Starile de constiinta modificata.

Somnul si Visele
Somnul Somnul este o stare fiziologic periodic i reversibil, caracterizat prin suprimarea temporar a contienei, prin abolirea parial a sensibilitii i ncetinirea funciilor vieii organice (ritm respirator, ritm cardiac, relaxare muscular, scderea temperaturii cu aproximativ 0,5 grade C, scderea funciilor secretorii). Se cunosc dou tipuri comportamentale de somn: somnul lent (faza clasic a somnului) i somnul paradoxal. Somnul lent Somnul lent (somnul cu unde lente sau faza NREM-non-rapid eye movement) este caracterizat electroencefalografic prin unde lente de mare voltaj i sincrone cu frecvena 12-14 cicli pe secund (c/sec). n aceast faz a somnului se produc o serie de modificri funcionale: diminuarea frecvenei micrilor respiratorii cu scderea ventilaiei pulmonare, bradicardie, scderea uoar a presiunii arteriale prin scderea volumului sanguin i vasodilataie periferic, creterea uoar a debitului sanguin cerebral, modificri minime n concentraia principalilor constituieni sanguini, creterea eozinofilelor sanguine i a STH-lui, scderea fluxului sanguin renal, uoar hipotermie, meninerea reflexelor spinale, reducerea tonusului muchilor scheletici etc. n afara modificrii contiinei, n faza de somn lent se produc i importante modificri n activitatea SNC: creterea pragului multor reflexe, posibilitatea apariiei reflexelor patologice, diminuarea uoar a reflexelor osteo-tendinoase, contracia tonic a sfincterelor vezicii urinare i anal. Somnul paradoxal Somnul cu unde rapide sau paradoxal (faza REM - rapid eye movement) alterneaz cu perioadele de somn lent. Denumirea respectiv se datoreaz faptului, c n aceast perioad subiectul este foarte agitat, cu micri oculare i cu modificri fiziologice diferite de cele din faza de somn lent i care n ansamblu sugereaz un somn superficial, dei n realitate profunzimea somnului este mai mare. Episoadele de somn rapid apar la om la fiecare 80-120 min, sunt regulate i dureaz 5-30 min, fiind ceva mai scurte n prima parte a nopii, cu tendin de mrire spre diminea. Maturizarea mai precoce a structurilor cerebrale arhaice de care depinde somnul paradoxal (trunchiul cerebral, nucleii cenuii centrali, hipotalamusul, hipocampul i sistemul limbic) explic de ce la sugar faza paradoxal a somnului este predominant, n timp ce la aduli i btrni durata ei scade. Somnul paradoxal este caracterizat electroencefalografic prin unde frecvente, (2-6 c/sec) cu voltaj redus i ocazional cu ritm alfa. Este caracteristic i apariia unor salve de unde monofazice cu frecvena 2-3 c/sec (n dini de ferstru), adesea de amplitudine foarte mare, n special n regiunile frontale, care preced salvele sau micrile rapide oculare. n faza de somn paradoxal se constat abolirea total a activitii musculare scheletice, inclusiv a muchilor antigravitaionali i ai cefei, modificri ale ritmului cardiac i respirator, modificri ale ECG, uoar tendin de cretere a presiunii arteriale, vasoconstricie periferic, diminuarea motilitii i creterea secreiei acide gastrice la bolnavii cu ulcere gastro-duodenale, scderea volumului i creterea osmolaritii urinare, erecie spontan nocturn etc. Se susine c somnul paradoxal se produce printr-o stimulare intrinsec, periodic a sistemului activator ascendent, suprapus peste mecanismele naturale de somn, suficient pentru a determina visele, ns insuficient pentru trezirea persoanei. Somnul paradoxal poate fi desemnat i ca o expresie a unei funcii periodice de stocare a informaiei la nivel molecular. Incidena relativ crescut a somnului paradoxal n perioada neonatal, cnd procesele plastice ale memoriei sunt cele mai active, justific ipoteza interveniei acestui tip de somn n procesele de memorie. Acest tip de somn pare s depind de un mecanism periodic situat n punte i n special n nucleul reticulat caudal, constituind un declanator al activitii neuronale tonice ascendente de angajare a cortexului cerebral i a segmentelor eferente i pare a fi identic cu cel al strii de trezire. O serie de experiene demonstreaz, c multe dintre modificrile ce caracterizeaz componena fazic a somnului paradoxal sunt iniiate printr-o activare a nucleilor vestibulari. Se presupune, c somnul cu unde rapide joac un mare rol n maturizarea funcional a SNC. Unii autori afirm, c n timpul fazei paradoxale a somnului se produc procese reparative a proteinelor, acidului ribonucleic i a rezervelor catecolaminice. 1

Se mai consider c n faza paradoxal decurg procese eseniale de consolidare a memoriei. Anume n aceast faz se produce i prelucrarea programei de comportament, ce-i are realizare ulterior n vise. Visele atest, c somnul nu este o stare total lipsit de contiin ca narcoza sau coma. n timpul viselor se aduce n lumina constiintei experienta anterioar (din punct de vedere fiziologic visele reprezint o trezire cortical spre lumea interioar asupra experientei proprii).Dac somnul este considerat ca una din formele de adaptare a organismului la factorii mediului nconjurtor, evident c mecanismele serotonin- si adrenergice ale somnului joac un rol important n procesele de adaptare n general. Cele dou modalitti de somn, desi diferite comportamental, sunt intim legate ntre ele, n sensul c somnul lent ar ac iona ca preconditie a acestuia.

