele care explica fenomenul discutat preconizeaza ca acesta depinde de forta hipnozei, numita profunzime. O asemenea ipoteza nu poate fi nici sustinuta, nici abandonata. Potrivit altei ipoteze, omul savarseste o actiune impotriva vointei sale numai atunci cSnd doreste acest lucru in mod inconstient, iar dorintele inconstiente sunt greu de cercetat. Ideea cu privire la influenta hipnozei asupra unor fapte infractionale solicita o justificare mai atenta. De aceea, au fost efectuate cercetari experimentale cu privire la rezultatele influentei hipnozei. Daca am dori sa determinam realizarea faptei sugerate, ar trebui sa propunem ceva putin primejdios, de exemplu dezbracarea in public, pe care, de regula, cei hipnotizati o refuza. ,
Psihologie

Alte cercetari indica posibilitatea de a actiona prin sugestie asupra schimbarii convingerilor si a perceptiei. S-a desfasurat, de exemplu, un experiment in care
31

Lectia 36

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

soldatilor li s-a sugerat ca au un comandant care este un dusman, constituind astfel un pericol. S-a obtinut schimbarea comportamentului, adica atacul, dar este verosimil faptul ca cei investigati preconizau ca experimentatorii procedeaza in acord cu principiile etice si ca nu expun pe nimeni primejdiei. Este importanta, de asemenea, convingerea celui investigat in legatura cu faptul ca experimentatorul doreste in realitate ca eel investigat sa se comporte intr-un anumit mod. Cei mai important factor il constituie insa valorile celui investigat si perceperea faptei concrete ca fund in acord cu ele sau nu. Hipnoza nu mareste disponibilitatea la sugestie in ceea ce priveste faptele care sunt percepute cafiind contrare cu valorile personals. Totusi, nu au fost solutionate toate indoielile, deoarece ar trebui sa se pastreze un control riguros asupra tuturor variabilelor, inclusiv asupra relatiei personale dintre hipnotizator si persoana hipnotizata, asupra convingerilor ca faptele sugerate fac parte din experiment si asupra atitudinilor morale fata de aceste fapte. Tu ce crezi despre aceasta problema? Exercitiul 6: Oare cu ajutorul hipnozei putem obliga la fapte care nu concordacu valorile noastre? Daca vei avea prilejul, te rog sa propui cunostintelor tale o discutie pe aceasta tema. Intrucat cunosti rezultatele cercetarilor, incearca, in partea a doua a intalnirii voastre, sa le impartasesti prietenilor. Ce pareri au aparut, in aceasta privinta? Care este pozitia ta? Poate reusiti sa propuneti un procedeu experimental care sa permita inlaturarea oricaror indoieli! Daca vrei, descrie-1 sub forma unei teme pentru acasa. Folosirea hipnozei poate declansa in om anumite posibilitati neobisnuite? Ce crezi si ce stii despre aceasta? Ce cred despre aceasta cunostintele tale? Hipnoza nu declanseazd posibilitati supranaturale in om. Cercetarile nu confirma o asemenea ipoteza. S-a observat, de exemplu, ca nu exista deosebiri intre grupurile de persoane bine motivate si cele hipnotizate. Fenomenul absentei reactiei la durere in muschii obositi si-a pierdut complet aura de enigma atunci cand s-a constatat ca, dupa ce li s-au propus bani drept recompensa, cei investigati au reusit sa depaseasca cu mult nivelul de toleranta obtinut ca efect al hipnozei. In cercetarile asupra invatarii, rezultatele sunt contradictorii. Cresterea performantelor in acest domeniu nu a fost niciodata sensibila, iar rapiditatea invatarii, ca rezultat al hipnozei, se poate chiar diminua. Exista si cercetari ale caror rezultate arata cresterea posibilitatilor umane, cum ar fi dobandirea capacitatii de reglare a temperaturii palmelor. Ar trebui sa ne gandim impreuna la atitudinile noastre fata de hipnoza.
32 Psihologie

Despre subconstient

Capitol XIV

Hipnoza este primejdioasa?

Exercitiul 7: Cepericole ascunde hipnoza?

