Enciu Eduard Clasa a X-a A

Somnul si visele

Somnul este o stare a minții și a corpului recurentă în mod natural,

caracterizată prin alterarea conștiinței, activitate senzorială relativ inhibată,
activitate musculară redusă și inhibarea aproape tuturor mușchilor voluntari în
timpul somnului cu mișcare rapidă a ochilor (REM) și interacțiuni reduse cu
mediul înconjurător. Se distinge de veghe printr-o capacitate scăzută de a
reacționa la stimuli, dar mai reactivă decât o comă sau tulburări de conștiință,
somnul afișând modele cerebrale foarte diferite și active.
Somnul apare în perioade repetate, în care corpul alternează între două
moduri distincte: somn REM și somn non-REM. Deși REM înseamnă „mișcare
rapidă a ochilor”, acest mod de somn are multe alte aspecte, inclusiv paralizia
virtuală a corpului. O caracteristică binecunoscută a somnului este visul, o
experiență de obicei relatată în formă narativă, care seamănă cu viața de veghe
în timp ce se desfășoară, dar care de obicei poate fi distinsă mai târziu ca
fantezie. În timpul somnului, majoritatea sistemelor corpului se află într-o stare
anabolică, ajutând la refacerea sistemului imunitar, nervos, scheletal și muscular;
acestea sunt procese vitale care mențin starea de spirit, memoria și funcția
cognitivă și joacă un rol important în funcția sistemului endocrin și a sistemului
imunitar.
Un vis este o succesiune de imagini, idei, emoții și senzații care apar de
obicei involuntar în minte în anumite etape ale somnului. Conținutul și funcția
viselor nu sunt pe deplin înțelese, deși au fost un subiect de interes științific,
filozofic și religios de-a lungul istoriei înregistrate. Interpretarea viselor este
încercarea de a extrage sensul din vise și de a căuta un mesaj de bază. Studiul
științific al viselor se numește oneirologie.
Visele apar în principal în stadiul de mișcare rapidă a ochilor (REM) a
somnului - atunci când activitatea creierului este ridicată și seamănă cu cea a
stării de veghe. Somnul REM este dezvăluit de mișcările continue ale ochilor în
timpul somnului. Uneori, visele pot apărea în timpul altor etape ale somnului. Cu
toate acestea, aceste vise tind să fie mult mai puțin vii sau memorabile.
Lungimea unui vis poate varia; pot dura câteva secunde, sau aproximativ 20-30
minute. Oamenii sunt mai predispuși să-și amintească visul dacă sunt treziți în
timpul fazei REM. O persoană obișnuită are trei până la cinci vise pe noapte, iar
unele pot avea până la șapte; cu toate acestea, majoritatea viselor sunt uitate
imediat sau rapid. Visele tind să dureze mai mult pe măsură ce progresează

1
noaptea. În timpul unui somn nocturn complet de opt ore, majoritatea viselor apar
în cele două ore tipice ale REM.

Factori care influențează conținutul viselor

1. Poziția de dormit
Un studiu recent al specialiştilor din Hong Kong a demonstrat că persoanele
care dorm pe burtă sunt mai predispuse la vise erotice sau coşmaruri legate de
imposibilitatea de a se mişca decât cele care dorm în alte poziţii. De asemenea,
specialista americană Lauri Loewenberg spune că păstrarea aceeaşi poziţii în
care te-ai trezit te va ajuta să-ţi aminteşti ce ai visat.
2. Sunetele
Dacă la ora trezirii ne aflăm într-o fază mai profundă a somnului, alarma
ceasului se va transforma, în mintea noastră fie într-un fluier, fie într-o sirenă de
pompieri, de exemplu. Există chiar o aplicaţie pentru iPhone care monitorizează
somnul şi care produc sunete specifice pentru a provoca anumite tipuri de vise.
Loewenberg confirmă că anumite melodii sau sunete pot influenţa conţinutul
viselor. Totuşi, spune ea, nu ar trebui să ne facem un obicei din a adormi pe un
anumit fundal sonor, la fel cum nu recomandă să adormim cu televizorul sau cu
laptopul deschis. Pentru un somn odihnitor, cel mai indicat este zgomotul alb
(există generatoare de zgomot alb), care face insesizabile celelalte zgomote care
ar putea perturba somnul, dar care nu deranjează.
3. Mirosurile
Un studiu mic realizat în 2008 de cercetătorii germani a demonstrat că
mirosurile, fie ele plăcute sau neplăcute influenţează visele. În cadrul cercetării,
specialiştii au pornit lămpi de aromaterapie în faza REM a somnului unor
voluntare – în cazul unora, mirosul emanat de lămpi a fost de trandafiri, în cazul
altora – de ouă stricate. Când au fost trezite, femeile trebuia să spună ce au
visat. Evident, cele care au simţit mirosul de trandafiri au avut vise frumoase, în
timp ce ouăle stricate au provocat vise negative. Există două explicaţii pentru
acest fenomen: una banală – mirosurile plăcute ne fac să ne simţim bine şi
atunci când suntem treji – şi una ştiinţifică: „Mirosurile activează aceeaşi zonă a
creierului – sistemul limbic – care procesează şi emoţiile“, spune specialista.