Necesarul de somn In fiecare noapte creierul trece prin cinci etape ale somnului, primele patru fcnd parte din somnul NREM, iar ultima reprezentnd-o somnul REM. Durata acestor etape este de aproape 90-110 minute. Cele cinci etape ale somnului sunt: Prima etap Aceast prim etap reprezint tranziia creierului de la undele alfa ce au o frecven de 8-13 Hz, la undele teta ce au o frecven de 4-7 Hz. n aceast etap somnul este foarte uor, iar trezirea se face foarte repede. Incepe pierderea tonusului muscular ceea ce poate cauza spasme i pot aparea halucinaii hipnagogice. Aceast etap mai face tranziia din starea de veghe n cea de somn i poate dura ntre 5 i 10 minute, fiind de astfel cea mai scurt dintre toate etapele. A doua etap n aceast etap, cu toate c undele creierului i reduc frecvena tot mai mult, ele produc totui mici explozii de unde rapide i ritmice cunoscute sub numele de unde sigma sau ace de somn ce au o frecven de 11-16 Hz i unde numite K-complex reprezentate de vrfuri negative de voltaj mare. n timpul acestei etape temperatura corpului i activitatea muscular ncep s scad, ritmul inimii incetinete, iar contientizarea mediului extern dispare. Aceast etap ocup aproximativ 45-55% din somnul total al unui adult. A treia etap Aceast etap este reprezentat de nceputul somnului adnc. Din aceast etap este greu s te trezeti, iar atunci cnd o faci te vei simi confuz pre de cteva minute. Undele creierului scad pn la undele delta ce au o frecven de 0.5-4 Hz, aceasta fiind cea mai mic frecven pe care o vei experimenta. n aceast etap pot apare parasomniile, spaimele nocturne i somnambulismul. A patra etap Aceast etap este asemntoare cu etapa a treia i este reprezentat tot de somnul adnc. Dac la etapa a treia valorile undelor delta erau prezente ntr-un procent de 20-50%, atunci n aceast etap undele delta vor fi prezente ntr-un procent de cel puin 50%.

A cincea etap sau somnul REM Aceasta este etapa n care visai. Ea este caracterizat de micrile rapide ale ochilor (REM), o rat crescut a respiraiei i de o activitate crescut a creierului. Somnul REM mai este cunoscut i ca somnul paradoxal deoarece n timp ce creierul i alte funcii i organe ale corpului prezint o activitate crescut, muchii devin tot mai relaxai, iar cei voluntari paralizeaz. Dac suntei trezii din somn n aceast etap, atunci cnd v culcai din nou vei intra din nou n somnul REM. Visele Visarea este o stare modificata de constiinta in care se construiesc povesti in imagini pe baza amintirilor si preocuparilor prezente sau a fanteziilor si imaginilor. In general, toate persoanele viseaza, desi multi oameni nu isi amintesc dimineata visele. Studiile arata ca persoanele care nu isi amintesc, viseaza la fel de mult ca si cele care isi amintesc. Visele reprezinta o oportunitate de autocunoastere. Ele sunt expresia prin care sufletul cauta sa mentina integralitatea fiintei noastra pe calea evolutiei personale, eliberandu-ne in acelasi timp de vechile atitudini care, tinandu-ne prizonieri ai trecutului, nu ne mai sunt de nici un folos. Singurul limbaj pe care-l cunoaste sufletul sunt simbolurile. In general visele se pot clasifica astfel: 1- VISELE SIMBOLICE Personajele care apar in vis sunt adesea proiectii ale dorintelor care salasluiesc in noi si care reprezinta psihismul nostru, lumea trairilor noastre interioare (credintele, atitudinile, temerile, etc.) Aceste personaje pot fi oameni necunoscuti sau pot fi persoane reale din anturajul nostru. Cand in vis apar personaje cunoscute, care fac parte din cercul de relatii prezente in viata noastra, acestea au o semnificatie foarte particulara. Astfel, in functie de subiectul visului, calitatile sau defectele pe care noi le atribuim celor care compun sfera relatilor noastre concrete ( rude, prieteni, cunoscuti, etc.) sunt de fapt trasaturi de caracter care ne apartin noua insine. Se produce astfel o proiectie asupra altora a propriilor noastre trairi pe care nu le constientizam in viata de zi cu zi, sau nu vrem sa ni le recunoastem. Diferitele