In acest exercitiu, te rog sa fii ,,avocatul diavolului" si sa prezinti cat mai multe pericole pe care le presupune aplicarea hipnozei, atat pentru hipnotizator, cat si pentru eel hipnotizat. Nu incerca sa fii rational. Proiecteaza toate temerile si retinerile tale in rolul de persoana care ii ajuta pe altii. Daca iti lipsesc ideile, cauta argumente in anturajul tau. Asadar, de ce este ingrozitoare si amenintatoare hipnoza? Acum, revino la atitudinea rationala si selecteaza argumentele, facand o selectie logica a acestora. Ce amenintari au ramas? De unde decurg, de fapt? Din metoda in sine sau din insusirile personalitatii oamenilor care participa la acest proces? Te rog sa analizezi aceasta problema impreuna cu partenerul tau de discutie. Doresti sa-ti prezinti gandurile in legatura cu acest subiect in tema pentru acasa?
Cea mai mare primejdie legatd de hipnoza este chiar convingerea celor investigati ca aceasta poatefipericuloasa!

Primejdioasa este, de asemenea, convingerea similara ahipnotizatorului. Hipnoza, in mainile unui terapeut competent, nu este in general primejdioasa, neputand fi ,,administrata in exces". Nu se cunosc cazuri de sinucideri sau de decese bruste, cauzate de aplicarea acesteia. Fireste, acolo unde avem de-a face cu oameni cu tulburari de comportament, exista riscul unor comportamente patologice, dar nu exista nici un fel de date cu privire la cauzarea prin hipnoza a unor perturbari la oamenii sanatosi. In schimb, terapeutii necalificati isi pot expune clientii la numeroase si puternice forme de stres, indiferent de tehnicile folosite. Vizita la un vraci sau la un bioenergetician implica totdeauna un anumit rise. Asadar, in analiza riscurilor se contureaza, in mod automat, reflectii cu privire la calificarea necesara, pentru folosirea in conditii sigure a hipnozei.
Hipnoza este mai curand o metoda auxiliara, putand fi aplicata de psihoterapeuti de diferite orientari si de specialisti din alte domenii, indeosebidin domeniul medicinei si al stomatologiei. In sine, aceasta nu este o metoda apsihoterapiei.

In unele tari sunt obligatorii norme care reglementeaza folosirea hipnozei. Inductia hipnotica in sine poate fi insusita usor. Cineva absolut neinstruit poate provoca o profunda stare hipnotica, fara sa stie ce trebuie sa faca dupa hipnotizare, putand pierde controlul asupra situatiei. Cursurile formale de hipnoza sunt rare si impun calificarea de baza in domeniul medical sau psihologic.
Psihologie
33

Lectia 36

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

Exercitiul 8: Cum ar fi daca ai hipnotiza pe cineva!? Incearca sa-ti imaginezi o situatie in care ai reusi sa aduci rapid si usor pe cineva din anturajul tau in starea de hipnoza. Gandeste-te pe cine si in~ce~ scop ai dori sa hipnotizezi si nu te stradui sa cauti un raspuns rational. Lasa-te in voia unui comportament necritic si proiectiv. Imagineaza-ti ca ai reusit. Poate ca esti chiar mandru! Si...? Acum ce vei face? Observi ca persoana si-a schimbat starea, fiind in afara controlului rational, absolut dependenta de tine! Vei risca? Vei fugi? Vei chema pe cineva in ajutor? Dupa tine, ai voie sa faci asemenea experimente? Esti in stare sa prevezi consecintele? Ai dori tu insuti sa te afli in mainile unui asemenea om?

Eficienta hipnoterapiei Care este aprecierea ta subiectiva in legatura cu aceasta problema? Ce crezi despre acest aspect? Efectuarea unei aprecieri riguroase si obiective a eficientei hipnozei este foarte dificila. La fel se intampla cu alte metode psihoterapeutice. Nu prea se stie cum sa se defineasca si sa se masoare ameliorarea. Semnificative sunt insa rezultatele cercetarilor in care s-a calculat ca psihanaliza a condus la vindecarea a 38% din cazuri, dupa circa 600 de sedinte, terapia behaviorista, a 72% din cazuri, dupa 22 de sedinte, iar hipnoterapia, a 93% din cazuri, dupa 6 sedinte! Nu intotdeauna insa, in timpul hipnoterapiei, ne putem astepta la cedarea nemijlocita a simptomelor sau la explicarea acestora. In prezent, scopul hipnozei este de a inlatura atitudinile negative, teama, modelele inadecvate de comportament si imaginea negativa a eului, care stau la baza simptomelor observate. Hipnoza se aplicala diverse categorii de diagnostic, gama acestora incluzand: nevroze, perturbari psihosomatice, perturbari de personalitate, chiar in unele perturbari psihotice. De asemenea, se atrage atentia ca inductia hipnotica este o metoda de declansare a increderii terapeutului in succes. Exista, in acest caz, conditii de stabilire a unei legaturi mai puternice intre terapeut si clientul sau. Gandeste-te daca acesta este un avartaj! Ce crezi? O asemenea legatura stransa nu constiruie o bariera in construirea unei atirudini pe deplin mature a pacientului fata de sine insusi, fata de ceilalti si de realitatea din jur?
34 Psihologie