2
 4. Medicamentele
„Multe dintre medicamentele care se eliberează doar pe bază de prescripţie
afectează faza REM cu vise, a somnului şi te pot face să ai vise dintre cele mai
bizare“, potrivit lui Loewenberg. Şi medicamentele pentru renunţarea la fumat
afectează visele. Nicorette, de exemplu, provoacă vise intense, în culori aprinse.
Cei care iau antidepresive îşi vor aminti mai bine visele, la fel ca aceia care iau
suplimente cu vitamina B6, arată studiile.
5. Câmpul magnetic al Pământului
Este foarte posibil ca visele oamenilor să fie profund influenţate de câmpul
magnetic al Pământului.
Psihologul Darren Lipnicki şi-a înregistrat visele de-a lungul a opt ani şi a
ajuns la concluzia că activitatea geomagnetică scăzută determină apariţia unor
vise ciudate. În schimb, atunci când când activitatea geomagnetică este ridicată,
visele au tendinţa de a reveni la normal şi a deveni mai sensibile. Descoperirile
lui sunt strict anecdotice, însă ele au declanşat un impuls pentru realizarea unor
studii în acest sens.
6. Starea de spirit
Aici deja nu mai este vorba despre un factor exterior şi este evident că
fericirile sau tristeţile tale se vor regăsi şi în vise. Dar asta nu este tot. Depresia,
de exemplu, influenţează paleta de culori din visele tale. „În cercetările mele am
descoperit că visele în alb şi negru sau în nuanţe de gri sunt, adeseori, o
manifestare a stărilor depresive“, potrivit lui Loewenberg. Tot starea de spirit este
responsabilă şi pentru starea vremii din visele tale. Mai precis, anxietatea te face
să visezi tornade, care reprezintă scăparea lucrurilor de sub control, seninătatea
şi calmul provoacă vise însorite, iar tristeţea şi depresia se asociază, desigur, cu
ploi. „Vremea din visele tale este foarte legată de starea ta de spirit de zi cu zi“,
spune specialista.

3
 Teorii despre interpretarea viselor

1. Teoria adaptivă
Conform teoriei adaptive, ceea ce noi numim somn este un mecanism
folosit de animale pentru a se feri de pericole. Ele găsesc un loc sigur pentru a
putea dormi şi, în consecinţă, în felul acesta evită pericolele.
O altă parte a acestei teorii afirmă că somnul REM (practic, visarea) este,
de asemenea, o parte esenţială a supravieţuirii noastre. Se pare că animalele
care nu primesc suficient somn REM tind să doarmă mai mult data viitoare când
se odihnesc.
Acest lucru înseamnă că somnul REM este o funcţie biologică importantă,
iar animalele (dar şi oamenii) ar trebui să doarmă suficient pentru a putea
supravieţui.
2. Amintirile
Numeroase studii au arătat că, în timpul somnului, creierul nostru lucrează
destul de mult cu amintirile. Unele dintre acestea se transferă în memorii pe
termen lung, în timp ce altele sunt procesate în diferite părţi ale creierului.
Informaţiile noi merg de la hipocampus la cortexul cerebral, care este responsabil
pentru prelucrarea amintirilor noi si transformarea lor în cunostinţe actuale. Mai
precis, visăm pentru a permite memoriei de scurtă durată să se integreze în cea
de lungă durată.
3. Visele previn anxietatea
În cadrul unui studiu din 2009 au fost studiate două grupuri de oameni —
cei sănătoşi şi cei care aveau probleme cu anxietatea şi depresia. Rezultatele
studiului au dovedit că persoanele care au probleme cu anxietatea au vise
despre auto-victimizare, foarte des. Acest lucru înseamnă că somnul REM (adică
faza somnului atunci cănd activitatea cerebrală este ridicată şi apar acele mişcări
rapide ale ochilor) poate ajuta, de fapt, pacienţii care au probleme cu anxietatea
şi depresia să se ocupe de emoţile lor de tristeţe, de stima de sine scăzută şi de
sentimentele de furie.
4. Psihanaliza
Nu-I putem ignora pe Sigmund Freud, atunci când vorbim de vise. Tatăl
psihanalizei a avut o mulţime de idei neobişnuite şi, în timp ce unele dintre ele au

4
fost respinse pe parcursul istoriei, altele sunt încă un subiect interesant de studiu
pentru diferiţi cercetători.
Freud a crezut că mintea noastră subconştientă ne vorbeşte prin vise.
Aceasta înseamnă că interpretarea viselor este o activitate pe care fiecare
persoană ar trebui să o facă zilnic. El a crezut că visele noastre exprimă tot ceea
ce este suprimat în timpul zilei, toate dorinţele întunecate şi ideile inacceptabile
care nu pot fi dezvăluite publicului. Recunoscăndu-le şi rezolvând problemele
nou-descoperite, oamenii pot deveni mult mai sănătoşi şi, prin urmare, mai
fericiţi.

Bibliografie

https://en.wikipedia.org/wiki/Dream
https://en.wikipedia.org/wiki/Sleep
https://www.descopera.ro/dnews/11930718-6-lucruri-surprinzatoare-care-ne-pot-
influenta-visele
https://adevarul.ro/sanatate/dormit/6-lucruri-influenteaza-visele-
1_52494a01c7b855ff56e09d4d/index.html
https://adevarul.ro/locale/hunedoara/teoriile-cele-mai-interesante-despre-vise-
nasc-visele-trezi-oamenii-mijlocul-lor-1_5ba27007df52022f759cca5c/index.html
https://www.omofon.com/10-teorii-care-explica-de-ce-visam
https://rum.psychic-parapsychologist.com/7-theories-why-we-dream-94240