personaje care ne populeaza visele nu sunt altceva decat simboluri care exprima realitati deja existente in lumea psihismului nostru. Cu totii gazduim in fiinta noastra un "copil speriat ", un "parinte exigent ", un " profesor critic ", etc., o lunga lista de roluri pe care le jucam de-a lungul vietii. Aceste roluri sunt proiectate in vis si interpretate de personaje simbolice cu scopul de a ne arata noua insine diversele aspecte ale fiintei noastre care trebuiesc avute in vedere pentru a fi analizate si ameliorate. Fiecare personaj din vis devine astfel un simbol al unei stari de spirit, al unei credinte sau tendinte. Subconstientul nostru regizeaza in fiecare noapte o piesa care are scopul de a ne introduce in atmosfera populata de rolurile noastre din viata si de a ne revela propria existenta cu conflictele si problematicile ei. Este vorba, in final, de rolurile pe care noi le jucam in viata, dar care, in vis, sunt interpretate si atribuite celor care pentru noi au o semnificatie particulara. Actorii din vis sunt purtatorii simbolici ai mesajului pe care subconstientul cauta sa ni-l transmita pentru a ne revela pe noi. 2 - VISELE COMPENSATORII Visele de compensatie sunt vise care " ne permit " sa comitem acte pe care nu indraznim sa le facem in stare de veghe, sau pur si simplu nu avem posibilitatea de a le realiza. Sunt vise de defulare, de multe ori cu tenta sexuala. 3 - VISE LEGATE DE STAREA DE SNTATE Din astfel de vise putem afla ce stari emotionale stau la baza indispozitiilor noastre.Puterea mintii este atat de mare incat atunci cand nutrim ganduri negative (manie, invidie, razbunare, gelozie, suparare, ingrijorare, frica, etc ) acestea influenteaza corpul in mod subtil, generand atitudini negative care afecteaza deci planul fizic.Visele din aceasta categorie au rolul de a ne pune in garda, de a ne alerta sau avertiza asupra pericolului de dereglare a armoniei interioare care poate pune in cauza buna functionare a organismului, deci sanatatea noastra.De asemenea, putem primi informatii, in vis, despre o indispozitie fiziologica sau chiar imbolnavirea unui organ.Este bine ca, analizand mesajul visului, sa luam masuri urgente pentru corijarea atitudinii noastre mentale in vederea prezervarii sau, dupa caz, ameliorarii starii de sanatate. 4 - VISE CARE VIZEAZ REZOLVAREA PROBLEMELOR Problemele care ne afecteaza in timpul zilei ies la iveala noaptea, in vis, din adancul subconstientului. Acesta ofera solutii pe care noi nu le-am imaginat in stare de veghe.Sunt bine cunoscute exemplele unor mari personalitati din lumea stiintei sau artelor, care datoreaza succesul realizarilor de exceptie, "sfaturilor" pe care le-au primit in vis .Secventele din vis nu sunt aleatorii.Prima scena este subiectul principal al conflictului, fiecare scen generind o alta 3

pana la cea finala care aduce adesea solutia sau ne arata un drum, o cale de urmat pentru a gasi rezolvarea problemei respective. 5 - VISE TELEPATICE In visele telepatice actiunea care se deruleaza poate fi o punere in scena a unei situatii reale, care se petrece efectiv in chiar momentul in care are loc visul. Poate fi vorba despre un eveniment care se petrece la mare distanta ( poate chiar pe cealalta parte a globului ) sau in viata unei alte persoane. Este o perceptie pe care o avem in astral despre o actiune care se desfasoara in lumea fizica.Se mai poate ca perceptia pe care o avem sa nu se refere la un fapt, o actiune concreta ci la trairile ( frici, bucurii, etc. ) unei alte persoane care ni se transmit in mod telepathic. E bine sa interpreta acest gen de vise din ambele puncte de vedere. 