Despre subconstient

Capitol XIV

Exercitiul 9: Despre dependenta periculoasa fata de terapeut

(2(39-42))

Te rog sa te intorci, pentru moment, la lectia in care este vorba despre legatura dintre eel care ajuta si eel ajutat. Incearca sa defmesti pozitia ta in legatura cu gradul de dependents fata de terapeut, profesor, parinte, adica fata de o persoana importanta, care este potrivita pentru tine pentru a-si oferi creativ si eficient ajutorul si a te ajuta sa ramai, in acelasi timp, tu insuti. Ai dori sa te afli cu terapeutul intr-o relatie in care dependenta ta fa^a de el sa fie putemica, sa depaseasca situatia terapeutica, generalizandu-se pe parcursul intregii vieti? Gandeste-te acum care anume stil de desfasurare a inductiei hipnotice ar fi pentru tine mai usor de acceptat si mai eficient! Cel bazat pe directive sau eel fara directive? Ce consecinte ale dependentei excesive fata de hipnoterapeut ar putea aparea in viata ta? Care dintre acestea ar fi benefice si care nu? Cum le-ai putea contracara pe cele defavorabile? Ce ar trebui sa faca terapeutul la incheierea procesului terapeutic, intr-o relatie de dependenta excesiva? Fireste, aparitia unei dependente puternice in relatia terapeut-client este posibila si in afara hipnozei, dupa cum este posibil ca in hipnoza sa se foloseasca procedee nebazate pe directive. lata de ce alegerea acestora trebuie sa fie constienta. In esenta, hipnoza este extrem de benefica, indeosebi in psihoterapia profunda, in timpul careia ajuta la obtinerea de informatii din zona subconstientului, asadar face posibil progresul in terapie. Poate fi folosita, de asemenea, la obtinerea relaxarii si la sporirea posibilitatilor imaginatiei. Asteptarile mari ale pacientilor, precum si temerile lor pot diminua eficienta acestei forme de terapie. La randul lor, atitudinile terapeutilor sunt similare: ei se tem de credinta irationala in puterea magica a hipnozei, iar pe de alta parte nu vor sa spulbere aceste sperante. Eficienta sporita a acestei metode sugereaza nevoia de a o recunoaste ca pe o tehnica necesara oricarui terapeut. Hipnoza nu este nici panaceu, nici o practica magica de care un om rational ar trebui sa se fereasca. Hipnoza nu este un leacpentru orice. Hipnotizatorul nu dispune de nici o forta tainicd. Pentru majoritatea tnsanatosirilor responsabile existd cslelalte variante, nu dour inductia hipnotica. Daca te simti in continuare nemultumit din punct de vedere epistemic si experimental, incearca sa te supui sugestiei din exercitiul urmator. Exercitiul 10: Pendula Partenerul tau de discutie va pregati o mica greutate colorata - de exemplu, o mica minge de cauciuc, atarnata pe o sfoara subtire cu o lungime egala cu lungimea de la cot pana la varful degetelor.

Psihologie

35

Lectia 36

Ce este hipnoza si care sunt tehnicile bazate pe sugestie?

la loc si sprijina-ti cotul pe masa, tinand capatul liber al sforii intre degetul gros si eel aratator. Micul pendul va atarna la circa 3 cm deasupra mesei. Partenerul tau de discutie iti va citi instructiunile urmatoare: Concentreazd-te asupra pendulului, gdndeste-te numai la el. Stai comod si relaxeazd-te, Gdndeste-te o clipd ca acest pendul reprezintd pentru tine singurul lucru important pe lume. Exact asa. Concentreazd-ti asupra luiprivirea si strdduieste-te sddeslusesti in el tot ce sepoate. O, exact asa. Priveste-l cu luare-aminte. Examineazd-i cuprivirea contururile. Incearcd sd regdsesti pe el toatefigurile geometrice posibile. Cercuri,pdtrate, linii... Dacdilprivesti cu atentie, vei observa mai multe forme si culori. Incearcd sd afli despre acest pendul cat mai multe lucruri posibile. Gdndeste-te cd iti oferd o noud experientd, necunoscutd pdnd acum... Este ceva iesit din comun, ceva despre care ai dori sdstii totul. Indreaptd-ti atentia asupra culorilor lui. Chiar aceeasi culoare aratd in alt fel in diferite locuri. Prezintd diferite nuante, chiar dacd initial par omogene. Indreaptd-ti atentia asupra jocului de lumini depe pendul. Observa cat de diferit se asazd lumina pepunctele sale, cum se schimbd treptat nuantele. Pe mdsurd ce interesul tau fata de pendul creste, sesizezi cd el devine din ce in ce mai mult centrul atentiei tale. Cdmpul viziunii tale se ingusteazd. Tot ceea ce se afld injurul acestui camp incepe sd-si piardd conturul. Devine tot maiputin important. Pendulul devine cu adevdrat centrul atentiei tale. Acum, observd-lfoarte atent, fundedpeste o clipd se va intdmpla ceva. Pendulul va incepe sdse miste inainte si inapoi, inainte si inapoi, inainte si inapoi. Inainte si inapoi, tot mai departe, tot mai lent. Exact, exact asa, inainte si inapoi... Acum, pendulul isi va schimba directia, va face miscdri in cere. De jur imprejur, dejur imprejur... Acum, va incepe sdse miste in jur, mereu in jur. Imagineazd-ti o roatd sub pendulul care se miscd exact pe aceastd roatd, . ' mereu jur... in Care sunt observatiile si senzatiile tale dupa efectuarea acestui experiment? In ce masura atentia ta s-a concentrat asupra sugestiilor, celelalte lucruri ramanand in afara actiunii acesteia? Este usor? Este greu? Probabil este un lucru accesibil noua tuturor, dar legat foarte mult de raspundere! Nu-i asa? Numeroase experimente au aratat ca, in esenta, cu cat continutul informatiilor transmise subconstientului este mai concis, cu atat rezultatele procedeului sunt mai eficiente si mai durabile. Acesta ar trebui sa dureze intre 5 si 7 minute, uneori chiar mai putin. Procesul terapeutic complet cuprinde 25 de sedinte. Continutul informatiilor transmise in timpul ultimei sedinte este inregistrat pe banda. Pacientul primeste indicatia de a-1 asculta acasa, pentru fixarea efectelor terapiei si in scop profilactic. Fiecaresedintaamelioreazadispozitiasireaduceechilibrulpsihic.
36 Psihologie

Despre subconstient

Capitol XIV

In timpul biostimularii, informatiile trebuie sa fie comunicate scurt, concis, simbolic, dar cu caldura si cu afectiune. Un cuvant cald, adresat subconstientului, poate face mai mult bine decat argumentele si peroratiile indelungate, pe care subconstientul nu le decodifica. Cuvintele trebuie saprezinte imagini simbolice, pentru apune in miscare imaginatia, care determina aparitia unor noi impulsuri nervoase, necesare si benefice pentru sanatatea pacientului.

In rncheiere, iata cateva curiozitati. Unui baiat hipnotizat i-a aparut o reactie alergica la un trandafir imaginat. Hipnotizatorul tinea in fata lui o pietricica, sugerandu-i ca este o floare. Reactia aparatului respirator a fost atat de puternica, meat a trebuit sa foloseasca un inhalator pentru a putea respira din nou liber. Cei hipnotizati inhaleaza cu placere amoniac, la sugestia ca este parfum, in timp ce, in mod normal, sub influenta amoniacului, tusesc si se ineaca. In hipnoza se poate sugera perceperea unor stimuli absenti fizic (halucinatii pozitive) sau nesesizarea acelora care actioneaza in realitate (halucinatii negative). La sugestia de a vedea o roata invartindu-se, se manifesta aceleasi miscari ale ochilor ca si atunci cand se observa in realitate acest fenomen. S-a demonstrat ca se poate sugera, de exemplu, disparitia din memorie a unui anumit numar. Cei investigati n-au mai fost in stare sa se foloseasca de numarul respectiv. De exemplu, fiind vorba de numarul 3, ei isi numarau degetele astfel: 1,2,4,5,6!
37

Psihologie