6 - VISE PREMONITORII Acestea reprezinta informatii sau intamplari care se petrec in vis inainte ca ele sa se manifeste in realitate in lumea exterioara.De multe ori aceste vise exprima doar tendinta pe care ar urma-o evenimentele vietii reale daca ele ar urma cursul lor din viata curenta.Subconstientul nostru capteaza evenimente, fapte, vibratii, tendinte si le interpreteaza fara ca constientul nostru sa poata interveni. Visul aduce toate acestea la suprafata.De retinut ca pe un factor extrem de important : noi putem influenta in mod constient cursul evenimentelor dar daca NU o facem, atunci "premonitia" se realizeaza. Aceasta schimbare a cursului evenimentelor presupune o atitudine de transformare interioara, de motivatie si actiune.Idealurile, valorile, scopurile, telul nostru in viata sunt subiectele favorite ale viselor din aceasta categorie.Ele ne arata valorile noastre reale, cele care ne fac cu adevarat fericiti, care ne aduc cu adevarat armonie si echilibru launtric. Daca in realitate ducem o viata pe care in adancul nostru o respingem, visele ne vor arata acest lucru, invitandu-ne sa luam masurile necesare pentru a fi in armonie cu adevarata noastra fiinta.Ele ne vor arata distanta dintre aspiratii si posibilitati. 7 - VISE LUCIDE Acestea reprezinta o categorie foarte speciala de vise.sunt vise in care stim ca visam si putem sa schimbam prin vointa cursul visului.Astfel in loc sa asistam ca spectatori ai propriului nostru film din vis, devenim regizorii acestuia.Acest tip de vise ne releva capacitatile corpului nostru astral. Astfel, in acest tip de vise putem calatori oriunde, depasi limitele materiei si folosi vointa pentru a actiona fara limitari.In lumea astrala intalnim exact aceeasi situatie ca in lumea realitatii fizice. Acolo exista, de asemenea, grade diferite de dezvoltare, de traire spirituala si putem intalni nivele mai inalte sau mai joase de evolutie.Putem realiza contacte cu alte suflete si schimba mesaje, asa cum o facem in lumea "reala" fizica. 8 - COSMARURI Cosmarurile care se repeta reprezinta ultima solutie pe care o are subconstientul de a ne arata ca ceva ce nu reusim sa intrezarim in noi insine trebuie revelat si inteles.In acest caz actiunea este mult mai importanta decat trairile si emotiile asociate acesteia. Visele si psihanaliza Conform teoriei lui Freud, visul ar fi o realizare deghizata, mascata a unei dorinte refulate, reprimate. El are un continut manifest, constituit din datele explicite apartinand visatorului ( imagini, sentimente, idei, impresii, pe care visatorul si le aminteste la trezire) si continutul latent, ansamblul de informatii inconstiente care sunt la originea visului si la care nu avem acces decat ca rezultat al interpretarii psihanalitice a visului. De fapt este acelasi continut care se exprima de maniera diferita. Interpretarea psihanalitica a visului ar consta tocmai in restituirea dorintei refulate. Ceea ce Freud numeste cenzura este un fel de instanta superioara care are privilegiul de a permite constiintei accesul la anumite tendinte ale subiectului in cauza. Anumite vise insa, par a nu se supune modelului propus de Freud. Astfel este cazul viselor angoasante, a cosmarurilor, pe care el le trateaza ca pe tulburari mentale precum fobia sau nevroza, considerand ca emotia resimtita poate sa nu fie in raport cu contextul intrinsec al elementelor onirice. Visul apare ca un fel de rebus, un cumul de semne codificate si nu ca o insiruire de imagini independente.Trama onirica, cantitatea impresionanta de asociatii care apar in imaginile prezente in vis, este subordonata catorva idei fundamentale, ganduri de baza. Visul este o forma de gandire distincta de cea din starea de veghe constienta, care are rolul de a sustrage cenzurii elementele visate. El este considerat un fel de substitut al unei scene infantile modificate prin transfer si actualizate in prezent. Este vorba despre o regresie care imbraca mai multe forme si expresii, de la pasajul de la o instanta psihica spre o alta, la "retrairea" unei satisfactii din trecut si pana la exprimarea unei "expresivitati primitive". Doua procese intra in joc (de care am mai amintit deja): procesul primar care este legat de functionarea inconstientului ce tinde spre mentinerea si afirmarea "identitatii de perceptie" si procesul secundar caracteristic constientului care tinde spre "identitatea de gandire".